CULTUR{ 20 CULTUR{ Muzeul de icoane pe sticl[sibiel.net/Tribuna_27012009.pdf · aºa cã turiºti...

Post on 10-Sep-2019

13 views 0 download

Transcript of CULTUR{ 20 CULTUR{ Muzeul de icoane pe sticl[sibiel.net/Tribuna_27012009.pdf · aºa cã turiºti...

CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 20 CULTUR{ mar\i, 27 ianuarie 2009 Tribuna 21

picta icoane doar în Postul Pa telui iîn cel al Cr ciunului. Din M rginimeaSibiului îl avem pe Ion Morar i pe

fiicele sale Emilia i Elisabeta", explicValerica Ni escu. De la o icoan la altac l tore ti pe Valea Mure ului, peValea Sebe ului, prin zona Bra ovuluii a F g ra ului, prin M rginimea

Sibiului: prive ti icoane cu coloritsobru dar realizate pe foi de aur,icoane a c ror pictur se apropie de

Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,Faima lor a depãºit demult graniþele României,aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, aºa cã turiºti din Europa, America sau America sau America sau America sau America sau Asia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aiciAsia vin aicisã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,sã le admire. Sunt icoanele pe sticlã din Sibiel,icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300icoane pictate de þãrani români în urmã cu 300sau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe caresau 200 de ani. Sunt icoanele pe sticlã pe carepãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,pãrintele Zosim Oancea le-a strâns într-un muzeu,în cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lumeîn cea mai reprezentativã colecþie de gen din lume

Maria SP{TARIU

mariaspatariu@tribuna.ro

La Muzeul de Icoane pe Sticl"Zosim Oancea" din Sibiel ne-ampropus demult s ajungem, dar nuam reu it decât în urm cu câtvatimp când ne-am luat inima-n din i iam pornit s înfrunt m gerul dinpreajma Bobotezei. Nici nu b nuiamîns cât de aprig va fi frigul: dupc ldura adormitoare din ma in ,de teptarea a fost rapid dat de friguldin Muzeul de Icoane din Sibiel. E frigîn muzeu, mai frig decât afar , a ac o vizit de iarn e mult scurtatde frigul care- i p trunde în oase. Cete face s mai ui i de frig? Mul imeacelor aproape 700 de icoane i

c ldura cu care te întâmpin i cucare î i poveste te Valerica Ni escudespre muzeu i creatorul lui. Dars -o lu m cu începutul.

Muzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iMuzeu l pãr in te lu iZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaZos im OanceaLa muzeu se ajunge u or; chiar

dac nu ai ti unde se afl , întâlne ticu siguran un localnic care s teîndrume: sunt cu to ii obi nui i s fieîntreba i de muzeul care a devenitcunoscut în România, în Europa i pealte continente prin colec ia deicoane. E cea mai reprezentativcolec ie de acest gen din România idin Europa, a a c are parte dedestui vizitatori – români i turi ti dinstr in tate.

Cl direa alb struie a muzeului seg se te în imediata apropiere abisericii din sat, biseric din 1765, a ac o vizit la muzeu e musai s fiecompletat de un popas în biseric .

Dar s ne oprim pentru început lamuzeu. Bazele lui au fost puse în1969, când preotul Zosim Oancea aînceput s strâng vechi icoane de

la oamenii din sat. A gândit un muzeupentru ele, dar dona iile s tenilor iachizi iile p rintelui Zosim Oancea auf cut ca în curând cl direa s fieprea mic pentru mul imea icoanelor.

A a c , în anii comunismului, preotulZosim Oancea a construit, lângbiseric , un nou sediu pentruMuzeul de Icoane pe sticl . Acum,

pe pere ii albi ai muzeului sunt în iruite,pe unul sau pe dou rânduri, aproape700 de icoane pe sticl : provin dinzone diferite ale României i dindiferite secole.

Icoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de aniIcoane de 300 de ani"Cele mai vechi icoane sunt din

secolul al XVIII-lea. Au fost pictate laNicula dup 1700. Icoanele eraupictate de rani, a a c de multe oriautorii lor nu sunt cunoscu i", spuneValerica Ni escu. Ramele înnegrite iuneori u or mâncate de carii, sticlauneori cr pat , semnele chirilice î iindic icoanele aflate la veritabilavârst de 300 de ani. Maica Domnului,Sf. Gheorghe sau Sf. Vasile, îngeri teprivesc din ele. În fa a fiec rei icoaneai putea s z bove ti minute în irs -i studieze cromatica, linia dese-nului... oricum, privindu-le cu aten iedescoperi c icoanele nu reprezintdoar evlavia celui care le-a pictat, ci isentimentul na ional pentru c înicoane Fecioara Maria poart n[framca în Moldova sau or ca în zonaClujului.

Mici pl cu e îng lbenite de vremese reg sesc pe fiecare icoan . Aicisunt înscrise numele donatorilor:

familii din Sibiel, din localit iledimprejur sau din alte zone ale rii.Pe unele icoane se deslu esc i aniicând au fost pictate: 1877, 1888,1892. "Sunt pu ine icoanele datate,iar în cazul altora cunoa tem autorul.Avem icoane pictate de Matei

ânforea, de Savu Moga, cel care

Muzeul de icoane pe sticl[

cea clasic prin fine ea detaliului sauprive ti icoane dominate de culori tari.

Trãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinTrãistuþe dinscoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi descoarþã, lãzi dezestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãzestre, ouãîncondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .încondeiate. . . .Dou ore petrecute în muzeu

când u a veche, din lemn, a bisericiise deschide, te n p de te un val de

c ldur i un miros amestecat demucegai i lumân ri. Vechea biserica satului are cu ce s teimpresioneze, dar trebuie s -i acorzitimp. Timp s cercetezi picturaînnegrit , broderiile de la Ierusalimsau... povestea ei. A fost zidit în 1765i a fost pictat de vestitul Stan

PUBLICITATE

sunt cu siguran insuficiente ca spo i cerceta icoanele din Sibiel sau

celelalte exponate care se al turcolec iei de icoane. Dac nu a i v zutînc tr istu e din scoar de cireutilizate odinioar în transportulalimentelor, l zi de zestre din anul1832, chis tori pentru tocat carne,c uta i-le cu privirea la Muzeul deIcoane din Sibiel. Le ve i g si la etaji pân s ajunge i acolo ve i vedea

costume tradi ionale din Sibiel,vechi de o sut de ani, sau ve icunoa te, prin intermediultablourilor, personalit ile satului.

i pentru c veni vorba devechi i de tradi ional v maispunem c aici v ve i sim i nuca într-un muzeu, ci ca într-ocas tradi ional româneasc ,unde icoana e la loc de cinste,unde icoana mai are înc

tergare esute a ezatedeasupra ei, unde vârtelni aa teapt într-un col sau undelada de zestre se închide greusub mul imea covoareloresute la r zboi. Nu lipsesc niciou le încondeiate sau icoanelepe lemn, pictate în secolul alXVIII-lea.

P o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e aP o v e s t e ab i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i ib i s e r i c i iDe la Muzeu la biseric sunt

abia câ iva metri de str b tut, iar

Zugravul i de fratele lui, în 1774, a ac pe pere ii închi i la culoare sez resc Sfin i militari, Iisus Hristospantocrator, chipuri de îngeri, sauregistrul cu Papii dinaintea MariiSchisme, un registru pictat doar încâteva biserici din ar .

Nimic neobi nuit ve i spune, daristoria continu . "Biserica a fostpictat în fresc . În secolul al XIX-lea, pictura se înnegrise, iar oameniidin sat au f cut ce au crezut c emai bine pentru a o proteja: auacoperit-o cu var. A a a r masbiserica timp de o sut de ani, pentruc straturile de var au fostîndep rtate abia în 1965 i fresca afost restaurat sub conducereapreotului Zosim Oancea", adaugValerica Ni escu, în timp ce u a greaa bisericii se închide în urma noastr .

Cu mintea plin de pove ti despreicoanele din Sibiel, despre p rinteleZosim Oancea i despre biserica dinsat p r sim Sibielul. Promitem srevenim, chiar dac va fi tot iarn ,chiar dac va fi frig într-un muzeu în

care icoane de 300 sau de 200 deani nu au parte de condi iile de

umiditate i temperatur necesareconserv rii.

Pãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imPãr in te le Zos imO a n c e aO a n c e aO a n c e aO a n c e aO a n c e aZosim Oancea s-a n scut în Alma

i a absolvit Facultatea de Teologieîn 1935. Activitatea preo easc i-afost îns întrerupt în 1948 când afost arestat politic în baza acuza ieide complot împotriva statului. Apetrecut 15 ani în temni i al i ani înlag rele de munc silnic din DeltaDun rii. La eliberare, îi este încredin-at Parohia din Sibiel, iar aici î i începeopera de crea ie în 1964: Muzeul deIcoane pe Sticl de la Sibiel. "Eu igenera ia mea am dus o via de su-ferin i jertf , dar nu ne-am pierdutîncrederea în valorile noastre eterne.Ceea ce am reu it s fac, cu ajutorullui Dumnezeu i al atâtor oameni debun -credin , este într-un fel orevan asupra c l ilor genera ieimele. Am înv at m rturisirea, dar iiertarea, iar icoana mi s-a p rutdintotdeauna o împ rt ire a ochilori a sufletelor din bun tatea i

frumuse ea care ne leag i ne poart

pe to i spre Cel ce a biruit lumea”,spunea p rintele Zosim Oancea.

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/dumitruchiselita@tribuna.ro

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/dumitruchiselita@tribuna.ro

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/dumitruchiselita@tribuna.ro

Foto:D. C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{

CH

ISE

LI|

{C

HIS

ELI

|{/dumitruchiselita@tribuna.ro

Aproximativ 15.000 de persoane viziteaz anual Muzeul deIcoane pe Sticl din Sibiel. Sunt turi ti români, europeni, dar idin Australia, Singapore sau Malaezia. În 2007, anul CapitaleiCulturale Europene pentru Sibiu, num rul vizitatorilor a dep itcifra de 17.000.