Coordonator proiect: Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă ŞIMNIC-Craiova

Anul începerii proiectului: 2015

Anul finalizării proiectului : 2018

Obiectivul proiectului:

Realizarea unei tehnologii practice de ameliorare caresă permită deținătorilor de vaci de lapte și a celorinteresați includerea în deciziile de selecție a unorcaractere legate de robustețea vacilor și calitatealaptelui acestora și de a evalua consecințele selecțieipentru aceste caractere, în concordanță cu sistemul deproducere a laptelui de la S.C.D.A. Șimnic.

Rezultate preconizate:

Prin aplicarea unui program de creştere accelerată s‐a evidenţiat potenţialulgenetic de creştere şi dezvoltare corporală a animalelor din generaţia I‐a.

Luând în considerare vârsta şi mărimea corporală optimă la prima fătare încorelaţie cu vârsta şi mărimea corporală de adult şi varianta genetică asociatăcu mărimea corporală, s‐a stabilit rata optimă de creştere şi dezvoltarecorporală a junincilor de înlocuire. Creşterea optimă a tineretului taurin femels‐a realizat în principal printr‐un program nutriţional adecvat (formulareacorectă şi administrarea raţiilor, consumul de furaje şi eficienţa furajeră).

Pentru controlul permanent al echilibrului metabolic al animalelor s‐auefectuat investigaţii biochimice şi hematologice.

Aptitudinea procreatoare a viţelelor – fertilitatea – a fost evaluată pe bazaestimării unor caractere legate de fecunditatea junincilor şi anume: vârsta laprima inseminare, intervalul dintre prima şi ultima inseminare, rataneîntoarcerilor până la 56 zile după prima inseminare şi rata concepţiei.

ACTIVITATI DESFASURATEFaza III: 3.1.Masuratori si caracteristici de exterior 3.2. Evaluarea indicilor de reproductie 3.3. Formularea si administrarea ratiilor de furaje 3.4. Experimentari privind consumul de furaje si eficienta furajera

3.5. Efectuarea de investigatii biochimice 3.6. Efectuarea de investigatii hematologice 3.7. Selectia taurilor, potrivirea perechilor si efectuarea inseminarilor

Activitatea 3.1. Măsurători şi caracteristici de exterior

Obiectivul studiului: înregistrarea performanţelor de creştere şi dezvoltare corporală. Efectivul de tineret taurin luat în studiu a fost împărţit în două grupe pe baza indexului format 

din greutate, talie şi perimetru toracic. Rezultatele acestui studiu sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1Dezvoltare corporală tineret taurin

Specificare Grupa 1: index mare Grupa 2: index mic

Greutate corporală (kg):6 151,3 148

12 261,4 25015 226,4 314

Înălţime la grebăn (cm):6 101,5 98,5

12 117,0 110,515 121,5 115,5

Perimetrul toracic (cm):6 121,5 118,0

12 142,0 140,515 160,5 157,5

Activitatea 3.2.Evaluarea indicilor de reproductie

Numărul de observaţii (n), mediile şi deviaţiile standard pentru caracterele fertilităţii junincilorCaracterul Numărul de observaţii

(n)Unităţi de

măsurăMedia ± deviaţia

standardVârsta la prima IA 188 zile 480,9 ± 45,1NR 56 186 % 74,9 ± 40,5Interval prima IA şi ultima IAfecundă

184 zile 30,2 ± 52,7

Rata concepţiei 184 % 78,0 ± 30,6

Varianţa genetică, varianţa fenotipică şi heritabilitatea caracterelor fertilităţii junincilor

Caracterul Varianţa genetică Varianţa fenotipică

Heritabilitatea(h2)

Vârsta la prima IA 401,6 1824,6 0,220NR 56 18,8 1893,8 0,009Interval prima IA şi ultima IAfecundă

56,2 3549,5 0,015

Rata concepţiei 14,3 1006,4 0,014

Corelaţiile genetice dintre caracterele fertilităţii junincilor

Caracterul Vârsta la prima IA

NR 56 Interval prima IA şi ultima IA fecundă

Rata concepţiei

NR 56 0,278 - - -

Interval prima IA şi ultima IAfecundă

0,070 -0,520 - -

Rata concepţiei 0,080 0,804 -0,890 -

Corelaţiile dintre NR 56, intervalul dintre prima şi ultima IA şi rataconcepţiei indică faptul că o rată înaltă de NR 56, un interval scurtdintre prima şi ultima IA şi rata înaltă a concepţiei sunt corelate.

Activitatea 3.3. Formularea şi administrarea raţiilor de furaje

Rata creşterii în greutate

(kg)

Consum de S.U. % din greut.corp.

EM Mcal/zi

P.B.g/zi

B.B. % din S.U. a raţiei

Raport estimatspor:furaj

0,2000,4000,6000,8001,000

1,051,301,571,842,30

2,342,893,494,404,80

94150207253318

18,022,426,627,428,6

0,380,630,770,860,87

Viţeii au nevoie de nutrienţi pentru creştzere şi întreţinerea funcţiilor vitale. Cantităţile de nutrienţi necesare nu sunt fixe şivariază odată cu greutatea corporală şi cu sporul mediu zilnic de creştere în greutate.

Tabelul nr.5Necesarul de nutrienţi şi raportul spor de creştere şi furaj consumat pentru un viţel de 50 kg în condiţii termoneutre

Activitatea 3.3. Formularea şi administrarea raţiilor de furaje

Sistem de creştere accelerat Pasul 1: Se determină greutatea corporală a vacilor din efectiv la

maturitate Pasul 2: se calculează 82 % din greutatea de adult ca greutateţintă la prima fătare

Pasul 3: Se stabileşte vârsta ţintă la prima fătare Pasul 4: Se calculează 55 % din greutatea de adult ca greutate

corporală la începutul reproducţiei Pasul 5: Se stabileşte vârsta ţintă la reproducţie (mai mică cu 9

luni decât vârsta ţintă la prima fătare) Pasul 6: Program de nutriţie şi management adecvat pentru

atingerea ţintelor

Vârsta (luni)

% din greutatea corporală la maturitate

Greutatea corporală la maturitate (kg)Mică450

Mijlocie550

Mare750

Naştere 6,2 28 34 471 9,1 41 50 682 12,3 55 68 923 16,2 73 89 1224 20,0 90 110 1505 23,7 107 130 1786 27,5 124 151 2067 31,2 140 172 2348 35,0 158 193 2639 38,9 175 214 291

10 42,5 191 234 31911 46,3 208 255 34712 49,9 224 274 37413 53,7 242 295 40314 57,4 258 316 43015 61,1 275 336 45816 64,7 291 356 48517 68,5 308 377 51318 72,2 325 397 54119 76,0 342 418 57020 79,6 358 438 59721 83,3 375 458 62522 87,1 392 479 65323 90,8 409 499 681

Tabelul nr. 6Greutăţi corporale ţintă pentru tineretul femel în funcţie de vârstă

Furajul de volum Parametrii țintă calitativiNDF (%)

Proteină (%)

Energie netă lapte (kcal/kg)

NFC (%)

ADF (%)

Fân (amestec graminee-leguminoase)

50-60 13-18 1,14-1,34 15-20 35-42

Fân de lucernă 42-47 20-22 1,20-1,27 22-25 35-42Masă verde (timpurie) 45 >25 1,5 17 25Masă verde (târzie) 50 >20 1,4 15 30Siloz de porumb 45 8,8 1,4 38 28Sfeclă furajeră 16,7 9,4 1,8 59 9,2

NDF = Fibră Detergent NeutruADF = Fibră Detergent AcidNFC = Carboxidrați nefibroși

Calitatea furajelor produse în câmp

Activitatea 3.3. Formularea şi administrarea raţiilor de furaje

Specificare Greutatea corporală a femelelor (kg)100 150 200 250

Consum de S.U. (kg/zi) 3,1 4,2 5,2 6,1Concentrate (% din S.U.) 40 20 5 0Furaje de volum (% din S.U.) 60 80 95 100Proteină brută (% din S.U.) 21 20 18,5 18,4Proteină metabolizabilă (% din S.U.) 11,7 9,6 8,5 7,7RUP (% din P.B.) 32 28 22 21RDP (% din P.B.) 68 72 78 79Energie metabolizabilă (Mcal/kg) 2,5 2,4 2,2 2,2

RUP = Proteină nedegradabilă ruminalRDP = Proteină degradabilă ruminalP.B. = Proteină brută

Greutatea corporală a femelelor (kg)

Activitatea 3.3. Formularea şi administrarea raţiilor de furaje

Activitatea 3.4. Experimentări privind consumul de furaje şi eficienţa

furajeră

Datorită selecţiei genetice şi nutriţiei corespunzătoare se presupune că junincile Holstein moderne pot avea o producţiede lapte bună şi un nivel al distociilor acceptabil când vârsta la prima fătare este între 23 şi 24 luni.

Specificare TratamentAccelerat Martor

1 2 1 2Vârsta la prima fătare luni ( zile) 23,1 (703) 24,0 (730) 25,0 (760) 25,2 (797)Spor mediu zilnic (kg/zi) 0,805 0,806 0,736 0,727Greutate vie prepartum (kg) 566,0 584,0 560,0 580,0Greutate vie postpartum (kg) 505,2 527,8 517,9 522,0Talia (cm) 134,1 135,0 136,0 137,1Perimetrul toracic (cm) 190,5 190,8 195,0 192,0Prepartum suprafaţă pelviană (cm2) 260 270 274 286Condiţia corporală 3,4 3,5 3,5 3,6Index distocic* 3 3,1 2,8 3,2

*Sistem de notare: 1 neasistat; 2 asistenţă sumară, naştere normală; 3 naştere dificilă; 4 naştere extremde dificilă; 5 naştere asistată de veterinar, cezariană.

Activitatea 3.5. Efectuarea de investigaţii biochimice

Vârsta (săptămâni)

n ASTu/l

ALPu/l

GGTu/l

Glucozamg/dl

PTSg/l

Calciummol/l

Ureemmol/l

1 18 38,05±9,8 260,8±85 309,2±58,1 104±10,2 50,08±7,0 2,90±0,42 3,64±1,32

3 16 36,9±9,5 130,2±54,3 40,2±24,2 83±7,07 52,90±5,48 2,50±0,22 5,80±2,00

6 14 34,9±8,3 198,6±84,2 20,8±8,2 82±6,00 55,00±5,20 2,60±0,48 3,82±1,62

9 12 36,9±7,2 216,4±87,7 16,1±3,8 81±5,50 57,04±5,08 2,68±0,20 3,90±1,22

12 12 43,08±7,6 190,8±62,2 12,8±4,8 81±6,08 61,04±4,92 2,74±0,18 4,18±1,20

Parametrii biochimici sanguini(viţei 1-12 săptămâni de viaţă)

AST =Aspartat Aminotransferază GGT = Gamaglutamil TransferazaALP = Fosfataza Alcalină PTS = Proteine totale serice

•În urma investigaţiilor biochimice nu au fost depistate carenţe nutriţionale la tineretul taurinîn creştere.

Activitatea 3.6. Efectuarea de investigaţii hematologice

3.6.1. Transferul imunităţii pasive de la mamă la făt

Specificare Colostru Ser sanguin

Primipare Multipare Viţei( primipare) Viţei (multipare)

% Brix Ig G (g/l) % Brix Ig G (g/l) % Brix Ig G (mg/ml)

% Brix Ig G (mg/ml)

Nr.de probe 10 10 8 8 10 10 8 8

Valori medii 26,08 58,26 25,81 58,65 9,53 12,2 8,51 11,1

± deviaţia standard 5,55 12,62 6,48 14,74 2,11 2,78 2,24 2,72

Minim 19,1 43,40 18,8 42,72 4,1 5,0 3,7 5,0

Maxim 38,0 86,36 40,7 92,49 10,9 14,0 11,2 14,0

Nr.probe cu colostru inadecvat

2 2 1 1 - - - -

Viei cu transfer adecvat %

- - - - - 90 - 87,5

Variaţia procentului Brix şi a conţinutului de Ig G din colostrul primiparelorşi multiparelor şi din serul sanguin al viţeilor lor

•În urma investigaţiilor 90% din viţeii primiparelor şi 87,5% din viţeii multiparelor au avuttransfer adecvat al imunităţii pasive.

3.6.2. Valori hematologice la viţei

Activitatea 3.6. Efectuarea de investigaţii hematologice

Scopul acestui studiu a fost monitorizarea valorilor hematologice prin măsurători de lanaştere la 12 săptămâni de viaţă.

Parametrii hematologici

Vârsta (săptămâni)

n Nr.eritrocitex 1012/l

Hbg/l

Htl/l

VEMfl

HEMpg

Nr.limfocitex 109/l

1 18 7,6±1,50 10,4±2,2 0,32±0,07 42,0±3,5 12,8±0,8 8,9±2,0

3 16 8,3±1,55 10,3±2,3 0,31±2,0 38,2±2,0 12,4±0,8 9,4±2,1

6 14 8,0±1,30 9,4±2,0 0,28±0,05 36,7±2,7 11,8±0,6 9,4±2,0

9 12 8,4±1,06 9,8±1,3 0,30±0,06 35,1±2,5 11,6±0,4 10,1±2,1

12 12 9,1±0,91 10,9±0,9 0,33±0,04 35,2±2,7 11,8±0,7 10,5±2,2

•În urma investigaţiilor nu au fost identificate animale cu anemie.

Activitatea 3.7. Selecţia taurilor, potrivirea perechilor şi efectuarea inseminărilor

Informaţii privind taurii parteneriSpecificare Taurul

54215 54214 54211 54212Producţie:Valoare ameliorare generală (R %) 135 136 147 140Valoare de ameliorare (R %) 121 129 132 126

Lapte (kg) 1139 1286 2160 1579Grăsime (kg) 23 59 55 36Proteină (kg) 39 44 52 44

Conformaţie:Tip lapte 111 118 106 108Format 110 111 104 112Fundament 104 124 106 111Uger 125 122 120 108

Aptitudini:Exterior 121 130 116 114Celule somatice 120 97 122 112Longevitate funcţională 123 114 128 129Fertilitatea fiicelor 104 96 109 110Uşurinţa la fătare 95 109 109 106Viteza de muls 94 109 90 106

Tip K-cazeina AA AB AB AB

•Pentru alegerea taurilor parteneri s-a pus un accent mai mare pe caractere legate defuncţionalitate şi sănătate.

Concluzii Creşterea structurală a viţelului sau dezvoltarea în întregime a

formatului corporal este parametrul care pregăteşte animalul pentruviaţa productivă. 50 % din creşterea formatului corporal are loc înprimele 6 luni de viaţă şi este perioada în care se poate influenţacreşterea formatului corporal înainte de a începe reproducţia.

Se recomandă ca 12 % din greutatea corporală a vițelului să reprezintecantitatea de lapte integral ce trebuie asigurată fiecărui vițel.

Suplimentarea furajării cu un amestec concentrat (Starter) începând cuprima săptămână de viață stimulează dezvoltarea rumenului șidetermină creșterea numărului și varietatea bacteriilor și aprotozoarelor ruminale.

Obiectivele creșterii vițeilor nou născuți până la vârsta de înțărcaresunt optimizarea dezvoltării corporale și minimizarea problemelor desănătate.

Precocitatea este însuşirea organismului de a realiza starea de adult mairepede, consecutiv unei viteze de creştere ponderală şi dezvoltari maimari.

Concluzii Deşi heritabilitatea caracterelor legate de fecunditateajunincilor (de la 0,009 la 0,220) este relativ mică, varianţagenetică aditivă a acestor caractere (de la 14,3 la 401,6) arămas suficient de mare pentru a face selecţie genetică.

Beneficiile nutriţiei accelerate se concretizează înajungerea mai devreme la o vârstă de reproducţie a viţelelorşi, implicit, şi a primei fătări.

În urma investigaţiilor biochimice nu au fost depistatecarenţe nutriţionale la tineretul taurin în creştere.

În urma investigaţiilor hematologice nu au fost identificateanimale cu anemie.

Pentru alegerea taurilor parteneri s‐a pus un accent maimare pe caractere legate de funcţionalitate şi sănătate.