Post on 22-Oct-2015
description
Chimismul lacurilor din România
Chimismul lacurilor este dat de suma anionilor și cationilor dizolvați în apă,ca și de o serie de substanțe chimice care se formează chiar în lac,prin descompunerea mâlurilor sau a substanțelor organice.
Definiție-Chimism
După gradul de mineralizare,deosebim lacuri cu apă dulce și lacuri cu apă sărată
Lacurile cu apă sărată se împart și ele după gradul de mineralizare în lacuri cu apă salmastră și lacuri cu apă sărată.
Clasificare după gradul de mineralizare
Grad de mineralizare mai mic de 1000 mg/l În regiunile cu bilanț pluviometric
excedentar,cu o primenire a masei de apă. Lacurile glaciare din Carpații românești
(Zănoaga,Bucura,Câlcescu,Bâlea,Capra) au un grad de mineralizare mai mic de 50 mg/l.
Lacurile cu apă dulce
Lacul Bâlea Lacul Bucura
Lacul Capra Lacul Zănoaga
Au salinitate cuprinsă între 1g/l și 25g/l,sau mai precis 24,7g/l
Exemple:Lacul Corbu,Siutghiol,Tăbăcăriei Roluri:
◦ în cura externă, indicate în bolile reumatice(cu efecte terapeutice mai puțin evidente decât efectele apelor cu o salinitate ridicată)
Lacurile cu apă salmastră
Lacul Corbu Lacul Siutghiol
Lacul Tăbăcăriei
Au grad de salinitate>25g/l Situate în regiuni aride cu un bilanț
pluviometric deficitar Exemple:
◦ Lacul Movila Miresei(137g/l)◦ Lacul Sărat Brăila(83,9g/l)◦ Lacul Techirghiol(95,5g/l)◦ Baia Miresei-Slanic Prahova(317g/l)◦ Lacul Ursu-Sovata(260g/l)◦ Lacul Sărat-Ocna Dejului(260g/l)
Lacurile cu apă sărată
Lacuri cantonate în masivele de sare sau în vechi mine de sare părăsite.!grad mare de salinitate!
Lacul Sărat Brăila Lacul Ursu
Lacul Baia Miresei
Dacă avem în vedere concentrația anionilor și cationilor din masa de apă putem deosebi următoarele categorii de lacuri:◦ Lacuri bicarbonatate◦ Lacuri sulfatate◦ Lacuri clorurate
Clasificare în funcție de ionii predominanți
Situate în arealele cu umiditate excedentară Predomină ionul bicarbonic HCO3
- În România
◦ toate lacurile din zona de munte,alături de câteva lacuri din Bazinul Fizeș:Lacul Știucii,Lacul Țaga Mică
Roluri:◦ prin consum intern(neutralizare directă a secreției
acide a stomacului;Efecte hipoglicemiante; efecte hipolipemiante;reduce incidența litiazei renale urice;)
◦ utilizare externă(tratamentul eczemelor pruriginoase sau varicoase, ca și cel al bolilor cardiovasculare compensate)
Lacuri bicarbonatate
Lacul Țaga Mică
Lacul Știucii
În regiuni cu ariditate mare. Conțin 1 g la mie sulfaţi Exemple:
◦ Ape sulfatate-sodice (Vingard,Ghirbom/Alba;Govora/Vâlcea)
◦ Ape sulfatate-magneziene(Amara/Ialomița)◦ Ape sulfatate-calcice(Vintileasca/ Vrancea)
Roluri:◦ Consum intern:afecțiuni ale aparatului digestiv◦ Utilizare externă:afecțiuni ale aparatului
locomotor;afecțiuni ginecologice;afecțiuni dermatologice
Lacuri sulfatate
Lacul Vintileasca Lacul Govora
Lacul Amara
În regiuni aride și semiaride Au salinitate mare.(>25g/l) Exemple:
◦ Lacul Horea,Ocna Pustie,Brâncoveanu,Lacul fără fund.
Roluri:◦ în cura externă, atunci când concentraţia lor
depășește 15 g la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate în bolile reumatice.
Lacuri clorurate
Lacul Brâncoveanu Lacul Ocna Pustie
Lacul Fără Fund
Lacul Albastru(Maramures) aflat in orașul Baia Sprie este unic prin origine (prabușirea unei galerii de mina) și chimismul apei.
Lacul Albastru este amplasat într-o mica depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnișoara.
Roca gazdă este reprezentata de andezitele cu piroxeni + hornblenda și cuarț.
Lacul are origine antropică, format prin surparea unor lucrări miniere de exploatare în anii 1919-1920 și a fost menționat pentru prima dată în anul 1963
Lacul Albastru
În Lacul Albastru atât flora cât și fauna sunt aproape inexistente – există doar microorganisme.
Combinația chimică din lac a făcut ca aici să fie prezent și acidul sulfuric liber, în concentrație de 7,8 miligrame la litru, iar ph-ul apei este 4
Unicitatea lacului o dă abundența sărurilor cuprice dizolvate în apa lacului care conferă apei o culoare albastră sau verzuie, în funcție de direcția si cantitatea luminii.
Lacul Albastru
Lacul Albastru
Zăvoianu I,Hidrologie,Ediția IV,pg 248-250 http://bioclima.ro/MadalinaCosmoiul.pdf http://bioclima.ro/J221rom.pdf http://www.inffo.ro/Diverse/Apele_minerale_
bicarbonate,_statiuni_balneare.html
http://www.inffo.ro/Diverse/Apele_minerale_clorurate,_statiuni_balneare.html
http://www.seminarcantemir.uaic.ro/doc/PGSDC_No_25_p_097.pdf
http://dexonline.ro/definitie/sibiu http://www.laculalbastru.ro/ http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraj
e/lacul-albastru/
Bibliografie
Vă mulțumesc!