Cei care se tot gndesc la o boal, cei care cred c au fcut ceva" care i va mbolnvi, cei care se autocomptimesc, ntr-adevr i cauzeaz boala. Exist un dicton extraordinar de real: Boala vine chemat!"Probabil c i s-a spus: s nu stai n curent c rceti", iar afirmaia asta ai contabilizat-o ca pe un fapt. O asemenea acceptare transform nvarea ntr-un sistem de credin. Data urmtoare stnd n curent, datorit acestei credine contezi pe apariia rcelii. Continuarea povetii o cunoti: o alt dat cnd stai din nou n curent i ntreti corelaia cauz-efect; eti mai convins c rceti din nou. i gata! O ai!Eti permanent nconjurat de bacterii i virui, dar ci sunt inui n ah de sistemul tu imunitar. Mentalul tu poate n aceeai msur s dea fru liber sau s nfrneze sistemulimunitar. Medicii se apropie ncet, dar tot mai mult de momentul n care vor accepta total c mentalul nostru este capabil s modifice starea corporal. Faptul c o poate strica, l-au acceptat de decenii! Avei mare grij:De la ateptrile cu caracter negativ ne mbolnvim.Ateptrile pozitive ne nsntoesc.Ambele procese au loc cu aceeai eficacitate. Sub influene fortifiante, aceste ateptri devin tot mai eficace. Are un efect fortifiant dac noi spunem sau i auzim pe alii spunnd. Ceva n acest sens. Imaginaia are de asemenea un efect de ntrire la fel ca i formarea imaginii i contientizarea rezultatului.Un brbat merge la medic. I se face anamnez (datele privind evoluia suferinei sale), dup care i se prescrie un medicament. Pacientul merge la farmacie, cumpr pastilele prescrise, le ia s zicem una la patru ore i se nsntoete.Medicul nu i-a gsit nimic maladiv, n reet i-a prescris doar tablete de dextroz. Numai ncrederea n medic i n efectul medicamentului prescris i-au fcut efectul (cunoscut sub numele deefect placebo);medicul a prescris un medicament neutru, dar tia c sarcina de vindecare o va duce la bun sfritpsihicul pacientului.(Era un doctor priceput!)i tu i poi pune psihicul la lucru, iar prin asta te ajui pe tine nsui i pe alii n aceeai msur.Sursa: DAN SERACU