Post on 07-Jul-2018
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
1/54
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................... 2
Capitolul 1. Consumatorul copil ..................................................................................... 3
1.1 Psihologia copiilor ................................................................................................ 3
1.1.1 Primul an de viață al copilului ....................................................................... 4
1.1.2 Antepreșcolarul (1- 3 ani) .............................................................................. 6
1.1.3 Preșcolarul (3- 10 ani) .................................................................................... 8
1.1.4 Preadolescența și adolescența ........................................................................ 9
1.2 Cum cumpără copiii ............................................................................................ 10
1.3 Ce cumpără copiii ............................................................................................... 12
1.3.1 Formula succesului ....................................................................................... 13
1.3.2 Nevoile și dorințele copilului ....................................................................... 14
1.3.3 Ce este și ce nu este bun pentru copii .......................................................... 15
1.4 Copiii și publicitatea ........................................................................................... 18
1.5 Aspecte care influențează comportamentul de consum ...................................... 20
Capitolul 2. Copiii și jocurile video ............................................................................. 25
2.1 Jocurile video ...................................................................................................... 25
2.1.1 Apariția jocurilor video ................................................................................ 26
2.1.2 Jocurile video și copiii ................................................................................. 27
2.1.3 Butonul de „play game” ............................................................................... 30
2.1.4 Efectele negative ale jocurilor video asupra copiilor ................................... 33
2.1.5 Concurența ................................................................................................... 34
2.2 Analiza SWOT a jocurilor video ........................................................................ 35
2.3 Propunere de cercetare ........................................................................................ 36
Capitolul 3. Cercetarea efectivă ................................................................................... 38
3.1 Problema de cercetare ......................................................................................... 38
3.2 Obiectivele cercetării .......................................................................................... 38
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
2/54
1
3.3 Metodologia de cercetare .................................................................................... 39
3.3.1 Planul structurat al observării ....................................................................... 39
3.3.2 Instrumentul de cercetare ............................................................................. 40
3.3.3 Limite ale cercetării ...................................................................................... 40
3.4 Rezultatele cercetării ........................................................................................... 41
Interpretarea rezultatelor ....................................................................................... 44
Concluziile cercetării ............................................................................................ 46
Concluzii generale. Utilitatea studiului ........................................................................ 47
Bibliografie ................................................................................................................... 50
Anexe ............................................................................................................................ 52
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
3/54
2
Introducere
Copiii, sunt o minunăție, niște ființe atât de gingașe și nevinovate, care au nevoie de
atenția noastră, și de produse create special pentru nevoile și dorințele lo r. Astfel, noi, trebuie
să ne interesăm de fiecare etapă din viața lor, și să pregătim pentru ei ceea ce au nevoie încă din
primul an de viață, și ulterior să identificăm care este influența exercitată asupra cumpărăturilor
efectuate de către părinți.
În lucrarea „Cum și ce cumpără copiii” vor fi prezentate informații despre psihologia
copiilor, informații care vor ajuta la înțelegerea cât mai corectă și rapidă a modului în care
evoluează copilul, din punct de vedere psihologic și sociologic. Astfel, în prima parte a lucrării
vor fi prezentate noțiuni teoretice care ne vor ajuta să înțelegem mai bine comportamentul
copiilor , să identificăm nevoile acestora, așteptările de la cei din jur, și să înțelegem cum
influențează copiii cumpărăturile și ce preferă copiii să cumpere atunci când merg cu părinții la
cumpărături sau când primesc bani de buzunar.
De altfel, conform studiilor realizate despre copii vom afla numeroase informații
interesante obținute de cercetători cu privire la comportamentul de cumpărare al acestora și
factorii care stau la baza alegerii produsului final.
În a doua parte a lucrării vom afla informații despre interesul pe care copiii îl au față de
jocurile video, cum au apărut jocurile video pe piață, care este părerea copiilor despre jocuri,
care este părerea părinților, și în ce sens evoluează această industrie pe piață.
De altfel, vom afla informații interesante despre primele jocuri care au apărut și cum
anumite jocuri de acum 20 de ani continuă să fie populare și în prezent în rândul copiilor și nunumai.
În a treia parte a lucrării voi realiza o cercetare calitativă, prin metoda observării, prin
intermediul căreia voi putea analiza comportamentul copiilor din incinta unei săli de jocuri
video. Astfel, voi putea observa cum se manifestă copiii atunci când se joacă, cât timp petrec
în sala de jocuri și cât de importante sunt jocurile video în comparație cu alte activități și nevoi.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
4/54
3
Capitolul 1. Consumatorul copil
În conformitate cu un studiu1, copiii au ajuns să fie considerați ca făcând parte dintr-un
grup foarte important de consumatori cu capacitatea de a influența decizia de cumpărare în
familie.
Copiii din noua generație sunt văzuți ca o piață primară pentru marile companii deoarece
ei se dezvoltă mai rapid, sunt mai legați, mai direcți și mai informați în legătură cu ceea ce se
întamplă în jurul lor, au putere personală, mai mulți bani, influență și sunt mult mai atenți în
comparație cu cei din generațiile anterioare. De altfel, și părinții din ziua de astăzi oferă o mai
mare atenție copiilor, luând în considerare opiniile și deciziile lor. Aceste schimbări au condus
la o mai bună comunicare între copii și părinți, și la posibilitatea copiilor de a influența deciziile
de cumpărare în familie.
Un domeniu principal în care copiii au susținut că au obținut ceea ce și-au dorit de la
părinți, a fost în cazul alegerii produselor alimentare, în special a produselor dulci. Mâncarea
joacă un rol important în rutina și viața familială de aceea, părinții doresc să se asigure că cei
mici consumă mâncarea dorită, dar în aceeași măsură, să fie o mâncare care să nu le dăuneze
sănătății.
1.1 Psihologia copiilor
Pentru a ști cum și ce cumpără copiii trebuie în primul rând să-i cunoaștem și să le
înțelegem comportamentul, pentru a identifica corect ceea ce ei își doresc și ce așteptări au dela cei din jur.
În principiu, este foarte important să știm cum se comportă copiii începând cu primul
an de viață. Tinca Crețu ne pune la dispoziție în cartea sa2, în urma analizelor efectuate asupra
copiilor , rezultatele obținute și numeroase informații folositoare și interesante.
1 http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945, Emerald Insight, Children's influence on and participation in the family decision process during food buying, Kumpel M., 2007, pp. 197- 207
2 Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 79- 312
http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
5/54
4
Astfel, în continuare, vom observa cum evoluează copilul începând cu primul an de
viață.
1.1.1 Primul an de viață al copilului
După cum susține autoarea Tinca Crețu în cartea sa, dezvoltarea psihică a copilului în
primul an de viață cuprinde următoarele transformări:
- adaptarea biologică la noul mediu și
perfecționarea funcțiilor biologice;
- are loc dezvoltarea sensibilității și a
capacității de analizare;
- dezvoltarea percepțiilor ;
- începutul achiziționării limbajului;
- evoluția inteligenției senzoriomotorii;
Fig. nr. 1- Copilul în primul
an de viață
Dezvoltarea psihică a copilului în primul an de viață se află într -o strânsă legătură cu
mediul social, în cazul acesta fiind vorba de familie.
În ceea ce privește dezvoltarea creierului, acesta se dzvoltă în funcție de conexiunea
neuronilor, acesta fiind dezvoltat astfel: la naștere creierul reprezintă 25% din creierul adultului,
la 3 luni, reprezintă 40%, la 6 luni reprezintă 50%, creierul având capacitatea de a ajunge la
greutatea creierului adult, la vârsta de 10 ani.
La vârsta de 5 luni își fac apariția următoarele stări: supărare,tristețe, frică și anxietate,nervozitate, agresivitate, gelozie, etc.
Starea de su părare apare atunci când copilul vede ceva ce- i place și nu i se oferă, începe
să plângă sau este agitat, această manifestare poate avea loc și atunci când unele jucării scot
sunete neobișnuite.
În ceea ce privește dezvoltarea sensibilității și apariția percepțiilor, în primul an de viață
are loc dezoltarea capacităților senzoriale și perceptive. Încă din prima etapă a vieții simțul
gustativ (începe să dezvolte reacții de plăcere dar și de respingere) și olfactiv este destul de
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
6/54
5
dezvoltat. În ceea ce privește simțul tactil, copilul începe să reacționeze la frig sau căldură. Din
punct de vedere al sensibilității kinestezice, s-a identificat că până la 4 luni, se reechilibrează
zona motorie din cortex și se produc coordonări cu ceilalți analizatori. Astfel, copilul începe
să întoarcă capul după lucruri aflate în mișcare sau care îi atrag atenția. De altfel, începe să
dezvolte interes față de anumite obiecte, apucând-le cu mânuța și identificându-le forma,
mărimea, și încep să aibă capacitatea de a evalua poziția obiectului față de propriul corp.
De exemplu, J. Piaget ne vorbește despre o constantă a formelor dobândite în jurul a 7-
8 luni, dar numai dacă obiectul se află la o distanță acceptabilă față de copil, de exemplu, copilul
întinde mâna spre biberonul din fața lui, dacă biberonul are tetina, copilul este foarte fericit,
însă dacă tetina lipsește, acesta începe să plângă. La vârsta de 9 luni, copilul poate recunoaște
biberonul chiar dacă se află în poziții diferite.
În ceea ce privește cromatica, copilul la această vârstă are preferințe pentru următoarele
culori: roșu, galben, albastru și verde.
Pentru a cunoaște cât mai bine copilul care se află în primul an din viață, Florinda Golu,
ne-a prezentat în cartea sa3, o perspectivă de ansamblu a acestuia. Astfel, în tabelul 1.1 putem
observa care sunt competențele și cum se desfășoară un copil în primul an de viață.
Tabel nr.1.1- Competențele copilului în primul an de viață
Vârsta
(în luni)Percepțiilecopilului
Comportamentul
Motor
Limbajul Cognițiile Alte
comporta-
mente
4 luni Urmărește cu
privirea obiectele,
percepe culorile,
discriminează
formele,
reacționează la
sunete;
Își susține capul și
spatele, apucă
obiecte;
Imită
sunetele din
jur și
gângurește;
Își amintește
obiecte și
sunete;
Participă la
jocuri de
interacțiuni
simple cu
adultul, îșiexaminează
degetele și
mâinile;
8 luni Percepția vizuală
este coordonată;
Manipulează
obiectele, stă așezat
fără sprijin, se
Imita silabe
ce implică
repetiții, de
Diferențiază o
figură familiară
de una
Participă la
jocuri mai
complexe;
3 Golu F., Psihologia dezvoltării umane, Editura Univesitară, București, 2010 , p. 81
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
7/54
6
ridică în picioare
cu ajutorul
suportului;
exemplu
ma-ma, ta-
ta;
nefamiliară,
prezintă frică
față de
persoanele
necunoscute,
caută și găsește
obiecte ascunse;
12 luni Începe să se
deplaseze fără
suport și începe să
se hrănească fără
ajutor;
Înțelege și
folosește
câteva
cuvinte;
Începe să se
joace cu diverse
obiecte, și
începe să se
diferențiază pe
sine de ceilalți;
Manipulează
în mod direct
mediul;
1.1.2 Antepreșcolarul (1- 3 ani)
La copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, putem observa următoarele aspecte:
- apariția reprezentărilor și a activităților
mentale;
- insușirea limbajului;
- apariția conștiinței de sine;
- la această vârstă copilul manipulează
obiectele, ceea ce conduce la finețea analizei
și sintezei senzoriale;
Fig. nr. 2- Antepreșcolarul
- prezintă interes față de desenele simple din cărțile dedicate lui, fiind curios de fiecare
dată în legătură cu semnificația desenelor;
- preferințe deosebite față de culorile vii și luminoase;
- copiii la această vârstă prezintă interes față de melodiile ritmice, și le place să cânte;
- imită comportamentul părinților;
- reține aspectele concrete, care se repetă și care au legătură cu dorințele lor;
-
recunoaște imagini și desene animate;
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
8/54
7
- tot ceea ce îl încojoară poartă un nume, și curiozitatea îl însoțește peste tot, întrebând de
fiecare dată „Asta ce este? ”.
Viața afectivă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 1- 3 ani tinde să limiteze evoluția
celorlalte laturi ale psihicului infantil, în sensul că dorințele, satisfacțiile, bucuriile conduc
mișcările, percepțiile, comunicările și căutările antepreșcolarilor.
De altfel, emoțiile antepreșcolarului sunt instabile și capricioase, acesta putând trece
foarte ușor de la plâns la râs și de la râs la plâns atunci când nu primește de exemplu jucăria sau
prăjitura dorită.
În ceea ce privește modul de petrecere a timpului, antepreșcolarul acordă cam 90% din
timpul său jocului . Toate obiectele din jurul său le folosește pentru a se juca. De altfel, copilul
la această vârstă preferă să se joace singur sau cu un adult de la care are ce învăța, decât să se
joace cu alți copii de aceeași vârstă.
Ca să înțelegem mai bine antepreșcolarul, în tabelul 1.2, putem observa trăsăturile sale.
Tabel nr. 1.2- Aspecte ce țin de dezvoltarea antepreșcolarului4
Dezvoltarea
fizică
Dezvoltarea
cognitivă
Dezvoltarea
socială
Dezvoltarea
emoțională
Dezvoltarea
limbajului
Crește repede îngreutate și în
înălțime
Viziunea asupra
mediului
înconjurător este
egocentrică;
Zâmbetul își faceapariția din ce în ce
mai des;
Copilul face multe
achiziții pe plan
emoțional;
Cuvintele sunt
pronunțate
corect;
Dezvoltarea
sistemului
nervos rapidă
Memoria este în
creștere;
Se stabilesc
interacțiuni
reciproce;
Se dezvoltă
vocabularul;
Dezvoltarea
motorie se
desfășoară
stadial;
Începe să procesezeinformații;
Se dezvoltăatașamentul;
4 Golu F., op. cit., p. 106
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
9/54
8
1.1.3 Preșcolarul (3- 10 ani)
Această perioadă mai poartă și denumirea de „vârsta de aur a copilăriei ”, la această
vârstă copii încep să se dezvolte din ce în ce mai mult atât din punct de vedere psihic, cât și
fizic.
La preșcolari, putem observa următoarele aspecte:
- dezvoltarea motorie și senzorială;
- începe să se autoservească și să manevreze
obiecte ;
- dezvoltarea pe plan psihic conduce la
capacitatea de anticipare și organizare;
Fig. nr. 3- Preșcolarul
- începe să fie din ce în ce mai curios în ceea ce privește lumea înconjurătoare;
- formarea unor cunoștințe primare care sporesc capacitatea copilului de a se adapta la
mediul social;
- dezvoltă interes pentru jocuri, le place să se joace împreună cu ceilalți copii;
- din punct de vedere social, este influențat de cei din jurul său, în special de cop iii care
fac parte din grupul său de joacă;
-
dezvoltă interes pentru învățare;
- este însoțit de întrebarea „ De ce?”
- percepțiile sunt stimulate și susținute de curiozitate;
- explorarea perceptivă este facilitată de transferurile mai ușoare de la tact și auz la văz,
așadar, daca copilul doar vede un produs, începe să se axeze pe calitățile produsului;
- percepția copilului, care face parte din acest segment de vârstă, poate fi influențată de
educatoare și de părinți;
-
pâna la vârsta de 5 ani pot identifica bine următoarele culori fundamentale: roșu,galben, verde, albastru, maro, ulterior ajungând să identifice și culorile care nu sunt
utilizate prea des precum: violet și i ndgo .
În ceea ce privesc culorile, copiii identifică destul de rapid culoarea obiectelor din jurul
lor și ulterior, folosește culoarea respectivă pentru a realiza un desen.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
10/54
9
După cum susține Elena Bonchiș5, dacă copilul vede în jurul lui numeroase obiecte
colorate diferit, dar asemănătoare din punct de vedere a formei, copilul va începe să
generalizeze și să detașeze culoarea de obiect.
De altfel, culoarea poate ajuta copiii să identifice lucrurile din jurul lor, de exemplu
culoarea roșie este culoarea asociată cireșelor, dacă aceasta lipsește, copiilor le va fi greu să
identifice fructul.
În ceea ce privește gândirea, copilul poate gândi ceea ce observă, dar gândirea sa în ceea
ce privește obiectul observat nu poate trece mai departe de reprezentare.
Până la vârsta de 5 ani copiii cred în tot felul de minuni, cred că există Moș Crăciu n,
Moș Nicolae, cred că există super puteri, iar personajele din desenele animate sunt înzestrate
cu forțe miraculoase. După vârsta de 5 ani, copiii încep să diferențieze ușor, ușor , lumea
basmelor de realitate, încep să adune experiență personală, ceea ce îi face să aibă îndoieli cu
privire la basme. Cu toate acestea, la această vârstă, nu renunță la gândul că Moș Crăciun există.
La vârsta de 7 ani are loc un eveniment foarte special pentru copil, acesta fiind
reprezentat de intrarea la școală. Aici copilul va învața lucruri noi, va interacționa altfel cu
colegii, începe să învețe să scrie și să citească, începe să fie mai atent la ceea ce se întâmplă în
jurul său.
La vârsta de 10 ani, vârsta la care se ajunge la apogeul copilăriei, copilul este mai
echilibrat, calm, mai sigur pe sine, și pe alegerile sale.
În ceea ce privește evoluția afectivă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani, aceasta
este umbrită de cea intelectuală și socială. Copilul începe să se implice din ce în ce mai mult în
diverse activități școlare cât și extrașcolare.
1.1.4 Preadolescența și adolescența
În ceea ce privește preadolescența (11- 13 ani), care este împărțită între copilărie și
adolescență după cum susțin unii psihologi6, și adolescența (14- 20 ani), din punct de vedere
psihic, preadolescenții și adolescenții prezintă următoarele trăsături:
5 Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 137 6 Crețu T., op. cit., p. 239
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
11/54
10
- încep să fie din ce în ce mai interesați de știri, mass-media, TV;
- interes pentru excursii, drumeții, spectacole muzicale și sportive, teatru, filme, etc.;
- prezintă interes pentru cunoașterea de sine și a celor din jur;
- crește interesul față de prieteni și apare dorința de a petrece cât mai mult timp cu ei;
- sensibilitatea tactilă și kinestezică conduce la percepția cât mai clară a calității
obiectelor;
- încep să investească afectiv în exteriorul familiei (prietenii stabile, bazate pe înțelegere
cu persoane care au aceleași preferințe, dorințe și aceeași vârstă);
- se accentuează tendințele spre autonomie și independență;
- începe să apară nevoia de a deține o anumită sumă de bani pentru noile distracții,
obligații;
- încep să dezvolte simpatii față de celebrități, îmbrăcând camera cu diverse postere;
- doresc să facă singuri cumpărături, mai ales atunci când v ine vorba de articole de
îmbrăcăminte sau încălțăminte;
După cum putem observa, preadolescența și adolescența este perioada în care copilul
continuă să învețe, se descoperă pe sine însuși, leagă prietenii, se implică emoțional, aspiră către
independență și dorește să facă cumpărături singur, fără a mai dori să fie însoțit de părinți.
1.2 Cum cumpără copiii
Conform unui studiu7 realizat de Rosemary Duff, în ceea ce privește comportamentul
de cumpărare al copiilor, acesta evoluează pe măsură ce copiii cr esc, având loc o trecere treptată
în ceea ce privește controlul și alegerea deciziilor de la mamă la copil. Astfel, a fost efectuată
o cercetare din punct de vedere al comportamentului de consum pe segmente de vârstă al
copiilor, astfel:
Copiii cu vârsta cuprinsă între 0- 4 ani
Pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0- 4 ani, comportamentul de consum este influențat
în mare măsură de mămici. La această vârstă fragedă, copiii nu oferă importanță ambalajului
7 http://dx.doi.org/10.1108/00346659910262133, Emerald Insight, Duff R., Children’s drinks - whatchildren really think", Nutrition & Food Science, 1999, pp. 136- 139 accesat pe 15 decembrie 2015
http://dx.doi.org/10.1108/00346659910262133http://dx.doi.org/10.1108/00346659910262133http://dx.doi.org/10.1108/00346659910262133
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
12/54
11
sau brandului produselor, mămicile fiind cele care aleg produsele considerate a fi sănătoase
pentru copiii lor.
De altfel, pâna la vârsta de 3-4 ani, copiii sunt dornici să încerce produsele deținute de
persoanele din jurul lor, aceștia prezentând curiozitate față de ceea ce consumă ceilalți.
Copii i cu vârsta cuprinsă între 5- 7 ani
Odată cu începerea școlii, influențele exterioare intră în joc. Ei văd ceea ce consumă
colegii, și sunt tentați să încerce și ei. La această vârstă conștientizarea mărcii este încă limitată,
cu toate acestea, băieții vor evită produsele cu ambalaje special create pentru fetițe, și va oferi
greutate deciziei de cumpărare, personalitățile din sport pentru care aceștia încep să dezvolte
apreciere.
De altfel, conceptul de branduri inacceptabile, nu începe încă să apară la această vârstă.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 8- 10 ani
Pe măsură ce copiii cresc și progresează în școala primară încep să rețină brandurile
preferate. Copiii la această vârstă sunt rapizi la locul de vânzare alegând produsele și ofertele
speciale din supermarket, fiind conștienți totodată de cum și-ar putea convinge mama să
cumpere ceea ce ei doresc.
Achiziționarea produselor de către copii din proprie inițiativă este încă limitată, ei fiind
frecvent însoțiți și îndrumați de către adulți.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 11- 14 ani
În general, la vârsta de 11 ani, are loc o modificare mai accentuată în comportamentul
de cumpărare. Copiii la această vârstă au o mai mare libertate în mișcare, alegeri și discreție
asupra cheltuielilor. Independența își face loc. Ieșirile în oraș cu prietenii Duminica, mersul la
școală neînsoțiți de către adulți și mai mulți bani pentru pachetul de școală, conduce la
posibilitatea de a consuma produsele alimentar e dorite și de a lua propriile decizii.
Ambalajele produselor capătă greutate în alegerile copiilor, aceștia fiind capabili să
acorde o valoare bănească acestora. Brandurile joacă acum un rol important, copiii fiind dornici
să experimenteze diverse produse și deseori se întorc la brandul preferat.
În urma studierii comportamentului copiilor s-a ajuns la concluzia că produsele alese deaceștia sunt alese în funcție de următoarele criterii: gust, ambalaj și disponibilitate.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
13/54
12
1.3 Ce cumpără copiii
În urma unor cercetări amănunțite asupra deciziei de cumpărare a copiilor , Dan Acuff
ne prezintă în cartea sa8
, lista activităților și produselor preferate de copii.Astfel, produsele pentru care copiii prezintă interes sunt:
Tabel nr. 1.3- Lista produselor și serviciilor care prezintă interes pentru copii
1. Jucării;
2. Jocuri video;
3. Emisiuni și animații televizate;
4. Ustensile pentru artă (pictat, desenat etc.);
5. Filme animate;
6. Îmbrăcăminte;
7. Materiale educative;
8. Jocuri educative;
9. Activități practice și de îndemânare;
10. Reclame TV;
11. Mesaje publicitare printate;
12.
Promoții;
13. Publicații- reviste, cărți, ziare;
14. Radio;
15.
Internet-ul;
16. Telefoanele;
17. Articole sportive;
18.
CD-uri audio și video;
19. Alimente:fast-food, dulciuri,
snacks-uri, băuturi;
20. Articole electronice;
21. Articole de igienă personală;
22. Rechizite școlare.
Copiii9 aleg produsul, culoarea și brand-ul , și în final achiziția este făcută de părinți.
Asupra produsului, culorii și brand-ului, copiii au o mai mare influența în decizia de cumpărare.
Conform studiilor efectuate asupra deciziei de cumpărare a copiilor și modului în care aceștia
ajung să cumpere produsul, s-a dovedit că aceste aspecte diferă în funcție de genul și vârsta
copiilor. De exemplu, fetele sunt mult mai dornice să consume fructe și legume în comparație
cu băieții.
În funcție de afirmațiile părinților, atunci când copiii îi însoțesc la cumpărături, de obicei
le spun ceea ce își doresc să le cumpere, sau aleg ei produsul dorit și îl pun în coșul de
cumpărături.
Produsele dorite de copii, în general, fiind alimentele gata preparate, dulciuri și fructe.
8 Acuff D., What kids buy and why: The pshycology of Marketing to kids, Editura The free press, New
York, 1997, p. 289 http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945, Emerald Insight, Children's influence on and
participation in the family decision process during food buying, Kumpel M., 2007, p. 208
http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
14/54
13
1.3.1 Formula succesului
Ce au în comun Barbie, Garfield, Spider - Man, Star Wars, Power Rangers, Animaniacii,
Vânătorii de fantome, Mario, Mașinuțele din metal, Winnie de pluș, Mikey Mouse, LEGO,
Singur Acasă, X- Men, Pound Puppies, Bugs Bunny, bomboanele M&M, papucii Nike,
McDonald’s, KFC, Batman, Regele Leu, Hercules?
După cum susține autorul Dan Acuff în cartea sa10, aceste branduri sunt preferate de
copii.
Acestea, vin în fața copiilor cu produse create în funcție de nevoile, așteptările,
motivațiile și dorințele lor, prezentându-le în modul în care ei percep lumea, obținând astfel o
poziționare cât mai bună în mintea lor.
Brandurile enumerate sunt cele care știu cum să își valorifice produsul și cum să îl
prezinte în fața copiilor, dorind să dețină un loc cât mai bun în mintea acestora și să-i păstreze
ca și clienți pentru o perioadă lungă de timp.
Autorul Jack Trout susține în cartea11 sa, că o bună poziționare a produsului în mintea
consumatorului este unul dintre cei mai importanți pași pentru succesul unei companii pe piață.
Lucru care, desigur, se poate face, dacă cunoști cerințele consumatorilor țintă. Acest aspect este
foarte important pentru produsele unei companii, astfel încât, aceasta ar putea adapta sau
modifica produsele în funcție de cerințele și dorințele consumatorilor.
În urma realizării unui alt studiu12, s-a ajuns la concluzia că un produs care îi poate oferi
emoții pozitive consumatorului și care beneficiază de o bună poziționare în mintea acestuia,
poate rămâne pentru mult timp în capul listei produselor preferate.
După cum susține și autorul William J. McEwen13, o influență majoră asupra deciziei
de cumpărare a consumatorului țintă, o are produsul creat în funcție de visele și emoțiileacestuia. Un produs care este capabil să trezească o emoție puternică consumatorului are șansa
de a rămâne pentru mult timp în amintirea acestuia. Însă, sunt produse care pot trezi emoții sau
nu pot trezi emoții consumatorilor. De exemplu, sunt persoane care au sentimentul că sunt strâns
10 Acuff D., Op. cit., p. 1011 Trout, J., Ries, A. Poziționarea- lupta pentru un loc în mintea ta, București 2004, Editura Curier
Marketing, pp. 203- 205
12 http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247, Emerald Insight, Branding and the art of travel, 2011, p. 26, accesat 20 Noiembrie 2015
13 McEwen, W.J., Forța brandului, Editura ALLFA, București, 2008, pp.85-87
http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
15/54
14
legate emoțional de un anumit parfum, care are un miros ce îi conduce către amintiri plăcute
sau o persoană dragă, și sunt persoane care nu au nicio emoție față de alte produse.
De exemplu, bomboanele M&M’s prin
dimensiunea și designul lor unic captează atenția copiilor
oferindu-le o gustare del icio asă și colorată, ceea ce le
oferă o bună poziționare în mintea acestora.
Fig. nr. 4- Bomboane M&M
Un alt exemplu este cel al cerealelor Trix, care de asemenea se bucură de un real succes.
Copiii preferă să consume aceste cereale deoarece au un gust bun, dulce și colorat și vin
înaintea copiilor cu un personaj haios – Iepurașul Trix- care le transmite copiilor cât de
importante sunt cerealele Trix pentru el, și cât de
mult și-ar dori să se bucure de ele, însă nu are
această posibilitate, deoarece cerealele sunt doar
pentr u copii, lucru care pare a fi făcut înțeles prin
următorul mesaj:” Iepuraș naiv, cerealele sunt
pentru copii”, prin intermediul căruia se dorește o
bună poziționare în mintea celor mici. Fig. nr. 5- Cerealele Trix
Stilul este unul luminos, energic și plin de culoare, iar promisiunea făcută copiilor este:„cereale colorate cu un gust dulce, fructos și un iepuraș distractiv”
1.3.2 Nevoile și dorințele copilului
Produsul care vine în întâmpinarea copilului trebuie să fie creat în funcție de nevoile și
dorințele acestuia. Produsele care au avut și care au succes în fața copiilor, vin cu trăsături care
le captează atenția pe termen scurt (impuls) sau pe termen lung și care sunt în conformitate cudorințele acestora.
Pe când cerealele colorate Trix oferă o satisfacție pe termen scurt, mașinuțele din metal
(Mattel Hot Wheels) continuă să surprindă băieții cu ceva de care ei au nevoie și își doresc
pentru colecția lor de mașinuțe- sunt mici, ușor de
manipulat, colorate, distractive și se pot juca așa cum își
doresc ei cu „vrum!vrum!”, adăugând și colectând din ce
în ce mai multe mașinuțe. Fig. nr. 6- Mașinuțe din metal
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
16/54
15
Copiii și colecțiile
Înainte de vârsta de 6 ani, copiii sunt interesați de colectarea jucăriilor și a altor obiecteamuzante, cu cât colectează mai multe, cu atât crește numărul jucăriilor și satisfacția deținerii
acestora. După vârsta de 6 ani, copiii încep să devină mai atenți la detalii și dezvoltă capacitatea
cognitivă de a diferenția mai precis ceea ce se întâmplă în jurul lor. Acest lucru conduce la o
colectare mai atentă a jucăriilor, ceea ce implică compar ații, implicare și atenție la detalii. Încep
să acorde o importanță mai mare și se implică mai mult cu produsul.
1.3.3Ce este și ce nu este bun pentru copii
Când vine vorba de îngrijirea și bunăstarea copiilor, lumea înconjurătoare este cea mai
prețioasă resursă. Adulții au responsabilitatea de a le oferi produse și servicii care să aibă un
impact pozitiv asupra copiilor. În același timp, au responsabilitatea de a-i proteja de produsele
care pot avea un efect dăunător asupra celor mici.
Însă, ce ar putea fi bun sau rău pentru copii?
Autorul Dan Acuff, ne spune în cartea sa, că nu există nici un produs care să fie 100%
bun sau rău pentru consumatorul copil. De exemplu, unele aspecte legate de personajul
principal din poveștile și desenele animate pentru copii, pot avea o influență negativă asupra
celor mici. În povestea Alba ca zăpada, personajul feminin principal este o victimă a răutăților
mamei sale vitrege, care are nevoie să fie salvată de un prinț. În schimb putem argumenta că
unele aspecte negative din această poveste nu sunt atât de grave în comparație cu scenele de
violență din filmul destinat copiilor Power Rangers, unde în final personajul negativ care
produce numai lucruri rele ajunge în final să regrete răutățile comise. Concluzia finală fiind
simplă pentru copii, răul pierde iar binele învinge întotdeauna.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
17/54
16
Fig nr. 7- Alba ca zăpada Fig. nr. 8- Power Rangers
Astfel, copiii preiau din informațiile primite doar ceea ce le captează atenția, în finalalegând personajul preferat din animațiile văzute și poveștile ascultate.
Însă, copii interpretează diferit mesajele primite și au un comportament de consum
diferit, în funcție de vârstă, gen, educație și cultură.
Dacă ne gândim la TV, cum influențează acesta copii i?
Conform studiilor 14 s-a dovedit faptul că majoritatea copiilor care se uită frecvent la
televizor tind să prefere mai multe jucării și mai multe produse alimentare prezentate în
desenele animate sau reclame, în comparație cu copiii care se uită mai puțin la televizor.
În SUA, se cheltuiesc anual în jur de 172 miliarde $, în medie de 104 $ săptămânal, de
către adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani, și copii care au vârsta până în 12 ani,
influențează decizia de cumpărare a părinților într-un mod direct sau indirect, costul total al
cumpărăturilor influențate de dorințele copiilor ajungând la 600 miliarde $.
Astfel, copiii sunt văzuți ca un public țintă destul de important pentru marele companii,
acestea suportând cheltuieli uriașe pentru a-i atrage către produsele lor. Reclamele și desenele
animate s-au dovedit a fi foarte folositoare în influențarea comportamentului de consum al
copiilor. În America s-a dovedit faptul că un copil poate vedea până la 40.000 de reclame pe
an, să identifice logo-ul unei firme de la vârsta de 3 ani, și să dezvolte loialitate față de un
produs al unei firme începând de la vârsta de 2 ani.
14 http://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitatea, accesat 30 Decembrie 2015
http://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitatea
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
18/54
17
Poveștile minunate prezentate prin intermediul reclamelor, atrag copiii, deoarece un
produs care are în spate o poveste frumoasă capăta greutate în fața copiilor, oferindu-le totodată
siguranță și dorința de a experimenta.
Pentru a se descoperi pe ei înșiși și pentru a înțelege cine sunt, copiii au nevoie de
jucării, haine, mâncare și alte obiecte, lucruri care îi fac pe aceștia să se identifice cu alți copii,
să-și facă prieteni noi și ce este cel mai important, să fie acceptați de copiii din jur. Dacă nu știi
despre McDonald’s, despre Batman sau despre alte personaje importante din desenele animate
cunoscute de majoritatea copiilor, ceilalți nu te consideră de-a lor. Astfel, în prezent, nu este
copil care să nu aibă tricouri cu Batman pentru băieți sau Frozen pentru fetițe.
Fig. nr. 9- Tricou cu Batman Fig. nr. 10- Rochiță cu Frozen
Însă, mergând în contradictoriu cu alte studii, Dan Acuff consideră că TV -ul are o
influență negativă asupra copiilor. De exemplu, copiii care urmăresc emisiuni sau filme cu
scene violente tind să adopte un comportament similar și ajung să prefere jucării precum:
pistoale, bombe, săbii, rachete, și alte arme care sunt foarte populare în grupul său de prieteni
cu aceleași preferințe.
Conform unui alt studiu15, reclamele televizate axate în mod special pe consumatorii
copii includ uneori elemente expresive de agresivitate care pot fi surprinse deseori în mesajele
publicitare. Copiii sunt foarte sensibili și în viziunea lor lucrurile din jur funcționează pe baza
a ceea ce văd sau aud.
Comunicarea de marketing agresivă este foarte dăunătoare în dezvoltarea lor, deoarece
copiii nu fac diferența între ficțiune și realitate.
15 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436, Šramová B., AggressiveMarketing, Consumer Kids and Stereotyping of Media Contents, p.255, accesat 12 Noiembrie 2015
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
19/54
18
1.4 Copiii și publicitatea
De zeci de ani copiii au fost considerați drept o afacere de succes- pentru cumpărarea
jucăriilor, jocurilor, hainelor și a altor bunuri. Marketer ii au încercat să trateze copiii ca tineriadulți, declanșând numeroase campanii publicitare menite să influențeze decizia de cumpărare
a părinților, prin intermediul copiilor.
Campaniile publicitare și marketerii, în cea mai mare parte, s -au opus măsurilor de
protecție care ar putea proteja tinerii de publicitatea negativa (de exemplu, TV-ul pentru copii).
Aceasta nu surprinde pe nimeni, unul dintre motivele pentru care media și companiile de
marketing doresc să distribuie fără restricții și să influențeze copiii, în special prin intermediul
platformelor digitale (telefoane mobile, tablete) ceea ce le oferă avantaje financiare.16
Conform altui studiu17, 50% din majoritatea anunțurilor pentru copiii din America sunt
pentru bomboane, snacks-uri, cereale dulci și fast- food, astfel nu este de mirare că americanii
cheltuiesc mai mult de 6 milioane de dolari anual doar pe dulciuri, și că peste 1/3 copii sunt
supraponderali și obezi. Acest lucru ne arată faptul că, activitățile de marketing orientate direct
către copii, le pot afecta viața și sănătatea.
De mulți ani, companiile au drept țintă copiii, deoarece copiii pot fi foarte ușor
influențați de publicitatea directă sau indirectă care activează la nivelul subconștientului. Să
faci dintr-un copil un client fidel, s-a dovedit a fi o afacere de succes pentru companiile care
cunosc prea bine metodele de atragere a copiilor către produsele lor. Și ce este foarte important,
este că, odată ce copilul devine client fidel unui anumit produs, va tinde să îl aleagă și după ce
va crește, de dragul amintirilor plăcute trezite de acel produs în timpul copilăriei.
Conform unei cercetări făcute în anul 1944 în Statele Unite ale Americii, s-a dovedit că
majoritatea oamenilor folosesc 23% din produsele folosite în timpul copilăriei. Produsele care
s-au dovedit a fi un obicei pentru copii fiind: ketchup- ul, maioneza, pasta de dinți, cafeaua,
pastilele pentru ameliorarea durerilor, săpunul, parfumul, produsele de machiaj, berea și
țigările.
16 http://domain.me/kids-and-advertising, accesat 12 Noiembrie 201517 http://domain.me/kids-and-advertising, accesat 14 Decembrie 2015
http://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertising
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
20/54
19
Conform unui alt studiu18 publicitatea este unul dintre cele mai eficiente instrumente de
comunicarea de marketing, pentru a motiva emoțional consumatorii să cumpere produsele.
Publicitatea oferită produselor precum: snacks-uri, jucării, produse de patiserie, prăjituri și fast-
food se adresează copiilor pentru a-i motiva să încerce noi branduri și pentru a cumpăra din ce
în ce mai mult. O corelație puternică a fost observată între copii și reclamele de televiziune,
deoarece sunt pline de farmec și de emoție.
Conform unui studiu19 referitor la copilăria modernă, s-a dovedit că dorințele
neîndeplinite ale copiilor în ceea ce privesc hainele la modă și jocurile populare, le creează o
stare de nemulțumire și disconfort. Ceea ce, ne conduce la ipoteza că cei mici își doresc să
dețină ceea ce este la modă și ceea ce dețin ceilalți.
Conform unei alte cercetări20, reclamele cu cel mai mare impact asupra copiilor sunt
cele făcute la produsele alimentare, apoi la jucării și sucuri. Conform unui studiu realizat în
urma intervievării a 1500 de persoane din familii care au copii cu vârsta cuprinsă între 6 - 15
ani, a rezultat că 56% din copii consumă dulciuri, 30% consumă sucuri și 22% consumă
snacks-uri.
De altfel, în momentul intervievării, părinții au recunoscut că deseori sunt presați de
copii să le cumpere produsele prezentate la televizor.
Un cântecel frumos, culori îmbinate armonios, personaje din desene animate, râsete
colorate și captivante sunt metode prin care o reclamă reușește să atragă copiii către produs,
activând la nivel emoțional. Produsul venind astfel cu o poveste minunată în fața copiilor,
ajunge să îi încânte atât de mult și să-i facă să-și dorească și ei acel produs, încât ajung să
folosească diverse metode pentru a-i convinge pe părinți. Părinții, aflați în fața dorinței
arzătoare a copiilor, de a avea un anumit produs, cedează achiziționând produsul fără să maițină cont de cantitate, calitate sau preț.
Pentru copii nu sunt importante aceste caracteristici, ci este important produsul în sine,
indiferent de prețul sau calitatea lui.
18http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664, Emerald Insight, Television advertisements
andchildren's buying behaviour, 2010
19 http://www.childrenssociety.org.uk , accesat 19 decembrie 201520http://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.html,
accesat 20 Decembrie 2015
http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.childrenssociety.org.uk/http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
21/54
20
Potrivit unui alt studiu21 cel mai puternic impact asupra copiilor îl au reclamele făcute
la produsele alimentare, jucării și sucuri, care folosesc personaje din desenele animate. Dintre
copiii cu vârsta cuprinsă între 6- 10 ani, care urmăresc reclamele televizate, 72% au susținut că
cel puțin o dată au cerut părinților să le cumpere un produs văzut în reclamele publicitare, pe
când 27% au susținut că nu au cerut niciodată părinților un produs văzut în reclamele
publicitare. Dintre copiii care și-au prezentat dorința în fața părinților de a avea un produs,
81,9% au susținut că le-a fost îndeplinită dorința de către părinți, pe când 17,2% dintre copii au
susținut că nu li s-a îndeplinit dorința de către părinți din punct de vedere al produsului dorit.
1.5 Aspecte care influențează comportamentul de consum
Conform unui studiu22, părinții sunt considerați ca fiind reprezentanții principali pentru
copii, și multe aspecte ale părinților îi influențează pe copii până la maturitate. Dintre toate
entitățile sociale de la care copiii ar putea învăța, părinții par a fi cei mai potriviți în educarea
acestora în ceea ce privește comportamentul de consum.
Părinții joacă cel mai important rol în furnizarea informațiilor despre produse copiilor.
La fel ca și părinții, și televizorul are un rol important în înștiințarea copiilor despre diverse
produse destinate celor mici.
La fel ca părinții, și colegii joacă un rol important în influențarea comportamentului de
consum a copiilor, într -un mod direct sau indirect. Mai multe studii anterioare au speculat că
cei mici învață „elemente expresive de consum” (valori și motivații) de la colegii lor. Lucru
care pare să fie destul de clar, cei mici tind deseori să preia sau să imite comportamentul de
consum a celor din jur.
După cum suține și Erika Lundby în studiul său23, colegii au o mare influență asupra
comportamentului de consum al copiilor. Lucru care pare a fi simplu de înțeles, deoarece
relațiile cu colegii sunt fundamentale în viața de zi cu zi a copiilor. În plus, viața socială cu
colegii poate fi interpretată ca o interacțiune simbolică, unde relațiile sunt explorate prin
intermediul bunurilor de consum. De exemplu, cadourile pot crea, consolida și menține relațiile
de prietenie între copii.
21 http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.html, accesat 31
Decembrie 201522 http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673, Emerald Insight, Children's buying behaviour in
China, Ying Fan Yixuan Li, 2010, p. 17223 http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347, Emerald Insight, Children's perception of consumption
and friendship, Lundby E., 2013, pp. 361- 368
http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.htmlhttp://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.htmlhttp://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.html
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
22/54
21
Mai multe studii au demonstrat că diverse produse pot fi importante în dezvoltarea
relațiilor cu colegii, precum: jucării, articole vestimentare, telefoane mobile, etc.
În funcție de vârstă, copiii au percepții diferite asupra legăturii dintre resursele
economice și relațiile cu colegii. În urma unei cercetări realizate, unde au fost intervievați 101
copii cu vârsta cuprinsă între 9- 12 ani, a rezultat că majoritatea copiilor percep resursele
economice ca un mijloc prin intermediul căruia își pot atrage prietenii. Acest lucru poate fi
interpretat ca un mod de gândire materialistic, unde copiii văd bunurile materiale ca instrumente
utile în stabilirea relațiilor de prietenie cu colegii. Doar 10% din cei chestionați, au susținut că
banii nu sunt necesar i pentru atragerea prietenilor, considerând că banii pot cumpăra
popularitatea dar nu prieteniile adevărate. Astfel, majoritatea copiilor preferă să cumpere
cadouri colegilor pentru a deține relații de prietenie cu aceștia.
Conform informațiilor acumulate, putem observa în următoarea figură principalele
aspecte ce influențează comportamentul de consum al copiilor.
Fig. nr. 11- Factorii care influențează decizia de cumpărare a copiilor 24
24 http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673, Emerald Insight, Children's buying behaviour in
China, Ying Fan Yixuan Li, 2010, p. 174
Agenți
de socializare
Influențe
inter ersonale
Influența
mediului
Părin i
Colegi
Media/T
Vizita în
Celebrită
Decizia
de cumpărare a
Produs Trăsăt
Pre
Gust
Brand
Oferte
Strategii
de influen are
http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
23/54
22
Cultura
În conformitate cu Warren Keegam25, cultura înglobează totalitatea standardelor de
viață alcătuite de un anumit grup de oameni, și împărtășite din generație în generație.
Autoarea Angelica- Nicoleta Onea, susține în cartea sa26 că în funcție de experiența
primită, omul interpretează lucrurile din mediul înconjurător într -un mod diferit. Cultura, este
prezentă și exprimată prin modul de a gândi și comportamentul nostru față de realitate.
Lydia Martens a identificat în studiul său27, că cei mici au comportamente de consum și
percepții diferite în funcție de cultură. Însă, o influență majoră asupra comportamentului de
consum, o au părinții, care încearcă să se angajeze activ în cultivarea obiceiurile și a modurilor
de consum.
Copiii preaiau obiceiurile și comportamentele de consum ale părinților, și acționează în
funcție de atitudinile și orientările culturale ale acestora, așa cum susținea și autorul Warren
Keegam, că obiceiurile și stilurile de viață, se transmit din generație în generație. De aceeași
părere este și autorul Ștefan Prutianu28, care susține că ființa umană capătă o viziune asupra
lumii înconjurătoare în funcție de experiență, învățăturile primite și sensibilitate.
Majoritatea companiilor mari cunosc faptul că o influență majoră asupra deciziei de
cumpărare a copiilor o are cultura. În conformitate cu informațiile existente într -un studiu29
luarea în considerare a diferențelor culturale și adaptarea produselor în funcție de nevoile și
cerințele existente la nivelul pieței țintă, poate aduce succes produselor.
De exemplu, brand-ul renumit în lumea copiilor, Barbie, a ținut cont de dorințele
copiilor și a părinților din țările care aveau culturi diferite, și au adaptat produsele în funcție deaspectul și cultura pieței țintă.
25 Keegam, W.J., Green, M.C., Global marketing, Editura Pearson, U.S.A., 2012, p. 11926 Onea, A., Diversitatea culturală în management, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași,
2014, p. 3827 www.sagepublications.com, Martens L., Southerton D., Scott S., Journal of Consumer Culture, p. 166
, accesat 15 Decembrie 2015
28 Prutianu, Ș., Tratat de comunicare și negociere în afaceri, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 46929 www.ijdesign.org, Oscar, T., Karapanos, E., Levy, P., Mizutani, N., Yamanka, T., The repertory gridtechnique as a method for the study of cultural differences. International Journal of Design, 2009, p. 55
http://www.sagepublications.com/http://www.sagepublications.com/http://www.sagepublications.com/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.sagepublications.com/
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
24/54
23
Astfel, putem o bserva adaptarea păpușii Barbie în funcție de cultura:
În Africa
Fig. nr. 12 – Păpușa Barbie în Africa
În China
Fig. nr. 13 – Păpușa Barbie în China
În India
Fig. nr. 14 – Păpușa Barbie în India
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
25/54
24
În Mexic
Fig. nr. 15 – Păpușa Barbie în Mexic
Astfel, produsele create în funcție de dorințele, nevoile și cultura copiilor, pot influența
într -un mod pozitiv decizia de cumpărare, și se pot bucura de o poziționare pe termen lung în
mintea acestora.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
26/54
25
Capitolul 2. Copiii și jocurile video
2.1 Jocurile video
În acest capitol, mi-am propus să identific care sunt aspectele ce stau la baza jocurilor
video și care este interesul copiilor pentru acestea.
Tehnologia se află într -o continuă avansare, iar copiii încep să fie atrași de jocurile video
din ce în ce mai mult, încă de la o vârstă fragedă. Generația copiilor de astăzi este generația
care crește și avansează odată cu internetul, care este atrasă de jocurile video într -o măsură
mult mai mare în comparație cu generațiile anterioare.
Astfel, doresc să aflu cât de importante sunt jocurile video pentru copii, și cuminfluențează acestea comportamentul celor mici.
Am ales jocurile video, deoarece copiii din noua generație sunt din ce în ce mai
familiarizați cu termenul de „joc video”, prezintă interes pentru jocurile video, și preferă să se
joace jocurile preferate în orice moment al zilei. Fie că mergem la mall, la cafenea, în parc, la
un restaurant formal sau fast-food, vedem copii care stau aproape tot timpul cu telefoanele în
mână și foarte atenți la ceea ce se desfășoară în fața lor.
Fie că este un joc de acțiune, aventură, de cultură generală sau altă categorie, copiii
acordă timp și mult interes față de acestea. Jocurile video, încep să devină din ce în ce mai
importante, și nelipsite din viața copiilor, iar noi trebuie să aflăm ce îi determină pe ei să își
dorească un anumit joc video, să petreacă timpul jucându-se și ce face un joc video să fie atât
de impresionant și captivant.
În urma unui studiu30, referitor la câți bani ar avea copiii nevoie și pentru ce, Sunday
Herald a aflat câteva informații interesante oferite de copii.
Sydney Leard, un copil de 9 ani, a afirmat că obișnuiește să-și cheltuie banii de buzunar
pe jocur i pentr u calcul ator , mergând o dată sau de trei ori pe lună la magazin, și nu-i place să-
și cheltuie toți banii o dată.
30http://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=5024
7#center , Proquest, Who much should kids get and why, Herald S., 2004, p. 6
http://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#center
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
27/54
26
Un alt copil, pe nume Aiden Moore, cu vârsta de 11 ani, afirmă că își cheltuie toți banii
de buzunar la fel ca și prietenii lui, pe jocuri și muzică.
După cum susține autorul Mihai Diaconu în cartea sa31, jocul este caracteristic copiilor,
dar și adulții pot prezenta interes pentru el. În mica copilărie, de la 6-7 luni până la intrarea în
școală, jocul va deveni treptat activitatea care va influența într -o mare măsură dezvoltarea
psihică a preșcolarului prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă, la un
nivel foarte înalt.
2.1.1 Apariția jocurilor video
Conform autorului Barrie Gunter 32, jocurile video reprezintă un pas semnificativ și
dinamic înaintând de la jocurile tradiționale și chiar de la TV.
Făcând comparație între emisiunile televizate și jocurile video, acestea sunt interactive,
în timp ce privitul la TV este o acțiune fizică pasivă. Comparând jocurile tradiționale, unde
participanții creează toată interacțiunea, jocurile video oferă efecte vizuale și sonore, fără ca
jucătorul să depună vreun efort.
Primele jocuri video au apărut în anul 1970.
În anul 1972, a fost creat în Statele Unite ale Americii
de către firma „Atari” primul joc video care funcționa
cu monede numit „Pong”.
Pong este un joc de ping-pong electronic pentru
două persoane. Jocul a fost lansat în anul 1974 și au
fost vândute mai mult de 10.000 de unități, la un preț
de peste 1000 de dolari fiecare.
Fig. nr. 1- Jocul Pong
Tot în anul 1972, o companie pe nume Magnavox a lansat pe piață un joc video numit
Odyssey, care putea fi jucat pe televizor. Jocul Odyssey includea o unitate de control care era
atașată televizorului, și permitea jucătorului să joace 12 jocuri diferite prin înserarea unui card
de joc, în unitatea de control a acestuia.
31 Diaconu M., Educația și dezvoltarea copilului, Editura ASE, 2007, p.143 32 Gunter B., The effect of video games on children, Sheffield Academic Press, England, 1998, pp.11- 14
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
28/54
27
Fig. nr. 2 – Jocul Odyssey
În anul 1994 a fost lansat jocul „Mortal Kombat”, caracterizat ca fiind un joc mai
violent în comparație cu jocurile apărute până în perioada respectivă. De altfel, acest joc este
cunoscut și în prezent, fiind unul dintre jocurile cele mai populare în rândul copiilor, și nu
numai.
În figura 3, putem vedea evoluția impresionantă a acestui joc.
Fig. nr. 3- Evoluția jocului Mortal Kombat
2.1.2 Jocurile video și copiii
Jocurile video au devenit treptat o distracție pentru milioane de copii și tineri. Acest
lucru a atras atenția cercetătorilor, ceea ce i-a condus să dezvolte numeroase cercetări pentru a
afla care sunt motivele pentru care copiii sunt dornici să-și petreacă timpul jucând jocuri video,
demonstrat fiind faptul că acestea afectează dezvoltarea intelectuală și comportamentul social.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
29/54
28
După cum suține autorul Barrie Gunter în cartea sa33, conform cercetărilor, s-a dovedit
că factorii demografici și de personalitate sunt asociați în diferite moduri cu jocurile video.
În anul 1980, când jocurile video au început să capete notorietate în rândul tinerilor, a
fost realizat un studiu asupra copiilor și tinerilor din America cu vârsta cuprinsă între 10- 20 de
ani.
În urma studiului s-a constatat că jocurile video reduc dorința de a participa la sporturi
active și reduc performanța școlară. Jocurile video, conform copiilor, prezintă interes pentru ei
deoarece în timpul liber îi fac să se destindă și să se relaxeze.
De altfel, în urma studiului, s-a
constatat că tinerii care prezintă interes pentru
jocurile video, încep să dezvolte un mare
interes în procesul de învățare pentru
calculatoare.
În privința copiilor, câțiva cercetători
au făcut comparații între copiii care dețin cel
puțin un joc video acasă, și copiii care nu dețin.
Fig. nr. 4- Copii jucând jocuri video
Creasey și Myres (1986) au comparat trei grupuri de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și16 ani timp de 5 luni. Cele trei grupuri de copii erau împârțite astfel: pr imul grup era reprezentat
de copiii care au primit pentru prima dată un sistem de jocuri video în Decembrie, al doilea
grup a fost reprezentat de copiii care dețineau un sistem de jocuri video de cel puțin un an, și al
treilea grup a fost reprezentat de co piii care nu dețineau un sistem de jocuri video.
Copiii au răspuns la chestionare referitoare la activitățile desfășurate în timpul liber, la
activitatea școlară, și la relațiile avute cu prietenii și colegii, cercetarea fiind desfășurată de douăori, prima dată în Noiembrie, și încă o dată în Mai, după câteva luni după ce noii jucători au
primit primul lor sistem de jocuri video.
Copiii care au primit primul sistem de jocuri video în Decembrie, după trei săptămâni,
când au fost supuși unei scurte intervievări, au afirmat că de când au primit jocurile video petrec
mult timp jucându-se. În primele trei săptămâni, copiii au petrecut în medie de 15 ore pe
33 Gunter B., op. cit., pp. 18- 32
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
30/54
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
31/54
30
2.1.3 Butonul de „play game”
Ce-i face pe copii să dea startul jocului video? Să fie motivați să dea „play game”? Care
este sentimetul trezit de jocurile video copiilor?
Autoarea Jane McGonigal, ne face să înțelegem de ce copiilor le place să joace jocuri
video. Ea susține în cartea sa34 că jocurile ne fac fericiți deoarece acestea pot fi o muncă grea
pe care o alegem pentru noi înșine. Ea ne mai spune că tindem să alegem jocurile care implică
dificultate și stres deoarece ne putem bucura de stimularea și activarea emoțiilor atâta timp cât
ne simțim capabili să răspundem provocării. Jocul în sine este o provocare, însă ține de noi dacă
suntem capabili sau nu să mergem până la final.
Într -un studiu35 realizat cu scopul de a se afla care este motivul pentru care copiii sunt
atrași de jocur ile video, s-a demonstrat că jocurile prezintă atractivitate pentru cei mici deoarece
sunt distractive, relaxante, pot învăța lucruri noi, și își pot creea propria lume.
Într -un alt studiu, realizat de Cheryl Olson, motivele principale ale copiilor pentru care
preferă să joace jocuri video, sunt: pentru că sunt distractive, interesante, și îi provoacă să
înțeleagă și să învețe lucruri noi .
Olson, de asemenea a constat că dintre copiii care au făcut parte din studiul său, 45%
dintre băieți și 29% dintre fete au declarat că joacă jocuri video pentru a-și calma starea de
nervozitate. Copiii din același studiu au mai declarat și că le plac jocurile violente deoarece îi
scapă de stres, îi fac să se simtă rebeli, și pentru că le oferă posibilitatea de a - și testa limitele
într -un mediu sigur .
Când copiii joacă jocuri video, creierul lor este într -o continuă mișcare. În multe jocuri
video, aptitudinile necesare pentru câștigarea jocurilor implică gândire abstractă și la nivel înalt.
După cum susține psihologul Diana Crăciun în articolul său36, copiii la vârsta de 10-14
ani ajung la un nivel ridicat de gândire. Însă, acesta nu este un lucru general, și valabil pentru
34 McGonigal J., Reality is broken, The penguin press, England, 2011, p.8
35 http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/, accesat 15 Ianuarie2016
36 http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69 , accesat 15 Ianuarie 2016
http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
32/54
31
toți copiii. Nu toți ajung să se dezvolte pe plan mintal atât de bine până la această vârstă. Unii
se dezvoltă mai ușor, și alții mai greu, rămânând la un stadiu inferior.
La vârsta de 12, 13 ani, dezvoltarea copilului pe plan intelectual intră în a patra etapă,
adică, cea a operațiilor formale. Ceea ce înseamnă că, copilul începe să își formeze propriile
idei, și să-și pună întrebarea „Ce ar fi dacă…?”, începe să fie mai atent la detalii, să se gândească
la viitor, să facă planuri, și să fie conștient de ceea ce se întâmplă în jurul său.
Conform altei cercetări37 efectuate asupra copiilor din America, cu vârsta cuprinsă între
10 și 14 ani, s-a constat că jocurile video oferă satisfacție prin recompensele oferite.
De altfel, jocurile video conform rezultatelor studiului, sunt preferate de copiii cu vârsta
cuprinsă între 10 și 14 ani, din următoarele motive:
- sunt mai distractive și amuzante în comparație cu compania unei persoane;
- jocurile te pot învăța lucruri despre alți oameni și cum să te comporți față de ceilalți;
- oferă companie într -un mod similar ca a unui prieten, și-i pot ajuta pe unii copii să
uite de singurătate;
- permit jucătorului să se implice într -un mod direct și personal în acțiunea jocului;
- te ajută să te detașezi de probleme.
Astfel, am putea concluziona că jocurile video prezintă interes pentru copii deoarece
sunt distractive și amuzante, conțin elemente sau informații interesante despre lumea din jur,
iar copiii pot învăța lucruri noi, le oferă companie și îi face pe cei mici să uite de anumite
supărări.
Desigur, aceste motive cuprind o varietate de aspecte care conduc la dorința de a juc a
jocuri video, însă, nu este cazul să ne gândim că toate jocurile video jucate de copii au în spate
aceleași motive și oferă aceleași satisfacții.
Ce cred copii i despre jocuri le video?
După cum dezvăluie mama unui băiețel, care are vârsta de 13 ani, într-un articol38,
copilul are o părere foarte bună despre jocurile video, îi plac foarte mult, și a ajuns în punctul
37 Gunter B., op. cit., p. 3338 http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1, accesat
18 Ianuarie 2016
http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
33/54
32
de a fi dependent de ele. Jocurile care îi plac cel mai mult sunt „Europa Universalis 4” (Figura
5) și Skyrim (Figura 6), ajungând să petreacă ore în șir în fața calculatorului jucându-se aceste
jocuri video.
Fig. nr.5- Jocul „Europa Universalis 4” Fig. nr. 6- Jocul „Skyrim”
Opini a copii lor
Copiii au dreptul și ei la o opinie și o părere în ceea ce privește jocurile video, nu numai
adulții. Așa că, pentru a veni în suținerea ideilor și părerilor celor mici, au fost create forum-uri
special pentru ei, unde pot comunica cu ceilalți copii și unde își pot exprima părerea.
Astfel, de pe un forum39 unde copiii socializează și vorbesc despre jocurile video, am
sintetizat următoarele aspecte care le-au susținut copiii.
Cei mai mulți copii, cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani, susțin că le plac foarte mult
jocurile video deoarece sunt distractive, și unele sunt chiar amuzante.
Alți copii, cu vârsta până în 14 ani, afirmă că le plac jocurile video deoarece unele pot
fi jucate împreună cu prietenii (jocuri multiplayer), sunt interesante și le trezesc curiozitate. Cel
mai mult le place faptul că primesc cadouri, atunci când avansează de la un nivel la altul, acest
lucru captându-le atenția și menținându-le interesul față de joc.
Dar, ce cred părinții despre jocurile video?
În ceea ce privește părerea părinților din punct de vedere al influenței exercitate de
televizor și jocurile video asupra copiilor, în urma unei cercetări40, s-a constat că părinții sunt
de acord cu jocurile video, având o părere mult mai bună despre acestea, considerând ca au o
influență pozitivă asupra copiilor în comparație cu influența negativă pe care o are televizorul.
39 http://www.kidzworld.com, accesat 20 Ianuarie 201640 Gunter B., op. cit., p. 36
http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
34/54
33
De asemenea, majoritatea copiilor împart părerea părinților, și cred că televizorul nu are
o influență pozitivă asupra lor.
Însă, cu toate că părinții sunt de acord cu jocurile video, aceștia tind să se îngrijoreze
atunci când se gândesc la deținerea unui joc video acasă, deoarece consideră că ar putea să
afecteze obiceiurile de studiu al copiilor, cât și performanța școlară.
Astfel, putem concluziona că principala grijă a părinților este în principal evoluția
copilului la școală, și dorința ca aceștia să nu fie distrași de alte activități atunci când vine vorba
să învețe.
2.1.4 Efectele negative ale jocurilor video asupra copiilor
Conform unui articol41, jocurile video pot fi dăunătoare pentru copii, conducând de la
dependență la probleme foarte grave de sănătate, precum demența. În plus, copiii tind să imite
comportamentul personajelor preferate, să-i copieze sau să înceapă să confunde lumea reală cu
cea virtuală.
Jocurile încep să capete o latură cât mai reală în fața copiilor. Încep să dețină
caracteristici care să le capteze atât de mult atenția copiilor încât aceștia devin din ce în ce mai
atașați de jocurile video. De exemplu jocurile 3D, par atât de reale încât copiii ajung să își
însușească comportamente și trăsături care denotă violență doar din simplu fapt că așa au văzut
că se procedează în joc.
Într -un alt articol42, în urma unor cercetări, s-a dovedit că jocurile video au un efect
negativ asupra comportamentului copiilor, aceștia imitând violența din lumea virtuală în cea
reală.
Jocurile video prezintă foarte mare interes pentru copii cu sindromul Aspeger și pentru
cei care suferă de autism. Deși lumea virtuală și jocurile video pot fi utile pentru copii, aceștia
având posibilitatea de a-și dezvolta aptitudinile sociale, de a-și face prieteni și de a se distra,
unii experți în acest domeniu sunt îngrijorați de faptul că jocurile video pot deveni rapid o
obsesie nesănătoasă și periculoasă pentru cei mici .
41 http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-
8870121 , accesat 25 Ianuarie 201642http://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-
1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.html , accesat 21 Ianuarie 2016
http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
35/54
34
Jocurile video, în sine, nu au neapărat o influență negativă asupra copiilor. De fapt, unii
cercetători consideră că jocurile video pot fi un mod distractiv de învățământ și o metoda utilă
prin care copiii pot socializa cu alți copii.
În conformitate cu rezultatele unui studiu43 realizat de psihologii din cadrul Universității
din Alabama de la Birmingham, un program interactiv de calculator numit ’’FaceSay’’, s-a
demonstrat că acest joc poate fi foarte util pentru copiii care suferă de autism. Acest joc constă
în recunoașterea feței, expresiilor faciale, și a emoțiilor. Creat de Symbionica LLC, jocul învață
copiii unde să se uite pentru indiciile faciale și-i ajută să exerseze recunoașterea expresiilor
dintr-o figură, sau reprezentarea virtuală a unei persoane.
În urma unei cercetări44 efectuate asupra unui număr de 109 copii, de gen masculin și
feminin cu vârsta cuprinsă între 13-14 ani, s-a aflat că cei mai mulți dintre copii preferă să se
joace jocuri video violente, în care personajul principal îl elimină pe cel secundar, prin tortură
sau decapitar e.
Însă, conform psihologilor, acest tip de joc influențează într -un mod negativ
comportamentul copii lor , aceștia petrecând mai mult de 3-4 ore în fața calculatoarelor și
jucându-se jocuri video violente, ajung să preia același comportament violent și să -l adopte și
în viața reală. Ceea ce poate conduce la împiedicarea dezvoltării corecte a copiilor, și la amânare
dorinței de empatizare cu persoanele din jur.
2.1.5 Concurența
Concurența în industria jocurilor video este reprezentată în principal de:
platformele mobile- device-urile create special pentru instalarea și rularea
jocurilor, astfel încât copiii să se poată juca în orice loc și în orice moment al zilei;
console;
jocuri online & offline pentru calculator- jocurile online sunt accesibile tuturor
copiilor mai ales atunci când beneficiezi de o conexiune la internet. Acestea, pot reprezenta
concurența jocurilor video deoarece copiii și-ar pierde interesul de a mai dori să meargă în sălile
43 http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.html , accesat 21
Ianuarie 201644 http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_ , accesat pe 21
Ianuarie 2016
http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.htmlhttp://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.htmlhttp://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.html
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
36/54
35
special amenajate pentru jocurile video, și pentru a plăti pentru acestea când ar putea sta acasă
și s-a putea juca pe calculator.
2.2 Analiza SWOT a jocurilor video
Conform informațiilor din capitolul și subcapitolele precedente, cu privire la jocurile
video, copii și comportamentul acestora, putem realiza o analiză SWOT pentru a observa care
sunt punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările jocurilor video.
În continuare, voi ține cont de informațiile acumulate, cât și de părerea copiilor despre
jocurile video.
Puncte tari
Unul dintre punctele forte ale jocurilor video este reprezentat de faptul că sunt
distractive și amuzante. Aceste două aspecte sunt foarte importante pentru copii, făcându-i pe
aceștia să adopte un comportament pozitiv și să prefere jocurile video, văzând în ele o metodă
prin care se pot distra și amuza.
Un alt punct forte este reprezentat de caracterul educativ al unelor jocuri video. Acest
lucru face ca părinții să fie de acord cu jocurile video și să le achiziționeze pentru copii,
gândindu-se la faptul că cei mici pot învăța și se pot juca în același timp. Învățatul poate deveni
distractiv astfel, copiii finalizând prin a învăța lucruri utile cu zâmbetul pe buze.
Un al treilea punct forte este reprezentat de faptul că, jocurile video, te pot face să uiți
de singurătate, să te detașezi de probleme, și să îți creezi propria ta lume virtuală, unde îți poți
face noi prieteni. Pentru copii aceste aspecte sunt foarte importante, fiind menționate în
motivațiile lor pentru jocurile video.
Puncte slabe
Principalul punct slab al jocurilor video, conform cercetătorilor este reprezentat de
faptul că unele jocuri au un caracter violent, ceea ce poate influența comportamentul copiilor,
aceștia din urmă ajungând să prezinte un comportament violent față de ceilalți din jur.
Un alt punct slab, este reprezentat de faptul că acestea pot influența comportamentul
copiilor într -un sens negativ, și-i poate aduce la stadiul de dependență.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
37/54
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
38/54
37
Mi-am propus să realizez o cercetare calitativă, explotarie, metoda aleasă fiind
observarea, într -un mediu natural, mai exact în sala de jocuri special amenajată pentru copii din
mall-ul Uvertura, Botoșani. Segmentul țintă vizat este reprezentat de copiii cu vârsta cuprinsă
între 11 și 14 ani, cu studii gimnaziale, din Botoșani.
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
39/54
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
40/54
39
2 Observarea modului în care copiii se exteriorizează ca urmare a trăirii jocului;
3 Determinarea gradului de memorare a tastelor de pe joystick;
4 Măsura în care copiii refuză (prin amânare) a solicitărilor de a întrerupe jocurile
pentru altă activitate;
5 Determinarea timpului petrecut de copii pentru a se juca;
3.3 Metodologia de cercetare
Metoda aleasă
În această cercetare am ales cercetare calitativă, explotarie, metoda aleasă fiindobservarea directă, structurată, personală, și desfășurată într -un mediu natural.
Metoda observării este folosită cu scopul de a obține informații cu caracter exploratoriu
sau descriptiv.
Conform informațiilor 45, datorită faptului că observarea are un caracter structurat,
observatorul trebuie să își desfășoare activitatea pe baza unui proceduri standardizate.
3.3.1 Planul structurat al observării
Planul pe baza căruia se va desfășura observarea cuprinde următoarele aspecte:
Cine este observat:
Sunt observați copiii de genul masculin, cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani, cu studii
gimnaziale.
Ce se observă: Se observă coportamentul copiilor în timpul jocului.
Când se observă:
Observarea are loc în zilele de Sâmbătă (6 Februarie 2016) și Duminică (7 Februarie
2016), începând cu ora 14:00.
45 Cătoiu I., Cercetări de marketing- Tratat, Editura Uranus, București, 2009, p. 249
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
41/54
40
Unde se desfășoară observarea:
Observarea se desfășoară în incinta mall-ului Uvertura Botoșani, în sala de jocuri video
denumită Bamb Play Zone.
Cum se observă și cum se înregistrează:
Observarea este directă, r ealizată într -un mediu real, natural, modul de observare fiind
unul nedisimulat, înregistrarea informațiilor fiind realizată pe formularul de observare.
3.3.2 Instrumentul de cercetare
Instrumentul de cercetare este reprezentat de formularul de observare.
„Formularul de observar e asigură caracterul sistematic al observației, ea devine grilă de
„lectură” a realității observate și transformă realitatea într -un demers rațional.”46
Prin inter mediul formularului de observare și pe baza obiectivelor stabilite voi nota
observațiile făcute. Capul de tabel cuprinde:
- Itemii bazați pe obiective- în această secțiune voi nota aspectele în funcție de
care voi efectua observarea, aspecte care vor fi în conformitate cu obiectivele stabilite;
- Descrierea observațiilor - în cadrul acestei secțiuni voi nota într -un mod mai
detaliat despre comportamentul copiilor, reacțiile acestora, caracterul jocurile jucate, rapiditatea
mișcărilor etc.;
- Exemple- în cadrul acestei secțiuni voi oferi exemple de jocuri jucate, cuvinte
spuse de copii în momentele de glorie sau eșec, etc.;
3.3.3 Limite ale cercetării
Limitele cercetării sunt:
-
Imposibilitatea interacționării în mod verbal cu copii;
- Incapacitatea de a controla toate variabilele implicate în fenomenul studiat;
- Implicațiile etice ale cercetării (observarea comporamentului indivizilor fără
acordul lor)
46Dafiniu I., Personalitatea, Ed. Polirom, iasi, 2002, p. 70
8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii
42/54
41