n primul secol de existen a imprimeriilor, adic ntre 1450 i 1550, s-au tiprit 35.000 de titluri. n anul 1913, doar n Germania apreau 35.078 de cri, iar n Japonia 44.566.[2] Dup rzboi, mai exact n 1931, i anuna supremaia Rusia cu 38.405 titluri i venea tare din urm India, cu 16.000. Statele Unite se situau undeva pe la mijlocul plutonului, cu 12.230 n 1913 i 10.607 n 1931. Anglia - 14.688 de volume, iar Frana - 9.822.[2] n a doua jumtate a secolului XX s-au tiprit n lume 36 de milioane de titluri. n anul 2010 se publicau anual un milion de cri, ceea ce nseamn c la fiecare 35 de secunde apare o nou carte.Cea mai vndut oper literar din lume este Micul prin, un roman al scriitorului francez Antoine de Saint-Exupry, aprut n 1943.[3] De-a lungul a 70 de ani, Micul Prin a fost tradus n mai mult de 270 de limbi i dialecte, n peste 145 de milioane de exemplare, din care 12 milioane n Frana.Cea mai scump carte din lume a fost vndut n 2010 pentru suma de 10 milioane de dolari.[4] Este vorba de o copie a crii Birds of America (Psrile din America"), publicat n 1820 i scris de naturalistul i pictorul american John James Audubon (1785-1851).n Romnia, piaa de carte a fost de peste 50 de milioane de euro n 2007 conform unei estimri sau de 100 de milioane de euro conform altei estimri.[5] n anul 2012, piaa de carte era evaluat la circa 60 de milioane de euro. Cifra nu include vnzrile de manuale i pe cele de la chiocurile de ziare, care reprezentau de asemenea o pia de circa 60 milioane de euro.[5] Vnzrile de carte online reprezentau circa 8-10% din piaa local de carte.[6] Astfel, romnii au cumprat de pe internet cri n valoare de 5-6 milioane de euro n 2012.n anul 2014, se estima c n ultimii cinci ani au disprut dou treimi din edituri i numrul angajailor din industria crii s-a redus cu aproape 50%. n anul 2013, din cele 1.420 edituri care au rezistat recesiunii economice, crizei lecturii i interveniei haotice a statului n domeniu, 898 (63,2%) n-au produs mai mult de 10 titluri i doar 45 de case i grupuri editoriale au trecut de 100 de apariii.Sursa: Wikipedia