”Un proiect cu piatrã naturalãse considerã de lux”

(Interviu cu Mariana Constantinescu-Brãdescu, Managing Partner Piatraonline)

Reporter: Cum a evoluat piaþa pie-trei naturale de la noi din þarã?

Mariana Constantinescu-Brãdescu:

Este încã un domeniu destul de exotic ºide niºat. Nu ne putem compara cu þãriprecum Italia, Grecia, Spania, Franþa -ce au o predilecþie aparte pentru piatrãnaturalã, þãri în care simpla existenþã apietrei naturale într-un proiect este unplus de valoare sau chiar o dovadã deeducaþie. În România am învãþat, în ul-timii zece ani, cã existã o paletã largã depietre naturale, nu doar granit, ceea ce a

deschis „uºile” cãtre amenajãri specta-culoase ºi mixuri senzaþionale de mate-riale naturale. Încã învãþãm, este nevoiede foarte multã informaþie în piaþã, estenevoie ca fiecare furnizor din piaþã sãeduce piaþa în care activeazã, sã dãm in-formaþii relevante ºi inspiraþionale con-sumatorilor noºtri.

Totuºi, am observat din ce în ce maimult o separare a proiectelor din acestpunct de vedere: un proiect cu piatrãnaturalã se considerã un proiect de lux,iar un proiect în care piatra naturalã lip-

seºte pierde din valoarea de piaþã.Reporter: Care sunt tendinþele din

domeniu?Mariana Constantinescu-Brãdescu:

Tendinþele se dau, cumva, la nivel in-ternaþional ºi, în primul rând, ne ghi-dãm toþi cei din segmentul design/arhi-tecturã dupã ceea ce anunþã Pantone laînceput de an, iar în plan secundar neghidãm dupã ceea ce se anunþã la târgu-rile de profil ce au un cuvânt de spus lanivel internaþional. Acolo de obicei se-tãm produsele noi pentru urmãtorul an,

mixajele de materiale pe care le propunfurnizorii ºi pe ce se pune accent.Totuºi, fiecare þarã are un specific ºiRomânia nu este diferitã din acestpunct de vedere: avem o tendinþã clarãspre stilul mediteranean (ne plac culorideschise, mixaje de nuanþe de crem ºimaro, spaþii cât mai aerisite) .

Reporter: Care este valoarea pieþeide piatrã naturalã?

Mariana Constantinescu-Brãdescu:

La nivelul anului 2018, rapoartele noa-stre de piaþã indicã faptul cã în România

piaþa pietrei naturale ajungea la 80 demilioane de euro.

Reporter: Cum a evoluat activitateacompaniei, în ultimul an?

Mariana Constantinescu-Brãdescu:

Anul 2019 a fost un an plin de activita-te, de proiecte nou lansate ºi de provo-cãri. Ne-am atins obiectivele setatepentru 2019 ºi am pregãtit terenul pen-tru un 2020 cu provocãri mai mari, însãnu ºtiam cât de mari vor fi acele provo-cãri odatã cu pandemia de Covid 19. În2019 am lansat un nou departament, cel

de B2B, un departament dedicat profe-sioniºtilor din domeniu, care are caobiectiv sã aducã un plus de valoare înpiaþa de construcþii din România ºi înmaxim un an de zile sã devinã un reperde profesionalism ºi transparenþã într-opiaþã care încã nu este complet fiscali-zatã, din informaþiile deþinute de cãtrecompania noastrã.

A CONSEMNAT

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 3)

n Piatraonline în cifrePAGINA 2

n Mariana ConstantinescuBrãdescu - femeia care facecarierã din piatrã

PAGINA 3

4 paginiJoi, 9 iulie 2020, nr. 128 (6662),

DEªI, PER ANSAMBLU, SECTORUL PARE DESTUL DEAGLOMERAT

Piaþa pietrei naturale se rezumãla circa 15 jucãtori mari

Sectorul construcþiilor nu ascãpat neatins de criza produ-sã de Coronavirus, dupã cumsusþin specialiºtii din dome-

niu. Activitatea din aceste segmentea încetinit ºi urmeazã sã frâneze ºimai mult, chiar dupã terminarea cri-zei, apreciazã experþii consultaþi denoi.

Implicaþiile sociale ºi efectele pande-miei asupra pieþei construcþiilor ar pu-tea fi resimþite ºi în anii urmãtori, deoa-rece vor avea loc schimbãri semnifica-tive asupra modului de a trãi ºi de alucra, apreciazã sursele citate.

În opinia lui Cristian Erbaºu,preºedintele Federaþiei PatronatelorSocietãþilor din Construcþii, problemaforþei de muncã nu se va soluþiona în

perioada care urmeazã.Domnia sa ne-a explicat: ”Toþi

spun cã se va soluþiona în parte sau to-tal problema forþei de muncã, pentrucã au venit foarte mulþi români carelucrau în afara þãrii. Nu este adevãratcã ar fi venit foarte mulþi muncitoridin construcþii, în aceastã perioadã.Cei mai buni nu au venit, iar cei careau venit este posibil sã vrea sã pleceînapoi, dacã nu vor gãsi de lucru înRomânia, dar vor primi de lucru înafarã. Este o problemã de supravieþui-re. Au venit cei care lucrau zilieri, lanegru, care nu sunt cei mai calificaþidintre lucrãtorii români plecaþi în ves-tul Europei. Trebuie subliniat cã pri-vatul, în perioada urmãtoare, probabilcã va fi extrem de reticent ºi prudent

în a investi în orice fel de lucrãri, in-clusiv în imobiliare”.

În acest context, perspectivele suntdestul de sumbre, preconizeazã dom-nia sa, adãugând: ”Epidemiologiispun cã în toamnã vom mai avea unval de virus, nu la fel de important caacesta. Este foarte important cum vareporni, ulterior, economia. Perspec-tivele sunt destul de negre, mai ales încontextul în care o parte din proiecte-le imobiliare s-au oprit. Criza din2008 a schimbat comportamente. ªiaceastã crizã va schimba comporta-mente, dar tabloul va fi altul, dupã ter-minarea ei”.

E.O.

(continuare în pagina 2)

Piatraonline - de la momentulzero pânã în prezent

Afacerea Piatraonline a fost de-maratã în urmã cu 13 ani, “înmomentul în care oameniiºtiau doar de borduri, deci gra-

nit ºi lucrãri publice“, aºa cum pove-steºte Mariana Constantinescu-Brã-descu, managing partner al compa-niei, citatã de New Money. Domnia saspune cã, în condiþiile în care, în aceaperioadã, piatra mergea în mare partecãtre zona de lucrãri publice, misiu-nea pe care o avea era sã educe oame-nii sã apeleze la acest tip de produs ºiîn cazul investiþiilor private.

La momentul respectiv, preþurile dinsector erau nejustificate, conform apre-cierilor doamnei Brãdescu. În dome-niul imobiliar, de exemplu, terenuricare se vindeau cu peste 1.000 deeuro/mp au scãzut la circa 400 deeuro/mp, dupã spargerea bulei. Se crea-se, practic, un mediu speculativ care acaracterizat businessul românesc de

dupã 1990.Soþii Constantinescu ºi-au adaptat

afacerea la cerinþele pieþei. Ei spun cãnu au intrat pe un teren chiar neatins denimeni pânã atunci, întrucât exista unistoric al pieþei, în sensul cã erau destuleclãdiri publice decorate cu marmurã deRuºchiþa sau cu travertin românesc.

Nevoia de a educa publicul a generato campanie susþinutã de marketing, di-ferenþa fãcând-o travertinul, care, anultrecut, reprezenta aproximativ 55-60%din vânzãrile companiei. Piatraonlines-a orientat, iniþial, în special pe siste-mul business to customer (B2C),lucrând direct cu persoane fizice, trep-tat orientându-se ºi cãtre business tobusiness (B2B), livrând astfel produsecãtre proiecte iniþiate de dezvoltatori.În perioada 2012-2013, oamenii auînceput sã simtã valoarea pietrei, iar din2017 unii dintre clienþi au trecut la unalt nivel ºi au apelat la arhitecþi pentru

zona de amenajãri.Piatraonline a început din zona de on-

line, dar ºi cu un magazin de circa 200 demetri pãtraþi. În 2013, suprafaþa a crescutla 1.000 de metri pãtraþi, dupã o investi-þie de 300.000 de euro, investiþiilecrescând, ulterior, cu încã 700.000 deeuro, potrivit presei. Piatraonline a înce-put sã adauge valoare afacerilor saledupã deschiderea unei linii de producþieîn 2014, la sediul din Bucureºti.

În ultimii ani, franciza Piatraonline afost cel mai mare proiect al companiei.Doamna Constantinescu-Brãdescune-a precizat, anul trecut: “A fost unproiect foarte interesant, dar istovitor,pentru cã trebuie sã analizezi fiecare ac-þiune pe care o faci ºi sã înþelegi de ce ofaci, în ce interval, cum transformi afa-cerea într-o regulã.

E.O.

(continuare în pagina 2)

5 948491 340012 26660