CANCERUL CANCERUL GLANDEI GLANDEI MAMAREMAMARE

Cancerul mamar este o Cancerul mamar este o boala frecventa la boala frecventa la femeile in varsta de femeile in varsta de peste 50 de ani. peste 50 de ani.

Riscul de cancer mamar Riscul de cancer mamar la femeile intre la femeile intre 30 si 40 30 si 40 de anide ani este de este de aproximativ aproximativ 1 la 2501 la 250 de de femei, in timp ce pentru femei, in timp ce pentru femeile femeile intre 40 si 50 de intre 40 si 50 de ani ani este deeste de 1 la 70. 1 la 70.

Desi exista cazuri de cancer mamar si la barbati, 99% din cazuri apar la femei.

Cancerul mamar consta in Cancerul mamar consta in proliferarea anormala a proliferarea anormala a celulelor transformate (maligne) celulelor transformate (maligne) de la nivelul epiteliului ductelor de la nivelul epiteliului ductelor si lobulilor unui san.si lobulilor unui san.

Istoria naturala a cancerului Istoria naturala a cancerului mamar incepe de la prima celula mamar incepe de la prima celula maligna aparuta sub actiunea maligna aparuta sub actiunea factorilor de risc si se termina factorilor de risc si se termina cu distrugerea organismului cu distrugerea organismului gazda. gazda.

Anatomia sanuluiAnatomia sanuluiSanul cuprinde Sanul cuprinde tesutul tesutul glandular(glanda mamara) si glandular(glanda mamara) si tesutul celulo-adipos tesutul celulo-adipos dispus dispus intre lobii si lobulii intre lobii si lobulii glandulari, impreuna cu glandulari, impreuna cu vasele sangvine, limfatice si vasele sangvine, limfatice si nervii.nervii.Sanul la femeie se afla in Sanul la femeie se afla in regiunea mamara care se intinde regiunea mamara care se intinde de la coasta a 2-a sau a 3-a pana de la coasta a 2-a sau a 3-a pana la al 6 sau 7-lea cartilaj costal, si la al 6 sau 7-lea cartilaj costal, si de la marginea sternului pana la de la marginea sternului pana la linia axilara anterioara. linia axilara anterioara.

La barbat.unde glanda mamara are semnificatia unui organ rudimentar, limitele regiunii corespund areolelor rnamare.Forma sanului variaza de la individ la individ, in functie de rasa, varsta, fiind hemisferica, conica, piri-forma. Fata profunda este usor concava si se afla anterior de muschiul pectoral mare, dintat anterior, oblic extern abdominal.

Pe sectiune verticala sanul prezinta urmatoarele straturi:

1. pielea; 2. tesutul celuloadipos pre- si retromamar;3. fascia glandei mamare si fascia axilara; 4. glanda mamara.

1. Pielea este fina, subtire, cu putini foliculi pilosebacei. Aspectul de „coaja de portocala" care poate apare in cancerul mamar se explica prin marirea foliculilor pilosi cauzata de edemul dermic, consecinta a stazei limfatice, secundara blocajului limfatic prin celule maligne.Pielea sanului din santul submamar isi pierde mobilitatea si este fixata la fascia pectoralului prin fibre conjunctive.

Tesutul celulo-adipos inconjoara Tesutul celulo-adipos inconjoara glanda mamara in totalitate cu glanda mamara in totalitate cu exceptia zonei areolo-mame-lonare. El exceptia zonei areolo-mame-lonare. El este dispus intr-un strat premamar este dispus intr-un strat premamar care devine mai gros spre periferia care devine mai gros spre periferia glandei, unde fuzioneaza cu stratul glandei, unde fuzioneaza cu stratul retromamar. retromamar.

Tractusurile conjunctive- ligamentele Tractusurile conjunctive- ligamentele Cooper, constituie o legatura ferma a Cooper, constituie o legatura ferma a glandei cu pielea si au o importanta glandei cu pielea si au o importanta clinica deoarece ele produc retractia clinica deoarece ele produc retractia pielii in carcinomul mamar, care a pielii in carcinomul mamar, care a invadat fascia perimamara si incepe invadat fascia perimamara si incepe sa se extinda spre derm. sa se extinda spre derm.

Fascia glandei mamare. Glanda mamara este invelita de o fascie (capsula) fibroasa care se continua in sus pana la clavicula, printr-un fel de lama conjunctiva imprecis delimitata, constituind un fel de ligament suspensor al mamelei, iar in jos fuzioneaza cu fascia pretoracica .

Fascia axilara In afara de fascia glandei mamare mai exista un intreg sistem de fascii fibro-conjunctive care invelesc muschii pectorali si iau parte la structura axilei. In operatiile radicale fascia axiara denumita si fascia clavi-coraco-pectoro-axilara, trebuie extirpata. Sistemul fascial axilar are 2 fascii importante ce invelesc muschiul marele si micul pectoral.

Zona centrala a areolei prezinta o proeminenta cilindrica sau conica, numita mamelon, proiectata in spatiul IV i. c. la nulipare, avand pe extremitatea libera un numar de 15-20 de orificii mici, pori galactofori, prin care se deschid canalele galactofore.

Stroma este formata din tesut conjunctivo-vascular, care delimiteaza parenchimul glandular in acini, lobi si lobuli.

Se disting doua feluri de tesut Se disting doua feluri de tesut conjunctiv: conjunctiv:

-lax intralobular, bogat in vase si -lax intralobular, bogat in vase si elemente celulare, care participa la elemente celulare, care participa la toate modificarile histopatologice ale toate modificarile histopatologice ale parenchimului glandularparenchimului glandular

-tesutul conjunctiv dens, bogat in fibre -tesutul conjunctiv dens, bogat in fibre colagene situat perilobular, formand colagene situat perilobular, formand

septuri care separa lobii si lobulii.septuri care separa lobii si lobulii.

Arterele, regiunii mamare provin din: artera toracica interna (mamara interna), toracica laterala (mamara externa) si din ramuri ale arterelor intercostale. Circulatia venoasa a sanului este dispusa sub forma a 2 retele: una superficiala si alta profunda. Reteaua superficiala e situata subcutanat, centrata de mamelon- Haller si se varsa in venele superficiale ale regiunilor vecine.

Reteaua venoasa profunda ste implicata in procesul de metastazare.

Reteaua venoasa profunda colecteaza sangele de la nivelul sanului si al peretelui toracic, si se varsa :- medial in vena mamara interna;- lateral in vena mamara externa-ulterior axilara;

-posterior in venele intercostale

Limfaticele sanuluiLimfaticele sanuluiCea mai mare parte a limfei parenchimului Cea mai mare parte a limfei parenchimului mamar are o scurgere centripeda spre mamar are o scurgere centripeda spre plexul superficial (areolar si subareolar), plexul superficial (areolar si subareolar), iar de aici se indreapta centrifug spre iar de aici se indreapta centrifug spre periferia glandei mamare prin limfaticele periferia glandei mamare prin limfaticele circumareolare, care circumareolare, care

se anastomozeaza cu plexul fascial, ce se anastomozeaza cu plexul fascial, ce apartine muschiului pectoralapartine muschiului pectoral

Exista o fina retea limfatica pe fascia pectorala si se considera ca nu ar participa la raspandirea precoce a cancerului de san, din cauza dimensiunilor foarte mici ale acestor vase limfatice.

De aceea in orice operatie care presupune pastrarea muschilor pectorali (Patey, Madden), este obligatorie extirparea fasciei de invelis a muschiului pectoral, prin care circula aceste capilare limfatice, posibil cu continut de celule tumorale.La periferia glandei, vasele limfatice se grupeaza schematic intr-un numar de cai aferente care merg spre ganglionii limfatici regionali. Exista doua cai principale si mai multe cai accesorii

Calea principala axilara _cel mai important „canal" de drenare a limfei mamare spre axila

este formata din 2 trunchiuri limfatice mari care iau nastere, de la periferia plexului subareolar, unul lateral, care aduna colateralele de la jumatatea superioara a sanului si altul care colecteaza limfa de la marginea interna si inferioara a plexului subareolar, se indreapta in jos, circumscrie areola, indreptandu-se spre ganglionii axilari

Calea principala mamara interna este formata din vasele colectoare limfatice care dreneaza limfa cadranelor central si medial ale sanului. Ele insotesc vasele sanguine perforante, traverseaza muschiul marele pectoral in partea interna a regiunii mamare si se varsa in lantul ganglionar mamar intern.Ganglionii mamari interni sau para-stemali sunt in numar de 4, cu diametru de 2-5 mm si de obicei situati cate unul in fiecare din primele 3 spatii intercostale, al 4-lea ganglion gasindu-se la nivelul celui de al 5-lea sau al 6-lea spatiu i.c.

Ganglionii axilariAxila este regiunea situata intre peretele toracic si portiunea superioara a humerusului are o forma de piramida patrulatera, orientata de sus in jos si i se descriu o baza, un varf si patru pereti, ce delimiteaza o catate in care se gaseste pachetul vasculo-venos axilar si o cantitate variabila de tesut celulo-adipos.

De la toate grupele ganglionare axilare sau de la vasele limfatice care leaga intre ele aceste grupe, pornesc trunchiuri colectoare limfatice mari care trec prin varful axilei, intre muschiul subclavicular si clavicula si se varsa la nivelul confluentei intre vena jugulara interna si vena subclaviculara.

EVOLUTIA NATURALAInvazia locala se face prin 3 mecanisme:-invazia directa a parenchimului adiacent sub forma de ramificatii stelate care ajung in final la tegument sau fascia pectorala-invazia de-a lungul ductelor mamareinvazia locala limfatica sau vasculara

Invazia regionala reprezinta metastazele ganglionare axilare,mamare interne si supraclaviculareSe considera ca 45% dintre paciente au metastaze ganglionare axilare in momentul diagnosticuluiMetastazarea la distanta pot fi localizate in orice zona,dar cele mai frecvente sunt: -osoase,hepatice ,pulmonare; -mai rare: cerebrale, cutanate,

peritoneale, maduva hematogena

Factori de riscFactori de risc

Riscul de cancer mamar creste Riscul de cancer mamar creste odata cu varsta: odata cu varsta: - aceasta boala este mai rara la - aceasta boala este mai rara la femeile sub 35 de ani; femeile sub 35 de ani; - toate femeile de 40 si peste 40 de - toate femeile de 40 si peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar; ani au risc pentru cancer mamar; - cele mai multe cazuri apar la - cele mai multe cazuri apar la femei in varsta de peste 50 de ani; femei in varsta de peste 50 de ani; - riscul de cancer mamar este - riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste 60 de crescut la femeile de peste 60 de ani. ani.

Istoricul familialIstoricul familial – – Riscul unei femei pentru Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude sau mai multe rude apropiate, au antecedente de apropiate, au antecedente de cancer mamar, cancer mamar, in special in special daca au fost diagnosticate daca au fost diagnosticate inaintea varstei de 50 de ani. inaintea varstei de 50 de ani.

Femeile care mostenesc anumite Femeile care mostenesc anumite mutatii genetice la nivelul genelor mutatii genetice la nivelul genelor BRCA1 si BRCA2BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai au un risc mult mai mare de a face cancer mamar.mare de a face cancer mamar.

Rudele pacientilor cu cancer mamar, Rudele pacientilor cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste care poarta de asemenea, aceste modificari au risc mai mare de a modificari au risc mai mare de a dezvolta undezvolta un cancer mamar, colonic sau cancer mamar, colonic sau ovarianovarian.. Cu toate acestea, cele mai multe Cu toate acestea, cele mai multe femei care au o istorie familiala de cc. femei care au o istorie familiala de cc. mamar, nu au aceste modificari la mamar, nu au aceste modificari la nivelul genelor BRCA. nivelul genelor BRCA.

Testele geneticeTestele genetice sunt sunt disponibile pentru disponibile pentru determinarea mutatiilor determinarea mutatiilor genetice mult timp inainte de genetice mult timp inainte de depistarea cancerului mamar. depistarea cancerului mamar. In familiile in care exista multe In familiile in care exista multe femei cu antecedente de femei cu antecedente de cancer mamar, testele cancer mamar, testele genetice confirma sau infirma genetice confirma sau infirma prezenta mutatiilor genetice prezenta mutatiilor genetice cunoscute a creste cunoscute a creste susceptibilitatea pentru susceptibilitatea pentru cancer mamar.cancer mamar.

-Factori de risc -APP

Patologia benigna a sanului(mastoza fibrochistica,fibroadenomul mamar)ObezitateaDisfunctii endocrine -hiperestrogenismul

Perioada genital activa prelungita (varsta primei menstruatii mai mica de 12 ani si debutul menopauzei dupa varsta de 55 de ani cresc riscul de cancer mamar). - varsta inaintata la nasterea primului copil – Femeile care nasc primul copil dupa varsta de 30 de ani au risc mai crescut de a face cancer mamar fata de cele care au primul copil inainte de 30 de ani.

Hormonii - Studiile de specialitate sugereaza ca terapia de substitutie hormonala facuta mai mult de 4 ani creste riscul de cancer mamar.

- Dieta si stilul de viata au fost studiati ca factori de risc – Femeile cu o dieta bogata in grasimi sunt mai susceptibile de a face cancer mamar fata de cele cu o dieta saraca in grasimi. Consumul de bauturi alcoolice creste riscul pentru cancer mamar.

Cresterea in greutate dupa menopauza, in special dupa menopauza naturala sau dupa varsta de 60 de ani, poate creste riscul de cancer mamar. Trauma psihica, stressul cronic,

traumatismele locale mici si repetate(profesie)

Simptomele cancerului Simptomele cancerului mamar mamar includ:includ:- fomatiune tumorala - fomatiune tumorala (nodul) la nivelul sanului (nodul) la nivelul sanului sau axilei recent aparut sau axilei recent aparut

- modificarea marimii sau - modificarea marimii sau formei sanuluiformei sanului- modificarea tegumentului - modificarea tegumentului sanuluisanului- - scurgeriscurgeri sau sau sangerarisangerari la la nivelul mamelonului care nivelul mamelonului care apar la exprimarea acestuiaapar la exprimarea acestuia

- modificari ale - modificari ale mamelonului, cum ar fi mamelonului, cum ar fi retractia sau inversiaretractia sau inversia- cruste la nivelul - cruste la nivelul mamelonuluimamelonului- modificari de culoare - modificari de culoare sau textura a sau textura a tegumentului sanuluitegumentului sanului- un nodul la nivelul - un nodul la nivelul sanilor la barbati.sanilor la barbati.

Examinarea clinica a sanilor Consta in examinarea (inspectia,

palparea) sanului si a axilei pentru depistarea unor formatiuni anormale cu/fara adenopatii.

In cazul prezentei unei/unor formatiuni tumorale se descriu:

- numar , localizare, dimensiuni -consistenta, limite ,mobilitate

pe planul profund ,raporturile cu tegumentul supraiacent

Mamografia este radiografia mamara care poate, adesea, depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic. Utilitatea mamografiei variaza in functie de varsta,la varsta perimenopauzala fiind cea mai utila.Modificari intalnite:-opacitati neomogene,cu contur difuz,neregulat,cu prelungiri in parenchimul glandular -microcalcificari-retractia tegumentului, mamelonului

Ecografia mamara – se recomanda in cazul in care examinarea clinica depisteaza un nodul mamar,fiind indicata mai ales la femeia in perioada genital activa. Ecografia mamara este folosita pentru localizarea si diferentierea modificarilor, incluzand nodulii solizi sau chistici;

RMN (Rezonanta magnetica nucleara) este mult mai sensibila fata de mamografie , utila in detectarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificativ. Este adesea folosita si pentru Este adesea folosita si pentru diferentierea nodulilor solizi de diferentierea nodulilor solizi de "nodulii" cu continut lichidian "nodulii" cu continut lichidian ( mastoza chistica) ( mastoza chistica)

PET PET –(Tomografie cu emisie de –(Tomografie cu emisie de pozitroni) – indicata in special in pozitroni) – indicata in special in modificarile infraclinice de la nivelul modificarile infraclinice de la nivelul sanului evidentiate prin alte metode sanului evidentiate prin alte metode imagistice.imagistice.

Diagnosticul de certitudinePunctia –biopsie –se preleva fragment de tesut tumoral pentru ex. histopatologicPunctia aspirativa cu ac fin –se preleva celule din tumora si ganglioni –ex.citologicExcizia tumorii –ex.histopatologic extemporaneu

EXAMENUL EXAMENUL HISTOPATOLOGIC HISTOPATOLOGIC Carcinom ductal”in situ” –Carcinom ductal”in situ” –proliferarea celulelor epiteliale proliferarea celulelor epiteliale ductaleductale

-tipuri:-comedocarcinom-tipuri:-comedocarcinom -cribriform-cribriform

Carcinom ductal invazivCarcinom ductal invaziv -medular-aspect circumscris--medular-aspect circumscris-

metastazeaza ganglionar rar; metastazeaza ganglionar rar; -tubular-bine diferentiat,aspect -tubular-bine diferentiat,aspect

radiar; radiar;

-Carcinom papilar si cribriform -Carcinom papilar si cribriform

-Carcinom cu celule in” inel cu -Carcinom cu celule in” inel cu pecete” –embolizare tumorala pecete” –embolizare tumorala extinsa a limfaticelor dermuluiextinsa a limfaticelor dermului

-Carcinom lobular -”in situ”-Carcinom lobular -”in situ”

Carcinom lobular – invazivCarcinom lobular – invaziv

-solid-solid

-alveolar-alveolar

-mixt-mixt

-pleomorf-pleomorf

EVALUAREA EXTENSIEI REALE A BOLIIRadiografie pulmonaraEcografie abdominalaTomografie computerizata -torace,abdomen, cerebralaEx. ginecologicCA15.3 ,CA125Fosfataza alcalina, G-GTP

STADIALIZAREStadializarea are loc după anumite norme şi foloseşte trei noţiuni cheie, care servesc drept criterii decisive:• T -tumora• N- ganglionii limfatici• M- metastazaDe aceea, se mai foloseşte şi termenul de Sistem TNM.

Categoriile deT (tumoră) sunt:• T0 = tumora primară nu poate fi depistată;• T1 = tumora primară –diametrul maxim 2 cm;• T2 = tumora primară are o dimensiune cuprinsă între 2-5 cm;• T3 = tumora primară este mai mare de 5 cm;• T4 = tumoră de orice mărime, extinsă la peretele toracic (a) , la nivelul tegumentului (b), la ambele (c), sau mastita carcinomatoasa (d)

Categoriile folosite pentru N (ganglioni) sunt: N0 = nu exista invazie in ganglionii limfatici regionali; N1 = metastaze la nivelul

ganglionilor axilari,dar ganglionii sunt mobili; N2 = la fel ca N1, dar ganglionii limfatici sunt fixaţi între ei/sau la structurile adiacente N3=invazia ggl. mamari interni(a), subclaviculari(b)/supraclaviculari(c)

Categoriile folosite pentru M Categoriile folosite pentru M (metastază) sunt:(metastază) sunt:

M0 = nu se poate dovedi M0 = nu se poate dovedi clinic existenţa metastazelor clinic existenţa metastazelor înîn

organism;organism;

M1 = se constată existenţa M1 = se constată existenţa tumorilor secundare tumorilor secundare diseminate în alte organe.diseminate în alte organe.

STADIALIZAREA TNM Stadiul I – T1ab,c,N0,M0Stadiul II A-T1,N1,M0 -T2,N0,M0Stadiul IIB-T2,N1,M0 -T3,N0,M0Stadiul IIIA-T3,N1,M0 -T1,2,3,N2,M0Stadiul IIIB-T4,N1,2,M0 -orice T,N3,M0Stadiul IV -oriceT,orice N,M1

TRATAMENTUL CANCERULUI MAMARTipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt:1. Extirparea chirurgicala - procedeele de extirpare sunt:- excizia sectoriala –interventie ce conserva sanul- extirparea intregului san (mastectomie)2. Radioterapia3. Chimioterapia4. Terapia hormonala cu Tamoxifen sau un inhibitor de aromataza5.Terapia biologica cu anticorpi monoclonali care blocheaza proteina HER-2 sau anti VEGFR -antiangiogenetica

Interventia chirurgicala,

fie mastectomie (extirparea sanului), fie extirparea tumorilor mamare cu conservarea (pastrarea) sanului. Este necesara explorarea ganglionilor axilari ,fie prin limfadenectomia axilara(extirparea unora dintre ganglionii axilari),fie prin biopsirea ganglionului santinela;

Interventia conservatoare consta in excizia formatiunii tumorale si a unei portiuni din zona invecinata.

MASTECTOMIE SIMPLAMASTECTOMIE SIMPLA mastectomia mastectomia simpla sau simpla sau totala – totala – excizia excizia intregului intregului sansan

Mastectomia radicala Mastectomia radicala – – consta in excizia sanului, a consta in excizia sanului, a muschilor toracici si a muschilor toracici si a ganglionilor limfatici axilari.ganglionilor limfatici axilari.

In momentul de fata se In momentul de fata se foloseste rar datorita foloseste rar datorita faptului ca nu faptului ca nu imbunatateste rata de imbunatateste rata de supravietuire si riscul de supravietuire si riscul de recurentarecurenta

MASTECTOMIE RADICALA

Mastectomia radicala Mastectomia radicala modificata modificata – excizia – excizia sanului, sanului,

a tesutului care acopera a tesutului care acopera muschii toracici de sub muschii toracici de sub tumora maligna si a unei tumora maligna si a unei portiuni de muschi toraciciportiuni de muschi toracici

Biopsia ganglionului Biopsia ganglionului limfatic santinela limfatic santinela afecteaza afecteaza mai putin mobilitatea mai putin mobilitatea membrului superior de pe membrului superior de pe partea interventiei partea interventiei chirurgicale, determina mai chirurgicale, determina mai putina durere si mult mai rar putina durere si mult mai rar limfedem fata de traditionala limfedem fata de traditionala tehnica de disectie a tehnica de disectie a ganglionilor limfatici.ganglionilor limfatici.

Chiar si daca este extirpata intreaga zona afectata vizibila intraoperator, de cele mai multe ori, este necesar tratament adjuvant :

radioterapia, chimioterapia, terapia hormonala efectuate dupa interventia chirurgicala pentru a distruge orice celula canceroasa restanta in organism (boala minima reziduala).

In stadiile local avansate se poate recomanda chimioterapia si/sau radioterapia (neoadjuvante)

inainte de interventia chirurgicala pentru a reduce dimensiunile tumorii canceroase.

In functie de mai multi In functie de mai multi factori, cum ar fi marimea factori, cum ar fi marimea tumorii, stadiul bolii si tumorii, stadiul bolii si invadarea ganglionilor, se invadarea ganglionilor, se recomanda chimioterapia recomanda chimioterapia adjuvanta sau adjuvanta sau neoadjuvanta .neoadjuvanta .

Chimioterapia este inca Chimioterapia este inca tratamentul cel mai utilizat tratamentul cel mai utilizat in cancerul mamar in cancerul mamar metastazat.metastazat.

Efectele adverse ale chimioterapiei Efectele adverse ale chimioterapiei depind de tipul de citostatic depind de tipul de citostatic administrat. administrat. In acelasi timp, efectele adverse ale unui In acelasi timp, efectele adverse ale unui medicament variaza de la o persoana la medicament variaza de la o persoana la alta.alta.

Monitorizarea efectelor secundare ale Monitorizarea efectelor secundare ale chimioterapiei este chimioterapiei este obligatorie,obligatorie,toxicitatea hematolgicatoxicitatea hematolgica fiind efectul secundar cel mai fiind efectul secundar cel mai limitativ .limitativ .

Radioterapia Radioterapia Utilizeaza radiatii gamma sau Utilizeaza radiatii gamma sau

particule accelerate particule accelerate cu energie inalta cu energie inalta pentru a distruge celulele tumorale pentru a distruge celulele tumorale restante loco- regional post-operator restante loco- regional post-operator sau a reduce dimensiunile tumorii.sau a reduce dimensiunile tumorii.

Este un tratament standard al cancerului Este un tratament standard al cancerului mamar si se poate asocia cu chimioterapia mamar si se poate asocia cu chimioterapia in stadiile local-avansate.in stadiile local-avansate.Paleativ se indica in boala metastatica: Paleativ se indica in boala metastatica: metastaze osoase,cerebrale;metastaze osoase,cerebrale;In studiu procedurile de iradiere mamara In studiu procedurile de iradiere mamara partiala –ce folosesc implante radioactive partiala –ce folosesc implante radioactive pentru 1-5 zile care ar inlocui radioterapia pentru 1-5 zile care ar inlocui radioterapia traditionala de 6 saptamanitraditionala de 6 saptamani

Daca celule mamare au receptori estrogenici si progesteronici se recomanda hormonoterapie.Femeile care sunt la menopauza

si care au receptori estrogenici pot avea un beneficiu aditional prin administrarea inhibitorilor de aromataza, dupa 2-3 ani de tratament cu Tamoxifen ,sau inhibitori de aromataza ca prima

linie de tratament hormonal.

Hormonodependenţa Hormonodependenţa constă în constă în prezenţa de prezenţa de receptori pe suprafaţa receptori pe suprafaţa

celulelor tumorale pentru celulelor tumorale pentru hormoni,hormoni, prin intermediul prin intermediul

cărora hormonul poate cărora hormonul poate pătrunde în celula pătrunde în celula

neoplazică şi neoplazică şi poate poate favoriza multiplicarea favoriza multiplicarea

acestacesteieia prin acţiunea sa a prin acţiunea sa asupra ADN-ului.asupra ADN-ului.

Complexul dimer Complexul dimer estrogen-ERestrogen-ER se leaga la se leaga la anumite anumite secvente ale secvente ale ADN-ului responsive la ADN-ului responsive la prezenta de estrogeniprezenta de estrogeni si si care sunt situate in care sunt situate in regiunile reglatoare ale regiunile reglatoare ale genelor estrogen –genelor estrogen –sensibile.sensibile.

Blocarea funcţiei ovarelor- îndepărtarea chirurgicală a ovarelor (ovarectomie)..

medicamentos -aşa-numitele medicamentos -aşa-numitele GnRHGnRH

(Gonadotropin-Releasing-(Gonadotropin-Releasing-Hormone), care Hormone), care blochează blochează producţia de estrogen a producţia de estrogen a ovarelor.ovarelor.

Tratament radiant-20Gy la nivel Tratament radiant-20Gy la nivel pelvinpelvin

Tratament antiestrogenic: Anumite celule canceroase au receptori estrogenici, estrogenul determinând creşterea tumorala (favorizeaza replicarea ADN-ului si ,implicit,diviziunea celulara). Medicatia antiestrogenica blochează funcţia acestor receptori, iar celula canceroasă nu se mai divide.

La femeia in La femeia in postmenopauza postmenopauza sursa principala sursa principala de estrogeni o de estrogeni o reprezinta reprezinta conversia conversia periferica a periferica a androstendionuluandrostendionului si i si testosteronului testosteronului de origine de origine suprarenalianasuprarenaliana in in estronaestrona ,respectiv ,respectiv estradiol.estradiol.Acest proces este Acest proces este mediat de enzima mediat de enzima numita numita aromataza.aromataza.

INHIBITORII DE AROMATAZA –INHIBITORII DE AROMATAZA –ANASTROZOL,LETROZOL,EXEMESTAN ANASTROZOL,LETROZOL,EXEMESTAN

––Au demonstrat rezultate superioare in Au demonstrat rezultate superioare in ceea ce priveste supravietuirea fara ceea ce priveste supravietuirea fara semne de boala(DFS) comparativ cu semne de boala(DFS) comparativ cu TAMOXIFEN/placebo,utilizati:TAMOXIFEN/placebo,utilizati:

-initial(upfront)-initial(upfront)-studiul ATAC,BIG I-98-studiul ATAC,BIG I-98

-secvential-secvential--dupa Tamoxifen 2-3 anidupa Tamoxifen 2-3 ani

(studii:anastrozol-ABCSG/ANO-95,(studii:anastrozol-ABCSG/ANO-95,

exemestan-IES,letrozol-ITA);exemestan-IES,letrozol-ITA);

--dupa Tamoxifen 5 anidupa Tamoxifen 5 ani

TERAPIA MOLECULARA TINTITATERAPIA MOLECULARA TINTITA

HER2 este un receptor tirozin-HER2 este un receptor tirozin-kinazic situat pe suprafata kinazic situat pe suprafata membranei celulare si care este membranei celulare si care este implicat ,in mod normal,in caile implicat ,in mod normal,in caile de transductie a semnalului ce de transductie a semnalului ce conduc la procesele de crestere conduc la procesele de crestere si diferentiere celulara. si diferentiere celulara.

Gena HER2 este o Gena HER2 este o protooncogena localizata pe protooncogena localizata pe bratul lung al cromozomului bratul lung al cromozomului uman 17.uman 17.

TERAPIA MOLECULARA TINTITATERAPIA MOLECULARA TINTITAHER2 neu(receptorul 2 pentru HER2 neu(receptorul 2 pentru factorul de crestere epidermala factorul de crestere epidermala uman)este o proteina care, atunci uman)este o proteina care, atunci cand este supraexprimata,cand este supraexprimata, confera confera o agresivitate crescuta cancerului o agresivitate crescuta cancerului mamar.mamar.

In aprox.25-30% dintre cazurile In aprox.25-30% dintre cazurile de cancer mamar apare o de cancer mamar apare o amplificare a exprimarii HER2amplificare a exprimarii HER2, , puternic stimulator al puternic stimulator al proliferarii celulare.proliferarii celulare.

Trastuzumab (Herceptin)este Trastuzumab (Herceptin)este un anticorp monoclonal un anticorp monoclonal umanizat care are ca tinta umanizat care are ca tinta specifica receptorul HER2 de specifica receptorul HER2 de la nivelul membanei celulare. la nivelul membanei celulare.

Numai tumorile cu HER2 Numai tumorile cu HER2 amplificat raspund la amplificat raspund la tratamentul cu Trastuzumab.tratamentul cu Trastuzumab.

Angiogeneza ce are loc sub Angiogeneza ce are loc sub actiunea TAF este un proces actiunea TAF este un proces caracteristic intalnit atat la caracteristic intalnit atat la tumora primara cat si la tumora primara cat si la nivelul metastazelor.nivelul metastazelor.In acest proces un rol important il In acest proces un rol important il are factorul de crestere endotelial are factorul de crestere endotelial vascular (VEGF) circulant care vascular (VEGF) circulant care determina cresterea vaselor determina cresterea vaselor sanguine,actionand prin sanguine,actionand prin intermediul receptorilor pentru intermediul receptorilor pentru acest factoracest factor(VEGFR)(VEGFR)..

Rolul de blocare a actiunii Rolul de blocare a actiunii acestui factor il are acestui factor il are Bevacizumab-ul (AVASTIN)Bevacizumab-ul (AVASTIN) care care se leaga de factorul de crestere se leaga de factorul de crestere endotelial vascular,impiedecandu-endotelial vascular,impiedecandu-l sa-si produca efectul.l sa-si produca efectul.

Tumorile maligne nu-si mai pot Tumorile maligne nu-si mai pot crea propriile vase sanguine,fiind crea propriile vase sanguine,fiind private de oxigen si elemente private de oxigen si elemente nutritive,ceea ce duce la nutritive,ceea ce duce la incetinirea evolutiei procesului incetinirea evolutiei procesului neoplazic.neoplazic.

Acest tratament si-a Acest tratament si-a dovedit eficienta in dovedit eficienta in cancerul mamar cancerul mamar metastazat metastazat ceea ce a ceea ce a condus la condus la cresterea cresterea duratei de supravietuireduratei de supravietuire ,dar si a ,dar si a calitatii vietiicalitatii vietii..

Cancerul mamar se individualizeaza ca Cancerul mamar se individualizeaza ca o prioritata la nivel mondial prin o prioritata la nivel mondial prin incidenta si mortalitatea crescuta la incidenta si mortalitatea crescuta la sexul feminin,strategiile abordate sexul feminin,strategiile abordate pentru reducerea impactului acestei pentru reducerea impactului acestei afectiuni fiind orientate in mai multe afectiuni fiind orientate in mai multe directii.directii.

Progresele realizate in Progresele realizate in diagnosticul si terapia cancerului diagnosticul si terapia cancerului mamar au dus la o crestere mamar au dus la o crestere semnificativa a duratei de semnificativa a duratei de supravietuire si la o calitate a supravietuire si la o calitate a vietii superioara,tendinta ce se va vietii superioara,tendinta ce se va mentine in continuare.mentine in continuare.