Bucuresti – vegetatia si fauna

Totalul suprafeţei nete plantate în Bucureşti este de cca.3000ha (parcuri, grădini publice, scuaruri, aliniamente şi ansambluri de locuinţe , poduri) ceea ce reprezintă aproximativ 15% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 16mp.

Terenurile acoperite permanent de ape au de asemenea, un aport semnificativ la menţinerea calităţii mediului. Ele totalizează 350 ha., ceea ce reprezintă 6,0% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 6,6mp.  Pe teritoriul oraşului, au fost identificate 53 surse de poluare cum ar fi centrale termoelectrice sau diverse întreprinderi

 In parcurile amenajate din interiorul orasului se pot intalni specii aclimatizate, care nu sunt specifice campiei. Climatul si relieful din imprejurimile Bucurestiului sunt potrivite pentru agricultura. Se cultiva cereale, legume si pomi fructiferi.

In paduri cresc o mare varietate de ciuperci, ferigi si muschi. Fauna este formata mai ales din animale domestice. Vegetatia s-a restrans treptat si multe din animalele salbatice au disparut. In zilele noastre au ramas pasari si rozatoare mici, ca veveritele, in insulele de padure care mai exista. In culturile de cereale traiesc pasari, rozatoare si insecte. Unele vietati s-au adaptat vietii de oras. De pilda, rozatoarele, pasarile si insectele salasluiesc acum printre case si alte cladiri. in continuare sunt prezentete cateva exemple de plante si animale intalnite mai des in jurul Bucurestiului.

PlopulPlopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori care apar inainte de infrunzire. Are o crestere rapida si o mare capacitate de inmultire. In tara noastra cresc zece specii de plopi. in zona de campie (Bucuresti) cel mai frecvent intalnit este plopul inalt (aproximativ 30 de metri) cu coroana larga, rotunda si cu scoarta albicioasa. Lemnul de plop este folosit la fabricarea chibriturilor, a furnirelor, a sindrilei precum ti in industria celulozei.

Salcia Este un arbore inalt de pana la 20 de metri, cu frunze lanceolate si flori grupate in inflorescente. Are lemnul usor, moale, omogen, folosit mai mult pentru foc si la fabricarea chibriturilor. Salcia creste spontan in special in zona de campie pe maluil apelor si in parcuri.

Stejarul de sesExista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea, stejarul de ses este un arbore cu frunze cazatoare, care poate atinge 30-40 metri inaltime. Creste greu, dar traieste cel putin 400 de ani. Scoarta sa contine tanin si este utilizata in industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este folosit in industria mobilei. Stejarul face un fruct numit ghinda, de forma alungita si cilindrica. Ghinda, de dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii, este asezata intr-o cupa micuta, numita capsula.

CiresulEste un pom fructifer din familia rozaceelor, inalt de 8 12 metri cu trunchiul de culoare bruna cenusie, cu flori albe. Fructul este format dintr-o grupa carnoasa, sferica, de culoare galbuie sau rosie cu diferite nuante, cu gust dulce sau amarui. Se cultiva in livezi sau in gradinile particulare. Lemnul ciresului este folosit la fabricarea mobilei.

CastanulCastanul obisnuit cu frunze dintate face fructe comestibile, castanele. Acestea sunt acoperite cu un invelis dur, spinos, care se deschide la maturitate in patru parti. Fructul numit castana, nu trebuie confundat cu castana de India, fruct al unui tip diferit de castan, necomestibil.

BufnitaFace parte din familia pasarilor rapitoare de noapte. Sunt specii adaptate la viata nocturna, au vazul si auzul foarte bine dezvoltate. Acuitatea vizuala si auditiva le permite localizarea prazii (de regula mici rozatoare) pe care o imobilizeaza cu ghearele. Penele sunt mari si infoiate si nu produc zgomot cand pasarea zboara. Au un cap mare cu mobilitate accentuata; ochii sunt situati frontal si delimitati de pene in forma de rozeta acoperind si baza ciocului. Ciocul este puternic, maxilarul incovoiat si cu margini ascutite.

“Delta Vacaresti”

În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil

Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede,

gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte.

În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege

Specii rare, la 20 km de Bucuresti

La fiecare 20 de minute, în lume, cel puţin o specie de plante sau animale dispare. Numărul speciilor ameninţate cu dispariţia totală, în următoarele decenii, este estimat la 50.000 pe an, potrivit World Conservation Union. Câteva dintre speciile protejate de floră şi faună pot fi văzute la 20 de kilometri de Bucureşti, în cadrul perimetrului Staţia Arcuda de tratare a apei.

Cea mai mare dintre cele trei staţii de tratare a apei ale Apa Nova Bucureşti, care se întinde pe o suprafaţă de 136 de hectare şi care a fost înfiinţată acum mai bine de 130 de ani, include 90 de hectare ecologice, unde există plante şi specii pe cale de dispariţie. Zona ecologică este absolut necesară pentru asigurarea calităţii şi securităţii întregului proces de producere a apei potabile În urma unui studiu comandat de Apa Nova, s-a dovedit că aici există specii protejate - la nivel naţional şi european - de floră şi faună. Este vorba de trei habitate incluse în Directiva Habitate – Reţeaua Europeană de Arii Protejate: Natura 2000.  Trifoiul cu patru foi şi otrăţelul - o specie de plantă carnivoră sunt doar două dintre speciile de plante pe protejate care există la Arcuda. 

Realizat de echipe de cercetători de la Universitatea Bucureşti, Universitatea Iaşi şi Asociaţia Grădinilor Botanice din România, studiul a presupus o investiţie de 30.000 de euro şi s-a întins pe o durată de doi ani.  

 "Suntem preocupaţi ca impactul acţiunilor noastre să fie redus. O apă sanitar sănătoasă nu poate veni decât dintr-un mediu protejat. Am realizat că la Arcuda există o comoară naturală deosebită. Mediul este foarte generos, el s-a păstrat. Aşa ne-a venit ideea şi am cerut acest studiu. Studiul ne-a dovedit ceea ce am bănuit, iar rezultatele lui ne-au uimit pe toţi. S-a dovedit că aici există trei habitate protejate la nivel european, ele fac parte din directiva europeană. Există nouă specii de plante protejate la nivel naţional şi european. Sunt locuri unde ele au dispărut, la Arcuda ele există. Sunt şase specii de amfibieni şi reptile, toate dovedesc că există o simbioză perfectă între apă, mediul natural şi că acţiunile noastre sunt cu atenţie pentru mediu", a declarat Oana Ranetti, specialist Relaţii Publice Apa Nova Bucureşti, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Apei. 

 Situată la 20 de kilometri de Bucureşti, Staţia Arcuda a fost înfiinţată în urmă cu peste 130 de ani, cu scopul de a produce apă potabilă pentru o parte dintre locuitorii Capitalei. Apa brută din râul Dâmboviţa este preluată prin canalul de aducţiune Brezoaiele-Arcuda şi, în urma unui întreg proces, apa este tratată pentru a deveni potabilă. Decantarea apei are loc în patru decantoare lungi, care se întind pe o suprafaţă de 12 hectare. Filtrarea se realizează cu ajutorul a 42 de filtre rapide.

Bibliografie

1. www.descopera.ro/dnews/14018434-specii-rare-protejate-de-flora-si-fauna-pot-fi-vazute-la-20-de-kilometri-de-bucuresti

2. www.pmb.ro3. http://www.ziare.com/articole/delta+vacaresti+zona+protejata