Post on 17-Nov-2014
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea: ECONOMIE GENERALĂ Catedra: COMUNICARE ŞI DOCTRINE ECONOMICE Specializarea: ECONOMIE TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PREGĂTIREA ADMITERII LA
ŞCOALA DOCTORALĂ - 2007 -
I. SUBSPECIALIZAREA: ISTORIA GÂNDIRII ECONOMICE TEMATICA
1. Premise epistemologice ale abordării teoriilor economice • Tradiţia intelectuală şi moştenirea culturală comună ; • Teorii, curente şi şcoli de gândire economică; • Influenţa modului de gândire asupra performanţelor economiei; • Mesajul teoriilor economice; • Influenţa curentelor epistemologice moderne asupra evoluţiei ştiinţei
economice. 2. Fondatorii ştiinţei economice.
• Smith: „părintele” ştiinţei economice. Concepţia lui D. Ricardo despre economia liberă. Th. R. Malthus şi teoria populaţiei. Legea debuşeelor a lui J.B. Say. J.S. Mill: teoria utilităţii. Sofismele economice ale lui Fr. Bastiat • Microeconomia tradiţională. Şcoala de la Lausanne: L. Walras şi V. Pareto. Şcoala matematică: Fr. Edgeworth, A. Marshall, J.Cournot, St. Jevons. Şcoala austriacă: C. Menger, E. von Bohm – Bawerk.
3. Doctrinele intervenţioniste. • Keynesismul. Reformarea gândirii economice tradiţionale de către J.M. Keynes. Concepţia lui Keynes despre economia de piaţă şi funcţionarea ei. Măsurile keynesiste de politică economică. Neokeynesismul şi postkeynesismul. • Heterodoxia. Instituţionalismul american: T. Veblen. Concepţia lui J.Schumpeter despre capitalism şi socialism. J.K. Galbraith despre statul providenţă.
4. Revigorarea liberalismului economic în a doua jumătate a secolului al XX lea. • Şcoala austriacă. Contribuţiile austriecilor la fundamentarea principiilor ştiinţei economice: L. von Mises, Fr. A. von Hayek, Fr. Machlup, G. Haberler. Rafinarea concepţiei despre calculul economic: M. Rothbard. • Monetarismul. Crezul monetarist în concepţia lui K. Brunner. Monetarismul standard: M. Friedman. Monetarismul metalist: J. Rueff. Monetarismul bugetar: A. Meltzer. Monetarismul austriac: Fr. Hayek.
Monetarismul anticipărilor raţionale: Th. Sargent şi N. Wallace. Monetarismul mondial.
5. Noua microeconomie. Noua şcoală de la Chicago şi teoria capitalului uman: G. Becker. Economia ofertei: A. Laffer. Noua teorie a firmei: R. Coase. Teoria informaţiei asimetrice: G. Akerlof, M. Spence, G. Stiglitz. Teoria concurenţei imperfecte: H. Leibenstein. Teoria drepturilor de proprietate: R. Coase, Fr. Hayek.
6. Noua macroeconomie. Dezvoltarea noii macroeconomii deschise: R. Barro, J.Tobin, R. Mundell. Noua şcoală clasică şi teoria anticipărilor raţionale: R. Lucas jr. Teoria opţiunilor publice: J. Buchanan. Teoria echilibrului general: R. Arrow, G. Debreu, O. Hahn. Politici economice inspirate de liberalism.
7. Gândirea economică românească în sec. al XIX-lea şi al XX-lea.
II. SUBSPECIALIZAREA: COMUNICARE ECONOMICĂ TEMATICĂ 1. Comunicare economică
• Tipologia comunicării economice. • Comunicare şi comportament economic. • Principiile comunicării în economie.
2. Relaţii publice
• Campania de relaţii publice. • Proiectarea şi organizarea unui eveniment.
3. Limbaj economic
• Teorii despre limbaj cu aplicaţie la domeniul economic. • Formarea şi evoluţia limbajului economic. • Funcţia de comunicare a limbajului economic. • Modelul formalizat al răspândirii ideilor economice.
4. Deontologie
• Capitalul moral, valorile morale, principiile morale în economie. • Comportamente economice atipice vs. comportamentul reprezentativ. • Principiile morale ale economistului. Corupţia. • Particularităţi ale publicisticii economice în România.
5. Crizele de comunicare
• Managementul crizelor de comunicare. • Gestiunea crizei de imagine.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
pentru admiterea la Şcoala Doctorală
• Barro, R. J. (1993), Macroeconomics (Fourth Edition), John Willey & Sons,
Inc.
• Beaud, M. şi Dostaler, G. (2000), Gândirea economică după Keynes,
Eurosong & Book, Bucureşti.
• Blaug, M. (1992), Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
• Breit, W., Hochman, H. M. şi Saueracker, E. (1986), Readings in
Microeconomics, Times Mirror / Mosby College Publishing.
• Buchholz, T. G. (2004), Idei noi de la economişti morţi, Editura Andreco
Educational, Bucureşti.
• Gélédan, A. (coord.) (1988), Histoire des pensées économiques, Les
fondateurs, Edition Sirey, Paris.
• Gélédan, A. (coord.) (1988), Histoire des pensées économiques, Les
contemporains, Edition Sirey, Paris.
• Gide, Ch. şi Rist, Ch. (1926), Istoria doctrinelor economice. De la fiziocraţi
până azi, Editura Cassei Şcoalelor, Bucureşti.
• Gonnard, R. (1930), Histoire des doctrines économiques, Librairie Valois,
Paris.
• Hausman, D. M. (editor) (1993), Filozofia ştiinţei economice. Antologie,
Editura Humanitas, Bucureşti. .
• Heilbroner, R. L. (1994), Filozofii lucrurilor pământeşti. Vieţile, epocile şi
ideile marilor economişti, Editura Humanitas, Bucureşti.
• Holcombe, R. G. (editor) (1999), 15 Great Austrian Economists, Ludwig von
Mises Institute, Aubrun, Alabama.
• Knight, F. H. (1966), On the History and Method of Economics.Selected
essays, Phoenix Books, The University Of Chicago Press.
• Samuelson, P. A. (1947), A Modern Macroeconomics, University of Chicago
Press.
• Schumpeter, J. A. (1994), History of Economic Analyses, Oxford University,
Press, New York.
• Snowdon, B., Vane, H. and Wynarczyk, P. (1995), A Modern Guide to
Macroeconomics. An Introduction to Competing Schools Thought, Edward
Elgar.
• Sowell, Th. (1977), Classical Economics Reconsidered, Princeton University
Press.
• Stigler, G. J. (1965), Essais in the History of Economics, Chicago University
Press.
• Tocqueville, A. de (2000), Vechiul Regim şi Revoluţia, Bucureşti, Editura
Nemira.
• *** (2001), Discursuri de recepţie în memoria lui Alfred Nobel (1969-1974),
Colecţia Laureaţii NOBEL în economie, Editura Expert, Bucureşti.
• *** (2002), Doctrine economice (colectiv), Editura Academia de Studii
Economice, Bucureşti.
• *** (2001), Culegere de texte din gândirea economica universală şi
românească (colectiv), Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti.
• *** (2003), Doctrine şi comunicare economică (colectiv), Editura Academia
de Studii Economice, Bucureşti.
ŞEF CATEDRĂ,
Prof.univ.dr. Angela ROGOJANU