BAROCULBAROCUL Prof. coordonator:Prof. coordonator: Romulus ChiriţăRomulus Chiriţă

Realizatori:Realizatori: Reit Andra Reit Andra

Sicoe Andreea Sicoe Andreea

Solovăstru AndreiSolovăstru Andrei

Spătariu BiancaSpătariu Bianca

Spoiala MădălinaSpoiala Mădălina

Stanciu AlexandraStanciu Alexandra

Şanta RoxanaŞanta Roxana

Barocul - Noţiuni generaleBarocul - Noţiuni generale

SS-a manifestat în cultura europeană între 1550-1750-a manifestat în cultura europeană între 1550-1750

ÎnÎnlocuielocuieşştete idealismul Renaşterii cu sentimentul tragicului şi angoasa idealismul Renaşterii cu sentimentul tragicului şi angoasa

Termenul „ baroc” provine din Termenul „ baroc” provine din – portughezul „barroco” - perlă neregulată; portughezul „barroco” - perlă neregulată; – italianul „barocco” - complicată figură retoricăitalianul „barocco” - complicată figură retorică

Contextul istoric: ia naştere la Roma, în plină ofensivă catolică a Contextul istoric: ia naştere la Roma, în plină ofensivă catolică a ContrareformeiContrareformei

S-a extins în Europa, anumite regiuni din Orient şi o mare parte din S-a extins în Europa, anumite regiuni din Orient şi o mare parte din continentul americancontinentul american

Elemente caracteristiceElemente caracteristice: dramatism, dinamism, linii curbe şi oblice, torsiuni : dramatism, dinamism, linii curbe şi oblice, torsiuni spectaculoase, jocuri teatrale, tot ceea ce poate provoca surpriză şi admiraţie.spectaculoase, jocuri teatrale, tot ceea ce poate provoca surpriză şi admiraţie.

ArhitecturArhitecturaa

Arhitectura barocă este un stil Arhitectura barocă este un stil arhitectural arhitectural predominant al predominant al secolelor al secolelor al XVIIXVII-lea şi al -lea şi al XVIIIXVIII-lea.-lea.

În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.

Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei curbe: curba curbe: curba şşi contracurba, formele curbe, i contracurba, formele curbe, îîntortocheate, ntortocheate, chiar chiar şşi volume ondulate, forme răsucite, complicate.i volume ondulate, forme răsucite, complicate.

Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi “vizibilă” a barocului“vizibilă” a barocului

Arhitectura barocă este un stil Arhitectura barocă este un stil arhitectural arhitectural predominant al predominant al secolelor al secolelor al XVIIXVII-lea şi al -lea şi al XVIIIXVIII-lea.-lea.

În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin În arhitectură, barocul s-a distins de clasicism prin dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante dramatism şi iluzia mişcării realizată prin curbe dominante şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.şi prin influenţarea reciprocă a spaţiilor.

Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei Specificul arhitecturii baroce este frecventa folosire a liniei curbe: curba curbe: curba şşi contracurba, formele curbe, i contracurba, formele curbe, îîntortocheate, ntortocheate, chiar chiar şşi volume ondulate, forme răsucite, complicate.i volume ondulate, forme răsucite, complicate.

Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară şi “vizibilă” a barocului“vizibilă” a barocului

Arhitectura barocă în ItaliaArhitectura barocă în Italia

Reprezentanţi: Reprezentanţi:

Gianlorenzo BerniniGianlorenzo Bernini

Francesco BorrominiFrancesco Borromini

Carlo MadernaCarlo Maderna

Pietro da CortonaPietro da Cortona

Niccolo SalviNiccolo Salvi

Guarino GuariniGuarino Guarini

Giacomo VignolaGiacomo Vignola

Exemple de arhitectură barocă:Exemple de arhitectură barocă: BisericaBiserica Il Il Gesù Gesù din Romadin Roma

• CatedralaCatedrala San Pietro San Pietro din Romadin Roma

• Biserica Biserica Santa Maria della Santa Maria della SaluteSalute

• Palatul Palatul BarberiniBarberini

•Biserica Biserica Santa Maria della VitoriaSanta Maria della Vitoria

• Biserica Biserica San Carlo alle Quatro FontaneSan Carlo alle Quatro Fontane

• Biserica Biserica San LorenzoSan Lorenzo

• Palatul Palatul CarignanoCarignano

Arhitectura barocă în FranţaArhitectura barocă în Franţa

• Biserica Biserica Val-de-GrâceVal-de-Grâce

• Domul invalizilorDomul invalizilor

• CastelulCastelul Versailles Versailles

• Piaţa Piaţa ConcordieiConcordiei

• Palatul Palatul LudwigsburgLudwigsburg din din StuttgartStuttgart (Germania) (Germania)

• Complexul Complexul ZwingerZwinger din Dresden din Dresden (Germania) (Germania)

• Abaţia benedictină din MelkAbaţia benedictină din Melk (Austria) (Austria)

• Palatul Palatul WilanówWilanów (Polonia) (Polonia)

• Catedrala Catedrala Sfântului PaulSfântului Paul (Anglia) (Anglia)

Arhitectura Barocă în RomâniaArhitectura Barocă în România Palatul Episcopiei Palatul Episcopiei

Romano-Catolice Romano-Catolice din Oradeadin Oradea

• Palatul Baroc Palatul Baroc din din TimişoaraTimişoara

• Palatul Palatul CantacuzinoCantacuzino din Bucureşti din Bucureşti

• Arcul de TriumfArcul de Triumf din Bucureşti din Bucureşti

• Palatul Palatul BruckentalBruckental din Sibiu din Sibiu

• Domul CatolicDomul Catolic din Timişoara din Timişoara

• PalatulPalatul Banffy Banffy din Cluj – Napoca din Cluj – Napoca

SculpturaSculptura

Surprinde o acţiune în timpul execuţiei sale, în momentul cel mai Surprinde o acţiune în timpul execuţiei sale, în momentul cel mai importantimportant

Înfăţişează grupuri de personaje realizând o acţiune comună, într-Înfăţişează grupuri de personaje realizând o acţiune comună, într-o ipostază solemnăo ipostază solemnă

Elemente tipice sculpturii baroce:Elemente tipice sculpturii baroce:• spirala în jurul unui gol central (un vortex)spirala în jurul unui gol central (un vortex) din care „emană” din care „emană”

acţiuneaacţiunea• unghiuri multiple de prezentare a personajelorunghiuri multiple de prezentare a personajelor • elemente extra-sculpturaleelemente extra-sculpturale (Ex.: apa)(Ex.: apa)

Gian Lorenzo BerniniGian Lorenzo Bernini (1598 – 1680) (1598 – 1680)

• Extazul Sfântei TerezaExtazul Sfântei Tereza - Gian Lorenzo Bernini - Gian Lorenzo Bernini

• Palatul BlenheimPalatul Blenheim - Sir John Vanbrugh - Sir John Vanbrugh

• DavidDavid - Gian Lorenzo Bernini (1623 – 1624) - Gian Lorenzo Bernini (1623 – 1624)

• PrometheusPrometheus Nicolas-Sébastien Adam Nicolas-Sébastien Adam

((17371737))

QuizQuiz

PicturaPictura SSe folosesc în mod accentuat figuri umane surprinse în e folosesc în mod accentuat figuri umane surprinse în

decursul mişcăriidecursul mişcării

Puternice contraste de lumină şi întuneric (tehnica Puternice contraste de lumină şi întuneric (tehnica clarobscur)clarobscur)

Culori puternice, saturateCulori puternice, saturate

Echilibru compoziţional dinamicEchilibru compoziţional dinamic

Linii de compoziţie de forme curbeLinii de compoziţie de forme curbe

Diagonale repetate de tip ascendent şi descendentDiagonale repetate de tip ascendent şi descendent

• TintorettoTintorettoCina cea de Cina cea de tainătaină

• Caravaggio – Toma CredinciosulCaravaggio – Toma Credinciosul

• Caravaggio - Cina din EmCaravaggio - Cina din Emmmausaus

• CCaravaggio – aravaggio – EEcce cce HHomoomo

• Carravaggio – Carravaggio – Cântăreţ la lăutăCântăreţ la lăută

• CarravaggioCarravaggio - - Chemarea Sfântului MateiChemarea Sfântului Matei

EL GRECO EL GRECO (Domenikos Theotokopoulos)(Domenikos Theotokopoulos)

A pictat foarte multe A pictat foarte multe scene biblice şi misticescene biblice şi mistice

Foloseşte culori Foloseşte culori saturate aplicate cu saturate aplicate cu tuşă groasătuşă groasă

El Greco: Bărbat nobil cu mâna pe piept (presupus autoportret)

• El Greco - PietaEl Greco - Pieta

• Adoraţia păstorilor Adoraţia păstorilor ((The Adoration of the The Adoration of the

ShepherdsShepherds))

Rembrandt Van RijnRembrandt Van Rijn A prezentat în principal A prezentat în principal

scene din viaţa scene din viaţa cotidianăcotidiană

Dascălul său, Lastman, Dascălul său, Lastman, l-a iniţiat în tehnica l-a iniţiat în tehnica

ChiaroscuroChiaroscuro

Rembrandt - Autoportret - Muzeul

Luvru, Paris

• Sărbătoarea BelshazzarSărbătoarea Belshazzar

• RRembrandtembrandt – Meditaţia filosofului – Meditaţia filosofului

• RRembrandt – embrandt – Lecţia de anatomie a doctorului TulpLecţia de anatomie a doctorului Tulp

Diego de Silva Y VelazquezDiego de Silva Y Velazquez

Este recunoscut în special pentru Este recunoscut în special pentru realizarea de portrete minunate ale realizarea de portrete minunate ale membrilor curţii regale spaniolemembrilor curţii regale spaniole

• Diego de Silva Y Diego de Silva Y Velazquez:Velazquez:Margareta TeresaMargareta Teresa

• Les MeninasLes Meninas

• Bătrână gătind ouăBătrână gătind ouă

• Johannes Johannes VermeerVermeer: : CCâântntăăreareaţăţă l laa chitarchitarăă

• Johannes Johannes VermeerVermeer: :

Femeia ţinând Femeia ţinând balanţabalanţa

• Philippe de ChampaignePhilippe de Champaigne - - Portretul maicii AgnesPortretul maicii Agnes

• Gianlorenzo Bernini: Sfântul Andrei şi Sfântul Gianlorenzo Bernini: Sfântul Andrei şi Sfântul TomaToma

• Artemisia Gentileschi – AutoportretArtemisia Gentileschi – Autoportret

• GeorgesGeorges d de La Tour - e La Tour - Plata datoriilor/Plata taxelorPlata datoriilor/Plata taxelor

• GeorgesGeorges dede LaLa TourTour – Jucătorii de zaruri – Jucătorii de zaruri

• FFedericoederico B Barociaroci - E - Eneas scapneas scapăă din din TTroia roia îîn fln flăăccăăriri

• Orazio Orazio GentileschiGentileschi:: Lăutăreasa Lăutăreasa (1610)(1610)

• Peter Paul Peter Paul Rubens:Rubens:

Uniunea Uniunea PPăămmâântului ntului cu cu

ApaApa

• Peter Paul Rubens – Judecata lui ParisPeter Paul Rubens – Judecata lui Paris

• Alegorie: BAlegorie: Binecuvinecuvâântarea pntarea păăciicii

• SSosirea osirea MMariei de ariei de MMedici edici

la la MMarsilliaarsillia

• VâVânnăătoarea de leitoarea de lei

• Coborârea lui Iisus Coborârea lui Iisus de pe Crucede pe Cruce

LiteraturaLiteraturaTrăsături generaleTrăsături generale::

Stilul Stilul „„ornamentatornamentat””, abundent în figuri de stil (metafora, alegoria, etc.), abundent în figuri de stil (metafora, alegoria, etc.)

Preocuparea pentru Preocuparea pentru maraviglia – maraviglia – concept introdusconcept introdus marinism marinism (Giambattista(Giambattista Marini/Marino -Marini/Marino - „Maraviglia” „Maraviglia”))

Abordarea temelor religioaseAbordarea temelor religioase

Căutarea Căutarea virtuozităţiivirtuozităţii, preferinţa pentru detalii, realismul exprimării, preferinţa pentru detalii, realismul exprimării

Se pune accentul pe formă, în detrimentul conţinutuluiSe pune accentul pe formă, în detrimentul conţinutului ConcentrareaConcentrarea asupra individului, a asupra individului, a omuluiomului;; relaţie directărelaţie directă între artist între artist

sau opera de artă şi receptosau opera de artă şi receptorr

AApariţia pariţia romanuluiromanului ( (romanzoromanzo));; dezvolt dezvoltaarreaea literaturii populare italiene literaturii populare italiene;; limba latină limba latină esteeste înlocuită cu italiana înlocuită cu italiana

Viziunea antitetică asupra lumiiViziunea antitetică asupra lumii

Omul Omul în literatura barocăîn literatura barocă

Barocul împrumută din Renaştere tema Barocul împrumută din Renaştere tema suferinţei psihologice a suferinţei psihologice a omuluiomului

Barocul este Barocul este antiumanistantiumanist – predomină sentimentul tragic al vieţii – predomină sentimentul tragic al vieţii

Omul – preocupat de existenţa sa fizicăOmul – preocupat de existenţa sa fizică

Viziunea asupra lumiiViziunea asupra lumii

Optimismul Renaşterii este înlocuit cu o viziune tragică, dominată de Optimismul Renaşterii este înlocuit cu o viziune tragică, dominată de neliniştenelinişte

Predomină clişeele instabilităţii: umbra, norul, vântul, timpul Predomină clişeele instabilităţii: umbra, norul, vântul, timpul irecuperabil, lumea schimbătoare, păcatulirecuperabil, lumea schimbătoare, păcatul

Barocul literar – prezent într-o serie de curente: Barocul literar – prezent într-o serie de curente: eufuism, eufuism, gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo şi la poeţii gongorism, conceptism, culteranism, marinism, rococo şi la poeţii metafizicimetafizici

Reprezentanţi: Reprezentanţi:

Pedro Calderón de la Barca, Agrippa D'Aubignier, Paul Pedro Calderón de la Barca, Agrippa D'Aubignier, Paul Fleming, Andreas Gryphius, Mihail Lomonosov, John Milton, Martin Fleming, Andreas Gryphius, Mihail Lomonosov, John Milton, Martin Opitz, Torquato Tasso, Luís Vaz de Camőes, Catharina Regina von Opitz, Torquato Tasso, Luís Vaz de Camőes, Catharina Regina von Greiffenberg, Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen, Greiffenberg, Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen, Friedrich von Logau, Baltazar Gracian.Friedrich von Logau, Baltazar Gracian.

Exemple de poeziiExemple de poezii "tipice" baroce:"tipice" baroce: • Torquato Tasso, Torquato Tasso, Ierusalimul eliberatIerusalimul eliberat ( (Gerusalemme Gerusalemme

LiberataLiberata), 1584 ), 1584 • John Donne, John Donne, Sonetele sfinteSonetele sfinte ( (The Holy SonnetsThe Holy Sonnets). ).

JohnJohn MiltonMilton ( (1608 –16741608 –1674))

Pamflete:Pamflete:– Doctrina şi instituţia divorţuluiDoctrina şi instituţia divorţului– AreopagiticaAreopagitica – Împuternicirile regelui şi ale magistraţilorÎmputernicirile regelui şi ale magistraţilor– Prima apărare a poporului englezPrima apărare a poporului englez– A doua apărare a poporului englezA doua apărare a poporului englez– Apărarea sineluiApărarea sinelui

Paradise Lost Paradise Lost ((Paradisul pierdut, Paradisul pierdut, 1667)1667) Paradise Regained Paradise Regained ((Paradisul regăsit, Paradisul regăsit, 1671)1671) Samson agonizatSamson agonizat ( (Samson AgonistesSamson Agonistes, , 16711671) ) Poeme pentru diferite ocaziiPoeme pentru diferite ocazii ( (Poems, Upon Several OccasionsPoems, Upon Several Occasions, ,

16731673))

TeatrulTeatrul MManierismul este abandonat în favoarea anierismul este abandonat în favoarea

a a 3 3 direcţii diferite, direcţii diferite, provenind din provenind din Franţa:Franţa: operaopera (în versiunea adaptată (în versiunea adaptată

societăţii francezesocietăţii franceze)) comedia-baletcomedia-balet farsafarsa într-un act într-un act

Aceste noi direcţii s-au datorat Aceste noi direcţii s-au datorat contribuţiei lui contribuţiei lui Jean-Baptiste Lully şi Jean-Baptiste Lully şi scriitorulscriitoruluiui Jean-Baptiste Jean-Baptiste

Poquelin Poquelin ((MolièreMolière))

Molière (1622 - 1673)

MuzicaMuzica

Johann Sebastian BachJohann Sebastian Bach

1685-17501685-1750

Georg Friedrich HändelGeorg Friedrich Händel

1685 - 1759 1685 - 1759

Antonio VivaldiAntonio Vivaldi

1678 – 17411678 – 1741

VestimentaţiaVestimentaţia Caracteristici: accesorii detaşabile, ornarea elaborată şi utilizarea culorilor îndrăzneţe

Coafura - înălţată, stratificată, conţinea o meşă de păr şi era ajustată cu ajutorul unui dispozitiv metalic

DansulDansul MenuetMenuet (din (din fr.fr. menu pasmenu pas = pas mărunt), termen cu 2 semnificaţii: = pas mărunt), termen cu 2 semnificaţii:

1.) Vechi dans tradiţional francez în trei timpi (metrică ternară);1.) Vechi dans tradiţional francez în trei timpi (metrică ternară); 2.) Muzica destinată acestui gen de dans sau compoziţie muzicală de sine 2.) Muzica destinată acestui gen de dans sau compoziţie muzicală de sine

stătătoare.stătătoare.

Dans francez graţios originar din Poitou, cu mişcări moderate în Dans francez graţios originar din Poitou, cu mişcări moderate în trei timpi. În secolul al XVII-lea a luat locul dansului trei timpi. În secolul al XVII-lea a luat locul dansului CouranteCourante şi a şi a fost introdus de compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui fost introdus de compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui Ludovic al XIV-leaLudovic al XIV-lea

BourreeBourree Este un dans tradiţtional din FranţaEste un dans tradiţtional din Franţa

Divesritatea se regăseşte in paşi, in formaţii, in modele, in miscări, Divesritatea se regăseşte in paşi, in formaţii, in modele, in miscări, in stil sau chiar in ritm.in stil sau chiar in ritm.