Asprimea Căii

– Căderi, cucui,

ruşine-a cîta oară ... De ce

n’ar fi cărarea mai uşoară

ca mulţi şi lesne

pe ea să poată merge ? Doar Tu

eşti Cel prin Care totul este ?!

De ce pe drum

sînt pietre căzătoare şi-oricînd

pe el prăpastii poa’ s’apară ?

De ce poteca nu-i liberă de jale ?

– Priveşte:

sînt chiar Eu această Cale !...

Andrei Onea 5 August 2012