Transcript of apar-romania.ro · Web view2021/04/30 · Stiri 30 aprilie 2021, a doua parte “Artizanii vinului...
Stiri 30 aprilie 2021, a doua parte
“Artizanii vinului dobrogean” – Crama La Sapata / Delta Dunrii vrea
s rmân mic! aprilie 29, 2021 Vinul.ro
Aa cum am anunat prin articolele publicate, dar i prin organizarea
primului concurs din România destinat exclusiv vinurilor BIO,
echipa Vinul.ro a decis s acorde o atenie i o vizibilitate sporite
acestui segment de pia. Aflat în cretere an de an pe plan
internaional, difereniatorul BIO prinde avânt i la noi în ar în
ochii consumatorilor, dar i în rândul productorilor, fiind un mod
de producie curat i sustenabil. Continum astzi promovarea cramelor
BIO prin prezentarea unei investiii aflate într-o zon care se bucur
i de un mare potenial turistic, i anume La Sapata / Crama Delta
Dunrii , un mic productor din apropiere de Tulcea (25 hectare), în
zona Sarica-Niculiel. Un interviu pe e-mail cu fondatorul, Roberto
Pieroni, mai jos. Titlurile, introducerea i intertitlurile aparin
redaciei Vinul.ro, imaginile provin din arhiva cramei. Un articol
mai vechi despre aceast cram putei gsi aici .
Roberto Pieroni propune oaspeilor care îi viziteaz crama plimbri cu
trsurile trase de cai prin vie i prin zon
E vorba i despre educaie
– De ce bio?
La momentul sosirii noastre în România, pentru a cuta un loc
propice de producie de vin, am observat c fenomenul “bio” nu era
atât de extins, mai ales pe acest domeniu, de vinificaie. Am dorit
valorificarea unor soiuri autohtone prin vinificarea acestora în
mod biologic, astfel dând vinului obinut toate calitile dobândite
de la natur, fr a veni în completare cu diverse substane chimice.
Am considerat c putem veni i noi cu un mic procent în educarea
gustului românilor în ceea ce privete vinul i, ca urmare, lucrul
acesta s-a putut observa în decursul anilor – astzi românii sunt
mai selectivi în ceea ce privete un vin bun i sntos.
Proximitatea Deltei, cu turismul ei masiv, a contribuit la succesul
cramei
– De ce acolo, mai exact?
Când am ajuns în zona Dobrogei, perspectiva noastr asupra produciei
de vin în aceast zon a luat amploare, datorit faptului c am putut
vedea de departe potenialul zonei. Atât datorat solurilor i climei,
cât i faptului c aici a fost dintotdeauna o zon vitivinicol (care
în timp fusese în mare msur abandonat). În 2010, fiind în cutarea
unei locaii, am degustat diverse vinuri ale localnicilor, iar
atunci am putut observa c soiurile autohtone de aici au o
tipicitate aparte, calitate care s-a i demonstrat în timp prin
vânzarea în totalitate a cantitilor produse de noi. i apropierea de
Delt ne-a oferit un argument în plus pentru alegerea locatei,
pentru c am gândit c va fi mereu o zon turistic în continu
dezvoltare, cu multi vizitatori care vor consuma produsele noastre.
i, ca s fim sinceri, i faptul c nu erau atât de multe crame care s
ne concureze ne-a fcut s ne hotarâm asupra acestui loc.
Ecologic e mai sntos
– Care e treaba cu bio, pân la urm – de ce s-ar uita consumatorii
ctre astfel de vinuri?
Am ales bio pentru c, pân la urm, este mai sntos. Un cunosctor al
vinului tie despre ce vorbim. Adaosul de substane chimice este
redus (sulfiii sunt adugai într-un procent minim, doar pentru
pstrarea prospeimii i a culorilor, nu pentru conservare, cum se
procedeaz la vinurile convenionale). i lucrrile din vie, fcute
ecologic cu ajutorul cailor, au un rol foarte important, pentru c
via nu mai ia contact cu diferite metale din aparaturile mecanice.
Iar în ceea ce privete stropitul viei, la fel, ecologic (cu zeama
bordolez, piatr vânt), este foarte important faptul c strugurii nu
rein substane chimice care s se regseasc ulterior în produsul
finit, vinul.
Trendul e mai mult internaional, deocamdat
– E un trend naional sau internaional vinul BIO, e un difereniator
de marketing?
În România nu este atat de extins acest fenomen, deci momentan îl
putem considera mai mult un trend internaional – acest lucru se
observ i din cererea la extern a vinurilor noastre. Poate fi
considerat i un difereniator de marketing, ca urmare a calitilor pe
care le presupun produsele bio comparativ cu cele
convenionale.
Enoturismul la Crama Delta Dunrii are un potenial de cretere
enorm
– Vin turitii la voi? – tiu c anul trecut a fost plin în Delt,
probabil i anul sta. Cam câi v vin pe sezon, ce feedback v dau, cât
reprezint asta din business, cam cât las la cram – e un model
economic viabil?
Da, vin turiti la noi. De aceea am i dorit dezvoltarea aceasta pe
plan agroturistic, prin crearea unei sli de degustare ce cuprinde
toate utilitle necesare i prin crearea unui circuit de vizit la
cram, plimbri cu trsura prin vie i prin împrejurimi.
Anul trecut am fost începtori la acest capitol, de degustri, dar
s-a dovedit c ne-am descurcat foarte bine, ca urmare am avut un
numr relativ mare de turiti interesai s ne cunoasc (între 500-1.000
persoane). Feedback-ul a fost mai mult decât pozitiv. Fiind primul
an, partea asta reprezint deocamdat cam 10-15% din business, dar
avem încredere c avem un potenial de cretere enorm a acestui
procent. Ca sume lsate la cram, nu putem fi foarte concii, acest
lucru difer de la vizitator la vizitator, în funcie de vinul
achiziionat i de preul degustrii.
Turitii care viziteaz La Sapata / Crama Delta Dunrii se bucur din
plin de evadarea în natur
Este, de departe, un model economic viabil de viitor, de aceea i
investiia noastr a fost în mare parte, în ultimul timp, pe acest
sector de degustri.
Vânzarea local are creteri sezoniere, cea internaional e pe trend
continuu de cretere
– Ce proporie din producie se vinde în zon i ce proporie în restul
rii – în ce regiuni?
Ca procente actuale, în zon vindem cam 40%, în ar tot 40%, iar la
export cam 20%. Bineîneles, aceste procente pot fi rsturnate – de
exemplu, în plin sezon, în Delt vânzarea are o cretere
considerabil. Nici procentul pentru export nu este unul fix,
prevedem o cretere masiv pe viitor, vedem cum cererile cresc de la
o comand la alta.
– Cum e piaa de vinuri bio din afara României?
Am mers atât la târguri naionale cât i internaionale de profil în
Frana, Germania, Italia – i, dup cum spuneam, piaa de vinuri BIO
din afara României este mult mai dezvoltat. De aici i dorina noastr
de a produce vin biologic în România, tocmai pentru a demonstra c i
aici se poate. Producia noastr este una orientat spre calitate,
exportm în ri precum Germania, Elveia, Olanda, Japonia i, mai nou,
Danemarca i Irlanda. În Germania, de exemplu, exportm lunar cel
putin 2 paleti cu vin.
Crama La Sapata / Delta Dunrii vrea s creasc ponderea vinurilor la
sticl în defavoarea Bag-in-Box-urilor
– Cât producei anual, câte hectare avei, cum v pregtii pentru
viitor – mrii producia, o micorai, o meninei la fel?
Ca suprafa, deinem în jur de 25 ha, cu o producie de vin sub 100 de
tone (îmbuteliat în sticle i Bag-in-Box). Preferm s rmânem la acest
nivel. Cu cele maxim 100 de tone, ne încadrm la categoria de mici
productori, ceea ce ne încânt, pentru c ne putem numi cu uurin
“artizani ai vinului”. La o astfel de cantitate, ne putem respecta
principiul fondator – i anume a pune pre pe calitate, nu pe
cantitate. Nu dorim s producem industrial, tocmai din acest motiv.
Ne dorim, în schimb, s cretem cantitatea de vin îmbuteliat în
sticle în detrimentul Bag-in-Box-urilor, deoarece calitatea este cu
mult superioar i, de aceea, vinul merit s fie vândut în special în
sticle.
– Unde v pot gsi oamenii interesai (m refer în primul rând la cei
care nu ajung la voi “acas”)?
În circuitul Horeca, în magazinele specializate i, bineîneles, la
cram. Suntem bucuroi s cunoatem oamenii care consum vinurile
noastre i îi ateptm, cu drag, pe toi.
Medaliaii Vinul.ro: cele mai bune vinuri BIO româneti i cele mai
bune vinuri demi/dulci & aromate! aprilie 29, 2021
Vinul.ro
“Cel / cea mai” e o formulare de care îndeobte ne ferim. Cel puin
în lumea vinului, unde criteriile de evaluare sunt multiple i
depind de acuitatea senzorial i de educaia în domeniu a
evaluatorilor. De subiectivism nici nu mai vorbim – cu toii avem
preferine de genul sta. Acestea fiind spuse de la început, vei gsi
mai jos lista vinurilor medaliate la concursurile Vinul.ro din
primvara 2021 – unul, dedicat vinurilor BIO, i cellalt vinurilor
demi/dulci & aromate. Au participat în total 52 de vinuri, care
au fost evaluate de dou comisii formate în total din zece
evaluatori antrenai i educai în materie.
Degusttorii nu au cunoscut identitatea probelor decât dup ce au dat
notele, iar medaliile au fost acordate în funcie de încadrarea în
anumite grile – mai severe decât la majoritatea concursurilor
internaionale de profil: între 85-89 puncte, Argint; între 90-94,
Aur. S-a acordat o singur Mare Medalie de Aur (peste 95 puncte) –
felicitri, Jidvei, pentru un Traminer Eiswein 2018 excepional!
Stabilirea acestor praguri foarte ridicate pentru prima ediie –
riscant, deoarece cramele care nu primesc medalii strlucitoare tind
s nu mai înscrie vinuri la ediiile urmtoare – a avut la baz dorina
Vinul.ro de a construi un sistem cât mai exigent de promovare
a celor dou categorii evaluate. Ne-am bucurat, îns, s observm c
punctajele (pe care nu le vom face publice aici) sunt comparabile
cu cele obinute în review-urile celor mai prestigioase publicaii
internaionale. La final, dar nu în ultimul rând, o meniune
special pentru Domeniul Bogdan, productor BIO i biodinamic despre
care am mai scris , care a ocupat autoritar prima poziie la fiecare
categorie (albe, rose, roii) i primele trei locuri la clasamentul
general BIO.
Mai întâi, o explicaie: de ce vinuri BIO? i de ce BIO NU înseamn
“de ar”, ci “dup reguli clare”
Acordm o atenie sporit vinurilor certificate BIO deoarece aceast
categorie este în cretere solid pe plan internaional de la an la
an. Generaiile de consumatori educate înc de pe bncile colii în
privina ecologiei sunt sensibile la acest argument – al
agriculturii ecologice – i au exigene bazate tot mai mult pe acest
argument. Înelegând atât cerina pieei, cât i importana general a
unei producii de hran cu impact negativ cât mai redus asupra
mediului, vrem s sprijinim productorii de vinuri provenite din
agricultura ecologic (BIO) oferindu-le o platform distinct de
vizibilitate – “un culoar” propriu în care s evolueze ctre succes.
Vrem s-i punem în valoare pe productori, dar vrem s-i sensibilizm i
pe partenerii lor de afaceri – achizitori din marele retail,
distribuitori, HoReCa-ri. Evident, în primul rând ne adresm
consumatorilor din România – i aici vrem s facem o precizare extrem
de necesar, pe care sperm s o aud cât mai mult lume: vinurile BIO
NU înseamn, aa cum cred din pcate muli dintre conaionali, “de ar”!
Înseamn agricultur dup reguli clare, cu verificri i certificri
credibile. Altfel spus, mai clar: vinurile “de ar” NU înseamn
automat c ar fi BIO – ba de multe ori e exact invers.
Suntem convini c România – care în primii ani dup 1990 se mândrea
cu “terenul agricol neatins de chimicale” (afirmaie îndoielnic,
totui) – nu poate lipsi, în 2021, din curentul mondial care pune
accent pe ecologie. Din pcate, dei mai multe crame se strduiesc s
practice o viticultur ecologic (cu certificare oficial sau doar din
convingere), nu se poate spune, în momentul de fa, c vinurile BIO
constituie un segment semnificativ. La concursul nostru au
participat, în total, 15 vinuri BIO, de la patru crame din România.
Avem, îns, încredere c lucrurile vor evolua: pe de-o parte exist
unele crame certificate BIO care nu au ales s participe la concurs,
iar pe de alt parte eforturile ctre viticultura ecologic ale unor
crame necertificate înc vor fi oficializate, cu siguran, în
viitor.
De ce vinuri demi/dulci & aromate?
Dup privatizrile vechii industii viticole comuniste, de la finalul
anilor ’90, i dup fondarea de la zero a primelor crame private,
industria modern a vinului românesc a promovat majoritar vinurile
seci – din nevoia de difereniere fa de trecutul în care se consuma
mai mult demisec i demidulce, dar i pentru a arta consumatorilor
valenele tehnice i gastronomice ale acestora. Ani la rând, sute de
somelieri i ali comunicatori, în mii de evenimente, au încercat s
impun ideea c vinurile seci sunt cumva mai valoroase decât
celelalte. i s modeleze piaa în funcie de aceast viziune. Sunt i
azi, la 20 de ani de la privatizri, unele crame care refuz s produc
vinuri dulci sau care produc aa ceva doar rareori, în loturi mici –
i consider c apartenena lor la curentul “sec” este din principiu un
motiv de mândrie. Prin concursul nostru dedicat vinurilor
demi/dulci & aromate, nu am încercat s negm punctul lor de
vedere, ci s aducem la lumin – filtrate prin prisma calitii –
vinuri care s rspund cerinelor “de dulce” ale majoritii
consumatorilor. Vrem, nu vrem, aceast cerin – pentru vinuri cu rest
de zahr i, dac se poate, cu arome intense – este caracteristica
dominant a pieei, judecând prin prisma volumelor (dar exist i muli
cumprtori de vinuri dulci în zona de pre ridicat). i-atunci, de ce
s-o ignorm? “Vocea” acestor consumatori nu trebuie s primeasc
recunoatere i rspunsuri ori sugestii de calitate?
37 de vinuri demidulci i dulci au fost înscrise în concurs, de ctre
17 crame productoare. Au fost, în general, vinuri din categoria
premium i superpremium, ceea ce – dei regretabil din punctul de
vedere al ambiiei productorilor – e explicabil: când te duci s
participi la curse, iei calul cel mai bun. Ar fi fost frumos s avem
înscrise i vinuri “de mare rulaj”, cu preuri care constituie grosul
consumului. Poate în viitor – cci publicul este interesat s afle ce
calitate au vinurile pe care i le poate permite.
Vinurile medaliate (în ordine alfabetic, de la Argint la Mare
Medalie de Aur):
Vinurile dulci i demidulci medaliate cu ARGINT:
Beciul Domnesc, Muscat Ottonel, Vincon Vrancea, 2019 Beciul Domnesc
Grand Reserve, Tmâioas româneasc, Vincon Vrancea, 2020 Castel,
Pinot Gris, Jidvei, 2009 Domenii, Gras de Cotnari, 2014 Hora
Murfatlar, Pinot Gris, Navigo, 2020 Hora Murfatlar, Rose, Navigo,
2020 Hora Murfatlar, Muscat Ottonel, Navigo, 2020 Noblesse,
Traminer, Crama Trantu, 2019 Opus Fabula, Feteasc neagr, Gramofon
Wine, 2019 Simbol, Busuioac de Bohotin, Domeniile Bohotin, 2020
Tradiional, Muscat Ottonel, Jidvei, 2020 Vinotec, Gras de Cotnari,
2008 Vinotec, Gras de Cotnari, 1985 Young, Busuioac de Bohotin,
Domeniile Bohotin, 2020
Vinurile BIO medaliate cu ARGINT (Aur nu s-a acordat, din motivul
expus mai sus – dorina noastr de a fi cât mai exigeni, pentru a
asigura credibilitate medaliilor acordate):
DUH, asamblaj alb (Sauvignon Blanc & Chardonnay), Domeniul
Bogdan, 2019 DUH, cupaj rose (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon),
Domeniul Bogdan Organic, Chardonnay, Budureasca, 2019 Premium
Organic, Muscat Ottonel, Domeniul Bogdan, 2019 Primordial,
Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020 Primordial, Feteasc neagr,
Domeniul Bogdan, 2019 Viile Metamorfosis, Feteasc regal, 2020 Viile
Metamorfosis, Muscat Ottonel & Tmâioas româneasc, 2020
Vinurile dulci i demidulci medaliate cu AUR:
Artisan, Tmâioas româneasc, Aurelia Viinescu Wines, 2019 Bristena,
Busuioac de Bohotin, Budureasca, 2020 Cotnari, Tmâioas româneasc,
2018 Cuvee Lysandre, Tmâioas româneasc, SERVE Ceptura, 2020
Diamond, Busuioac de Bohotin, Domeniile Avereti, 2020 Flori de
Ghea, Busuioac de Bohotin, Tohani România Ice Wine, Chardonnay,
Crama Trantu, 2019 Ice Wine, Tmâioas româneasc, Crama Trantu, 2018
Sempre Rose, Busuioac de Bohotin, Vincon Vrancea, 2020 Vinotec,
Gras de Cotnari, Cotnari, 2000
Meniuni super-speciale pentru vinurile BEST IN CLASS la categoriile
lor:
Demi/Dulci albe: Eiswein Traminer 2018, Jidvei Demi/Dulci rose:
Diamond, Busuioac de Bohotin, Domeniile Avereti, 2020 Demi/Dulci
roii: Opus Fabula, Feteasc neagr, Gramofon Wine, 2019
BIO albe: Primordial, Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020 BIO rose:
DUH rose, asamblaj (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon), Domeniul
Bogdan, 2019 BIO roii: Primordial, Feteasc neagr, Domeniul Bogdan,
2019
Marea Medalie de Aur: Eiswein, Traminer, Jidvei, 2018
Concursul naional de vinuri rose ediia 2021: 14 mai, la Casa Comana
i în 5 alte ri europene, aprilie 28, 2021 Vinul.ro
Evaluri mixte – cu juraii români reunii la Casa Comana, în Giurgiu,
i cu cei strini fiecare în ara de reedin, degustând eantioane
protejate i secretizate expediate de ctre organizatori – adic 16
vinuri rose nearomate (selecionate din 66) i 5 vinuri aromate
(selecionate din 8).
Aa se va derula anul acesta Concursul naional de vinuri rose
organizat de Vin2.ro / Rzvan Stoenescu, PistoaneBaricate.ro /
Iulian Grigorescu i Oenolog.ro / Laureniu Horodnic, cu sprijinul
Asociaiei Winelover România.
Un concurs a crui relevan crete an de an
Ca o recunoatere a importanei evalurilor asupra acestei categorii
de vinuri (rose, aromate i nearomate, cu pre de raft între 20-60 de
lei), mai muli sponsori s-au alturat Concursului: Carrefour România
(sponsor Platinum), Sodinal i Dagmar Distribution (sponsori Gold) i
MediaSAT, Carpathian Springs i Romanian Drink Service (sponsori
Silver). An de an, concursul a fost upgradat de ctre fondatori,
astfel încât, în 2021, pe lâng juraii români (membri Asociaiei
Degusttorilor Autorizai din România, absolveni de cursuri WSET,
somelieri recunoscui, comerciani de profil, bloggeri i jurnaliti de
vin), 5 specialiti strini influeni se altur eforturilor de
evaluare. Acetia vor primi eantioane secretizate i vor puncta
simultan cu colegii din România, urmând ca prezena lor s contribuie
la un grad mai ridicat de precizie a jurizrilor, dar – cel mai
important – la o promovare mai bun a vinurilor româneti peste
hotare.
Evaluatorii strini sunt: Master of Wine Elizabeth Gabay, autoare a
unei apreciate cri despre rose-uri, consultant i publicist de
anvergur internaional; Michael Wising, consultant al Systembolaget
din Suedia, monopolul de stat asupra comerului cu vinuri; Anne Wies
van Oosten, jurnalist olandez de vinuri cu activitate internaional;
Michal Bardel, oganizator al Rose International Championship;
Georgi Mihov, somelier i organizatori de cursuri de vin din
Bulgaria.
Vedeta la masa de Pate: Cum alegi vinul potrivit pentru miel ,
Cristina Popescu
Un pahar de vin potrivit pentru miel va desvâri masa îmbelugat de
Pate. Dar nu facei excese! Un singur pahar este suficient. Care
este îns cel mai bun vin potrivit pentru miel? Ei bine, specialitii
rspund la unison: vinul rou. Exist îns unele diferene în ceea ce
privete diferitele reete cu carne de miel i soiul potrivit de
vin.
În prepararea crnii de miel se folosesc tot felul de condimente
care complimenteaz gustul. Printre acestea se numr usturoiul,
ceapa, citricele, sumacul, menta, feniculul, rozmarinul, cimbrul,
oregano.
Cel mai bun vin care acompaniaz carnea de miel este, prin urmare,
dictat de ingrediente i de modul de preparare.
Afl în acest articol cum alegi un vin potrivit pentru miel!
Mielul de lapte „cere” un vin rou de Bordeaux
Carnea de acest tip este destul de rar consumat pe la noi, pentru c
mielul este sacrificat la doar câteva sptmâni. În schimb,
italienii, spaniolii, francezii i britanicii iubesc mielul de
lapte.
Cât despre vinul potrivit acestui tip de carne, acesta este vinul
rou dens de Bordeaux, vinul Ceptura de România sau vinurile roii
Rioja din Spania, potrivit csid.ro .
Dac nu îi plac vinurile roii, poi asocia carnea de miel i cu un
rosé sec, mai ales în cazul crnii gtite în sânge sau medium
rare.
Iar dac serveti ca garnitur cartofi copi, un Pinot Noir este de
asemenea o alegere bun.
Pulpa de miel i friptura merg cu orice vin rou
Friptura de miel cu rozmarin i usturoi, preferat de muli dintre
români, se potrivete de minune cu un vin fructat i tânr, cum ar fi
un Cabernet, Chianti, Merlot Syrah sau Rioja.
Pulpa de miel este mai gras i are un gust mai intens. În consecin,
are nevoie de un vin rou bogat, fie el românesc, spaniol sau
franuzesc.
Cel mai bun vin pentru cotlete de miel la grtar
Cotletele de miel acompaniate de dovlecei, ciuperci sau ardei la
grtar se potrivesc cel mai bine cu un vin rou echilibrat.
Pinot Noir, cupaje Bordeaux, Cabernet sau Merlot sunt exemple
excelente de vin potrivit pentru miel gtit în acest mod.
Tocnia de miel se potrivete cu vinul rou de ar
Carnea de miel cu legume gtit la temperatur mic i pentru mult timp
are un gust dulce i aromat, conferit de cimbru, dafin i alte
condimente folosite. În cazul acestor reete, vinul cel mai potrivit
dup mas este vinul rou de ar, fr prea multe pretenii. Cu condiia s
fie de calitate!
COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA
Piaa Obor, ca în vremurile bune: Tarabele i magazinele, luate cu
asalt de bucureteni , • 30 Aprilie 2021
Bucuretenii se înghesuie la cumprturi în piee ca în vremurile bune.
Unii cu masc, alii fr, cumprtorii au luat cu asalt tarabele i
magazinele din Obor pentru a pregti masa de Pate. Rata de
infectri în Capital raportat de autoriti a sczut pentru prima dat
vineri sub 3 la mie. Care este cea mai ieftin pia din Bucureti i ce
poi cumpra cu aproximativ 100 de lei Alina Stanciu - joi, 29 apr.
2021, 22:01
Pentru bucureteni, un co de cumprturi cu opt produse de baz,
legume, fructe i lactate cost în jur de 93 de lei, indiferent de
piaa de unde ar cumpra. Exist îns mici diferene, în special la
brânz i miere, astfel c cea mai ieftin pia este Nicolae Grigorescu
din cartierul Titan. Totui, conform calcul
Preurile din pieele agroalimentare bucuretene aproape s-au
egalizat, relev o analiz realizat de Economica pe baza datelor puse
la dispoziie de ctre Institutul Naional de Statistic. Un co de
cumprturi cu opt produse de baz (legume, fructe i lactate alese de
INS) cost în jur de 93 de lei, diferenele dintre cea mai scump pia
i cea mai ieftin fiind de numai 2%, respectiv 2,24 de lei.
Totui, conform calculelor Economica.net, se poate face un clasament
al pieelor bucuretene în funcie de valoarea coului de cumprturi.
Astfel, cea mai ieftin pia din Bucureti, dintre cele 6 analizate de
INS, este Piaa Nicolae Grigorescu din cartierul Titan, unde un co
de cumprturi cu cele opt produse costa în luna martie 91,84 de lei.
La polul opus este Piaa Sudului unde costul unui co de cumprturi
ajunge la 94,08 de lei.
În rest, coul nostru a costat 92,7 lei la piaa Buzeti, 92,5 lei la
Obor, 92,17 lei la piaa Rahova i 92 de lei în piaa Dr
Taberei.
Dintre produsele analizate, diferene mai mari, de cel mult 2 lei pe
kilogram, exist doara la brânza telemea din lapte de oaie i la
miere. Spre exemplu, preul mediu al kilogramului de telemea la Piaa
Sudului i în Dr Taberei era 28 de lei, dar 26 de lei în toate
celelalte piee. La miere, preul fluctueaz de la 29 de lei în Piaa
Dr Taberei la 31 de lei în Obor i Piaa Buzeti.
Menionm c analiza a fost realizat pe baza preurilor medii din
martie 2021 (ultimele disponibile) din 6 piee bucuretene (alese de
INS), luându-se în calcul un numr de 8 alimente : fasole boabe,
cartofi de toamn, morcovi, ceap uscat, usturoi uscat, mere de masa,
telemea de oaie i miere.
Ce cumprau bucuretenii acum apte ani cu aproximativ 100 de
lei
Comparând preul coului INS din aprilie 2021 cu unul realizat de
instituie în august 2014, spre exemplu, reiese c bucuretenii pltesc
acum pentru opt produse aproape la fel cât achitau atunci pentru 17
produse de sezon.
Spre exemplu, un co cu fasole boabe, cartofi timpurii, semitimpurii
i de vara, varz alb – timpurie i de var, elin rdcin, salat de
câmp,tomate de câmp, castravei de câmp, morcovi, ceap uscat, ardei
gras, usturoi uscat, mere de masa, pere de masa, piersici, caise,
cirese, viine costa în august 2014, în piaa Rahova- cea mai ieftin
de atunci- 76 de lei.
Grupul francez Carrefour anun cretere de 4,2% la nivel global
pentru primul semestru al anului. Vânzrile din România, pe minus,
Angela Alexandru , 30 Apr 2021
Retailerul francez Carrefour a anunat rezultate încurajatoare
pentru primul trimestru al acestui an, performanele puternice fiind
considerabile pe piaa intern. Astfel, compania a câtigat din nou
cota de pia în Belgia, in timp ce sudul Europei a rmas sub
ateptri.
Alexandre Bompard, CEO-UL grupului Carrefour, a anunat vânzri de
18,6 miliarde de euro la nivel internaional, ceea ce reprezint o
cretere de 4,2% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu
aceeai perioad a anului trecut, noteaz Retail Detail .
Rezultatul vine în ciuda unei perioade dificile de comparaie, având
in vedere izbucnirea pandemiei, criza generat de Coronavirus sau
cumprturile de panic fcute în martie 2020.
Vânzrile sunt susinute de creteri solide pe mai multe piee. Astfel,
cifrele bune de pe piaa intern francez au o cretere de 3,5%.
Hipermarketurile au crescut cu 3,3%, iar acest lucru se datoreaz
implementrii de noi metode de lucru concentrate pe experiena
clientului, au declarat reprezentanii Carrefour. Abordarea a oferit
rezultate i în Belgia, unde creterea s-a ridicat la 2,9%, iar
Carrefour a câtigat din nou cota de pia în primul trimestru.
Carrefour, pe minus în România
Sunt i ri care au înregistrat scderi sau rezultate slabe.
Printre acestea se numr Italia, una dintre cele mai afectate de
pandemia de coronavirus, dar si Spania, unde atât msurile
autoritilor, cât i furtunile de zpad de la începutul anului au
influenat volumul de vânzri. În Europa de Est, vânzrile au sczut
uor: cu - 1,8% în România i -1,7% pentru Polonia. În ciuda
impactului major al pandemiei în America Latin, Carrefour a reuit s
prezinte cifre puternice, adic o cretere de 15,7%.
Carrefour a înregistrat în primele trei luni din acest an o cifr de
afaceri de 540 de milioane de euro, în scdere cu 1,1% fa de aceeai
perioad din 2020. În termeni like-for-like, declinul a fost de
1,8%. Astfel, România intr în clasamentul
celor cinci ri cu cea mai slab performan la nivel de
grup.
Totodat, Carrefour a înregistrat din nou o cretere de 56% în ceea
ce privete vânzrile online. De asemenea, retailerul a
investit în extinderea anumitor formate de magazine, cum ar fi cele
tip convenience sau de tip discount. Grupul francez Carrefour
a anunat, de asemenea, c va rscumpra un pachet de aciuni în valoare
de 500 de milioane de euro de la investitori.
Compania multinaional Carrefour este unul dintre cei mai mari
retaileri alimentari din Europa i al doilea din lume. Grupul
francez are un portofoliu cu peste 11.000 de magazine în lume -
opereaz în mod direct în Frana, Spania, Italia, Belgia, Polonia,
România, Argentina, Brazilia, China i Taiwan.
În Romania, reeaua a ajuns la 367 de magazine, printre care peste
40 de hipermarketuri i aproape 200 de supermarketuri, iar în
prezent se afl in top 3 comerciani alimentari.
Un an de pandemie în HoReCa. Msuri de sprijin luate în România i în
alte ri europene 30 Apr 2021 - Opinii
Sectorul ospitalitii (HoReCa), un pilon important al economiei
româneti, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut i
asigur mai bine de 4% din totalul angajailor cu contract individual
de munc, este unul din domeniile care au fost i continu s fie
puternic afectate de pandemia de COVID-19. Msurile adoptate de stat
în sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar
experiena altor ri arat cum ar putea fi acestea îmbuntite.
De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare
ori faciliti fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar în
limita spaiului bugetar i în condiiile în care i alte sectoare au
avut nevoie de susinere. Prima msur a vizat scutirea de la plata
impozitului specific, un impozit în sum fix care nu este influenat
de cifra de afaceri, scutire care opereaz pân la finalul primului
semestru din anul 2021.
Opinie scris de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, i Anca
Preda, Consultant Senior Taxe Directe | Deloitte România
Ce msuri a adoptat statul român pentru a ajuta societile din
domeniu?
O alt msur adoptat de stat în 2020 a fost acordarea omajului tehnic
pentru perioada suspendrii temporare a contractului individual de
munc, din iniiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul
mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare
angajat. Msura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar
HoReCa.
Totodat, au fost acordate bonificaii la plata impozitului anual i a
taxei lunare pe cldiri pentru imobilele folosite în activitatea
economic proprie sau închiriate, precum i reduceri de la aceste dri
pentru spaiile în care funcionau restaurante i hoteluri.
În prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor
de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru
întreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de
alimentaie i agenii de turism a cror activitate a fost afectat în
contextul pandemiei de COVID-19.
Prin aceast msur, contribuabilii ar urma s primeasc o compensaie
pentru diminuarea cifrei de afaceri în anul 2020, îns sunt obligai
s îi menin activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dac
valoarea grantului depete 200.000 euro).
Aceast msur este benefic, dar întârzierea eliberrii fondurilor (pân
la data de 30 iunie 2022) ar putea pune în dificultate i mai mare
anumii juctori din aceast industrie.
Exemplul altor state din Europa
Industria HoReCa a beneficiat de sprijin i în alte state europene,
care au adoptat i alte msuri ce pot constitui surs de inspiraie
pentru statul român în aceast direcie.
Spre exemplu, Austria a implementat o schem de ajutor prin care
companiile care au înregistrat scderi drastice ale cifrei de
afaceri în perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, îi pot
acoperi pân la 90% din costurile fixe.
De asemenea, Frana a instituit un fond de solidaritate pentru
sprijinirea micilor afaceri, ce const în acordarea unei sume de
bani limitate, scutite de orice fel de impozite i contribuii.
Planul din Spania
Spania, la rândul su, a adoptat aa-numitul „plan de întrire”, care
are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor i a barurilor care au
suferit din cauza restriciilor impuse în contextul pandemiei.
Printre msurile prevzute de acest plan se numr obligarea
proprietarilor de cldiri s scad chiria pentru societile din HoReCa
prin negocierea individual a contractelor.
În cazul în care prile nu ajung la o înelegere, proprietarul este
obligat s reduc cu 50% chiria pe durata strii de urgen, cu
posibilitatea prelungirii acesteia cu înc patru luni de la
ridicarea strii de urgen. Altfel, legislaia îi oblig s încheie un
moratoriu pentru aceast perioad (starea de urgen plus patru
luni).
În aceste condiii, plile întârziate pot fi efectuate pe o perioad
de doi ani începând de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici
individuali care accept o reducere a chiriei pentru chiriaii lor în
lunile ianuarie, februarie i martie 2021 pot deduce cuantumul
reducerii (pân la 100% din suma chiriei, dac este anulat în
totalitate) din impozitele datorate.
De asemenea, planul de întrire spaniol prevede i accesul la
finanare prin prelungirea termenului pentru rambursarea
împrumuturilor susinute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de
stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de graie s-a mrit de la
unu la doi ani.
Totodat, ICO a anunat o nou serie de garanii de stat, de 90% pentru
împrumuturi de 500 de milioane euro pentru întreprinderile mici din
sectorul ospitalitii. Alte msuri prevzute de planul adoptat de
Spania includ i amânri la plata impozitelor i asigurrilor
sociale.
Fr angajai concediai în Luxemburg
Ministrul Muncii, Ocuprii Forei de Munc i Economiei Sociale i
Solidare din Luxemburg a anunat c afacerile vulnerabile din
sectorul ospitalitii, managementului evenimentelor i turismului vor
primi compensaii sub form de omaj parial pentru 50% din orele de
munc, cu condiia ca niciun angajat s nu fie concediat pân în iunie
2021.
De asemenea, de la începutul anului 2021, întreprinderile din
HoReCa pot solicita rambursarea i/sau anularea avansurilor fiscale
pentru ultimele dou trimestre din 2020 i/sau primele dou trimestre
din 2021.
În Marea Britanie, întreprinderile din sectorul ospitalitii au
dreptul la o subvenie unic în numerar de pân la 25.000 de lire
sterline de la consiliul local din zona în care îi desfoar
activitatea.
Totodat în august 2020, a fost implementat schema de ajutor numit
„Mnânc pentru a ajuta”, menit s sprijine redeschiderea
întreprinderilor din industria HoReCa dup perioada de blocaj ca
urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere
de 50% din costul alimentelor i/sau al buturilor nealcoolice
consumate la întreprinderile participante din întreaga ar.
Dup mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19,
incertitudinea continu s domine aceast industrie. Pe termen scurt,
cel mai important este ca aceti contribuabili s poat încasa cât mai
repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie
de predictibilitate în ceea ce privete starea industriei în raport
cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute în vedere msuri
de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al
economiei în anii care urmeaz.
Produse alimentare sârbeti vor fi disponibile pentru prima oar pe
rafturile retailerului Remarkt, Angela Alexandru , 30 Apr
2021
Noul juctor din retailul modern românesc Remarkt va aduce
pe rafturile magazinelor sale diverse produse sârbeti, cum ar fi
dulciuri, condimente, vinuri, carne uscat i conserve, iar acest
lucru este o premier, dup mai multe negocieri purtate de
comercianii celor dou ri.
Ambasadorul Serbiei în România, tefan Tomasevic, a declarat unei
agenii locale de tiri c pân în prezent nu exist aproape niciun
produs sârbesc disponibil în România, titreaz Economedia .
Acesta a completat c au mai fost astfel de încercri, dar care pân
acum nu s-au concretizat. Produsele vor fi listate, în premier în
România, în magazinele Remarkt.
Reeaua Remarkt este construit pe bazele a dou hipermarketuri
Real - vândute de grupul german Metro în 2017 - i opereaz mai ales
în zona de vest a rii, în Arad, Oradea i Timioara. Brandul
deine în prezent mai multe uniti, sub diverse formate:
hipermarketuri, magazine de proximitate, magazine
outlet.
Includerea de produse sârbeti în portofoliul unitilor vine în
contextul în care în zonele unde brandul este prezent se afl multe
persoane de aceast naionalitate.
Aparent, rezultatul a venit dup negocieri care au durat mai
mult de un an, cu mai muli fermieri sârbi care îi vor putea
vinde produsele locale în lanul de retail Remarkt.
DIVERSE
Cum a încercat un consilier AFIR s fac „fifty-fifty” cu un fermier
finanat cu bani europeni ca s cultive dovlecei 30 aprilie 2021,
12:56 de Daniel Dancea
Un tânr fermier care a luat 40.000 de euro pentru o plantaie de
fermieri Un consilier AFIR a fost condamnat la doi ani de
închisoare cu suspendare într-un dosar de corupie în care a fost
acuzat c a încercat s ia mit de la un fermier care a obinut fonduri
europene prin programul „Tânrul fermier”.
Tribunalul Cara-Severin a pronunat o prim sentin într-un dosar de
luare de mit în care a fost trimis în judecat un consilier de la
Agenia de Finanare a Investiiilor Rurale (AFIR). Potrivit
procurorilor DNA care au trimis dosarul în judecat, un fermier care
a obinut finanare prin programul „Tânrul fermier” ar fi trebuit s
primeasc ultima tran din banii europeni, în valoare de 10.000 de
euro.
Pentru ca fermierul s îi poat primi banii, era nevoie ca AFIR s
verifice situaia exploataiei agricole înfiinate cu bani europeni.
Astfel, în luna septembrie, doi consilieri AFIR au mers s verifice
culturile de dovlecei înfiinate de tânrul fermier cu bani europeni.
Când a rmas singur cu fermierul, unul dintre consilierii AFIR a
cerut jumtate din suma de 10.000 de euro pe care fermierul urma s o
primeasc sub forma ultimei trane de finanare. Ulterior, fermierul,
susin procurorii, „a fost cutat insistent de ctre inculpat, atât
telefonic, cât i direct la domiciliul su i i s-a cerut s identifice
o soluie pentru a onora preteniile expuse, în caz contrar fiind
ameninat c, prin mijloacele de care dispune, va determina
conducerea instituiei din care face parte s considere c întregul
proiect nu a fost implementat i s fie emis o decizie prin care
denuntorul s fie obligat s restituie întreaga finanare, respectiv
40.000 euro”.
Cu ocazia negocierilor, consilierul AFIR a fost de acord s reduc
preteniile de la 50 la sut din sum la o treime. Nici cu aceast sum
fermierul nu a fost de acord i l-a denunat pe consilierul AFIR la
DNA. În urma denunului, consilierul AFIR a fost trimis în judecat
pentru luare de mit. La proces a spus c recunoate i regret fapta,
fiind condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
„Inculpatul nu s-a sustras de la urmrire penal ori judecat, nu a
încercat zdrnicirea aflrii adevrului i a achitat prejudiciul,
astfel încât instana are convingerea c scopul pedepsei poate fi
atins i fr executarea efectiv de ctre acesta a pedepsei aplicate”,
a artat Tribunalul Cara-Severin. Sentina nu este definitiv, putând
fi atacat cu apel, la Curtea de Apel Timioara. Tulburri pe piaa
produselor pentru protecia plantelor. Nereguli cu zeci de tone de
pesticide , Ionel Vaduva , 30 aprilie 2021
Dou containere din China care conineau produse pentru protecia
plantelor (PPA) asupra crora planeaz suspiciuni de contrafacere, în
valoare de circa 453.000 lei, au fost confiscate în Portul Constana
Sud Agigea, potrivit anunului fcut vineri, 30 aprilie 2021, de
Garda de Coast.
Conform unui comunicat de pres, descoperirea a fost fcut de
poliitii de frontier din cadrul Grzii de Coast, împreun cu poliiti
din cadrul IPJ Constana, lucrtorii vamali i lucrtori din cadrul
Oficiului Fitosanitar Constana.
„În data de 29 aprilie, în baza unei aciuni comune privind
combaterea traficului ilegal de produse de protecie s-a constituit
o echip comun format din poliiti de frontier din cadrul Grzii de
Coast, poliiti din cadrul Inspectoratului Poliiei Judeene Constana,
lucrtori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontier Constanta Sud
Agigea i lucrtori din cadrul Oficiului Fitosanitar Constana.
„În urma controlului efectuat asupra a dou containere sosite din
China, cu destinaia Arad, a fost descoperit cantitatea de 38.280 de
litri de produse de protecie a plantelor (fungicide), produse ce
prezint suspiciuni de contrafacere. În cauz, poliitii de frontier
efectueaz cercetri, sub coordonarea procurorului din cadrul
Parchetului de pe lâng Judectoria Constanta învestit în cauz, sub
aspectul svâririi infraciunii de punere în circulaie a unui produs
purtând o marc identic sau similar cu o marc înregistrat pentru
produse identice sau similare i care prejudiciaz pe titularul mrcii
înregistrate pentru produse identice ori similare, iar la
finalizare urmând a fi luate msurile legale ce se impun”, au
transmis reprezentanii Grzii de Coast. Pesticidele contrafcute i
ilegale, o problem în cretere pentru industrie
Potrivit AIPROM, PPA sunt printre cele mai reglementate produse din
lume. Chiar i aa, comerul internaional cu pesticide ilegale a
evoluat, afectând întreaga lume. Pesticidele contrafcute i ilegale
sunt o problem în cretere pentru industrie, având efecte negative
asupra fermierilor, productorilor, economiilor naionale i mediului
înconjurtor.
Într-o lucrare publicat recent privind pesticidele contrafcute,
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) a ajuns la
concluzia c, acest comer global cu pesticide ilegale a crescut
constant în ultimii ani, ameninând sntatea fermierilor, a
consumatorilor i a mediului înconjurtor.
Poliia, autoritile de reglementare i autoritile vamale i-au
intensificat activitatea i au reuit confiscarea unor cantiti
importante de pesticide contrafcute i ilegale. Oficiul Uniunii
Europene pentru Proprietate Intelectual (EUIPO) estimeaz c doar în
UE, „falsificarea în sectorul pesticidelor cauzeaz pierderi de
vânzri de aproximativ 2,8 miliarde euro”.
Europol supravegheaz activitatea de contrafacere a pesticidelor
prin intermediul Operaiunii Silver Axe, capturând, în ultimii 5
ani, 2.568 tone de pesticide ilegale din UE. În 2015, potrivit unui
raport prezentat de ctre Comisia European pesticidele ilegale
reprezentau 10% din piaa european. EUIPO estimeaz c acest numr este
acum mai aproape de 14%.
Potrivit OECD, „veniturile globale asociate comerului cu pesticide
ilegale sunt estimate la 6-10 miliarde USD”. Acest lucru face din
comerul cu pesticide ilegale una dintre cele mai semnificative
activiti de crim organizat din lume.
Ce sunt pesticidele contrafcute?
Potrivit OECD, un produs pentru protecia plantelor ilegal se refer
la un produs de protecia plantelor care nu este legal pentru
utilizare în ara în care este „introdus pe pia”. Aceast categorie
include i pesticidele contrafcute. Aceste produse sunt extrem de
periculoase, deoarece coninutul lor nu este cunoscut, nu sunt
testate i nici reglementate, ceea ce aduce un prejudiciu grav
fermierilor, culturilor i mediului (OECD, 2020, Pg.7).
Cum îi afecteaz pe fermieri pesticidele contrafcute i
ilegale?
Efectele negative ale contrafacerii produselor pentru protecia
plantelor sunt numeroase. Pentru fermieri, falsificrile pot duce la
pierderi de venituri din cauza scderii randamentelor culturilor sau
a daunelor grave produse asupra culturilor agricole. În rile cu
venituri reduse, acest lucru poate agrava srcia i poate amenina
securitatea alimentar pentru comunitile deja vulnerabile.
Fermierul cumpr adesea, fr s tie, produse pentru protecia plantelor
contrafcute ,care îi pot afecta grav culturile. În plus, fa de
provocrile economice pentru fermier, aceste produse contrafcute pot
fi duntoare pentru mediu, deoarece nu sunt testate pentru
siguran.
UNIUNEA EUROPEANA
GRECIA
Mcelarii greci spun c au vândut deja mieii de Pate i fac importuri
din România , 29 Aprilie 2021
Grecia a înregistrat o cerere foarte mare de miei anul acesta, ceea
ce a fcut ca piaa s rmân fr marf. Preurile sunt piperate, iar
pentru Joia Mare se ateapt importuri din România, transmite
publicaia local EIDISEIS, citat de Rador.
Mcelarii au declarat miercuri de diminea c este posibil ca pân în
Joia Mare s nu mai aib disponibili spre vânzare miei de provenien
greceasc i c se fac eforturi de ultim moment pentru a acoperi
lipsurile. Într-o relatare pentru postul TV Skai, reprezentanii
mcelriilor i-au îndemnat pe consumatori s fac din timp cumprturile
pentru c în orele urmtoare se vor aduce miei de import din România
care îns, dup cum au spus ei, nu sunt de bun calitate.
Se înregistreaz i o cretere a preurilor cu 2 pân la 4 euro pe
kilogram. „Din cauza exporturilor în cretere de miei i iezi de
calitate greceasc, nu exist o ofert mare de miei i iezi greceti i
astfel, pe baza legii cererii i ofertei, preul anul acesta
înregistreaz o cretere de cel puin 20% fa de anul trecut”, a
declarat preedintele Asociaiei Mcelarilor din judeul Salonic,
Savvas Kesidis, pentru Athens Macedonian News Agency. „Preul
mieilor i iezilor greceti în mcelarii variaz anul acesta de la 11
euro/kg pân la 13-13,5 euro/kg, în funcie de calitatea i zona de
cretere a acestora, dup ce anul trecut a fost de 9-9,5 euro/kg”, a
subliniat el, adugând c „mieii româneti se vând mai ieftin cu
trei-patru euro/kg”.
În legturile cu importurile semnificative, cum le-a numit el, din
România, Kesidis a spus c „în special în acest an, consumatorii
trebuie s fie foarte circumspeci în legtur cu piaa mieilor i s fie
convini c nu vor gsi produse de provenien greceasc sub 11
euro/kg”.
SANATATE si GASTRONOMIE
Sfaturi pentru o mas reuit de Pate. Dr. Mihaela Bilic: „Pe burta
plin nu ai cum s apreciezi mâncarea!” 30.04.2021
Cum putem face fa belugului alimentar de la masa de Pate? Foto:
Inquam Photos / Casian Mitu
Pe burta plin nu ai cum s apreciezi mâncarea, spune Mihaela Bilic,
medic nutriionist, care este de prere c o zi de post de negru, aa
cum se practic în Vinerea Mare, este un exerciiu binevenit pentru a
face o pauz înainte de belugul alimentar ce ne ateapt la masa de
Pate, dublat, în acest an, de grtarele i micii tradiionali de 1
Mai.
Dac aceast dorin de repaus alimentar vine din interior i nu este
ostentativ, nu va exista tentaia de a „înfuleca” ulterior, d
asigurri medicul nutriionist.
Mihaela Bilic a oferit la Digi24 sfaturi i explicaii despre
bucatele care stau în mod obinuit pe masa românilor în aceste zile
- ou, friptur, stufat, verdeuri, salate, cozonac, pasc, dar i mici,
bere i vin. Cum le preparm, cum le mâncm, cum le combinm i cum le
dozm astfel încât s evitm episoade neplcute de indigestie sau
nedoritele kilograme în plus?
Oule vopsite. Câte ou pot s mnânc?
Deseori, vopseaua de pe ou trece de coaj i ajunge la albu. Muli se
întreab dac nu cumva este toxic. „N-o s ne otrvim din câteva ou”,
spune Mihaela Bilic, dar sigur c ideal ar fi s fie o vopsea de
calitate, care s nu treac prin coaja - poroas - a oului.
Contrar unei preri populare, oule nu fac ru ficatului, ci
dimpotriv, ficatul „se bucur”, pentru c oul este un aliment foarte
valoros pentru refacerea ficatului.
Important este îns s nu avem o vezic biliar lene, mai ales dac oul
este fiert tare. Cel mai greu de digerat este glbenuul tare. Ideal
ar fi ca oul fiert s fie cleios, dar el ar trebui s fie mâncat cel
târziu a doua zi de la preparare. Cum oule de Pate sunt pstrate mai
mult timp, n-ar fi indicat o asemenea consisten a glbenuului. Oule
fierte tari pot fi consumate chiar i o sptmân, dac sunt pstrate în
frigider.
Când sunt oule „vechi”? La ar, pe vremea când nu existau frigidere,
oule erau pstrate, în cmar, la rece, chiar i trei luni. Ce-i drept,
erau ouate de gini care nu creteau industrial. Acum, oule din
magazin au o valabilitate înscris de maximum o lun. Dar oul nu este
pe atât de perisabil pe cât sunt obligai cei din industria
alimentar s pun un termen de garanie, spune Mihaela Bilic. Cel mult
se lichefiaz un pic albuul, dar altfel, oul nu se stric atât de
repede, d asigurri nutriionista.
Trei salate foarte pctoase: de boeuf, de icre i de vinete
Exist trei salate foarte pctoase: salata boeuf, salata de icre i
salata de vinete, spune Mihaela Bilic. Cuvântul „salat” în
combinaiile acestea cu maionez este însi definiia „mecheriei”
româneti, spune glumind medicul nutriionist. Salata noastr de boeuf
este înecat în maionez, dei o salat boeuf care ar avea
ingredientele clare, neînecate în maionez, ar fi mai gustoas, iar
gustul legumelor s-ar simi mai bine, subliniaz medicul
nutriionist.
„Noi consumm foarte mult ulei de floarea-soarelui. Avem aceast
percepie, c tot ce e vegetal e sntos, dar uleiul de
floarea-soarelui înseamn omega 6, care este proinflamator. i dac
mâncm somon la fiecare mas, nu vom putea contracara efectele
proinflamatorii pe care le aduce un consum atât de mare de ulei de
floarea-soarelui. De multe ori, ne uitm cu speran ctre uleiul de
msline, care are omega 9, dar atenie, i el aduce kilograme în plus
i obezitate, pentru c tot 100 de calorii are” - atrage atenia
Mihaela Bilic.
Maioneza este cea care chiar pic greu la ficat i recomandabil ar fi
s fie scoas salata boeuf de la masa de Pati. Sunt atât de multe
legume proaspete, verdeuri, încât nu are niciun rost s mai fierbem
legumele dintr-o salat boeuf, spune Mihaela Bilic.
Drobul, un preparat dietetic
Drobul are toate acele organe fierte înainte i apoi bgate la
cuptor, este un preparat dietetic. i noi, oamenii, i animelele avem
depozitele de fier în ficat, splin, iar tradiia, iat, ne spune:
avem nevoie de acest aliment anti-anemic, avem nevoie de vitamina A
i D în mod natural, aa cum se gsesc în organele acestea. i atunci,
nu mai trebuie adugat nimic, decât verdea mult, bgat la cuptor i
mnâncat cu felia.
Drobul poate s fie un aperitiv perfect pentru masa de
Pati.
Apoi avem borul, care „umple burta în mod spectaculos doar cu ap”.
Dac este acrit cu bor din trâe, avem i avantajul unui probiotic,
pentru c este plin de bacterii bune. Este felul de mâncare care ne
ajut s fim mai ponderai la urmtoarele feluri. Acest obicei al
românului de a începe masa cu o ciorb ar trebui s se întoarc,
tocmai pentru c este un fel de tampon împotriva impulsivitii i
lcomei noastre, spune Mihaela Bilic.
Friptura i salata
Salata verde nu poate s fie înecat în ulei, aa cum exist riscul în
cazul salatei de roii. E recomandabil s fie fcut un dressing din
ulei, oet, nite ap i un pic de sare într-un recipient pe care
agitându-l, spargem moleculele de grsime i facem o emulsie care s
se poat împrtia uniform pe frunzele de salat.
Friptura - pulpa se pune la cuptor. Nu trebuie s o degresm foarte
mult înainte, pentru c grsimea d gust i protejeaz carnea, ca s rmân
fraged. Mult lume este îngrijorat de grsime. Dar tot ce înseamn
grsime animal saturat, prin tratament termic, se topete i iese din
carne. Grsimea rmâne în tav. Dac întâlnii grsime în bucata de carne
din farfurie, dai-o la o parte, mai ales c la miel, grsimea poate s
fie grea.
Culmea este c i carnea, dac vrei s o prjeti în ulei, niciodat
uleiul nu va ptrunde printre fibrele crnii. Proteinele nu absorb
niciun gram de ulei, cel mult se produce o crust. Deci cei care in
diet nu trebuie s se team de carnea prjit. În schimb, în momentul
în care ai fcut un pane, deci ai pus fin cu ou, atunci acel pane
sau cartoful, orice finos, înghite uleiul ca un burete, avertizeaz
Mihaela Bilic.
De ce carnea trebuie s stea la macerat
Un sfat - fiind vorba de carne de animal tânr, este bine s stea la
marinat. Orice mediu acid, orice condiment, orele acelea de stat la
macerat ajut s fie uor de digerat. În muchi - i noi oamenii, i
animalele - avem glicogen. Este o form de glucoz care st în muchi,
adic aproape de locul unde se consum energie. Când se sacrific
animalul, glucoza aceea are un pH alcalin i trebuie s se transforme
în acid lactic, în pH acid. Toat aceast transformare presupune
maturarea crnii i din cauza aceasta carnea nu trebuie mâncat
„cald”, adic imediat ce animalul a fost sacrificat, pentru c e greu
de digerat. În momentul în care se produce acest viraj de pH i
devine mediu acid, proteinele respective încep deja s se
digere.
Deci, orice carne care a stat la marinat i care a fost lsat un pic
la „odihn” va fi mai uor de digerat i mai repede de gtit.
Secretul cartofilor perfeci
O garnitur dintr-un cartof fiert dat apoi prin rztoare i prjit
absoarbe mai mult ulei decât orice pe lume. Cartoful prin definiie
absoarbe grsimea teribil.
Un cartof prjit corect - i ar fi bine s fie bucelele mai groase -
face o crust când este scufundat în grsime, iar crusta respectiv
împiedic intrarea uleiului în cartof. Cartoful trebuie s fie
crocant la exterior, iar la interior trebuie s fie moale i gtit
prin intermediul cldurii, nu al uleiului. Nu are voie s fie uleios
la interior. De aceea este important s nu fie nici bucele prea
mici, ca s poat s fac crust.
De asemenea, când cartoful este pus la prjit într-un ulei neîncins,
el st acolo i bltete i practic fierbe în ulei, este vizibil plin de
ulei.
Foart mult lume se pclete la fel i cu omleta. Crede c are mai puin
grsime decât un ou ochi, dar nu este adevrat. Într-un ou ochi,
grsimea nu poate ptrunde într-un albu, cel mult se face acea crust
aurie, crocant. În schimb, când se amestec albuul cu glbenuul, ca
în cazul omletei, glbenuul are lecitin, care este o substan
emulsionant - de aceea se face maioneza cu glbenu de ou - are o
capacitate extraordinar de a atrage uleiul i dou glbenuuri de ou
pot absorbi 500 de ml de ulei. N-o s observai niciodat 10 linguri
de ulei într-o omlet, nici în risotto, nici în paste, chiar dac
pare c preparatul este fr ulei - atenioneaz Mihaela Bilic.
Ce facem cu micii?
Patele se suprapune anul acesta cu 1 Mai. „E un fel de srbtoare 2
în 1 i nu avem cum s ocolim micii, produsul tradiional de 1 Mai.
Dac e un mic bun, n-are echivalent. Nu trebuie renunat la nimic.
Micul poate s fie i dac eti stul. Numai mirosul...Cred c micul
nostru nu seamn cu nimic”, spune glumind Mihaela Bilic.
Dac micii înlocuiesc poria de carne, probabil c doi-trei mici sunt
suficieni.
Micii care se micoreaz vzând cu ochii pe grtar au avut mult grsime
- fie din dorina de a cântri mult, fie din dorina de a face
frgezime. Cert este c dac nu este bine fcut, el se strânge într-un
fel i devine cauciucat. Mai sunt i micii crora li se pune în reet
bicarbonat, pot s vin înapoi i este o senzaie neplcut.
„Singurul reper în faa unei astfel de mâncri sunt doar simurile
noastre. N-ai ce reper, nici mcar ca nutriionist. Poi s vezi
ingredientele, dar cum anume ele dau în final gustul, nimeni nu
poate s spun. Poi s identifici proteine, glucide, vitamine, dar
particulele acelea rspunztoare de gust nimeni nu le poate ti i de
aceea, pân la urm, simurile noastre niciodat nu o s ne înele”
- spune Mihaela Bilic.
Ce s alegi între pasc i cozonac?
Cozonacul este puin mai greu de digerat decât pasca. Are nuc, are
mult fin, pe când pasca are o proporie mai bun. Lactatele de
primvar, brânza aceea de vaci fcut din lapte de primvar este foarte
potrivit, nici mcar nu trebuie s punem foarte mult zahr, îi punem
un pic de coaj de lmâie i obinem un „cheese cake românesc”, care nu
are corespondent în alte culturi, arat Mihaela Bilic.
Fie c folosim brânz de vaci, urd sau ca, toate aceste sortimente de
brânz au sub 10 la sut grsime i intr la categoria lactate. Abia
când vorbim de telemea trecem la categoria brânzeturi. i atunci,
avem o brânz care este plin de ap i srac în grsime. Urda n-are
deloc grsime, brânza de vaci are 5-7 la sut grsime, nu se face din
laptele cel mai gras, ci din cel smântânit.
Compoziia se leag mai degrab cu ou, nu cu grsime. Albuul trebuie s
lege brânza i s o in consistent. Altfel, degeaba pui în ea grsime,
pentru c la copt, grsimea se topete i mai degrab stric.
„Îns atenie i aici la mâna care pune zahrul! Avem aceast
„generozitate” i nu realizm c în momentul în care punem prea mult
zahr acoperim toate aromele. O pasc trebuie s aib gustul acela de
fin, de cereale, de brânz, de ce s pui atât de mult zahr? Pasca nu
e prjitur, e mai degrab un produs de panificaie, este o pâine cu
brânz un pic îndulcit. Cuvântul prjitur presupune un aliment care s
fie în primul rând dulce, or pasca este ca orezul cu lapte. Dac
vrei s faci un orez cu lapte fr niciun fel de zahr, vei constata cu
surprindere c laptele are gust dulceag, orezul are gust dulceag i c
e un dulce care te satisface, mai ales dac ai fcut un detox de
zahr. Dup un detox de zahr, pasca, orezul cu lapte, banana pot s
fie variante perfecte pentru dulce”, menioneaz Mihaela Bilic.
Butura la masa de Pate
Românii au obiceiul de a deschide masa cu o trie. „Se spune c
deschide apetitul, ca i cum am mai avea nevoie! Dar dac ar fi s lum
rul cel mai mic, s ne protejm i silueta i s fie i o chestie de bun
dispoziie, a spune c paharul de prosecco sau de ampanie d raportul
cel mai bun între numrul de calorii, senzaie, element festiv.
Bulele acelea dau o satisfacie suplimentar fa de un vin clasic”,
spune Mihaela Bilic.
Dac rmânem la 2-3 pahare de vin - un pahar are cam 80 de calorii -
consumate pe parcursul întregii zile, nu este nimic grav, ba chiar
obinem i un efect anxiolitic, euforizant, de bun dispoziie mult
superior - ca eficien - mâncrii. Vinul este un element care
completeaz masa.
„Eu sunt împotriva disocierii i la capitolul alimente, cu atât mai
mult la capitolul butur. Mi se pare c într-un ritual de elegan i
rafinament, întotdeauna fiecare fel de mâncare poate s aib un tip
de vin care s i se potriveasc, iar cele dou elemente s se poteneze
reciproc”, arat Mihaela Bilic.
i nu uitai apa! Pentru fiecare pahar de alcool, trebuie de dou ori
mai mult ap, tocmai ca s ajutm ficatul s-l metabolizeze cât mai
repede.
Alcoolul este un inhibitor i ine de doz. În momentul în care ai
depit doza de 2-3 pahare, în urmtoarea faz se simte efectul
inhibitor la transmitere nervoas i, cum se spune, „pici în butoiul
cu melancolie”, atrage atenia medicul.
În cazul berii, e vorba de cereale fermentate, care au i valoare
nutritiv - spre deosebire de vin care este un alcool puin mai
rafinat - deci berea are i un efect probiotic.
Ananasul, alimentul minune dup o mas copioas
i mai recomandabil ar fi îns un digestiv la sfâritul mesei. Gustul
lui amar i grsimea pe care o conine au rol în a stimula o bil lene.
La fel i cafeaua, la sfâritul mesei, care, în plus, are zero
calorii.
În acest context, i ananasul consumat proaspt poate s ajute la o
senzaie de uurare la nivelul stomacului. Acea bromelin din ananas
ajut la scindarea moleculelor de aminoacizi. Dac punem suc de
ananas pe carne, vedem cum o macereaz, la fel, la nivelul mucoasei
bucale simim efectul acela astringent al ananasului, deci
funcioneaz. Dac simii c ai exagerat cu carnea, mai ales dup o
perioad de post, luai pe aproape un ananas proaspt, este sfatul
Mihaelei Bilic.
Când organismul face o indigestie îi spune de fapt „oprete-te, m-ai
nucit”, iar remediul este simplu: pauza alimentar.
Cum mâncm la o mas îmbelugat
Ar fi bine ca aperitivul s fie puin mai devreme, mai facem o pauz,
mai bem o cafea, mai trece o or, apoi vine ciorba i cu înc un fel
de mâncare, dup care iar e recomandabil s facem o pauz. Dac am
întinde masa pe durata întregii zile, n-am avea niciun stres, spune
Mihaela Bilic. În schimb, obiceiul de a umple masa cu de toate, de
la început, nu este chiar de bun augur, pentru c eti tentat - mai
ales dac la asta se adaug insistenele gazdei - de mânca
încontinuu.
Trebuie s învm s tragem de timp. În plus, dac este de servit
dintr-un platou, luai buci mici, îndeamn Mihaela Bilic. Mestecai
mult, luai buci mici, lsai tacâmurile jos, mâncai încet, tragei de
timp. Este valabil i pentru alcool.
i un „truc” pentru „aprarea” de gazdele insistente - ludai
preparatele încontinuu, pentru a nu-i mai concentra atenia pe dvs.
i a nu v mai îndemna tot timpul s mâncai.
Se poate ine o diet la masa de Pati
Se poate împca o diet cu masa de Pati, spune Mihaela Bilic. Drobul,
dac nu-l mnânci cu pâine, avem acolo organe, nu au deloc grsime,
sunt toate fierte, coapte, niciun stres. Oul este un aliment care d
saietate maxim i are numai 80 de calorii. Mai roni o ridiche, un
castravete. La bor nu sunt restricii, ciorbele sunt alimentele
ideale de slbit. Stufatul are multe legume, iar dac bucelele de
carne nu depesc 25-30 la sut din compoziie, este un aliment OK. S
avem grij s nu punem mult pâine în sos - apropo de sos, atenie c
sunt unele gospodine care îngroa sosul cu fin i atunci asta se
numete rânta i e greu.
S profitm de legumele de sezon, de cruditi. Mâncarea poate fi sczut
prin evaporarea apei. Punei sos de roii - creeaz un mediu de
absorbie pentru fier, i pentru fierul din frunzele verzi, i pentru
fierul din carne.
Carnea la cuptor cu salat verde, iat o mas potrivit pentru slbit.
Nu este nevoie de garnitur.
Srbtori cu bucurie i cu bun, s fie câte puin din toate! este urarea
pe care o adreseaz în final nutriionistul Mihaela Bilic.
Sfaturi utile pentru o mas de Pate sntoas , Lidia Neagu in Eat
Smart , 30 April 2021
Multe studii au artat de-a lungul anilor c la mesele de srbatoare,
aa cum este i cea de Pate, oamenii tind s consume de trei ori mai
multe calorii decât la o mas obinuit. Un cunoscut expert de
lifestyle i nutriie ne sftuiete s evitm excesele alimentare i s
consumm doar cât avem nevoie.
Mesele de srbtoare pun problem e tuturor românilor, mâncrurile
tradiionale româneti fiind unele foarte dense caloric. Chiar dac
sunt un prilej de bucurie i desftare culinar, acestea ajung de cele
mai multe ori s ne pun în pericol sntatea i s genereze risip
alimentar .
Exist anumite ingrediente ce pot fi înlocuite i, dac învm s combinm
corect preparatele, ne putem bucura de bucatele tradiionale de Pate
fr a ne pune sntatea sau silueta în pericol, este de prere Cori
Gmescu.
La micul dejun, Cori recomand s consumm un ou fiert, o felie mic
drob cu legume proaspete cum sunt ardeii, ridichiile i ceapa verde.
În plus, recomand s facem un drob de pasre care este la
fel de gustos ca cel de miel, îns mult mai uor de digerat.
Pentru c este greu de rezistat la dulciuri mai ales în perioada
srbtorilor, Cori Grmescu recomand ca gustarea de diminea s o
reprezinte o felie de cozonac sau una de pasc. Îns, nutriionistul
atrage atenia s fim ateni la cantiti: ideal este ca în una din zile
s alegem cozonac, iar în a doua pasc, atât cât s ne satisfacem
pofta, fr a exagera.
Pentru masa de prânz este indicat s optm pentru friptur, iar
Cori ne sftuiete s avem i friptur de miel i friptur de pasre pentru
a reduce astfel din impactul caloric al crnii de miel, care este o
carne gras. În ceea ce privete cantitile, cel mai bine este s
consumm 100 de grame de carne de miel pentru gust i s completm cu
carne de pasre, totul acompaniat de o salat generoas care poate
conine ruccola, andive, ridiche, ardei gras, mrar, mcri, ceap verde
i zeam de lmâie. Nutriionistul spune c aceasta este o asociere care
ajut digestia i care va crea un echilibru gustativ cu preparatele
de carne.
Pentru c masa de prânz este una consistent, Cori Grmescu recomand s
nu mai fie consumate alte alimente pân la momentul cinei, îns dac
dorim putem bem o limonad cu lmâie, zeam de ananas i ghimbir.
Aceasta ajuta digestia.
Conform nutriionistului, pentru cin este indicat s alegem
preparate lejere, spre exemplu curcan sau pui cu legume la cuptor
sau o salat de cruditi.
De asemenea, Cori Grmescu recomand s acordm atenie i cantitii de
alcool pe care o consumm în aceste zile, ideal este s nu depim unul
sau dou pahare de vin la o mas.
În plus, este foarte important s ne hidratm corect – un aport de ap
de cel puin doi litri de ap pe zi fiind esenial pentru buna
desfurare a digestiei.
Deliciile Deltei din resorturile de lux: Sarmale de pete, storceag
de nisetru, carpaccio de biban, vin de smochine , 30 Aprilie 2021
Borul din sturion, specii a cror capturare a fost interzis începând
din anul 2006, este unul dintre cele mai apreciate preparate din
rezervaie, îns, în opinia autorului volumului „10 poveti i reete
pierdute prin Delt”, Teodor Hossu-Longin, sarmalele din pete
reprezint emblema gastronomic a acestei zone.
Cele dou preparate pot fi regsite în meniurile de Pate în
resorturile de lux din rezervaie.
„Sarmalele din pete sunt preparatul emblem al Deltei. Din pcate, nu
am mai gsit de foarte mult timp aa ceva aici. Cele mai bune sarmale
din pete le-am mâncat la Mila 23. Erau cu foi de tevie, foi de
vi-de-vie i de hrean, iar în mijloc era afumtur de pete. Oala de
lut era lsat în sob de diminea pân seara”, a declarat pentru
Agerpres Teodor Hossu-Longin.
În restaurantele de lux din Delt îns sarmalele din pete au fost
reinventate i bucur atât privirea, cât i papilele gustative ale
clienilor.
„Meniul de Pate este dublu, în restaurantul nostru. Îi întâmpinm pe
clieni cu produsele tradiionale, pasc, ou vopsite, fasole, varz cu
ciolan, ciorb de burt, iar la cina pescreasc avem storceag, bor de
pete, icre, drob din pete, musaca din pete, saramur, plachie de
crap, somn la plit cu ment. Pentru copii, avem paste, piept de pui
i niele”, a afirmat buctarul unui resort de lux din satul Sfântu
Gheorghe, Virgil Pârclabu.
Cu o experien de 21 de ani pe vase de croazier i în restaurantele
din Bucureti, el spune c acum patru ani, atunci când a ajuns în
Delt, a fost impresionat de storceag.
„Am fost surprins de gustul storceagului de nisetru. Eu am denumit
preparatul o ciorb de pete cu smântân. De fapt, e acrit cu zer.
Cumprm sturion de la fermele de acvacultur”, a adugat
Pârclabu.
Paulina Marcu, în vârst de 71 de ani, din satul Sfântu Gheorghe,
afirm c nicieri în alt parte nu se mai gsete denumirea aceasta,
storceac, aa cum îi spune ea.
„Storceacul e o mâncare de la noi. Nicieri nu mai e denumirea asta.
Când s-a oprit pescuitul la sturion, mai fceam storceac din alu,
chefal i somn, dar în realitate se pune pstrug, nisetru, morun.
Normal se face cu mai puine zarzavaturi i mai mult cu zer i
smântân. Zerul i smântâna se pun la final, când vrei s-l acreti.
Apoi, adaugi sare de lmâie. La mas, nu se pune oet. Unele gospodine
mai adaug orez sau fidea. Bunica mea era buctreasa satului, dar i
moa i fcea mâncruri la srbtori. De la ea am învat s fac ardei
umplui, sarmale, plachie”, a menionat Paulina Marcu.
De Pate, localnica va avea pe mas cozonaci i ou roii.
Pentru autorul volumului „10 poveti i reete pierdute prin Delt”,
Teodor Hossu-Longin, borul din pete e mai bun decât
storceagul.
„Storceagul mi se pare o ciorb foarte bun, dar atât. A mânca cu
mult mai mult plcere ciorba de pete fcut cu cap de crap, o bucat
mare de somn i cu doi sau trei cartofi pe care apoi s-i mnânci cu
mujdei de usturoi. Dar în reetele de la mine nu tiu dac storceagul
e în top 10”, spune el.
Reetele prezentate în volumul publicat, dar nelansat oficial sunt
foarte vechi.
„Unele reete sunt i fusion, nu sunt respectate cum le-am auzit. Am
cutat s dau reete care au denumiri. Radu Anton Roman spunea c
buctria româneasc nu are impact, pentru c reetele nu au nume – la
noi, e varz cu ciolan, crap cu fasole i aa mai departe. În carte,
sunt reete care au nume proprii. aran de Ibrail e exotic i
nemaiîntâlnit. Multe dintre ele au fost povestite sau refcute.
Reetele sunt preparate de mine acas i toate sunt verificate. Nu vei
avea surprize neplcute, dac vei gti dup ele. E o gastronomie puin
mai fancy. E o buctrie a sracului, dar reetele sunt luate de la
evenimente deosebite, atunci când toi îi doreau o mâncare deosebit
i, evident, le i ieea”, a afirmat Teodor Hossu-Longin.
Cel mai deosebit produs culinar al Deltei gustat de el în ultima
perioad este carpaccio de biban.
„E o bogie fabuloas. La Jurilovca, am mâncat recent carpaccio de
biban. Biban din lacul Razim, scos din ap în faa noastr, tiat felii
foarte subiri, lmâie, ment, ulei de msline, lsat 30 de minute la
odihn i apoi mâncat crud cu pâine prjit. E fabulos”, a povestit
scriitorul.
În restaurantele din Delt, turitii pot alege dintr-o varietate
foarte mare de specialiti.
„În fiecare an, încercm s le oferim oaspeilor produse noi. Anul
acesta, specialitatea este calcan cu ardei copt, cartof copt cu
sruri i mirodenii. Calcanul este un pete delicat i ne-am gândit s
le oferim tuturor ansa s-l guste. Cel mai apreciat produs din
meniul nostru este rizoto cu sfecl, file de alu, sparanghel i sos
de portocale”, a afirmat buctarul Virgil Pârclabu.
O bucureteanc stabilit de mai muli ani în Sfântu Gheorghe, Cristina
Gheorghe, recunoate c în fiecare toamn, atunci când pleac din sat
spre Capital, ia în geant i câteva specialiti ale locului.
„Aici am învat multe reete, iar când plec spre Bucureti iau cu mine
pete marinat, zacusc de pete, dulcea de smochine i vin de smochine.
E o zon în care smochinii s-au adaptat foarte bine. Vinul din
smochine este foarte bun, dar te fur repede. În zon, se bea îns mai
mult uic, iar vinul de smochine este mai degrab pentru doamne”,
menioneaz Cristina Gheorghe.
Sturionul este o familie de peti care include 26 de specii, ase
dintre acestea – ipul, viza, cega, morunul, pstruga i nisetrul –
regsindu-se i în Dunre pân la începutul secolului trecut, potrivit
Institutului Naional de Cercetare i Dezvoltare Delta Dunrii.
Declinul populaiei de sturion la nivel mondial a dus la impunerea
unor restricii pentru protejare, iar România s-a raliat acestor
msuri în anul 2006, atunci când a impus, pentru prima dat,
prohibiia pescuitului celor ase specii de peti.
Avertismentul unui medic: Dup post, organismul e ocat de schimbarea
brusc a alimentaiei , 30.04.2021 ,
Masa de Pate. Foto: Digi24 Organismul uman poate suferi o reacie
secundar în momentul schimbrii brute a alimentaiei, de la una bazat
pe vegetale din perioada de post, la una bogat în carne, grsimi i
carbohidrai, atrage atenia efa Disciplinei de Nutriie comunitar i
igiena alimentelor din cadrul Universitii de Medicin din Târgu
Mure, Monica Tarcea.
„Trecerea brusc de la perioada de reinere la consumul de carne,
grsime, alimente de origine animal, adic de la perioada de post,
ctre acele alimente tradiionale care sunt pe farfurie în zilele de
Pate practic este un abuz alimentar urmat de o serie de
repercusiuni. Nu pentru toat lumea, dar pentru unii poate s apar
aceast reacie secundar a organismului care este ocat de schimbarea
brusc a alimentelor din farfurie”, a spus medicul, potrivit
Agerpres.
„Postul este bine-venit, indiferent de motivaia pe care o avem, i,
în aceeai msur, în momentul în care trecem la acest tip de
alimentaie specific perioadei de Pate, trebuie s fim mult mai ateni
la ceea ce punem în farfurie. Ca principale recomandri, pentru cei
care au inut post i se apropie de ziua de Pate, este important s
contientizeze c exist acest risc alimentar, c aceste alimente dense
de origine animal, de la reete simple pân la alimente care conin
mai multe grsimi, mai multe proteine, care sunt încrcate din punct
de vedere caloric, i asocierile cu care suntem obinuii pot s aib
repercusiuni neplcute”, a adugat ea.
Potrivit specialistului în nutriie, cei care au inut post în ultima
perioad ar trebui s fie ateni la cantitatea de alimente pe care o
consum i s reduc numrul de mese cu care erau obinuii în perioada de
post.
„Trebuie s fie ateni în special la cantitatea pe care o consum, s
încercm s consumm mai puin decât am face-o de obicei, s încercm s
reducem numrul de mese cu care eram obinuii în perioada de post, s
încercm s reducem la mcar dou mese pe zi, ar fi mult mai uor pentru
organism s se adapteze la aceast modificare brusc de diet. Aceste
dou mese cu diferena între ele de câteva ore generoase, 5 - 6 ore
cel puin, ne-ar ajuta organismul s digere mai uor, s se adapteze la
aceast încrctur caloric dens de proteine, de grsime, inclusiv de
carbohidrai i s evitm, pe cât posibil, aceste efecte secundare
neplcute care pot s apar”, spus Tarcea.
Pentru evitarea acestui disconfort i a acestui aport suplimentar
caloric, ar trebui s avem o proporie reprezentativ de vegetale în
farfurie, astfel încât s nu fim tentai s consumm alimente grele în
mod excesiv, iar astfel s apar disconfortul abdominal.
O alt recomandare formulat de dr. Monica Tarcea este legat de
dulciuri, despre care spune c ar fi bine s fie consumate la prânz,
dar în niciun caz seara.
„Suntem obinuii s adugm dulciurile la final, îns nu este cea mai
bun recomandare. În perioada de Pate, este bine s consumm aceste
dulciuri fie dimineaa, fie la prânz, dar în niciun caz dup cin.
Alimentele dense i mai ales dulciurile, care conin un amestec mixt
de grsime, fin, zahr, fructe dulci, încarc mult organismul, în
special peste noapte, îngreuneaz digestia i apar acele crize la
unii dintre noi, crize biliare, crize pancreatice, din cauza ocului
adus de zaharuri i grsimi”, a spus Tarcea.
Nutriionistul ne recomand s nu uitm de supe, chiar dac am fi tentai
s trecem direct la friptura de miel, fiindc acestea ne vor ajuta la
digestie i ne vor determina s mâncm mai puin.
„Poate unii prefer s treac la un aliment mai consistent de felul
doi, dar supa poate preîntâmpina dispepsia, mai reduce din foame i
astfel vom mânca mai puin i poate chiar vom renuna la desert
ulterior. Ne dorim s consumm produse din miel sau diverse reete de
dulce, este în regul, dar dac începem cu o sup, restul cantitilor
care urmeaz se pot reduce”, a spus ea.
Cum previi i tratezi indigestia provocat de masa de Pate: Remediile
naturale la care poi apela cu încredere, Cristina Popescu
Excesele pe care le facem la masa de Pate ne pot pune în situaia de
a experimenta simptome digestive neplcute. Dac manifestrile nu sunt
grave, le putem calma folosind remedii naturale.
Hidratarea ajut digestia
Organismul are nevoie de ap pentru a digera i absorbi eficient
nutrimentele din alimente i buturi. Deshidratarea care poate aprea
pe fondul oboselii, consumului de cafea i de alcool face mai
dificil i mai puin eficient digestia, de ceea crete probabilitatea
unor simptome neplcute precum balonarea, arsurile la stomac sau
refluxul acid, eructaii, sughi sau respiraie urât
mirositoare.
Aadar, 2 litri de ap pe zi sunt foarte importani i de Srbtori, nu
numai în restul timpului. În cazul în care apar i simptome
digestive acute precum vrsturile, cantitatea de ap trebuie crescut
pentru a compensa i a menine organismul hidratat, recomand
clicksanatate.ro .
Ghimbirul are efecte benefice dovedite
Un remediu natural comun pentru stomacul deranjat i indigestie,
ghimbirul conine substane chimice numite gingeroli, care pot susine
digestia. De asemenea, compuii activi din ghimbir ajut la controlul
greurilor, vrsturilor i diareii. Poi aduga ghimbir ras în mâncare,
poi s-i prepari ceai de ghimbir sau poi s-l consumi ca bucele
deshidratate, între mese, pentru a preveni problemele
digestive.
Menta relaxeaz
Mentolul din ment aduce mutiple beneficii organismului: previne
vrsturile i diarea, reduce spasmele musculare intestinale i
amelioreaz durerea resimit în zona abdominal. În ri precum Iran,
Pakistan i India este un tratament tradiional pentru indigestie,
gaze intestinale i diaree. Poi consuma frunze de ment crude sau pe
cele uscate în ceai, ori condiment în alimente. Chiar i bomboanele
de ment sunt de ajutor i au efect în reducerea durerii i
disconfortului dat de arsurile digestive.
Evit fumatul i alcoolul!
Dac deja te simi ru, va trebui s iei acele msuri care te ajut s te
liniteti, dar care nu îi solicit suplimentar organismul. i fumatul
i alcoolul pun presiune pe corp, de aceea trebuie s le evii. De
exemplu, fumatul este un iritant puternic, care amplific strile de
grea, vrsturi i reflux gastroesofagian. Alcoolul accentueaz
problemele existente i tulbur, pe lang activitatea stomacului, i
activitatea ficatului.
Sfat
Nu te odihni imediat dup mas, dar dac îi este ru i nu ai alt
variant, aaz-i nite perne la spate, astfel încât s stai într-un
unghi de 30 de grade.
DOSAR
Hologram folosit în expoziia tradiional de ou încondeiate, de la
Muzeul Judeean Buzu 29 aprilie 2021, Iulian Bunila
Hologram folosit în expoziia tradiional de ou încondeiate, de la
Muzeul Judeean Buzu VIDEO Sursa I. Bunil O impresionant colecie de
ou încondeiate poate fi admirat la Muzeul de etnografie
„Vergu-Mnil” din municipiul Buzu.
Vernisajul expoziiei „Arta încondeierii oulor în zona etnografic a
Buzului” a avut loc astzi, în Joia Mare.
În cadrul expoziiei, organizat în parteneriat cu Muzeul „Dunrii de
Jos” din municipiul Clrai, sunt etalate aproximativ o sut de ou
încondeiate din zona etnografic a Buzului, precum i 30 de motive
ornamentale folosite pentru decorarea oulor. În cadrul expoziiei a
fost amenajat i un mic spaiu, în jurul unei sobe, unde vizitatorii
au ocazia s afle tehnica folosit de strbuni, de sute de ani, pentru
încondeierea oulor. Motivele decorative provin de pe ou încondeiate
din localitatea Loptari i vor putea fi descoperite de ctre
vizitatori într-un mod inedit, printr-un sistem de redare hologram,
folosit în premier la Muzeul Judeean Buzu.
Expoziia „Arta încondeierii oulor în zona etnografic a Buzului”, de
la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mnil”, poate fi vizitat pân pe data
de 10 iunie. Premergtor vernisajului de astzi, Muzeul de Etnografie
„Vergu-Mnil” a organizat, sâmbt i duminic, ateliere de încondeiat
ou, la care au participat zeci de persoane. * * *
Volumul coletelor livrate din UE ctre România s-a dublat în primele
luni ale acestui an, ajungând la cel mai ridicat nivel de pân acum
, Miruna Diaconu , 30.04.2021,
Coletria.ro, parte din grupul Packeta, cu cea mai mare reea de
puncte pick-up din Europa Central i de Est, a înregistrat un nivel
al comerului cross-border mult mai ridicat începând cu anul 2020,
atât pentru coletele din România în strintate, cât i invers.
Volumul coletelor livrate din Uniunea European ctre România s-a
dublat în primele luni ale acestui an comparativ cu aceeai perioad
a anului trecut, ajungând la cel mai ridicat nivel de pân acum, în
contextul în care pandemia a acionat ca un accelerator pentru
magazinele online i companiile de curierat. Multe magazine, care
înainte funcionau doar în zona de offline, au fcut pasul ctre
online i au investit în digitalizarea businessurilor.
* * *
Amenzi pentru gunoaiele aruncate i pentru grtarele în spaii
neamenajate G.B , Miscellanea / 30 aprilie
Începe sezonul ieirilor la picnic i, odat cu el, i cel al gunoaiele
aruncate, la voia întâmplrii, prin pduri sau pe malul râurilor.
Sticlele de plastic, pungile, dar i farfuriile i paharele de unic
folosin sunt semnele trecerii turitilor prin zonele de agrement.
Puini sunt cei care, din respect pentru natur, strâng resturile i
le arunc la tomberon. Odat cu înclzirea vremii, locurile de picnic
risc s fie transformate în gropi cu deeuri menajere, potrivit
digi24.ro.
Comisarul-ef al Grzii de Mediu Octavian Berceanu, le adreseaz
românilor o "rugminte instituional": s fie cât mai responsabili fa
de deeurile pe care le arunc, aceasta fiind i cea mai mare problem
a acestor zile. Comisarul reamintete c exist locuri special
amenajate pentru picnic......S nu aruncm hârtii, s nu aruncm deeuri
în ap, s nu hrnim animale slbatice sau s lsm mâncare la locul
respectiv".
Cuantumul amenzilor:
între 100 de lei i 2.000 de lei pentru aruncarea gunoiului în afara
spaiilor amenajate
între 300 de lei i 3.000 de lei pentru aruncarea de igri,
chibrituri sau obiecte aprinse
Multe dintre incendii apar pentru c oamenii se duc în pdure sau la
marginea lor, pe fânee, pajiti i fac focul, când pleac nu se asigur
dac au stins focul sau nu, iar vântul poate produce aprinderi ale
vegetaiei din jur. Spre deosebire de alte ri, la noi înc se practic
acest tip de grtar, cu foc fcut direct pe sol i doar marcat locul
de nite pietre, spune Octavian Berceanu.
Berceanu, spune c este, totui, "o diferen enorm" între
generaii:"Generaiile tinere, pe care eu îmi pariez toi banii, sunt
mult mai apropiate de mediu i au grij cu fiecare bucic pe care o
arunc, strâng la sfârit. În mod normal, în zonele de picnic merg
oameni din toate generaiile, de la copii la btrâni. Eu mizez pe cei
tineri s aib contiina atât de dezvoltat, încât s strâng i dup cei
care n-au strâns", spune Octavian Berceanu. El recunoate c în mod
normal, autoritile ar trebui s fac lucrul acesta, dar nu
întotdeauna se întâmpl aa, iar voluntarii au un rol esenial i pot
fi o surs de inspiraie. "Am vzut astfel de oameni, îi apreciez
pentru ceea ce fac i poate pot multiplica gestul lor".
* * *
Buzul ar putea avea al doilea Geoparc UNESCO din România , Ana
Felea , Miscellanea / 30 aprilie
În maxim un an, Buzul ar putea avea al doilea Geoparc acreditat
UNESCO din ar. Este vorba despre "inutul Buzului" pentru care
autoritile din Buzu au trimis documentaia spre acreditare înc din
decembrie 2020, iar în vara acestui an sunt ateptai experii UNESCO
pentru a face evaluarea care va sta la baza rspunsului dat de
Consiliul UNESCO. Decizia final va fi luat îns abia în aprilie
2022.
Proiectul Geoparcul inutul Buzului a început s prind contur în urm
cu 15 ani, când Consiliul Judeean a încheiat un parteneriat cu
Universitatea Bucureti, prin profesorul Alexandru Andranu. De
atunci, lucrurile au evoluat încet, dar sigur astfel c la finalul
anului trecut s-a reuit depunerea dosarului în vederea evalurii
pentru obinerea acreditrii UNESCO.
Alexandru Andranu a explicat la Focus Tv: "Dosarul a fost depus în
decembrie anul trecut. A fost o prim etap foarte grea pentru c a
trebuit s aib la baz rezultatele unor cercetri, cooperrile,
susinerea tuturor celor 18 comune din inutul Buzului i a
Consiliului Judeean plus rezultate pentru c în dosar trebuia
descris lucruri care s-au fcut. Nu e cerere c vei face ceva în
viitor, ci o dovad c ai fcut ceva pân acum i atepi doi evalutori
care s spun dac proiectul este pe drumul bun sau nu".
Cu alte cuvinte, în tot acest timp au fost fcute investii, în timp
ce altele sunt în curs de implementare.
Ana Dobrescu, purttorul de cuvânt al CJ Buzu, partener în cadrul
proiectului a declarat pentru sansanews.ro: "Vom finaliza în luna
mai-iunie GeoGate-ul, acel punct de vizitare din Stuc, Berca. Aa
cum îi spune numele, ne dorim s fie poarta de intrare în Geoparc.
În luna iunie, vom finaliza amenajarea i vom putea inaugura
GeoGate-ul. Apoi avem în plan, tot pentru anul acesta, amenajarea
unui astfel de punct de vizitare i la Coli, unde a fost centrul de
informare turistic. Acum creionm traseele pentru realizarea de
trasee turistice în întreg judeul Buzu i intenionm s montm
indicatoare ctre toate obiectivele turistice din jude. Acum se
stabilesc bornele kilometrice i urmeaz avizele de la IPJ Buzu. Ne
dorim, de asemenea, îmbuntirea semnalizrii obiectivelor turistice i
am demarat o colaborare pentru montarea de plcue informative, care
s aib i coduri QR. Vom implementa i o aplicaie pentru promovarea
obiectivelor turistice din jude. Aceasta sperm s fie disponibil în
maximum trei luni. De asemenea, vom realiza, împreun cu profesorul
Cezar Buterez, o hart a vestigiilor rupestre din zona Aluni-Nucu
care este în execuie i va fi gata în luna septembrie".
Toate acestea vor fi atent analizate de experii UNESCO care sunt
ateptai s ajung în Buzu în perioada iulie-septembrie. Data vizitei
va fi stabilit în luna iunie 2021.
"Experii trebuie s îneleag ara i zona respectiv i trebuie s vad c
proiectul este al oamenior din teritoriul respectiv. i acesta este
un punct tare al inutului Buzului. Un al doilea punct tare este
reprezentat de obiectivele turistice unice", a explicat Alexandru
Andranu.
Echipa trimis de UNESCO va fi format din doi experi evaluatori care
vor petrece în Buzu trei zile. În acest timp vor parcurge tot
inutul Buzului, dup trasee stabilite în prealabil, de comun acord
cu partenerii Geoparcului. De asemenea, se vor întâlni cu reprezeni
ai comunitilor locale, din toate cele 18 comune care formeaz
teritoriul supus analizei. Practic, explic Alexandru Andraanu, la
rândul su evaluator UNESCO, reprezentanii comunitilor de la
profesori, pr