Post on 13-Feb-2016
APĂ CRISTALINĂ
Mama nu plîngea între noiÎși lua căldarea și se ducea la fîntînă.
Aplecată peste vîrtejîn lumina puțină a serii
Scotea supusădin gura izvoarelor
căldarea cu apăși lacrima ei.
Era gerapa îngheța pe corlate
pe șalul mameiși vîntul dădea buzna.
Mama îi spunea ceva fîntîniiFîntîna îi raspundea
Două izvoare eraupresărate cu omăt.
Dădeau tot ce aveauși cine se întreba
ce-i în sufletul lor?
În viscol și gerori vara sub stele
Cînd îi era greucînd n-avea cine s-o asculte
Mama nu se ducea în vecininu umbla pe la neamuri.
Mama mea tînărăîmbodolită ca o
bătrînăse ducea la fîntînă.