“Din 2019-2020, Sobolewski, la prima vom produce mai mult … · 2015. 9. 9. · Potrivit...

Post on 08-Mar-2021

5 views 0 download

Transcript of “Din 2019-2020, Sobolewski, la prima vom produce mai mult … · 2015. 9. 9. · Potrivit...

GRAM AUR = 133,2719 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6632 RON EURO = 4,4698 RON DOLAR = 3,2292 RON

5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 07150

n Aversa Manufacturing a câºtigat procesulcu AAAS

PAGINA 4

n ASF: “Harinvest” trebuie sã îºi vândãacþiunile la Depozitarul Central

PAGINA 5

n Anul electoral ar putealiniºti apele în sectorulfiscal

PAGINA 2

n “Barclays” ar puteaelimina 7.500 de posturila divizia de investiþii

PAGINA 16

Joi, 24 aprilie 2014, nr. 77 (5170), anul XXIV 16 pagini2 lei

RÃZVAN NICOLESCU, MINISTRUL ENERGIEI:

“Din 2019-2020,vom produce mai multgaz decât vom consuma”lMinistrul susþine cã nu trebuie sã fim încrâncenaþi în cãutarea de sursealternative, ci sã ne exploatãm mai bine resursele

Reporter: Este sau nu situa-þia tensionatã dintre Ucraina ºiRusia o ameninþare pentru ali-mentareacugazeaþãriinoastre?

Rãzvan Nicolescu: Situa-þia a fost ºi este un element depreocupare pentru noi. Darn-aº putea spune cã reprezintão mare problemã, întrucât Româniaeste pregãtitã sã facã faþã oricãrei si-tuaþii. Avem suficient gaz din pro-ducþia internã ca sã acoperim cere-rea, importurile sunt la minim, iar in-dustria ºi-a micºorat semnificativconsumul. Conform ultimelor infor-maþii pe care le avem de la Uniunea

Europeanã, se pare cã nu ne vomconfrunta cu întreruperi ale importu-rilor de gaze ruseºti.

Reporter: Situaþia de pe piaþa au-tohtonã a gazelor pare „bucuria ne-bunilor”. Consumul industrial a scã-zut atât de mult încât importurile auajuns la un nivel minim istoric.

Acest lucru indicã problemeîn economie. De asemenea,þara noastrã este captivã im-porturilor de gaze din Rusia.Cum comentaþi aceastã situa-þie ºi ce ºanse reale avem sã nediversificãm sursele de apro-vizionare?

Rãzvan Nicolescu: Analizelenoastre legate de evoluþia pieþei gaze-lor indicã o menþinere a consumuluila nivelul celui înregistrat anul trecut.

A consemnat

ALINA TOMA VEREHA

(continuare în pagina 4)

CATRINEL FRÂNCU ANUNÞÃ CÃ NU ªTIE CE A MÂNCAT

ASF, din dudã-n dudã

Serviciul de comunicare din ca-drul Autoritãþii pentru Supra-veghere Financiarã (ASF),

unde Catrinel Frîncu este ºef, i-a tri-mis ºi acesteia din urmã poziþia ASFfaþã de informaþiile Raportului Corpu-lui de Control al Primului Ministruconform cãrora doamna Frîncu amâncat de peste 9.000 de lei pe baniiCompaniei de Asigurãri-ReasigurãriExim România (CARE România),deºi era director de comunicare al Co-misiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

Probabil conform procedurilor,reprezentanþii serviciului de comu-nicare de la ASF au transmis e-mai-lul care conþinea opinia Autoritãþiifaþã de documentul menþionat ºispre ºtiinþa (în “carbon copy” – CC)doamnei Catrinel Frîncu.

ASF aratã cã nu are cunoºtinþãdespre situaþia deconturilor fãcute decompania de asigurare a EximBank,care era condusã de Radu Frîncu,fostul soþ al doamnei Catrinel Frâncu.

Potrivit Raportului Corpului deControl, Radu Frîncu a decontat numai puþin de 12 facturi, totalizând9.175,5 lei, din fondurilecompanieideasigurare-reasigurare, toate emise penumele soþiei sale de societatea TwinsCafe pentru consumaþii efectuate larestaurantul Le Club din Bucureºti.

Radu Frîncu a deþinut funcþia susmenþionatã în perioada mai 2010-iulie2013,cândCatrinelFrîncueradirectorde comunicare în cadrul Comisiei deSupraveghere a Asigurãrilor (CSA).

De asemenea, raportul primului mi-nistru scoate la ivealã mai multe seju-

ruri pe care Radu Frîncu le-a fãcutîmpreunãcusoþia sadeatunci, precumºicualtepersoane,dincompanieºidinafara ei, pe banii CARE România, înlocaþiiprecumIbiza,Roma,Munchen,Paris, San Benedetto del Tronto.

Pe lângã zboruri cu elicopterul,cãlãtorii cu avionul, cheltuieli cu di-verse case de modã din strãinãtate demii de euro, raportul prezintã o listãîntreagã de produse de lux, precumbrãþãri, genþi ºi bijuterii “Louis Vui-ton” sau ceas “Cartier”, telefon“Vertu” ºi colier “Chimento”, dezeci de mii de lei, achiziþionate penumele conducerii, toate, pe facturidecontate de CARE România.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 3)

Troica creditorilor

evalueazã

Portugalia înaintea

ieºirii din bail-out

Troica creditorilor internaþionali(UE-FMI-BCE) a început, ieri, ulti-ma misiune de evaluare a perfor-manþelor Portugaliei în cadrul pla-nului de salvare (bail-out) convenitîn urmã cu trei ani, þara pregãtin-du-se sã iasã din acest program lunaviitoare.

Programul de salvare este prevã-zut sã se încheie la data de 17 mai,însã analiza ultimei evaluãri, care arurma sã se prelungeascã pânã la fine-le lui aprilie, ºi eliberarea tranºelorse vor amâna pânã la sfârºitul luniiiunie.

Vicepremierul portughez, PauloPortas, a declarat: “Acesta nu este uncontrol oarecare, este ultimul. Esteexamenul care ne va permite sã neredobândim autonomia politicã ºi fi-nanciarã”.

Dar, ieºirea din acordul de salvarenu va însemna ºi sfârºitul mãsurilorde austeritate adoptate de Portugaliaîn ultimii trei ani. “Un angajamentextins în favoarea disciplinei buge-tare este crucial pentru a asigura cãdatoria rãmâne sustenabilã ºi pentrua menþine încrederea pieþelor”, aavertizat Fondul Monetar Internaþio-nal.

La data de 17 aprilie, randamen-tul obligaþiunilor portugheze de re-ferinþã, cu scadenþa la zece ani, aatins cel mai redus nivel din ultimiiopt ani: 3,68%. Ieri, randamentulera de 3,74%.

V.R.

Semne de întrebareîn cadrul BCE privindposibila relaxare cantitativãl Ardo Hansson: “Ce tip de active vor fiachiziþionate? Dupã ce reguli? Cum vom implementaaceste operaþiuni într-un sistem descentralizat?”

Relaxarea cantitativã va ficomplexã din punct de ve-dere operaþional pentru

Banca Centralã Europeanã (BCE),potrivit afirmaþiilor luiArdo Hansson, mem-bru în consiliul guver-natorilor instituþiei,care pun la îndoialãposibila implementarede cãtre aceasta a unuiastfel de plan care sãîndepãrteze ameninþa-rea deflaþiei.

Afirmaþiile luiHansson vin dupã ce, la începutulacestei luni, preºedintele BCE, Ma-rio Draghi, anunþa cã instituþia a dez-bãtut posibila achiziþie de active lascarã largã (relaxare cantitativã).Ulterior, Vitor Constancio, membru

în consiliul guvernatorilor institu-þiei, a menþionat cã BCE nu a luat îndiscuþie detaliile privind posibila im-plementare a mãsurii de relaxare

cantitativã în zonaeuro. Acesta a subliniatcã, în reuniunea de po-liticã monetarã din 3aprilie, consiliul guver-natorilor BCE doar s-aexprimat în mod una-nim în privinþa achizi-þiilor de active ce ar pu-tea fi luate în considera-re în cazul în care infla-

þia din zona euro se menþine sub 1%.În prezent, inflaþia din zona euro este

de 0,5%, cu mult sub þinta BCE, deaproape 2%. (ALINA VASIESCU)

(continuare în pagina 15)

Sobolewski, la primaînfruntare cu acþionariil Soft-ul Depozitarului – subiect de examen, pentru noul CEO

Ludwik Sobolewski, direc-torul general al Bursei deValori Bucureºti, va dafaþã cu acþionarii institu-

þiei, pentru prima datã în cadru ofi-cial, la Adunarea Generalã, progra-matã pentru astãzi, în cazul în careºedinþa se va þine la prima convoca-re, aºa cum se aºteaptã mai multevoci din piaþã.

Venit pe un val de simpatie la con-ducerea BVB, Sobolewski ºi-a maipierdut din suporteri pe drum, celmai vizibil conflict în care a intratfiind cel legat de selecþia unui nousoft la Depozitarul Central, subiectasupra cãruia vor decide, pânã laurmã, acþionarii BVB.

Bursa a propus recent dezvoltareaunei soluþii “in-house” destinatã mi-grãrii la platforma paneuropeanã“Target2-Securities”, arãtând cã in-vestiþia într-un nou soft nu se justifi-cã, însã numai dupã ce mai multevoci din piaþã au susþinut cã LudwikSobolewski ar fi solicitat Depozita-rului Central sã cearã o ofertã ºi pro-viderului Nasdaq OMX.

AGA Depozitarului de la finalullunii martie nu a decis nimic în pri-vinþa providerului IT, în condiþiile încare acþionarul majoritar, reprezentatde Ludwik Sobolewski, s-a abþinut dela vot, deºi solicitase convocareaAGA, atitudine care i-a deranjat peunii dintre acþionarii minoritari.

Dupã acele întâmplãri, la solicita-rea unui grup de acþionari - “Raiffei-

sen Capital&Investment”, “ViennaInvestment Trust”, “Rombell Secu-rities”, “Eastern Securitites”, “BRDGroup Societe Generale”, “Eldain-vest” ºi “Raiffeisen Asset Manage-ment” – convocatorul AGA de laBVB a fost completat cu propunereaaprobãrii achiziþionãrii de cãtre De-pozitarul Central a unui nou sistemIT, în limita sumei de 3,86 milioanede euro ºi mandatarea DC pentrualegerea furnizorului.

Decizia acþionarilor pe acest su-biect ar trebui sã arate, într-o mãsurã,ºi susþinerea pentru Ludwik Sobo-lewski.

Unii brokeri din piaþã considerã cãBursa nu ar trebui sã cheltuiascã, înacest moment, câteva milioane deeuro pentru un nou soft ºi ar susþine

propunerea BVB pentru dezvoltareaunei soluþii IT “in-house”. Alþiiapreciazã cã, de fapt, aceastã varian-tã ar reprezenta, de fapt, o tragere detimp, care ar periclita selecþia dejafãcutã la Depozitar.

Reprezentanþii Depozitarului Cen-tral au explicat cã decizia este una stra-tegicã,decaredepindeviitorulpieþeidecapital româneºti, în condiþiile schim-bãrilor preconizate pe plan european.

Votul pe listã pentrualegerile de la societãþile dingrup – metodã contestabilã

Un alt subiect controversat de laAGA BVB este ºi procedura de votpentru conducerile societãþilor dingrupul Bursei. BVB a propus o me-todã nouã - votul pe liste –, în timp cegrupul de acþionari care a solicitatmodificarea convocatorului doreºteo nouã procedurã, întrucât apreciazãcã metoda propusã de conducereaBVB este nefuncþionalã.

Unele voci din piaþã susþin cãprocedura propusã de BVB este con-testabilã, în condiþiile în care nu esteclar cum vor fi aleºi administratoriisocietãþilor din grup (DepozitarulCentral ºi Casa de CompensareBucureºti), în condiþiile în care peliste sunt mai mulþi membri decâtnumãrul necesar.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 5)

BÃSESCU ÎL ARUNCÃ ÎN LUPTÃ PEDANIEL MORAR?

Ionel Niþu: “Nominalizarealui Morar - angajament în luptaanticorupþie sau politizare a justiþiei?l Fostul ºef DNA - portretul robot al viitoruluipreºedinte al României l Bãsescu: “Stânga nupoate bate dreapta unitã”

Daniel Morar, fost ºef laDNA ºi, în prezent, judecã-tor la Curtea Constituþiona-

lã, se încadreazã, în opinia lui Tra-ian Bãsescu, în portretul viitoruluipreºedinte al României. AnalistulIonel Niþu spune cã mesajul lui Tra-ian Bãsescu despre Daniel Morarface parte din strategia ºefului statu-

lui ºi a Miºcãrii Populare (PMP) le-gatã de acapararea temelor privindjustiþia ºi a ideologiei luptei antico-rupþie.

Ionel Niþu considerã nominaliza-rea lui Morar nerealizabilã.

ANCUÞA STANCIU

(continuare în pagina 3)

Situaþia tensionatã din Ucraina nu reprezintã, în opinia mi-

nistrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, o mare

problemã, întrucât România este pregãtitã sã facã faþã ori-

cãrei situaþii. Domnia sa ne-a declarat, într-un interviu, cã

avem suficient gaz din producþia internã ca sã acoperim ce-

rerea, dar ºi cã toate previziunile aratã cã, din 2019-2020,

România va produce mai mult

gaz decât va consuma. Mi-

nistrul Nicolescu ne-a precizat

cã, în anii urmãtori, piaþa gaze-

lor se va menþine constantã, la

un nivel de consum apropiat de

anul 2013. Domnia sa susþine

cã nu trebuie sã ne preocupe

atât de mult diversificarea surselor de gaze când avem atâtea

resurse în þara noastrã, iar Guvernul încurajeazã noile explo-

rãri.

Ministrul Energiei ne-a mai spus cã piaþa gazelor are o mare

rezistenþã la schimbare, dar ºi cã Romgaz trebuie sã aibã un

set clar de politici pentru selecþia clienþilor ºi acordarea

discounturilor. Rãzvan Nico-

lescu susþine cã prioritãþile

domniei sale sunt întocmirea

stategiei energetice, reeficien-

tizarea companiilor energetice

ºi instituirea principiilor de gu-

vernanþã corporativã în socie-

tãþile pe care le coordoneazã.

Euro avea un cursde 1,3833 dolariieri, la ora 10.36,pe piaþa din NewYork, în creºterecu 0,2% faþã deziua anterioarã.

“TU CE CAUÞI AICI, FÃ DOINA?”

Ce calitãþi îi mai lipsesc luiVictor Ponta?Explicaþia pentru care toatã lu-

mea vorbeºte despre mitocã-nia premierului Victor Ponta

(i-a spus “fã” Doinei Panã –o bãtrînicã aflatã pe post deministru al Mediului), estecã toþi orãºenii ºtiu cã “fã”este un vulgarism.

Dacã toþi orãºenii ar pri-cepe ce mitocãnie fiscalãeste taxa pe stîlp, atunci nui-ar mai interesa cã premie-rul se mai ºi exprimã groso-lan.

Minciuna cã Victor Ponta

ºi Rovana Plumb ar fi crescut pensii-le, cînd, de fapt, le calculaserã greºit,sub nivelul legal, parcã nu a fost atît

de “popularã” ca “fã, Doina”.Ce este mai grav: sã fii ordinar în

vorbire, sau sã minþi?Plagiatul este mai grav

decît minciuna cã n-ai fi pla-giat?

Acuzaþiile cã GuvernulPonta este corupt, repetatformulate de preºedinteleTraian Bãsescu, nu au avutaudienþa de care se bucurã“fã, Doina”.

MAKE

(continuare în pagina 3)