ermonia unui btrn-Anton Pann

Un btrn trecut n zileFiind foarte ermonos,La dame i la copileEra i mai cu prisos.ntr-o zi vznd c vineO dam a-l cerceta,El cu prere de bineVrnd ei a se arta,Ieind s o-ntmpineze,Pe loc de bret o ia,Chip s o ajutorezeCa s suie scara ea.Dama ncepu s zic:- "Las, m rog, n-osteni!C nu sunt vro mititic,Poci i singur veni!"El i rspunse: "- Prea bine,Te-a lsa, sufletul meu!Dar s te ascult nu-mi vine,C m tem s nu caz eu"

Muli sunt carii ne aratPolitic de prisos,Dar ermonia cea datPrivete-n a lor folos.