Analiza diacronica a valorificarii resurselor turistice in Romania

Analiza diagnostic-studii de cazNivele şi direcţii de acţiune din punct de

vedere organizatoric şi managerial

ANALIZA DIAGNOSTIC A STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

TURISMULUI ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL DURABILITĂŢII

Analiza diacronica a valorificarii resurselor turistice in Romania

Analiza diacronica a valorificarii resurselor turistice in Romania

Perioada interbelica

Perioada interbelica

Perioada contemporană =după al doilea război mondial-prezent

Perioada contemporană =după al doilea război mondial-prezent

Perioada contemporană =după al doilea război mondial-prezent

Perioada contemporană =după al doilea război mondial-prezent

Structurile turistice 2009, 2010, 2011

Numãrul de structuri: 5095, 5222, 5003Hoteluri :1170, 1246, 1319Moteluri: 146, 151, 184Hanuri turistice: 5, 4, 4Hosteluri: 97, 114, 145 Vile turistice: 747, 768, 548Bungalouri: 265, 267, 205Cabane turistice 123, 134, 147Sate de vacantã 4, 4, 5Campinguri 55, 51, 44Tabere de elevi 111, 92, 69Popasuri turistice: 30,32,41Pensiuni agroturistice 1412,1354, 1210Cãsute turistice: 46, 49, 27Spatii de cazare pe nave: 6, 7, 5

Clasificarea pe categorii de confort2011

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

TOTAL 91 502 2101 1689 468 152

Hoteluri 24 194 611 402 80 8

Pensiuni 9 100 504 372 64 1

Pensiuni agroturistice

13 107 490 539 61 0

Vile 45 96 211 147 46 0

2012• Capacitatea existenta in functiune: 68.417.000• Proprietate privata: 62.316.000• Flux turistic 7.032.000• Straini: 1.517.000 o crestere de 0,3% fata de 2011:

Ungaria, Moldova, Bulgaria, Ucraina (rutiera, aeriana, feroviara, navala)

• Total innoptari:17.979.000• Straini: 3.067.000• Grad mediu de ocupare: 26.4%• Durata medie a sejurului: 2.5 zile/2 zile (straini)

Capacitatea de cazare (hoteluri)

Numarul innoptarilor in hoteluri si gradul de ocupare, 2011

2.2. Stadiul actual de valorificare a resurselor turistice pe forme de turism• Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră

care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent se găsescîn ţara noastră.A. apele minerale reci, cuprind:

• - ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneşti şi cu caracter termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);

• - ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei, Buziaş, Lipova, Tuşnad, Borsec);

• ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu);

• mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);• - ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de

Jos, Amara, Ocna Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);• - ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită

componentelor clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Pucioasa, Săcele);

• - ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele, Biborţeni, Tuşnad, Vatra Dornei);

• - ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);• - ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna);• - ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).

Statiuni balneare2009 2011

Statiuni montane2009 2011

Numar unitati 377 413 1052 1154Hoteluri 118 135 118 147

Moteluri 7 10 10 18

Hanuri - - - -

Hosteluri 5 10 8 16

Vile 83 73 133 131

Bungalow-uri 17 12 11 8

Cabane 4 9 70 82

Sate - - 2 3

Camping 15 11 6 4

Tabere 19 8 22 16

Popasuri 5 7 8 9

Pensiuni 79 98 198 258

Pensiuni agro 34 39 465 459

Casute 6 9 2 3

Nave - - 1 -

Cazati 2009-2012

2009-2011

innoptari romani straini

Romania 14 657 74414 912 557

2 667 6663 066 882

Statiuni 4 532 4504 238 654

92 237103 503

Statiuni montane

1 671 2601 812 579

186 808207 469

• 2.3. Analize SWOT a turismului balnear• Puncte tari:

– Ape carbogazoase 3000 de aparitii ( ape alcaline sau alcalino-ferunginoase: CO, Tinca; ape feruginoase: Slanic M, Biborteni, Lipova; ape sarate sau clorurosodice-Subcarpati, DCT, Calimanesti, Olanesti, Buzias; sulfuroase-CO. Subcarpati-Pucioasa, Govora, Nicolina, Mangalia, BH; sulfatate-Ivanda, Breazu; alcalino-teroase: CO, DV; iodurate-Baltatesti, Olanesti, Calimanesti, Bazna, Praid

– Prezenta izvoarelor termale: CV, DV, CO, CM, Coc, SG

– Emanatii mofetice– Namoluri terapeutice, peloide-turba, sapropelice– 30% zona montana pretabila statiunilor

climaterice– Numarul mare de statiuni de interes national si

local

• Nationale• Amara, Azuga, Buşteni, Buziaş,Băile Govora, Băile Felix,

Băile HerculaneBăile Olăneşti, Băile Tuşnad, Câmpulung Moldovenesc, Cap Aurora, CălimăneştiCostineşti, Covasna, Eforie Nord, Eforie Sud, Geoagiu, Gura Humorului, JupiterMamaia, Mangalia, Moneasa, Neptun-Olimp, Poiana Braşov, Predeal, PucioasaSlănic, Saturn, Sinaia, Sângeoz Băi, Slănic Moldova, Sovata, Târgu Ocna, TechirghiolVatra Dornei, Venus, Voineasa, Piatra Neamt

• Locale• Mai, Albac, Albeştii de Muscel, Arieşeni,Balvanyos,

Bazna, Bălţăţeşti,Băile Homorod,Băile Turda,Băile Băiţa,Borsec,Borşa, Bran,Breaza,Călacea,Cheia,Crivaia,Durău,Harghita,Horezu, Izvorul Mureşului,Lacu Roşu,Lacu Sărat,Lipova,Moieciu,Ocna Şugatag,Păltiniş,Pârâul Rece,Praid,Săcelu,Sărata-MonteoruSecu,Semenic,Snagov,Stâna de Vale,Straja,Soveja,TăşnadTimişu de Sus,Tinca,Trei Ape,Vălenii de Munte,Vaţa de Jos, Zona Fântânele, Zona Muntele Băişorii

• Dezvoltarea structurilor de cazare mici si mijlocii: pensiuni, pensiuni agro-turistice

• Personal medical bine calificat• Accesarea statiunilor de turismul intern• ¼ din innoptarile turistice ale Romaniei

Puncte slabe• Numarul redus al turistilor internationali• Emigrarea personalului medical• Numar redus al structurilor turistice superior clasificate• Nemodernizarea infrastructurilor turistice• Instalatii invechite• Operarea limitata a agentiilor tur operatoare sau detaliste

pe piata interna a turismului balenar si climateric• Pregatirea slaba a personalului• Agrement insuficient dezvoltat• Turism necontrolat…..

Oportunitati• Accesarea fondurilor structurale• Promovarea de catre ME• Lipsa concurentei de gen pe piata Modovei,

Ucrainei…• Apartenenta la UE

Riscuri• Coruptie• Acces dificil• Infractionalitate• Nivelul scazut de trai al populatiei Romaniei• Poluarea cu deseuri nebiodegradabile• Diagnostic: dezvoltare durabila posibila

• http://smcse.incdt.ro/index.pl/ccts_ro• http://www.mdrl.ro/_documente/turism/

studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

Turismul cultural si DD

• CLASAMENT (in ordine descrescătoare) :Indicele capacităţii instituţiilor şi operatorilor culturali (incluzînd neponderat în calcul patrimoniul UNESCO), pe regiunile de dezvoltare din România (date din 2004):1.Bucureşti-Ilfov :1,482. Nord-Vest : 1,843. Vest : 1,574. Sud-Vest : 0,775. Nord-Est : 1,526. Sud-Muntenia : 0,597. Sud-Est : 1,228. Centru : 1,72

Analiza SWOT a turismului cultural românesc

PUNCTE TARI1. Bogăţia patrimoniului material

şi imaterial 2. Multiculturalitatea spaţiului

românesc3. Numărul mare de obiective

turistice incluse în patrimoniul UNESCO

4. Existenţa de structuri turistice cu funcţie de cazare în toate oraşele ţării

PUNCTE SLABE1. numărul centrelor de informare

şi promovare turistică foarte redus

2. turismul cultural nu beneficiază de fonduri foarte importante

3.lipsa unor campanii publicitare mai agresive şi mai bine centrate

- lipsa unei infrastructuri corespunzătoare

……..

OPORTUNITǍŢI

1. Cererea pentru cultură este tot mai mare, iar România prezintă numeroase atracţii

2. Interesul turiştilor străini pentru valorile româneşti

3. Alocarea de fonduri din partea instituţiilor europene pentru susţinerea şi promovarea culturilor naţionale

RISCURI

1.Lipsa de comunicare între sectorul de stat şi cel privat în promovarea destinaţiilor culturale

2.Nerespectarea obiectivului turistic ca o sursă suplimentară de venit

3. Calitatea discutabilă a unor servicii turistice

Diagnostic, prioritizare

Diagnostic

• Dezvoltare in stagnare• PT

• R O

• • PS

Prioritizare

• Maximizarea tuturor punctelor slabe este posibila=convertirea lor in puncte tari

• Reducerea riscurilor este posibila

• Turismul cultural poate fi convertit cel mai usor in cerintele dezvoltarii durabile

Scenarii (focus grup)

Termen scurtTeremen mediu Termen lung

• Benefic-benefic• Castig-pierdere• Pierdere-pierdere• Pierdere-castig

Respectarea unor principii UE:1.Pastrarea autonomiei culturii si artei2.Sustinerea libertatii de creatie3.Sprijinirea mobilitatii specialistilor4.Protejarea PC5.Proiectarea ofertei pe baza cerintelor consumatorului6.Promovarea multiculturalitatii7.Promovarea identitatii nationale8.Stimularea dezvoltarii patrimoniului cultural material si imaterial

9.(UNESCO, CE, Comisia Europeana pentru Cultura)

Nivele şi direcţii de acţiune din punct de vedere organizatoric şi managerial

• Fondurile structurale. • Piata europeana exista o tendinta spre trecerea de la pachete

turistice standard la vacante personalizate. • Romania ar trebui sa se incadreze in aceasta evolutie,

promovand mai multe tipuri de turism, de la cel cultural, la cel de aventura.

• Promovare.Centre de informare interne si internationale• Atragerea operatorilor internationali TUI si TC• Sevicii de calitate,• Personal calificat,• Raport optim intre pret si servicii• Imbunatatirea infrastructurii generale. Refacerea mediului• Educatia cetateanului

1. Nistoreanu P., Tudorescu N. – Managementul prestaţiei turistice, Editura Cargo, Bucureşti, 2002

2. Nicolescu, R. – Tehnologia Restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucuresti , 1999

3. Lupu, N. – Hotelul-economie şi management, Editura Bic All, Bucureşti, 1998

4. Minciu Rodica, Zadig Rodica – Economia şi tehnica serviciilor de alimentaţie publică şi turism, Lito ASE, Bucureşti, 1984

5. Nistoreanu, P., Management în Turism Servicii, biblioteca online ASE