Post on 02-Feb-2018
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 1/36
37. Moda
vesLimentarl
il
anul 1904.
.t
l.
ici
g1
;1r;rr'r'l
; rl
V,.:
I irrr"rr l;r-
lnrnirritru
(lirL
rnul ls:r;.
;ls.
in
anii
1916
It)1.7.
i35.
All,
aspccb
al
vcsl,imen-
La ,ici
din
anul
1897.
Sint for-
ilre
ce
cornporLi
un
oarecare
grad
de
pcrrnarrcnlir
esl,eticii,
reveniud
in
perioatlele
urml-
l,oare
cu u;oare
modificdri.
36.
n{oda
Ycstimen{ari lemi-
lrirrir
de
Lr
fncepu
Lul
secolu-
lui
nostru
(1901).
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 2/36
39.
lnlrc
1920
si 1930
Psle
lir
modi
corPul
leminirr
nluL
(
norecli
L,,scindrr
rrr")
,.'r
liicioirrolo
lrrrtSi
5i
bustul mic.
Femcile
se
tund
scrtrl si
Prelerit
coa-
fat,ui
discrei
de
biP
,,Pcr-
manen
1,".
42.
N{odel
din
1939.
L0.
Linirr
pollci
Lrcce
discrot,
in
aceasLi
pcrioadir,
cind
deasupra
ge-
nunchilor,
cind uqor
sub
ei.
l'{odcl
tlin
I
929.
1r1.
Anl,iconl'ormis-
rnrrl rnodci
sittt
rnocla
anticonlor-
mismului
in viziLr-
nca iui
I'arrl
Poirct,
cel
carc
prociamasc
abandonarcil
corse-
tului"
XIodel
r-lin
'l
930.
:;;
.1:1.
ll
oda
;trtttltti
L942.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 3/36
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 4/36
48.
Alritrrri
de
veslimenlalia
,,haut,e
coulurc"
care
consacia,
pinti
spre mijlocul
secolului
XX,
morla vpslinrorLtarr'i,
sr, irrrl,lnc
de
plin
deceniul
qase
Ei
vcsLi-
mcntafia
tip
,,boutique".
Un
nio-
del din
prirnii
ani
ai
deceniului
iap
le.
50.
Alt
modcl c1c
searir
,,I.'olhlore-Looh"
(1977
).
49.
l\rlodet
de
scari,
in
,,I'oll<lore-Look"
(1e7i).
:,
l.
I rLinzindLl-sc de
la
vesl,i-
rrr,rnLttlia
bip,,haule
corrLure",
l;r
cea tip
,,boul,ique"
Ei,,prdl,-i-
1,oller",
moda
vesLimenLari fc-
rrrirrinf,
asimileazi
profiJuri,croicli
r
i rrraleria]e
considerate
anl,erior
rrulrloprii.
.Aici:
un,,ansarnblrt"
t)r'ul)us
de Nina
lticci ln 1938.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 5/36
53.
InteresantA
se
dove-
deqle
;i
evolulia
costumu-
lui
leminin
ponlru practi-
cltnu
divcrsplor
sporluri
srlu f
An
Irrr
simpJe]c
nsl,i-
viLii i
recrcative.
Aici:
co-
clrcle
pracl
iciud
pescrrilll
crr Lrrtdi ,a
(1886).
54. Femeie
vinaLor(1
8931.
de
se-
:,ir- IJlCl(lllSl,il
Itr inceputul
colului
XX.
trt
xttiitttr'),/4
52a.-51
b 52 r:.
\'t'slitiri'ttlitl.ic
srtu
irnbliroiirrrinlo
rlc
lrrtlu
I
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 6/36
56.
Coslumul
feminin
de
tcnis
irairrLe
de 1880"
i9.
Cost.urnul
feminin
tlc
tenis in
1930.
60.
Cosl,rrrnul
Lc.rrrinirt ile
baie
la
lnce-
putul
sccolrrlui
X\.
7.
Cosl.rrmul
ferninin
de
tenis
tn
1395.
53.
CosLumrrl
fcrnirrin
de
tenis ln
1915.
61. Costumul
Jeminin
de baic
ln
1919.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 7/36
IV.
DESIGN.UL,
AL'[ ASPECT
IiIi-
LEVANT PENTRU
EXPANSTUNEA
CONTEMPORAN,[.
A
ESTDTICULUI
64.
F
ormii din
peri-
oada
cind
frumrrsr:-
ea
obiectului
uli-
lilar
seimpunca t'rr
ajutorul
decora i-
unilor:
ceas
,,Me-
fant" din secohrl
XVIII
{Fran a).
65a.
-
65b.
Pc
vre-
me:r
cind inLre
Ilrr-
musetea
obiectulrri
industrial
qi
ccl
artizanal
nu
oraru
retinu[e deosei.riri
esen iale.
Aubomo-
bile
care
mai
p[s-
treazd
lncd elemoD-
te
de birj5.
62. Coslumul
lcnrirrin
dc
baie
ln
lg30
63.
Costumul
ferninin de
baie tn
1965.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 8/36
fi9. lntrerupdtoare
r
900.
qi
comrrLaLoare
electrice
din
jurul
anului
66.
lncepulurilc lractoru]ui:
1868. Marca,,Stanclish".
67.
1885.
Traclor
,,J.
l.
Case".
70.
BricheLe
din
1932.
71.
O
panoplie
de
forrne
uLiliIare,
pro-
duse
indusLrial,
de
datir.
recenid..
68.
{915.
Traclor
,,
IIeider".
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 9/36
72.
Fier electric de
cnlcat (1973).
73.
Fier clcctric
de
cdlcat,
pentru voiaj
(1
e84)
.
74. Fier electric
do
cirlcat
ln
viziune
neconven ionald
(r
eBl
).
:,ir:
i:njtffigt
I
lffi:
+9i$&
+nq
.1*14
',r(;.
Taclm
de
voiaj,
,lirr
material
Plas-
Iir:,
nerefolosibil'
Tactm
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 10/36
79. Telefonul ln
varianld
tradifi-
onali.
80. Telefonul
in
variante cu disc
gi
variante
cu
bu-
toane.
77.
Servici
de
masf,
din
porlelan
78.
Obier::Le
rfr 1.iiric.
tlc
bu-
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 11/36
iai.r,,..,
,,,,
,,
, ',.: , ,
,r:rr:rr
:r , ',,,,,
lrtr.r,.r,
.:":r:
ii.ir,:r,ii.,,
,'
:'
'
:
:,
r
i
81. Telelon
porlaLiv,
cu
Lidrcl.e,
folosibi.t in
spitale, lroLclur,i,
restauranl,e. Pe
un l,ichet
oblinut anLcrior si
introdus
in
aparat,
pe
timpul
ut,ilizlrii
iui,
lelefonul
calcruleaz.i
gi
imprimi
costul
care
se
pliLeEl,e
apoi la casii.
82. UsciiLor electric
sul'lanl.
u3.
I{agintl
de ctsut,
cu
accesorii,
pentru
praclicat
croitoria.
E4.
Magind
de
cusut penLru
folosilf5.
casnicri.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 12/36
85.
Lampi
de*birou
cu
ilt
Lrebuin l.iri
speciale.
86.
Picup
comltut,erizat.
"xliiiutii-
rslx.iN
ti7.
Cornputer
domesLitr
BB.
Computer
porl.abil.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 13/36
89.
Telcvizor
color
modulab.
pcnLru
sort,imcttl,e
de
isp
cccr
iiiiliiliilriilii
lrir:,xir,
jilr,lii,,o,,,ii
l-il,irii:irriiii'f.$liiil:ili$
90.
Telcvizor
color
de
,,J:
u
zunar"
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 14/36
95.
,Sezlong
pentru
rlotarea
avioanelor
de
ciltlLori
(1984)'
1)6.
$ezlong
-
crealie
Le
Corbr-rsier,
P'
Jeannerct'
qi Charlol'te
l'crriand
(1928)'
93.
Foioliu
pereche
t0te-ri-l-6 be
94.
Fol.oliu.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 15/36
rl.r
i,ir)
)9. llicicicLit
nji,:ibil'r
tlatli|,ional.
100.
l\Iolociclolit
tlc orrrg.
t
01.
Biciole
l.ii
Plia-
l)ila
de
concep ic
rroui.
(variani.a
dc-
pliati).
97.
Biloi-r,
98.
IIol;i]r{rr
de
l:i'rou.
i:l
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 16/36
102.
Irropuncrc
ric rczolvare
a
problcntillor l,ehnice
si dc
conlort
pent'ru
un
liil.or
autornobil.
104.
Un
lttlottrlisttt
ile ['crett
].riric
tltitrlrlili"
r':,:,r
.r,
r
"1rr:i::..:.r,;
105.
Aut,obascuhnl.ii,
103.
Una
din
iposiazele
automobilului
dc asLtizr.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 17/36
;4;,
:g:,'g
xil
nibgscoPffi
Rrffi
HA
ffi
srg'fi
$frm
A
fqEfUgeEl
P[elN
Bf-&TW?'{ffsdffiffifiWL'
TEE4${ICII MOPERNF
Se cloveclesLe
profund
semnifioativ'
pentru
vre-
;"";;
;;"i;;.'i;
trdim,
ql
fenomenul,
rc.lescol"
ririi
estetice
a
,tatl,'ii
'prin
itrterrnediul
tehnjcii
-oauttt".
Aspectele
lui
cele
mai
re-levante
lrnpurl
atentiei
noastre
cazurile
turismului
rle
masX'
altl
Tlr*,Irri'in.r**^t"r
Ei
aie
folografiei'.
Dezvoltarea
comuilicaliiioq
aparrt'ra
qr
per-
f*"bionarea
noilor
*;,itn"i"'
'le
tl'unlpor'l
Ieio-
"i.i'.
na"ut.
t'uticr,
aerian
uu
iitlesrrlL
-
uqc
c'ui:l
#
;#t.i;I;
;;;;;4";t.
nici
nu se
putea
hrrnui
-
;;;h.5"il;
*i,re
cet"
mai
tiiver:se
puncle
aie
pla-
;;i;i"lis;;"i.tl
p'"r.*tind
tot
rnai
pulirr[
impor-
tan d.
Vechea
literatur5
de
cdldl'orii
st'd
mtii'burie
a
interesului
pe
care
i"tntd"u"ttu
l-a
prezent'at
fru-
;;;;i;; ldrilor
inde'pat'LuLe,
a
linulurilor
rrecu-
;;;;iq
-cu-fauna'
qi'
tto''*
ior'mii'ifict'i'
c'a ie
accstui
interes
.on*t'uni,
se
ajtinge'
treptab'
;i
ir1
artele
vizuale
la
o
infisloger"e.ma.l
compiexu
Fr
Irtui
apropiat,h
de
adev[r
a
condrlier
umalle'
Dac5.
pentrrr
artiqtii
antichilS'tii
rtalura
con-
stit;;';'precuJn'e
iubiect
rie
inrital'i''
tn
privinIa
:il;il";i;i
i*i*"t
formei
capahile
s5'
incinLe
nrivirea.
pentru
out
tlu mai
tirziu
ea
va
reprezcnba
5t;J;iliJ'*iri
J."it
atit'
In
viv'iunea-
art'iqlilor
fii"
Birii'nn.ii,
t*tn*n
se
ccnfund[
pe
tle
o
parttr
.1,,
p,,;.ujut
pitorescli
idiliL:,
iar^py
J-e.
alli
purtt'
;;
;i;il;"f
fi;nt,*totJl'i"o''*
tn
bintuie
i.clLi1rtrir.a
385
106.
Tren
electric
de
mare
vil,ezi,
pe
pern5 magnehoii.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 18/36
oamenilor.
Din
grote,
din
desi;ul
pddurilor,
din
strdfundurile
mdrilor
amenin ,d fantastica
lume
de
mongtri,
atit
de sugestiv imortalizatd
in
piatrd
de
sculptorii
ce
au
lucrat
decoraliunile catedralelor'
gotice,
sau
relatalS,
prin
linie
qi
culoare,
pe
supor-
turi
capabile
sd
ddinuic
peste
secole,
de
pictorii
fla-
nrauzi.
Julgis
IlalLru-Saitis
(n.
1903) prezintd
amplu
aceast,E. r'iziune in Le Moyen
Age
plmntasttque*.
Artigtii
llenaqterii
inleleg
natura ca
pe
o
inepui-
zabild
surs[
cle sugestii
in legdturd
cu
armonia
qi
echilitrrul
folmelor.
Perioada
barocl
consacrd na-
tura vdzut:i
de
altiqti
in
primul rind ca surs"i.
de
mister. Dupd
,,monentele"
de
revenire
a
idilis-
mului,
din secolul
X\IIII
indeosehi,
aceeaqi
vizi-
une
asupra
natulii
va
domina
si
in prima
jumdtate
a veacutrui trecut,, cu anumiLe
prelungiri pind
mult
mai
tirziu.
Cdltltorii
din
perioada
romantis-
mului,
etnografii
gi
antropologii
lelateazd,
in
ace-
lagi
spirit,
despre
locuri si
populal;ii
lndr:pdrtate.
Omul
exotic,
in varianLcle
sale
iirtotcleauna
epa-
tante,
con,.,tituie
tema
favoritd
a
jurnalclor
de
cildtorii, a
obselvaliilor
cu caractr:r
etnografic,
a
corespondenlei
celor
porniti
1n
cucerirea
de
colonii.
Despre
modul
cum
cdl5toriile
in
spaliile
geo-
grafice qi culturale
inclepdrtate
au
contribuit,
dupd
Renagtere,
la extinderea orizonturitror
altei
europene,
vorbesc
unele
dintre
cele mai semnifi-
cative
crealii
in
domeniile
degenului qi picturii,
ale
formelor
decorative
din
porleltLn,
din metale
sau
pietre
semipretioase. A;a-zisele
subiecte
exo-
tice,
unele
motive
olnamentale, ca
qi numeroaseie
tehnici
importate
de pe
albe
continente
gi
asi-
rnilate de cuhura
europearrd consacrd
nu doar
preocupiri lntimplStoare, ci o
adevdlal,d
liir-
gire
a
orir,onl,uriior.
Sub
alt
aspect,
intervine
fenomenul
descoperirii
frurnusellii
umane
exotice,
carc
rra
conLinua,
fie sd
inr,rige,
fie
sX
fascineze,
atit
pe plalul realix,[,Lii, cit gi
pe
planul
imagina-
liei.
*
Jurgis
Baltru3aitis, Epul
iVlt:cliu
fantastric,
Bucuregti,
trld. Meridiane,
1975.
['oturi,
pirri
spre
lnceprtl
ul
stcc'ltrlui
nr'strtt'
".,
.'..l,i
iri'1.':i l,r
'lrrlrnusrtieit
rral-trt'ii
td'imurilol
i'rlt,'ni,
tuf
,'
l;n
rlrtrprleslt'
tiifit'il
,si
rrlr'r'nttiif
icatir
i"";l;;';;,',i
t,,,*ibilit,ifil,'
clo t:'ilalt'rio
;1lrr
1'c'161'
.",r1
rittiUi
nnn1X,ri. Costul
ridilaL
al
trurrsporturilot''
i.,""i,,'-l:.1'i"'ii,iutnr.,,
tnare,
int,Ldeaurtit
r-rbosi-
i;;I:"
""i.idi-r".'
inconf,r
[ul
.
sejurului'
eons.li-
iiiu,r'
tJL
uLiidu
limitirri
in
prir
irrti
posibiliteqilor
a.
aupf"u*te'
pent'ru
ct'le
mai
multe
categorii
de
populalie.
Nu
siut
prea
greu
de
identificat
cauzele
muba-
tiilor
stitvetiitu
ii vrcrnurile
recente,
mut'atii
care
i#"t'I,,tit^oi
"o^i;;;;"
tle
masa,
anirernind
;di'#;"i;'^nt"riit"i
a"
oarneni'
Intervine'-
mai
intii.
problema
cn;Elerii
nivelului
general
tle bun5-
;tffi
"i;';;lu''it"Lnu
pt'poareloi
di*
.liuropa
.9i
A-*1."
J.-'Xct*a,
ta
unete popoare
de'
pe
cele-
i"it"-"""titrcnte.
Fe
acest foncl
se.
inregisl'reazd'
o
;;i"j;;;,ionsiderabilit
a dimensiunilor
timpului
iiiltt."n"rtf"sarile
se
poL
cflctua.intr-un.tinrp
mul
*"i';iuri
a.ijit
inninte'
irt condilrii
de
sigural '3
qi
confort
sporite,
pritindu-se
opta
pentru
mrJloa-
".it
a.
tr'ansport^cele
mai
convenabile,
in func 'ie
al'
p".ilineqit"
tlttutt"iare
qi
gusturile
omului'
-Condiliile
de.cazare
;i..facilitnlile-de
contact
direct
cu
oamenl
gi locurile
comport[
amelioriri
"""ti""il
Modicitaiea
prelurilor,
in
anumite
ca-
,"ti-
""ft""nte
totuqi,
iac
'
din
turism-.
un
.
tin
de
*""ii*i"*
clemocraltic
ti
s
pe
cif
i c
d
civili
za
l'iei
seco-
iului
XX.
S"
"ereil.";t"
i;";;;te
direcliile:
din
est
snre
vest,
din
nord
spre
sud
qt lnvers;
se
sco-
;;;"J#
rct;i'
oarneni,
iocuri'
fior[,
faun6,
pei-
saje,'
datini
9i
obiceiuri,
credirr 'e
etc'
De
bun[
seam5.,
lumea
a
devenit
mult
mai
intirnd
-
iar
rnodificdrile
operate.
pe
planul.
con-
vinserilor,
menlalit[ ilol
qi sentimentelor
trAtte
,,"
"o
po.a"re
foarle
impo.rtanlS
in
aspiraliile
pe
"*.
f[
nutrim,
in
idealurite
pe
care
ni
le fdurim
-
gra,tie
dezvoltdrii
turismului'
;Tu"ismul
presupune'
prin
defini,tie,
contactul
direct
cu
locuri
gi oameni'
Bl
antreneaz[
lntot-
deauna
doar
pe
cei
care
nu
se
mulJumesc
cu
,,rela-
?87
i
t
i
l
l
386
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 19/36
tdrilet', cu
,,martoriitt,
clt
,,mostrelett,
ci vOr
sf,
vadd
,,la
fala
locului",
iar
numdrul
acest,ora
este
ln
permanentd
creqtere.
Stind
qi
judecind
atent,
lucrurile,
va
trebui
sd
recunoastem
cd
insd$i
sfera
frumosului
s-a
extins
o datd 6u
dezvoltar6a
con-
temporand
a
turismului.
Frumuseti
necunoscute
anterior au
ajuns
sd
facd
parte
din
universul
nos-
tru
rntrm.
Aldturi
de
contactul
direct
cu
oamenii
si locu-
rile,
cu frumuselile
naturii,
trebuie recurioscutd
lnsd
;i
posibilitatea
unui
contact
indirect.
Doud
din
descoperirile
gtiin,tifico-tehnice
moderne
au
con-
tribuit hotdritor
la
cunoasterea
indirectd
a fru-
muse,tilor
naturii
de
cdtre
irr*.a
de
azi.
Prima
este
cea
legatd
de descoperirea
princi-
piilor
;i
tehnicilor
fotografiei,
in
prima
jumdtate
a
secolului
XIX,
de
cdtre
Nic6phore
Niepce
(1765-1833)
;i
Jacques
Daguerre
(L787
-1,851).
Perfec.tiondrile survenite
ulterior
corrduc, spre
1875,
la
apari,tia
emulsiilor
pe suport
suplu
care
urmau s5. consacre tehnica
diapozitivelor
aqa
cum
o cunoastem
qi
in
prezent.
Fotografia
se
identificd,
prin
excelentd,
cu
imaginea
staticd.
Sursa
de referinld
e
re ,inutd
comprimat
cu
ajutorul
aparatului
de
luat
vederi
qi
fixatd prin
procedee
chimice
mai
intii
pe
un
suport
intermediar
in
negativ,
apoi pe
suportul
definitiv
in
pozitiv.
A;adar,
propriu imaginii
foto-
grafice
se
dovedeste
intotdeauna
refelirea
la
ceva
existent
obiectiv.
Dupd
cum
observa
Jean Mitry
(1907-tgBB),
un
cunoscut
teoretician francez care
a
studiat
pro-
blematica
imaginii
ln
lumina
experienlelor
cine-
matografiei, tocmai
prin
asta
imaginea
fotogra-
fic5. asemenea celei
filmice
-
in
starea
sa
de
foto-
gram5.
-
nu
poate
constilui o
reprezentare exactd
a
realil,dlii
inrogistrate; ceea
ce ea
prezintd
devine
altceva
decit intregul asupla
cdruia obiectivul
aparatului
cle
luat vederi
s-a
oprit.
Vocabularul
fotografic
;i
filmic
dispune,
dupd
cum
se qtie,
de
ciliva
termeni
indicind tocmai
condiliile spe-
cifice
imaginii
astfel
tnleleasd.
li
vom
prezenla,
sprijinindu-ne
pe
defini ,iile
date de
c5tre
Jean
Mitrv,
atib
in
Estdthiquc
ct
psychologic
du
cininru
{Paris,
vol.
l-19ffi1
vol.- Il-1965),
clt
qi
ln
,,Dictionnairr
du
dnimrz"
Paris,
1967)'
Cuvintul
cadru
indicd
-
ln
corrtextul
la
care
ne referim
-
,,fereastratt
sau
,,deschiderea"
apa-
ratului
de fotografiat
sau
filmat.
Prin
extinde're,
el
mai
desem.neiz[
;i
limitele
imaginii
fotografice
sau
filmice,
deLerminate
de
,,deschiderel"
-qpq-
ratului,
dar
qi
-
in
cazul
proiecliei
-
de limi-
tele
ecranului.
Cinutul
este
spaliul
vizat
de
aparatul
de
luat
vetleri;'el
poate
fi mai
mult
sau
mai
pulin
lntins,
clullir.
cum'esttl
vorba
de
un
mare
ansamJllur
de un
plan apropiat
sau lndePdrtat.
^
Uighiii
se
cere
inleles
drept
punctul
tle
vedere
din
caie
inregistrirm
orice formd
$au
grup
de forme
pe
peliculd.
'
'Planul'
ar
desemna
ansamblul
imaginilor
luat
din acelasi
unqhi
qi
cu
acelagi
cadraj.
Dar,
s5'-l
ascultdm,'
p.ni.., dclalierc
9i
completare,
pe..Je.an
Mittut
,,Fiind
imaginc
animatd,
imaginea
filmicri
**ie
"constituitd
cli"ntr-un
oarccare
numdr
de
in-
stantanee
succesive.
Iiiecare
serie
cle
ins[antanee
"irr"J
aceeaqi
ac ,iune
san acelaqi
obiect,
sub
acelasi
unshi,
consiituie
ceea
ce
se'numeqte
plan'
Planul
est6
unitatea
filmic5,
s5.
spunem
ata'
com-
plexA,
iar multiplele
elemente
fotografice
care-l
iompun
se
numesc
fologrumt.
focmai
asupra
acestei
unitdli
elemertare,
&su-
pra
ucestei
imaqini
fotografice
individuale
vrern
s5. st{ruim.
O
imagine
fotograficri
este
reproducerea
meca-
nicb.
a
cirilputui
viTat
prin
intermedjul
obiectivu-
lui, ca
""rolt"t
al
imprimlrii
zonelor
luminoase
uie'ac*st,ria
gi consecinl,l
a
reacliilor
foto-chimice
ale unei
emulsii
sensibile
turnabe
pe
un
suport
cr,rlulozic.
Se
poabe
deci spune
cd
aceastl
repro-
ducere
ca atare
este
aproape
impersonald'
Insd
orice
fotografib
e
f[cutd
cle
un
fotograf'
Trebuind
sd
inregistreze
o
realitattl
oarccar:e'
-oPe-
ratorul
(sau
fotlgraful
-
n.n.)
procedeazd
la
cr
anumitd
alegere;
-iqi
delimiteazl
cadrul'
Dacd
e
;;;;i;,
'-
o"gittireirii
elementele
repartizate ln
389
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 20/36
cimp, stabilind
unele
raporturi
armonioase.
Mai
mult,
regllnd
intensitatea
eclerajului
gi compunlnd
cu umbrele
gi
luminile,
el
reliefeazd
volumele
sau
le
estompeazd.
Deschiderea
diafragmei, cantitatea
de
lumind
-
mai mare
ori
mai
micd
-
admisd
l.n camera
obscurd
respectivd
asigurd si
ea o
valoare
particulard
imaginii,
deci
lucrurilor
reprezentate.
Aqa
cd imaginea
fotograficd
e
intotdeauna
rodul
unei anume
.
interpretdri.
Ea
este
mdrturia
unei
priviri
;i,
prin
aceasta, e
incdrcatS. de
o
anumitd
subiectivitate.
Se
poate
spune
cd ea este
redare
< mecanicS.
r
a
unei
priviri personale
lndreptatd
asupra
unui
subiect determiriat, subiect
car-e,
de
altminteri,
ar
fi putut
fi
compus in
prealabil.
Pe
scurt,
aceastS.
imagine
poate
fi
incdrcatd
de
cali-
t5 i estetice, concomitent cu o
anumitd
intenlio-
nalitate"
*.
Meritd
amintite
cu acest
prilej qi interesantele
observa,tii
ale
lui
Lewis
Mumford
referitoare la
statutul
estetic
al
fotografiei,
prin
comparatie cu
celelalte
arte,
formulate
in
cartea
mai veche,
pe
nedrept
uitatd:
-
Teclm,ics
and
Cit,ilisation
-
la caie
ne-am
mai referit.
In
ciuda
aerului
usor
desuet
qi
a
stingdciilor de exprimare, adevdrul
observaliilor
formulate tn cartea
lui Lewis
Mum-
ford se'pdstreazi
nealterat,
sunind in
perfect
consens
cu ceea
ce
va
spune
mai tirziu
qi
Jean
Mitry,
completindu-l sau,
chiar,
explicindu-l:
,,Fie-
care fotografie,
oricit de
mult ar
fi studiat-o
auto-
rul
ei
qi oricare
ar
fi
timpul ei
de
expunere,
este
esenlialmente
un
instantaneu.
Ea constituie o
ten-
tativd
de
a
reline
qi
pdtrunde
esenla
unui
moment
unic,
singurul semnificativ dintre miile
pe
care
ni
le oferd
via,ta
de fiecare
zi.
Dar,
spre
deosebire
de
artistul
plastic,
fotograful
nu-gi
poate prelucra
materialul
ln
intregime
aqa
cum
ar
yrea;
el
tre-
buie
sd re,tind
lucrurile aqa cum
le
gdsegte,
pri-
vite insd din
unghiul
cel
mai
potrivit,
in
condiliile
de iluminare
cele
mai
indicate,
alegindu-pi,
in
*
Jean
Mitry,
Esthilique
et
psychologie
du
cinitna,
Paris, Editions
Universitaires,
t.'I,"
pag."I07.
functie
de
aceasta,
timpul
de
expunere'
El
estc
'obligab
ast'fel
sd
tind
seama
de
elementele
ce concliiioneazS.
arta
sa
-
lumina,
atmosfera,
anoLirnpui,
posibilit5lilo
tchnice
ale
aparatului,
substanlele
'de
developat.
$i
asLa
penLru.cd par-
tea
rnecanicJ.
nu
funclioncazii
de
la
slnc'
trar
rezulbatele
depind
de o
just[
core]ale
a
(
momen-
iului
u
cu
miiloacele
materiale
de
care
dispune"
Desisur.
niui"pictura
nu
poat.e
sd-qi
depdqeasc[
.on,{tiiie
t,:hnice.
Foto'trafia
ins[
tiiferd
tlc
pic-
l,urr{
Jau
descn
pri
n fapLul
ca
pruces-ttl
ci
dc
crea-
t,ic
o
detenminai,
in
[iecar,'
sLutliu
al
sdu,
de
con-
iii tilh
e-rLcrnc;
irt
foLograf
i.'' fartlezia
arLisbului
nu
se
poate tlezidnlui
chiar
atit
de
nelimitat
cum ar
o"L.u's5.
para.
iii
.1".p''n
diferi
lelc
forrne
de
i"*i"i,
[a'carc
se
face
lrecvi'nl'
apc[-atunci
clnd
"ste
v'dtt
a
clespre
libert'atea
artistuh'ri
fotograf,
ele
aihic
in
clisculie
o
all5.
rcalitate tlecit
cea.plo-
priu-rise
fotograficri;
sinL
mai
degrabJ.n
specie
de
iictor.[,
ln
iare
elprnerrbele
fo{'ografiee
serYeso
nentlu
{.iompuilerea
unui
mozaict
asi:L
cum?
pentru
I
,i9i"u
l-,,i*}u
"o-'ntturi
ln rnai
mrllle
cylori
se
.p"i"ura
Ia
pcLece
din
lesdturi
diverse'
Oricare
ar
[l'.rutouo*o'artisticir
a'montajului,
eil
rtu
clerivd
din
apatatul
de
fotografiat,
ci
din
picturH'"
*'
Ipostazele
in care
fotografia
sc
prer'eaz5'
ln{'e-
loselii
noasbrc
ca
rnodalitabe
de relaLars
prrn lma-
"'i?'1.
11s1sselitror
naturii
sint:
fot'ografia
turis-
?i"a,
fotogt'afia
documen'r,ar5.
qi
fobografia
artis-
ticd
sub
unul
din
multiplele
sale
aspecte'
Prima
presupune
relinerea
a
ceea
ce
se
impune
ca
formd
naturale
sau
peisaj
in m5.sur[
s5'
impresioneze
prin
notele
sale
de
prezen 5
qocant5'
A
doua
pre-
.op.trr*
relinerea
a
ceea
ce
se
impune
ca
prezen 5'
materiald
structuratS.
in
sensul
unei
ordini
qi al
unor
armonii
ce
nu-qi
gdsesc
o
explica 'ie
imediatd
in
condiliile
in
care
interven 'ia
uman[
este
ex-
clusd.
A treia
presupune
relinerea
';i
prezentarea
*
Traducerea
italianS.,
Lewis
Mumlord,
Tec.n^ica
e
"utturo),-ttrtliio,
Mondadori
editore,
1964,
pag'
346'
3e1
I
I
390
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 21/36
acolor frumuse ,i din marele tezaur
de
forme natu-
rale
pe
care
numai
un
artist le
poate
sesiza.
A
ve-
doa, se
impune,
prin
urmare,
drcpL
allce,va
declt
a
privi.
Po ,i sd
priverstri
o
form[
qisd
nuremarci
calit[ ,ile
ce
ar
pubea sd
o
impunti
ca pre-
zentd
generatoare
de spectacol,
mai
ales atunci
cind
inl,ervine
problema folosirii unei
aparaturi
sofisticate,
necesitind
o pregdtire
,si
o
experienld
de profesionist.
O
buni
parte
din frumusetile
natu-
rii
fdcute
cunoscute
prin intermediul
fotografiei
se
legitimeazd
pe
atari
temeiuri.
ln decurs de numai
un
seco]
;i
jumdtate
foto-
grafia
a
strdhdtut
un
drum
extraordinar
care
se
idontificd
pe
de o parte cu neincetata
ameJiorare
a
rnaterialelor
qi
tehnicilor,
cu
pelfecl,ionarea,
mini-
aLurizarea
;i
diversificarea aparaLurii, iar
pe
de
altd
parte
cu
captarea crescincld
a
atenliei
publi-
cului
lar:g.
De
la
timpul de
expunere
de
citeva
mi-
rrute
pin[
]a cel
de
cii,eva
miimi
de secuncl5,
de la
tehrricile
alb-negrului,
pind
la
cele
color, intr-o
gamd
do
nuanle
qi
tonuri
aproape egal5.
cu
cea a
picturii, de la
aparatele greoaie
din
secolul
XIX
pin5
la
cele
de buzunar
acl,uale,
functionind pe
bazii
cte
^
program
computerizat,
distanla
este
cnormi.
In
ce
privesbe
interesul
public
qi
impli-
carea
fotografiei
in
via,ta
sociald, devine
edifica-
lor fie qi
faptul
c[
num[rul pasionatilor
fotogra-
fiei
a ajur-rs
asl,r'lzi cle
ordinul
zecilor de
milioane,
iar pia,ta
moncliall
cle
materiale
qi
aparate
fot,o
ounoagte
o cifrd
de afaceri
super,ioarir
celei
a fir-
melor Bocing,
Douglas,
l,ockhead,
Rocklvcll
Inter-
national,
Dasault
;i
Aerospaliai
-
care
produc
toate
avioane
-
lual;e la
un loc.
E
greu
de
spus
tlacii
acest
interes
popular
pentru
fotografie
se
datoreazl
unei
anume
nevoi
umane
intirne
de
a
proba
cu martor:ii
vizuali
specifici,
care
pol,
fi
cu
ugurinld
obtinuli
;i
stocati,
farmecul lumii
din
cate
facr:m
parte,
sau
alt,or
cauze.
Cerb
esLe
c{
fotografia
s-a
dovedit,
unul
ilintre
factorii oe au
crlrrtribuit incontesl,abiI
la
dezvriluirea
;i
popr.rlari-
zi{re&
fmmuset,ilor
naturii
in
secolul
XX.
\ra fi
inlotdeauna greu
cle
spus,
de
asemenea,
in
cc
md-
surd
ea
a
impulsionat
insdqi
dezvoltarea
conlern-
;;;;"{
"
i;j-;tl"i,
a unor
sporturi
qi
activildlr
io"routi"o
de clat[
recentd.
Rdmlne
neindoielnic;
ins,{ fapbul
cd
muh,e
dintre
cunoqtin 'ele
noastre'
*.iuotu'
despre
univers,
despre
lumea
lnconjur{-
io""*,
despre
noi
inqine
1u
hr
fi
fost
posibile,,ln
*i"o"i,,ro"'lor
actuald,
fdrd
aportul
fotografiei'
Ne-am.
deprins
s5.
I'edem
qi sd
re{'inem.
ceea'
ce
se
pel,rece
in
jurul
nost,ru,
fotografic,
chiar
atuncr
cincl
lipseqte
aparatul
de
luat
vederi'
Cultul
erac-
iiietii.'"tii
de
iarg
practicat in
secolul
XX, se.legi-
iii"""re,
printre
ultclu,
,si
prininfluen 'a
exercitatd
de fotosrafie
asnpra
ceior
mai
diverse
sfere
ale
vielii
"ntiai"fru.
Fol,oqratia
aeriand,
foiografia
subac-
""Lle,
fotografia
microscopic5,
fotografia
docu-
mtnt*"X
steruind
la
nivelul
ihstantalleului
sau
foto-
;;rji"
documentard stirruincl
la
nivelul
elabord'-
iilo"
u.t.toioase
sint
aspecte
sub
care
omul
seco-
lului
XX
re{,ine
qi
se
referS.
la
ceea ce
se
petTece
i" i"""t
seu.
Relitarea
verbalS.
nu
o
poate
nicio-
dadd
suplini
pe
cea
in
imagini;
ea
presupune
am-
ulific[risau
reductii,
cu motivalii
afective,
ce'
oon-
["",
ie.a
erceplie,
ia
un
ader'5r
lntrucitva
defor-
mat.
Fizica,
chimia,
astronomia,
medicina
-
1n 'e-
leasd
drept
compiex
-de
stiin,te,.
mergind
de la
"""io*i"'pinI
li
psihiatrie
-
biologia,-
geologia
*"o
o"i.ot"^
clintre
resorturile
cunoaqterii
sistema-
tice
cu
statut
recunoscut
ar
fi
de
neconceput,
aqa
*- *"
prezinti
astdzi,
in
absenla
fotografiei'
Fotografia,
in
sensul
propriu
al
cuvintului,
se
aclresiaz[
toLu;i
unui
public
restrlns,
-ca
sr
Eparrura. fiecare
exemplar
necesitind
o
elaborare
irop.i.,'cel
pulin
alunci
cind
e
vorba
de
fixarea
i".Jgi"ii
pe
^
siportul
tle
hirtie.
Redes.co-perirea
"u1ri"ii
diri
perspe
ctiv5.
moderIrX,
-pe-
cale
indirectd,
..'-
f"-satd
a"
'perfeclionarea
tehnicilor
reprodu-
.*"ii
i"uiiruin
crr'rnijloice
foto
in
condiliile
tirajelor
dc mas,{.
Apare
astfel
problema
albumu}ui,
a
revis-
telor
Ei
a
clrlilol
poryl,ak:
ilustrate'
l)oar
la
nive-
lul
acestora
se
poate
vorbi
cltlspre
rolul
redesco-
pcririi
na[urii,
prin
intermediul fotografiei,
tn
393
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 22/36
schimbarea
mentalitdlilor,
obiqnuin ,elor,
al
oom-
portamentului
general
la
mase
uriarse
de
oameni.
9.u lu
gindirn,
de
pildd,
la
faptul
cd
genera.tiile
dinaintea
noastr5
nu-;i
puteau
imagina
nici
mdcar
par,tial
frumuselile
oceanului
planelar
car:e
au
pu-
tut
fi descoperite numai gralie
pe
de
o
parte perfec-
,iondrii
aparaturii
din
dotarea
scufundHtorilor,
iar
pe de
altd
parte
perfec,tiondrii
aparaturii
de
luat
ve-
deri.
In 1904,
celebrul
biolog german
Ernst
Ileinrich
Haeckel
(1834-1919)
iqi public5,
sub titlul
Kun,.st-
formen
der
Natur
desenele
f[cute
dup5.
oreanismele
marine
pe
care le
studiase
de-a
lungul
anilor,
deserie
puse
la punct
pentru
tipar
-
practic
refircule
-
e
un
grafician,
dotat
nu
numai
cu
talenb,
ci si
cu o
extraordinard
intuitie
a
structurilor
formale,
pe nume
Adolf
Giltsch.
i,ucrarea
a
produs
nurrp"n
publicului
o
profuirdI
impresie; perrtru
prima
datd
erau
dezvdluite
frumusetik:
unei
lumi
lA care
omul
de rind
nu
arrea
acces
ilirect.
{,a
nrai
pulin
de
un
secol
de
la aparilia
cdr,bii
lui
Haecirel, miri-
fica
lume
a
strdfundurilor
marine
nu
mai
posedd
aproape nimic
inedit,
gr:atie
fotografiei
gi
filrnului
subacvatic
color.
Misterioasa
lume
a
insectelor,
cu
frumuseti
care, in condiliile
conternpldrii la
scard
uman5.
fireascd
scap[
procesului
de peroepere
a
formelor,
fie datoritd
tlimensiunilor
minuscule
la
care acestea se
prezintd,
fie datoritd
instahiiil,X,tii
lor, fie datoritd dificultdlilor
de
a
le
observa in
condiliile
adecvate
de
luminii, a
devenit
cunos-
cut5.
marelui
public
tot
prin
tchnicile
fotografiei
si filmului.
$i
de
data
aceasta
e
vorba
despre
o
ipostazd esteticd
a
naturii,
pe
care
cei riina.intea
noastrd
nu o cunosteau.
Dacd
mai
avem
in
vedere
si
recuperarea,.pen-
tru
sistemul formelor din natur[,
a
imaginii
unor
animale
sau
unor
pdsdri
extrem
de dificil
de
obser-
vat,
datoritd
vie,tii
lor
relrase si
zonelor
greu acce-
sibile
in care
trdiesc,
incepem
s[
ne d5m seama
cd este
vorba despre
o
adevdratS.
redescoperire
a
sensurilor
estetice
ale
lumii
in
care trdim.
In
toate
cazurile,
natura
descoperitd prin
in-
termediul imaginilor
lnregistrate
pe peliculir
qi
fixate
apoi
pe
diferite
tipuri
cle
supont
sau
proiec-
tate
pe
ecran
se
prezintd
nu
ca
lume
stranie
qi
nici ca
forld
ameninldtoare,
ci
ca
frumusele
neaq-
teptatd,
ca
altd
ipostazd a
frumuselii.
La
toate
dimensiunile
sale,
natura
se
im.pune
ca
frumusele.
Intervine
problema unei
aproprieri
a
naturii
ast-
fel
incit
qi sub aspectele
sale
imposibil
de
perceput
f5rd
dotlrile tehnice
actuale
aceasta
se
prezintd
ca
fdcind
parte din
universul
nostru
familiar.
A
doua dintre
descoperirile
qtiinlifico-tehnice
care
au
contribuit
hotdritor
la
extinderea
con-
tactului
indirect al
oamenilor
cu frumuse,tile
naturii
este
cea
legatd
de
numele
fralilor
Auguste
(L862-L954)
si
Louis Lumidre
(1864-1948).
Eq
prive;te
aparilia
filmului.
Filmul
-
lntr-un fel
iterivat
al
fotografiei
-
presupune
imaginea
dina-
micd
ob,tinutH-prin
derularea,
in fa,ta
unui fasci-
col
de
himind,
concentrat,
dirijat
qi
proiectat
pe
un
ecran
alb
in conditii
de
obscuritate,
cu aju-
iorul
unui
sistem
"o*pln"
de
lentile,
a
benzii
-de
celuloicl,
avind
imprimate
in
tehnicile
fotografiei
fie
pozigiile specifice miqcdrii
unei
forme,
ori
grup
de
-forme,
in
spaliu,
fie aspectele
proprii
unei
entitdli
materiale,
perceptibila
.vizria-I,
surprinsd.
in
plaiuri
diverse,
potrivit
unghiului
de.vedere.-pe
care
l-a
adoptat
operatorul.
Pentru
ob,tinerea
ilu-
ziei de
miqCare
fireascS.
-
imaginea
dinamicd
-
-
derularea
trebuie
sd
se realizeze
cu
o
vitezd
mai
mare
de
t6
fotograme
de secundd.
Cinemato-
grafia
s-a
impus mai
intii
in ipostaza
filmului
[ocumentar;
ieva
mai
tirziu
au
apd.rut
compozi-
tiile
filmice
ce
nu
se
Yor
decit fic,tiuni.
Filmul
&ocumentar
nu
a
incetat
insd
niciodatd
sd inte-
reseze
publicul larg, mai
ales
atunci
cind
este
vorba
de
relatarea
nebdnuitelor
frumuseli
ale
na-
turii.
Temele
sale
de
inceput
nu s-au
l[sat nicio-
datd
eclipsate
de
cele
ivite
mai
tirziu:
felul
de
viatd al
barnenilor,
pitorescul
locurilor,
frumuse-
tile'faunei
qi
florei'tdrestle,
uluitorul
spectacol al
iumilor
ina6cesibile
nou{ cu
ochiul
liber
-
lumea
microscopicd.,
lurnea
subacvaticd,
cerul- a$a
cum
poate
fi
privit
cu
ajutorul
instrumentelor
optice
perfec ,ionate. Filmului
documentar
i
s-au
addu-
gat
de
curind lnregistrdrile
pe
bandi
magneticd,
395
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 23/36
ln sistemul
,,casetelor
video*, ce
pot
fi
vizuali-
zate numai
cu
ajut,orul
aparaturii
electronice
speciale
racoldabiie la diverqi
receptori
TV. Atlt
filmul
documentar,
cit
qi
casetele
video,
avlnd
inregistrate
imagini
ce
dezvdluie
natura
ca
inepui-
zabili
surs5.
de
frumuse{e,
iqi
pot
transmite
mesa-
jul
atit
in tehnicile
proprii,
cit,
;i
in
tehnicile
tele-
vizive.
Neajunsul
lor consti
in faptul
c5
nu.
pot
fi
tezaurizate
cu tiblu
individual, decit
relaiiv
rar,
datoritd
costului
lor
ridicat,
condiliilor
apartr:
de spaliu
qi
aparaturii
complexe_
ce
_le
necesitS..
Totuqi,'prin
faptul
cd mes:jul
vehiculat
e
desti-
nat r-eceptdrii
tn
grup de
cdtre
publicul cinema-
tografelor
sau
masele de
telespcctatori,
rolul
,,d6cumentarului"
in
redescoperirea
esteticd
a
naturii
din
perspectivd
moderrr[
nu
poate fi
tre-
cut
cu
vederea.
Odatd
cu
aparilia
fotografiei
qi,
mai
tirziu,
a
filmului,
estetica
a'fost
pusd
in dificultate.
Sta-
tutul
lor vizual
scdpa
tuturor schemelor
dupd
care
se
putea discuta
despre
desen ori
picturd. Cum
poCfi
inlelese,
atunci?
Relinerile
irr a
le
recunoe'gte
importanla
erau
mdrturisite
adesea
rdsp.icat.
Edi-
ficitor
se'dovedeqte,
din
acest
punct
de vedore,
urmdtorul
pasaj
dintr-o
carte a
lui
R.
de la
Size-
ranne,
un
iafinat
estetician francez,
publicat{ la
inceputul
secolului
nostru:
,,S-a
vorbit mult
prea
rdu
despre
fotografie,
gi nu
destul despre
fotoglafi.
E
adevirat
cd
fotografia,
aqa cum
o
cunoaqtem
deobicei,
are
mii
de
efecte
ce
sint
insdqinegalia
artei,
fdri
a
fi,
pentru
nimic
in
lume,,
afirmarea
naturii.
Ea
nu eite
mai aproapo
de
adevdr
declt
de
frumuse ,e.
Ea
exagereazd
pelspectiva
in
aqa
mdsurd incit
o
$osea
largti,
irrlinzindu-.se
lPre
orizont,
luat[ dii fa d,
apare
ca
o
-
piramidd,
iar
o
masd
pdtrat5,
vdzut[
in
acelaqi
mod,
apare
aproape
triunghiulard,
pe
cind
mina
intinsd
spre
dumneavoasLrd
e
mai
groasd
decit
capul
prietenului
care
v-o
intinde.
Ea tra-
duce
atit
de
nefericit
culorile
cele
mai
expresive
(este
vorba de
fotografia
alb-negru
-
n.z'),
lnclt
un
acoperiq
roqu
deschis
devine
negru'
pe
clnd
cerul albastru
deschis
devine
alb'
Ea
suprimi
asl,fel
cerul
qi
mdrile
sudului;
e
limpede
cd
,din
moment
ce
tonurj
atit
de irnportante
lipsesc,
tn-
treaga gamd
va
apS.rea
neverosimild.
Turlele
bisericilor
care
se
profileazd biind
spre cer
ne
apar
decupate
ca nigte
ecrane
in
fala
unui foc;
_vapoa-
rele
negre, care
se armonizeazd
cu valul
albastru
lnchis,
seamdn5.
cu niqte
muqte cdzute
in
lapte.
Frunzele
de
aur
ale
toamnei
qi strugurii
copli
devin ceva
negru,
ca
niqte piclturi
de
cerneald
pe
hir[ie.
Un
arbore
vdzut in contre-jour
este
atlt
de
intens intunecat
incit
nu
se
distinge
nimic
din
profilul s5.u, apdrind
ca
o
placd
de
tabld
nlatd si
afumatd"
*.
'
Dar estetica
nu
se
afld
astdzi mai
pulin
ln
dificultate
decit cu
opt
decenii ln
urmd.
Distinclia
clasic5
dintre
frwmoiul natural si frumosul
artistic
nu
mai
poaie
satisface acum
nici
o
minte
lucid5.
Pe de
o
parte,
al[turi
de
realitatea
frumosului
artistic
-
dacd
arta
poate
fi
redusd numai
la
atit
-
intervine
realitatea
frumosului
in'dustrial.
Pe de
altd
parte, in
raport
cu
oeea
ce se
considera
alt[datd
drept
frumos
natural,
lucrurile
s-au
schimbat.
Studiile
tradilionale
abordau
problema
frumosului
natural
exclusiv
in
lumina cazurilor
cind
formele
ce
nu
constituie
rezultatul
intewenliei
omului asupra materialului
inert,
contemplate
direct,
reu;1au
sd
incinte
privirea. Situaliile
noi
ne
obligd
s5. avem
in
vedere
qi
formele
din
naturd
inregistrate
pe
banda
de
celuloid
sau
pe
banda
magnetic5.
si
fixate, ulterior,
pe
un
suport
oarecare
sau
proiectate
pe
un
ecran.
Ele
nu
au
altd
pretenlie
decit aceea
de martor.
Dacd
acceptdm conceptul
de
frumos
natural
trebuie
sH
prevedem qi
posibilitatea legitimdrii
lui ln
lumina noilor situalii, clnd
natura
lli
dezvdluie farmecul
doar
in mod
indirect,
prin
interrnediul
fotografiei,
filmului sau
lnregistrdrilor
video.
E vorba
gi
despre
altceva
decit
natu-
*
R.
de
la Sizeranne,
Les
questions
esthCtiques
contem'
poraines, Paris,
l,ibrairie
Flachette,
1904,
pp.
155-756.
397
396
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 24/36
ra.r dai'
e
rorba
Ei
despre
aitceva
declt-
arta. Cum
*5'A*qul"gn*
statutul
acest'ui
domeniu
I
Timpurilc
"*"u
'rritt"u-ar
putea
sa
fie
in
mdsurd
a
ne
ajubil
mai
mult
decit
prezentul
la
formularea unui
rdsnuns
corecb.
I)eocamdatii,
se
impune
mdcar
seninalat
faptul
c{
printre
dorneniileesl'eticc
ce
se
imnun
a.tlri aluluri
de
cel al
arlei
se cuvine
.e urri*
in
vedere
qi
redescoperirea
naturii
prin
intermediul
tehnicii
moderne.
COT.{S[DERATIE
FINALE
trui
XIX-clespre
ceea
ce
respectiv,
prin termenul
399
Este
limpede
cd
anumite
situalii
estetice
de
genul
celbr
analizal,e
in
paginile
acestui
volum
ilu
not
fi
incluse
dcclt
foi'lai,
in
sfera
arlci.
Chiar
alunci
cind
intervi,'l
,,cazuiitt
ce
prezintd
oart
cari
asemS.niri
ss
arta, ansamblul
din cale
ele
fe-c
narte
comportir,
pind
la
urm5,
o
ln 'elegere
dis-
i,inct5.
Cum
pot fi ele,
atunci,
inlelese
? Neintre-
vdzind
posibilitatea
unui
rdspuns
mu$'umilor'
pe
baza^unor
experienle
lncd
neconcludente,
la
intrebarea
formulatE
*niful,
studiile
de
specialitate
clin
trecut
s-au
pronuntgat,
de obicei,
cu
riestuld
retinere.
Aga,
d6
piid5,
tncd
d...pg
la
rlijlocul
secolului
XiX
a
lnceput s5.
se facd
simliLii
nevoia
redefinirii
conceptului
de
arti,
in
lurnina
cazurilor
nou
ap5.rute.
Mai
intii,
s-a
impus atentiei
cometl-
tatorilbr
fotografia.
Oonstituie
fotografia
o
nou5
artd
s&u
refrezint[
ceYa
diferit
?
tsinein]'eles
s-au
lnregistat
imediat
atit
opinii
,,pro",
cit
si
opinii
,,cdrltra",
iar disculiile-continuS-
pinl
azi.
Din
acecaqi
perioadd
daLeazd,
duph
cum
am
v5zut,
si
urirnele'incercdri
de
a
disocia
artele
decorative
.o.i cele
,,industriale"
de
artizanat.
Disculiile
slnt ins[
atit
de naive,
poziliile
erprimate
sint
atit
de
timide, incit,
pe bun5.
dreptate,
ele
nici
nu au
prea
fost
iuate
in
seam5. S-au
scris
adeseori
pagini
captivante
-
indeosebi
spre sfir;iLui
secoiu-
$,
i
ll
j
)
era
de
desemnat,
la
timpul
,,mod[".
'fotugi,
o
I
,l
i
lr
'l
I
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 25/36
analizS
a
vestimentaliei,
ca
domeniu
de
sine
st5.t5.tor,
nu existd.
Este uimitor
cum)
mult
mai
birziu
-'ln
cel
de-al patrulea
deceniu
al
secolului
XX
-,chiar
un spirit ca
Jacques
Vi6not,
ln
La
Ripublique
des
Arts,
se sfielte
parc5.
s[
clea
a.rtizanatului,
obiectelor
funclionale
procluse
industrial,
mali
festdrilor
sirbdtoreqti,
populare sau
oficiale
albd
interpretare tlecit aceea
de
prelungiri
ale
artei'
El
pledeazd
pentru
o
,,repuhlio5.
a artelor"
irr
care
sd-qi
gdseascd
loc
qi
ascmenea
),experienle".
Dar cum
se
vor
raporta
aceste
e-tperiente la
cele
caracterizind
arhitcctura,
artele
plastice,
teatrul,
literatura,
ntuzica,
tiansul,
in
cadl'ul
aceleiagi
,,republici"
?
Jacques
Vieilot
pare pulin
interesat
sd
afle.
InterprebS.ri
asenlJ.nJltoare
a
cunoscui,
qi
design-ul.
Nici nu
ne
puteln
da
.seaiira
clb
de
mult
te
mai
sinbem
trilrut,ari.
Prel,ulindeni
sLS.ruie
lncd teama
de a se
rerrun{,a
ia vechile
convingeri'
pobrivit
cS.rora
domeniul
artei
acoperd
iintreaga
^sfera
a
esteticului.
\'a
{i
lns[
irnposibii
de explicat
consecvent
cum
nu neaplrat
Dapid
ai
lui
Nfichel-
angelo,
clar
o
bapiserie
a
lui
Jean
l,urEat
qi
un-automobil
marCa
,,RenaulL"
pot,
fi desemnate
deopotrivd
prin
termenul
de
art5.
Dupd
cc
critelii
ne
vom
clteuzi
pentru a
proclarna frigiderui,
aspiratolui
sau avibnul
--
toate
protiuse industri-
ale
in
serie
-
drept
opere
de
artd?
Cum
pot
fi
asimilate
arbei
marile
instala,bii
inclustriale
petro-
chimice de
la
Brazi
sau
Pitesti
? Cind
te
afli
in
fa,ta
lor,
ai,
intr-adevlr,
seltimeutul unei priveliqli
debsebite,
a
unui
spectacol
ce
tncinbS.
privirea.
Dar
putem oare
merge
atib de
departe
incit
s[
le
punern
pe
acelasi
ilan
cu
toate
acele
crealii
ale'picturii,
sculpturii'sau
arhite,cturii
pe
care
le
stucliazd
isioria
artelor
?
Irr clasificdrile
mai
noi
ale
artelor
s-au
incercat
diferite
for:mule
de com-
promis.
J. Segoncl
-
un
estetician
franocz
-
pro-
punea,
acum
o
jurnritate
de
vt-'ac,
la
al
doilea
Congres
internalional
de estetic5,
din
L931,
relinerea
a
douX
tipuri
de
artd:
artele
consau&te
qi
artele
c,irtuctle.
Cornunicarea
lui se
Ei
inbituleaz[
La
noiion'
rJ'arts
pirt'uels
*.
il'ot
pe aceeaqi.linie'
fata"u
"ioi
insista
insd asupra
distincliei
dintre
"rt"f"
.."nno*.*t"
Ei
artele'virtuale,
se inscrie
gi
""-..:r*".o
f"i
Thdmas
Munro
publjcatd
sub
iiir"i
-i.rt
and their
interrelatiois'
Includerea
;;it"-"l"i
printre
sple,
s€
justifica,.dupd
Thomas
M;;";,;;i"'faptul
cd
limiteie
artei
sint
extensibile
*i
a""iri.
fireascd
inglobarea
ln sfera
acesteia
u ,tt
ot
manifestS.ri
pelare
secolele
precedentenu
l.-;;-
";;;*cut.
Crim
se
impac5
insd
condilia
fo.melor
clin
sistemul
clasic
al
artelor
cu cea
a
of,l"rt"fot
utilitare
produse
industrial
va
fi
lnsd
mai
greu
de
demonstral
-
'S
i
mai
evitat
ocolirea
contradicliilor
care
."
ltt*.
tu
tot
pasul,
prin
abordarea
fenomenelor
;;l"ft
in
clm'pul
i.
pt"otttpore
al
Etiin 'ei
lnte-
^.iui"
de
Alexandet Baumgotten
cu
unele
meto-
a;i;;ii
scientizante:
slructuralistS,
semioticd etc'
ifu
E-o"
tradus,
mai
ales,
prin
inlocuirea
termeni'
Itl'
i*.*tifnd
'vechile
gi
'noile
realithfi
estet'ice
""
.*ot**ii
ambigue
de
tipul
obiect
artistic,
obiect
li;Jtttl,
;;i;.;
Lehnic
sau
structuri
artistice'
*it".i"ti'
funclionale,
strucluri
estetice
(lntr-un
*."*-
*-i
largj,
semne
estebice,
semne
artistice
i*"frotao""te
-1or
fiind
semnele
plast'ice
diverse)'
l.*"iii*t,"
a*istice'
semnificalii
ludice,
practice
;i;:-
S"
ipeleaz[,
ln
asemenea
imprejurdri'
.la
."n"-" si'tabele,
se
apeleazd'
la
calcule
maie-
rnnti".
si
statisiici.
Textul
devine
insd
spectos'
^S.]
.it*ti.
anevoie.
In
nici
un
caz'
el
nu
qoate
ilotl
ni'acea
meditatie
asupra
unor
experienle
.,"'rsonale.
in
leqdtura
cu
frumosul
si arta
-
medl-
;;;t"
-;;";fu;;d,
ie'd
"'.op1ii,
interesul
p.ublic
""i"it"
tt"ai?f"
.*t"ti""
la obi6ct
de
vocalie
filoso-
ffi;''
lJ;;:.';ilt."
N; i;";p"
-indoiara:'
estetica
de orientare
structuralistd,
esteLica
de
orientare
-.-i;ii;
t
;
.steti
ca
inf ormalion
al
5' reprezint5
cuc
e-
;il;1.
;i'.mii
noastre,
dar
ele
se
adreseaz5'
unur
".."--.u.t"i"s
de
specialiqti'
Estetica
filosofic6'
atunci
cincl
nu
se
minline'doar
la
nivelul
generali-
f
V.rl,
Deuxiime
Congrbs
International
d"Esthitique
a
a,
s'ctiitii
t'ttr,,
Parisi1937,
pp'
143-
146'
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 26/36
titilor
si
cliseelor,
se
bucurd
insd
Ei
de
privilegiul
a"t" li.
i""litt.
ab
toate,
populard'
Ea
constituie
ii""ii#
i"*t"ii."1i*,
in
d
emn'
la
.
gi
n
d
ite,
invitalie
ia-a
medita
a.upia a
ceea
ce
ai
v5'zut,
cunoscut
sau
trdit
tu
insuli.
A;adar,
in
lumina
situaliilor
nou
create
se
imoune
nu
numar
necesitatea
recunoaqterii
ade-
;i'J;t
"a
aot"."i"l
general
al
esteticulu.i
include
"iiari-
"rxi""i
de
"artd
-
;i
.alte-
,,elemente"
J""-.i"t"i-
asemdn[tor
sau
-echivalent,
.4.*"
qi
;;d#t*
ptl"ire.ii
con-tinutuhri
specific
al
;;;;;;
ain'
urmd,
necesiiatea
desemnxrii
lor
printr-o
terminologie
adecvat5'
Termenii
desemnind
individual
situaliile
mai
i"'p;;i;1;';;;.
d;;'1"'
n
inlra
acum'
alsturi
de'artd,
in
componenla
csteLicului'
au.
fost
pre-
;;";;;i
'
oi't"tiotl
Exiita,
totodatd,
si
benla\'ia
Jut.'t""e"ii
printr-un
singur
termon
n
a
tuturor
J"*l"iii""
J.t.ti.*
ce
nJ
pot'
fi
confuldate
cu
cel
a]
artei.
De
mai
multd
vreme
se
cauta
concep-
;;i
h;;;
p"ttl"it.
Pind
acum,
au
fost
incercali
doi
termeni.
Primul
esLe
paraartd.
EI
sun6
oarecum
ne{iresc'
ooui.-*i-aoioriid
pte,enlei
prea
des-repetatd
ln
J""-Ltt.ti-'.u
u u"'"f"iogi'vocilc,'a"'
Neajunsurile
i;;;";i""
';'"
p"roa
tl
irecuLe
cu
vederea
dacd
;;^;;
aso"ii
altora,
de
ordin
semantic'
Prefixul
..riara".
in
r-erhea
greacd
avea
mal"mulln
sPnsur]l
]]i"
'-titl
,Iei'
,
,,alet,.tri
de"
'
,,impoirivS'".'
.
"ce9.&
;;'t;;p;'"';-,u",'
.,ce*a
ue
apare
plil
"tqillit:Yi.:
Aceleasisensurierausttgoraioinsd'.in.la[rtta'.-prlrt
-"i
"*ii-
uo"ab"l..
Fintru
terminologia
filoso-
f;;;.
-;;ii"iificd
qi
tehnicd
nodernd,
fdcindu-se
r""i
rd"iii;tlt*tu
pt.ti-*"
Rn'Lice,
in
vcderea
alcdtui-
;iffi;;;t
;;;i;t",
,,para"
a
fost
re irruL,
de
reguld'
a"
aa"-"-il"
,,itt'uiutti
det',
,,al[turi
det"
atunci
;1",i";;;;
fi utilizat
in
construcJ'ia
unor
cuvinte
a.'"e"""
tXadcind
era
9i
ca
de
origine
greceascd'
b
i"t""r
;;i;a;""intb
din
vocabularul
medical'
*ittt.
altele
:
parallebitd,
parafrenie,
paraktnezre'
i*.utoiu
etc.
In
construc 'ia
cuvintelor
avind
"aderlnu
de
altd
origine
decit
greceascd"'para"
st:
foloseryLe
de
obicei
doar
cu
sensurile
de
"impo-.
rriue",
,,Laa"
r:a
sc
oi)utlc
la",
,,ceea
co
apare
}rirr
,,,,nr.it.i.,'cu"
:
uaramagrreLic,
paraLraznet.'
palap.clt
t
i*"oitLd.
para*ular.
Cum
,,art,a"
este
d.c
orlglnc
i-t-l"bl"li';i."l,i'i
,.ltepL
ptef
it
pe
".1'1lu-,'
asosla
nu
va
putea
sa-r
ougotu
alte
sensuri
r]ec]L
"itnpg--
trivat'.'.,ceea
ce
se
op"ne
la",
,,ceea
ce
apare
prln
l".itiJ'","t
."Vu
fi'intotdeauna
imposihil
sd
se
;'i#'ilt#" i"
lu
potihilitatea
inteipretdrii
ter-
;;;"ili
;ilarie"'
astfel'
Chiar
precizindu-i-se
risurosoaltasemnifica 'iede'itcoacareiipoa[c
ii-#;;
.iiti;;
;;;;
;;
ieiien
1
elo
r
"u-rent1,
peri col
ul
;t-t';;uiiiu
"r,"i"'ii
conbinud
s[
,existe'
DacS'
sensurile
cumYa
"t*i
-
ugtt*i"t
ale
nr,etilylui
,,paratt
-
,,impotlivAtt'
"oeea
ce
$c
opune
ta
se
anuleazd
p'n
utoti'ntta
lui
cu
"arLa"'
inlrucit
;;";;";;iloa.
otitu
efect
ddunst'or
menit
sd
i;tti*.
l"i"-it."
anumitor mijloace
protejante'
asa cum.
ca
sa
ne
apar6'm
de
traznet'
aven
para-
ffi';;ili,"i";-;"
ra';'
anrr3q
de
razele
solare
p"t"'
fi-th.ff
".i,te
obiectul
d:llTll,o"rasolar'
celilatb
sens
-
?)ceea
ce
apare
prin
opozitie
cu(c
-
se
p5.sLreazd
totugr
inLegial'
Prirr
'paliiarLs'"
nu
se
poate
in elege,.
at"l'-utit*a
dcc-iL
"universul
p,'.i""ftf"t.'
"siet'ic"
oDuse
arlei"'
Aceasta
e
dealtmrnLcn
pt'nt'p"olu
iemnificalie
a.
cc'rtceptului
do naraarLi.
utrrn"i"inJ-tt
u1ung"
totusi
s[
fie
lit,'l"Xl"ii,'Ju;,'ii'
iir..itclor
clezbaLe'r
"si'vanLe"'
i""it""'"e-ra
nivelul
vorbirii
cure-nbe
nu
a
aJuns
l,ij'i'le"iit;"i;.
Et
referd'
ins[
delormat
despre
situatiile
existente
i"
t]""a
"*t"ticului'
Arbizanatul'
i;i;;,fil;'ii
ilhnici
qi industriali
de
artx'
"amena-
i"i"f
-"ti"tic",
vestim'entalia'
des.ign-ul
eLc'
nu
se
'"ffi
;;"i;;
i
";i;i:''il-
"tnitit"i"".
d oar
realitdli
;Jt;ii.;"
dirii""t".
Dar
confuzia
dintre
ceea
ce
,"i"'iitrii
qi
ceea
ce
este
opas
poatefi
frecvent
tntilnitd
astS.zi'
producind
destule
incurcdturi'
Orice
s-ar
spune'
,,paraartS'"
faciliteazi
inlelegerea
"ronata
a
situaliilor
estetice
care
nu
pot
fi
con-
t""llttuliul"iur*.r,
utilizar,
uneori
pentru
a
desemna
situaliile
estetice
cont'emporane
ce
nu
403
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 27/36
poL
fi confuridate
ou
tr.r,La,
aLurrci
cintl
,,llaraart[,,
se
dovedesLe
nepotrivit,
esLe
cel de-non-artd.
In
special
autorii
francezi
1l
preferd,
pentru
a
desemna
ins5. nu atit
realitatea
vestimentatiei
sau design-ului,
cit
crea ,iile
aga-zis
de avangarhd,
din. perimet-rul
.
picturii
sau
sculpturii,
*
care;
de;i
nu
posedd
nici
unul
dintre
atributele
capabile
s5.
consacre
o
oper5..autenticd,
pretind
totuqi
loc
ln mrrzee,
in spatiile publice,
importante,
ale
cetd,tilor
q.a.m.d.
Joseph-Emile
Muller,
unul
dintre
cercetdtorii
alen,ti
ai
fenomenului
artistic
modern,
a
publicat
chiar
o
carte,
dupd
cum
am vdzut,
analr,zind,
dintr-un
asemenea
unghi de
vedere,
relalia
actuald
dinlre
artd
qi non-arid.
Neajunsurile
termenului
de
,,non-artd"
izvordsc
mai
intii
din
prea
marea
sa
extindere.
Tot
ce
nu este
artd
constituie
non-artd,
ar
suna
un adevir
forrnulat
de
cdtre
un
cunoscut
personaj
literar.
In
limitele
non-arlei,
artizanatul,
veslirnentatia,
design-ul
nu
mai
conteazS.
ca
domenii
specifice,
contoplndu-
se cu
diferite
alle
situatii,
ce depd;esc
sfera esleticu-
lui.
Vom inlelege
astfel
de
ce
lumea
se aratd
in
general
foarte
precautS.
in
folosirea cuvintului
,,non-art5.".
De altfel,
chiar
incercind
sd
facem
abstraclie de
faptul
cd
non-arta
are
o
sferd
mult
mai
largd
decit
cea
a esteticului,
inconvenien,tele
utilizdrii
lui nu
dispar
complet.
A
desemna
design-ul,
vestimentalia,
artizana-
tul,
festivitdlile,
solemnitdlile,
amenajatul
estetic
al diferitelor
spalii
arhitecturale
-
interioare
sau
exterioare
-
prin
termenul
la
care
ne
referim
presupune
intelegerea
acestora numai
ca fenomene
estetice
raportate
la art5.,
ceea ce, iardqi,
constituie
oinadverten,td.
Situaliile
esteiice analizate
ante-
rior pot
prezenta,
de buni seamd,
diverse
grade
de
lnrudire cu
arta; citeodatd,
insdqi denumirea
lor sugereazd
respectivul
grad
de
inrudire, cum
se
lntimpld
in cazul artizanatului. Totusi,
cel
pu,tin
astdzi, ele
constituie realitd,ti
estetice
de
sine
stdtdboare, dezvdluindu-qi
principalele
sensuri
numai
in rapor'l cu
pr'opriul
rost,
ca vaste sisteme
cle
forme
specifice'
Eventualele
comparalii.
sau
naralele
cu
arla
nu
vor
pubea
decit
s[
le.evidenltieze
I"-.iii.ri"t-".-t;;
nu'
s5'
le-o
condilioneze
de
;'fi;;;;;b"|Jsiliie
inr.-o
arare
p'ivin 'd'
Desigur'
esie
comod
s[
recunoqbi
ca
esteilc
doar
ceea
;";t;;;H
eviaente
ihrurlire
cu
arta
.sau'
mai
mulL.
ce
apare
ca
o
prelungire
a
arlei.'
dincolo
,i" iii"it"l"
".t-
i.uailionot
rec"unoscule'
Va
fi
ins[
;;";
;t
se aiungd
vreotlat5
la.deplina.lnlelegere
i-
l."o*"""lor
nou apS.rute
prin
adoptarea
uner
asemenea Pozitii.
""
il;;,-
a6'-orii.tl'
neobserYate
inconvenientele
"o*""u'
ambilc.,r
termeni
-,,paraart{t'
qi,"ttott-
n.ia;.
atit
unul,
cit
si
cel5lait
sint.
intotdeauna
illt-iii'.*
tur*"ttl
des'emnind
o
realitate
esteticd
;;;;;.
ii"
"p"tx
artei,
fie
numai
deosebitd
;;;3;;;';i'
nJii"r,
se
vorbe;Le
dcspre
"paraarts'o
ca
incluzind
arLizanaLul,
design-ul, vestimenta{'ra'
"fti-"-
rl*f.
-producliuni
ex6cutate
^
manual'
de
;;i;;;;;i.tide
inaoietnicd,
atunci.
cind,
ln
reali-
taie-
e
vorba
despre
domenii
estetice
care
nu au
;i;i"".;;;"
uili""o
decib
faptul
c5'
nu
pot
fi
desemnate
prin
termenul
de
art5"
Se
cteeaza'
;-;frl:';
;"Jtot
d"
mare
confuzie
ln
legdtu.rd
cu
iir""tb
dinLre
situaliile
ce
-
dintr-un
moLtv
orr
ilil:
""-"p"t
{i
desemnate
prin
bermenul
de
art5.
..Paraarth"
si
,,non-arLd"
permiL
insjnuarea
"e.
"""Ju"",
-situafiite
estetice
exlra-artistice
al-
;;i$;;;
"utt
*ilt.*
de
forme
in
limitele
cu'ruia
i;;;;i;"
problema
autonomiei
relative a
fiecdruia
;in"tr;
;dsistemele
ce
il
compun'
- -Se
ajringg
;Jfti
la-,,divi"a.ea"
sferei
esteticului
tn
doud
oirbi
eqale,
inegale,
nu
imporLd
-
una
reprezen-
ir",i-a""*"tiiul
a?t
ei,
cealalLd
reprezen
Lind
dome-
"i"i
-outuurtei"
sau,,non-artei",
care
ar
cuprinde'
'ni"iriiiJLt,
^
a..ie"-;i,
veslimentalia,
art'izanatul
;i;.
'A;;;t.*i-?'iit.ur
qi
generator
de
confuzii
al
unei
asemenea
mparlir'i
es 9
evident'
Nu
ranorturile
dintre
artd
gi',,non-artd"
sau,.,paraart5to
i"G".t"f
sint
cele
caie
trebuie
sS
ne
intereseze'
;;;d;;;;
sa
inleleg"m
in
spiritul
adev5'rului
ac-
triufuf.
stari
de'luc?uri
din'sfera
esteticului'
ci
.{05
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 28/36
raporturile
clintre
artd
qi
design,
dintre
art5 qi
vesLimentatie.
dintre
artd
si
artizanat,
ca
si
;"p;;;;il"
'",i.ip.o."
dintre
acestea
din
urmd'
-
Rezultd,
prin
urmare,
-
si sub acest aspcct
-
cd
atit
,,nori-artd"
cit
qi
,,paraaLit"'
trricit
am
lncerca
sX
le
precizdm
in
prealabil
semnifica 'ia,
nu
pot
fi
utilizati
ca
termeni
de
lucru
eficien,ti'
Sint
prea
mari
riscurile
de
a
se
provoca
noi
con-
fuzii
'prin
inLrebuinlarea
lor,
ca
s5-i
.accepLirm
lntr-o
atare
calitate,'chiar
cu
rezervele
de rigoare'
Din
analizele
intreprinse
anterior
a
reieqit,
credem,
destul
de clar,
faptul
cd
artizanatul'
vestimentalia,
design-ul,
celelalte
situalii
esteticc
prezentate
nu
se
c"onstiiuie
intr-un
sistem
similar
colui
al
artei'
Ca
si
arta
-
in
limitele
cdreia
se
cer
distinse
diferitele
arte
-
oricare
dintre
sibualiile
estetice
ln
disculie
iqi are
o
problernaticS.
proprie,
ce
trebuie
luatd
iir
considerare.
Aceastd
prohlematicd'
nu.
noate
fi
sesizatd
in
toatd
complexitatea
ei,
dacX
i""o*
abstractie
de
faptul
cir
situatriile
estetice
ixtra-artistice'constituie
domenii
sau
sisLeme
de
forme
deplin
autonorne'
Existd,
atit
la
nivelul
reflecliei.
curente,.cit
si
al
celei
savantc'
tenta ,ia
alcdtuirii
anumitor
iLrarhii
cu
privire
la situaliile
din sfera
est'eticului'
Din
acest
punct
de
veclere,
artele
sint
situabe
in
centrul
de'
interes
al
maioriLiit'ii
cercet[lorilor'
Ele
ar
aduce
in
discutie
esle[icul
sub
aspectele
sale
cele
mai
relevante..Plin
comparatie
cu
dome-
niul
seneral
al
artei,
ce.lelalte
dornenii
din
sfera
esteti?ului
sint
privite
ca
realiidJ'i
minore,
-de
care,
fdri
indoiald,
e
bine
s[
se
t'in5,
seama,-dar
nu
merit5,
nici
pe
tleparte,
interesul
ce
trebuio
acordat
ari,ei.
Aic,i
iqi
.ciseqte,
probabil,
explica,tia
faotul
cd maiorita{-pa
clpalorilor
de
forme
din
"u'i..noti"
c"lor
asupra
cirora
am
stdruit
lin
cu
oricu'
p.n
sd
fie
coniidpraLi
artisli.
(Nrr
ne
rcferim
la acei
designer-i
qi
creatori
de forme
vestimentare
ce
ajung
si
se
afirme
qi
ca
artisbi
plastici,
dacd
to
t"-u
intimplat
cumva
ca
s5.
provin[
chiar din
rinclurile
acesiora.)
Satislacerea
unor
atare
ambi 'ii
se
pl[teste,
uneori,
pe
.
planul.
profesiei,
foarte
r.r*p.
bacd
in
anrimiCe
dri
profesiunea
de
desisner
nu-si
arc
pind
acurn
statutul
precizat
:i ;:;;"-;;t'so"ial,'aceasta
se
datoreqle'.de
bun[
I;;;d.
*i-"o"zurioi
existenie,
incurajatS''
citeo-
i""1e.-trt""'J.
a.-ig".r-ii
c5'rora
e-
place
sd
fie
I"".lnt."ir
ntriiri.
lntnt"inn,
asifel'-
o.,
anumild
;;;;i;'i;
"i".iii."'.
privind
raporLurile
dintre
,iii."ifur"
componente
conlempo-rane
ale
esteticu-
i"i,;;;"*ai'pentru
marcle
publio,
cly
1i
pentru
"lai*ii
a"
fcirme
insisi'
Toimai
in
legitur[
cu
;;;;;";
;;;;i*
ile'ciarificare
egle';ica
se
poate
,loverli
o
qtiin 5
socialI
cficient'fi'
^
i-li.t
cercet'titea
inlrcpr"irr
slir
d
l
-cdtre
:
'oi
rezult[
,,e
;iii
;;;;pt;t
de
a''td'
cit'
Ei
c.ele
{o
$esign'
;;;;;";"iie,'
arti,anat
eic'
trebuie
astrzi
rcde-
iirii.,-
i"
lumina
fenorncnclor
nou
apdrute'
a
manjfestirilor
caracteristice
mai
ales
pcrioadei
il^.L;p[
;liimul
rdzboi
mondial'
Nu
sc
pune
nroblema
de
a
se acorcla
mai
mult
interes
ar'r'ei
5;;i;;eJs;lutoi,
tetriment-aliei,
ci
de
a
Ie
inleleqe
il"di;;#i"nile'1or
actuale'.qi
cu
problemat'ica
.p".ifi.e
pe
care
o
aduc
in
rlisculie'
-'-
A;
preferat,
de
a.ceea,
in
.locul
t-ermenilor
,
nr'""'lii,
r
"*:i:i$i
"iliill'i,;i''fll{;
"t':;:'.
ertra-arttsttce.
tiolc
ll'"'i"riiiite
in
lumina
observaliilor
lormtrlate
an-
;;"i;;;';;-h"sr
Jerivatul
unui
te'men
cle
origine
r.r#;;;;;i?'ii'lotosit
decit
un
prefix
de
aceeaqi
;;;ffi..
-";;"
-.e-i
asigure
acceptiuniJe
"i.n
afard
aoil ..din"olo
de",
,,al5turi
de"'
Ar
fr
natv
su
se
"i.;,ra
'"u
;lti^t.i-
t"i
^',extra"
nu.
prczinbi''
qi
""--ri".liL;
dificultdii'
ln
construclia
di[criLelor
;;;'i;
;l;
-.loc,,.buia"'l
limbii
noastte'
el
.a
";;"il;i.
citeodatS.,
sensurile
-
poate
mai
pulin
:::ti";;;
:";;'-..;L-ie",,,mai
piesus
de"'
"m1i
"ifrt'a""it",
"inii.ina
o'if"l
o'
subLild
starc
de
.'tt"ti"tiitte
a
r;alitntilor
pe
care
le
dcsomneazd'
il i;;';;"onuto"il
'lo
la
sine
prin
imposibiliLatca
i;l;ilt
i,ii*,,"*itu"
in
clirect[
qi
norrnala
asociere
",r
,,""Tui;.
ibnstitu;c
o
impietate
t::=pli'
"extra-
art["
-
.*""
""
p,t1""
s[
aibd
lnti-adevdr'
9i
.""*f
de-p.ocl.ts"estetic
superior,
in
raport
cu
ceea
ce
este
rccunoscut
incieobqte
.-e.a
artd"
O
;;;-;;*
;ealitate fiincl,
rleci,
imposibilS'
clispare
407
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 29/36
si
pericolul ce-l
incumbd
folosirea
.lui
"p6'ra(3
L""-;;?:'uJ"
au
a
concepe
domeniul
esleLicu-
ilidl#d
m
".ra i
ceea
"e
se
siLueazd
in
afara
ffi*'t" "il-.u
aoti''tttiu
estetic
unitar
si
de
sine
stdtdtor.
""fi""pru.iu,'siiualiile
estet'ice
extra-ariistice"
rn
OuJ.*,t.a28.,
aqadar'
o
realitate..estetic5'
omo-
##,;i
;;
;;qt'Je
siLuasii
,consbituind'
lu
ora
actuald,
dometrrlrt
uitt"
st5tet'oare'
-'al[turi
cie
cel
al
artei,
pe
care-st'udiile'
de
speciaiitate
nu
le
;;;i;;";;";;*.
vr:em
s{
fim
cit'
mai
exPlici 'i:
:Ti;i;;
;T,'
qi
vcsuimen
La
I
ia'. qi,a
n
"
r raja
Lul
cs
t'ct
i
c'
li"rh8t"'nJtii
r"ii"l"i
sau
indusLriali
r.lc arLlse
i;";;";,'fiut"ut,
iu
Jo*""i'ttl
general
a1
artei'
:'1'"#;;,'*
'.t
;;;".1;i
qi
"""1"
Ii
altele'
ca
reali-
i'frYiil;i;J
ecfi#at""t'e,'cu
nimic
mai
prejos
sau
;;i ;;il;;^"
i"la
de celelalbe'
Devine
sneculalte
l:;i"tii#1fi;il;;
;;#;;;;;"F*
d:
a
ieorctiza
ne marqineu
*op"'lotitdlii
artei
fald
de
design'
bri
a
ve"sbimentaliei
fa 6
de
arhzanal'
Aqa
cum
u*
pt#i"t
de
la
ince.p'uL'
investi-
aet,ie
no&strd
nu
are
pretenlia
eluciddriituturor
i;;bl.;;;;
p'i"i.a
tiletegeiea,direritelor
com-
fi;;;;;i;
ao*uniot"i
gen""tal
al.
esteticului'-din
|Iift;#;
*-"iit
-t.tilo?
s
ale
c
ontemporane'
Cee
a
ce
ne-am
propus
indeosebi
a
fost.
sd
atragem
atenlia
a$upra
ttt"oii--at
a
aborda'
int'r-o
lumind
;;;;;;ltidl,ile
eJ#t'ice
speci{ice
lumii
de
azi
qi de
a
preze-nta
,rntt"
Ainttt
situaliile
nou
apdrube
sub
aspecleru
.u'u"^p*t
a Ie
caracteriza
cel
mai
bine.
Desigor,
"o-flttdri
qi.,corectS'ri'
in
acest
sens,
sinL
lntotdeauna
Poslblte'
lNDICE
1. Nune,
autori,
titluri*
Acconci
V.
L74
Achim
I. 337,
Introducere
tn
eslelica
industriold'
33')
Adorno
Th.
(vezi
9i
Horkhei-
mer
ll.)
197,
268,
Dialektik
d.er
Aifklarung
797'
268
Aristotcl
1b,
95,
1oo,
124,126,
Cateeoriile
(Comentarii
Ia
citegoriile
lui
A
ris
totel
)
95;
Metafizica
124
Arnheim
R.
9
t, 93,
217
-
248- 332.
Toward
a
PsY-
choiogg
of
Art 91,
93,
217
-218
Assunto
R.
141,
La
critica
d'
arte
neI
Pcnsiero
metliev-
ale
l4l
;
I
ttfin
ita
con
Lem-
nlazione
l4l
Aulustin
A.
125
Baker
J.
299
BattruSaitis
J
'
386,
Le
MoYen
Ape
Phantostique
386
Banfram
R. 340,-
353
Design
bu
Choice
353;
Industrial-
rl"esisn
e
arle PoPoIore
340
Barribie
M.
274,-La
Plasti'
que
fdminine
274
Barthes
R.
287,
SYstdme
de
Ia
mocle
287
*
Titlurile
sint
indicate
la
nal,
cu
excePlia celor
grecc;ti
l,r'aducere
romAleascS..
409
Basch
V.
10,729,
Essat
crt'
tique
sur
I'esth|tique
du
Kant
129;
-Essais
iL'esthi'
tique,
de
philosoPhie
et
d,e
littirature
10
Daudelaire
Ch.
281,
292,
Curiositds
esthdtiques
287,
292
llaudrillard
J.
188,
245-246,
La
sociiti
d,e corzsommation
TBB,
245
Baumgarten
A. G. 9,
'16,
IB,
27,-
41,
tr3,
tr4,
93,
249,
2f
,
401,
Aesthctica
18,
79,
26
Raver R. 99,
101,
142,
146,
Essai
sur
Ia
mithode
en
esthitiqu
e
101
;L'
Esthi Lique
d'e la
grdce 99,
1'42
Behrens
P.
342
Beckett
S.
157
Bell C. 91
Bense
M. 35
BerEson
H. 154.
Le
Rire
154
BerTram
A. 318-819,
Design
318-3{9
Bihalii-Merin
O'
182,
La
fin
de"l'art
d
I'bre
de Ia
science
r82
Biil
M. 335
RlaEa
Lucian
82,95-96.
7't
o,
Geneza
metaforei
9l
nozitia
autorrrlui,
in
origi-
i",
e'
au
fosl.
da ie
doar
itt
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 30/36
sensul
culturii
96;
SPaliuI
mioritic
L40
Boileau
N.
127,
L'art
Podtique
L2'.l
Rnrcv
.T.
L07.
Sistetnul
c(tf
c-
--'ioriilor
esielice
107
BrAncusi
Cl'
54
Brzezinski
2.352,
Bet,veen
ttvo
Ages
352
Rurke
E.
24
euitlr
e.
353,
Product
Design
Caillois
R.
287,
L'homrne
et
Ie
sacrd
2B')
CarlYle
Th.
263,
Sartor resat-
tus
263
Cassirer
E.
'12
-
CS.linescu
O.
103'
Sensutr
clast-
cismului
03
eelebanovi0
A.
246
Cellerier
L.
84,
Les
llimenLs
de
Ia
vie
affective
84
Ccrniscvski
N'
C.
ter.
tr:,
--
Es'reticeskie
otno;en
ia
iskrts'
itoo
k
deistoitelnosti
r35,
L52
Cervantes
M.
i57
Cdzanne
P.
139
Christii
J.
173
Cnnstantin
P.
333,
Industrial
--
irtig"
333;
Micd'
enciclct'
aeJie
de
orltilecturd,
arle
'dlioratipt
si
orte
aPlicate
mod'erne
333
Croce
B.
23,
109-110,
176,
"- -Breviario'di
estetica' Este-
tica
in
nuce
109;
Lstettca
come
scieruza
d'eII'
esPresst-
one
e
linguistica
generale
23
DaEuerre
J'
388
"1"?*in
CY).
ji'4,
1'he
des-
" -'ceiilcn
t
of
tn
an
an
d
s
eI
ectian
to sex
L34
De
Nobclet
J.
338,
Design
338
-Des,'hamPs
M.
A'
265,
Le
nu
et
le
eitement
2bD
Ottiana..t
Y.
265,
3.03,
Le
-
-
iostume,
image
de
I'homnte
265,303
Dessoir
X{.
{38
bt*..V
J
.71-72
A
rt
as
E'rPe-
ricttce
7l-72
Dibbets
J.
172
lliderot
D.
127
-Oioni*it
A.toP
agitul
(
Pseudo)
125
i),,lrliEeanu
uhorea
C
l35
irorllri
e
.72'-7i,17
l-112,
-iit.
t16,
355,
DcI
signi'
lic]a'to
alle
scelte
t7l;
Il
'rlirrnno
induslriale
e
Ia
sua
erreiica?,1t,\
Il
Kitsch
241
;
Nuovi
niti,
nuooi
riti
73
D'Ors
E.
103,
Lo
barroco
L03
Du
Bos
J.
24,
214
iluf..on.
\I';2,
t05,
t16.
139'
-
--
'e
Beau
lt9;
Phinom6-
trologie
de
I'erPErience
es-
ihaiou,
72,
1d5:,
Le
Po6'
iou;105,
lrs
num'i'tiiu
A"
95,
PhilosoPhia
rnirabilis
95
Duikhcim
F,.97,
Les
formes
1limentaires
de
la
vte
relt'
gieuse
97
ol
]:lone35l
-3"2;'l'o
Have
oir
ti
Be
189,
{97
l'runzetti
I.141
'ry
R.
9t
Garner
Ph.
382, The
Con'
tempordLr )
d'ecoratioe
arts
282
Gautier'l
.287,
Delct
tttod'e291
Ghilescu
C.
274,
Anatomia
a"rtisticd
274
Ghvka
M.
C.
36,
Esthdtigue
"des
prolrorlions
dans
Ia
nal,ure
et
d
ans
Les
o
rls
36:
Le
nombre
cl'or
31
Gilbeit
K.
(vezi
5i
Kuhn
II.)
23-24,'
A
HistorY
of
Aesthetics
23-24
Gilette
K.
C.
330
Giltsch
A.
394
Greenough
H. 353,
Form
antl
Function
353
Groppius
W.
334
Haeckel
E.
FI. 394,
I{unstfor'
rnen
d'er
Natur
394
llarl.mann
N.
95,
97-98,
99,
129.
138.
Asthetik
138;
G run
clzi)
g'e
ein
er
M
cLYPltg'
sik der
Erkenntnis
95
Hartung
H.
154
Hauser-A.
222-225,
Philo'
soplrie
der
Kunstgeschichte
222-223"
224
IIcccl
C.
\V.
F.
22, 95,
97,
Lc.
rzs
-
1,iJl,
Yot'lesungen
tib'er
d'ie
Asthetik
22
llcnl-,urrl
A.
299
Ileibart
F.1:9,131
lle vl
l
i.
C.
l
OLi,
,''l
e*
.R ea
rittgs
'in
Aestltetics
ar,d,
tlrt
Criticism
106
Flomer
L23,
Iliad'a
L23
llurkheinrer
M.
(vczi
9i
Adorno
Th.)
191
,
268'
Dialekrik
der
A
u
IkLd'run
g
L9'.1
,
268
Huisman
D.
(vczi
9i
Patrix
G.)
37
4,
L' es
titd
ti
q
Li
e
i nd
us
tr
i
el-
le
37
tt
Ilnizirlga
J.
268-269,
In
tle
s
chaudurPen
?un
rnorget'r,
een diugnose
aan
hot
gees'
41r
telijk
oan
onzen
liid
268-
269.
I{utcheson
I".
24
Iluvshe
R.
(vezi
5i
Rudel
J.)
1r0".
SlJt
.
L'art-et
le
monde
moderne
331;
Formes
et
forces
46
Iankclevitt'tr
Vl. 155,
L'ironie
155
lanosi
I. 1.12.
145,
176,
Leclii
di csteticd'
Il"2;
N
eartd-artd'
176i Sublimul
l'45
Ionescu
E.
L57
Janson
H.174-
775,
Historg
of
Art
174
Job
H.
772
Jones
C.
319,
Design,
Metnrls
I(agan
ilI.
S.174,
Xlorfologhia
iskusstrta
174
liandinski
Y.
154
Kant
Imm.
10,
27,
22,
24,
B6,
95-96,
100,
110,
I
l2'
t28-
129.
1't'4-
l'45,
207,
335.
B
eobachlungen
tiber
rl,as'
GefilhI
d,es
Schdnen
unrl
Erhrftcnen
Ut|: Kritik
tler
reinen
Vernuft
2'1,
2+,
96;
IGitik
d.er
Urteilsltaft
86,
1],12,
r44,
207
Klee
P.
'i54
Klivar
Nf . 338,
L'oggctto
tIeII'
esteticcL
intlustriale
338
Kohler
W.
332
Kollmann
F.
345,
Schiinheit
d,er
Technik
345
Kossuth
J.
173
l(restovski
L.
9,
La
luideur
rl,ans l'art
ir,
travers
les
dges
I
Kuhrr
H.
(vezi
si
Gilbert
K')
23
-
24,A
H
iitorY o[Aes
the'
tics
23-24
Kumagai
K.
300,
Fashion
and'
Color
300
Kunelis
Y.
171,
172
Lalo
Ch.
a'01,
213-274'
2LG,
Notions
cl'esthdtique
L02;
L'arr
loin
d'e Ia
sie
21"3
La,nge
K.
{33
UbclinS
1.276,
XIusken
und
illcLiliierung
276
n.o
ij.
r
+
t,
L7"2
-
17 3
;
seiluP-
""
1ti
aairsteticu
meJioevale
141
nrt<oti
J.
3i,3,
I
trdustrial
de'
sloll
JJ
D
P*i"lg"
h,'
3OZ,
^H
is.torg
-
oI
"
bo?tn
centur'l
fashion
307
Fet'hner
Th.
132,
332,
Vors-
' "'iniitta",
Asthitik
132,
332
Fidias 54,
4.23
Fiedler
K.
133
i.i;;i;"
ni.
z+,
rzs,
Metafi:ica
si
orta
24,
tr'28
Foiirmn
u.'46,
La
Pie
des
formes
46
noia
H.
a:t
i'.ify
n
:t"t,Obitt'
of
desire
34
1
Foulquid
P'
{ 11,
l)rcilonnatre
-
"
A;
h
lan
gue'PhilosoPhigue
71L
FrcuO
S. 287,
Der
Unbehagen
i.n
der
Kultu
r
28
"
nrotn*
O'
tB9,
L96-197
'':si-sfz'
EscaPe
of
Frge-
a"*
igl
i
I'he-
Revolution
410
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 31/36
Larrgcr
S.
49, S3,
84,
U1-'J3,
'iyf
96;
,Psgchologie
du
""-i?ili,,e
ii'a
ro,i
4e,
83.
Kitsch
244'
248
iil.*
fr&irlr,''
of
Ar't
sJ
Morant
(de)
l;
353'
Histo.ire
rc.'
r"t.
'
s."jolti"ti
-
Sh"f.t
d'es
arti
d'dcoratifs
3 l
""-n.i*"".at
U
.)
300',
Fashion
lforin
\',i2
^^7,3,;Les
slars
73
iilustration'300'
Nlorris
W'
2372232
I-eser
-tr.
3;.)7
'Nloutsopoulos
E'
107
'
l1')
iEifLii'
ff.'w
.
tzt
745-146,
categoriile
este-
L;ffi^l.-i.
98-99,
coiutu
tice
L07,
740'
u'6
filosofi.'e
9S
Mozart
A'
139
L"J;;il;a;Vinci54,217
[Iuller
J'
E'
L76-117'
183'
;il;;i;;;S.
N'.i16,i'oetices-
404,
L:'Art
et
te non'art
--
io",
isitasstue
li6
176'
l8ll
L";;;ir.
5;1,
353,
4alaideur
Mumford
\' ? 9'
?25-32.6'
--
"""p"ra
*oi34t';
na"iiitit
327,-942,.390-39-.1'
-'4rl
iiitii
sss
and"Technics2t\;Technict
l,ong
-Ii.
flS
and
cioilization
326'
390-
Loos A.
343
391;
The
n[Yth
of
Ma'
ilr;h.k
I.
285,
Lrode
im
chine'727
.-.
""
{'"iiiln"iieh
zas
Nlunro
T'
174,
322'
.401'
L";;-6;ii'i-ri.z'h,in;'to,s
The
arrs
and'
their
inter-
""
ii
t"iiiiriaL
d,eiisn
34r
"
relat'ions
174,322,
40r
Luniibre
A.
395
Lffiie;;
L
sss
Nlltf;.,il
ui.'i*
Maiorescu
T,
135
Nitsch
H'
t7t
rii;il;;
A-'
[oi,
zzo,
r*
N3:iX"*
31
r.
roo,
305-
c,oir
du
silence
ta2
"'i;;,"E;";;;i"l"if
r*fii""
Marcus
S.
37
i',i;;;;.-i{:'1e7,
Eros
and'
3oo'
305
Ciotlisation
M
i
"
Or"-
no,l.n
C.
I(.
(vezi
si
RicharJs
d.imensional
Man
191
-
"oi]ii
rTi.'
iil'ti"i"iie
"f
Marx
K.
26,
106,
245,
296.,.
t,ihns
tll
,,Introducere"
Ia
Co.nlrtbultt
OnnenSoid
D.
l7;l
la
critica
economleL
poLlttce
Oitega
y
Gassct
J.
lB7,
Relte-
26
ti6n
-de
las
masas
18?
Matd
G.
250,
[Jniversul
I{i'
tschului
250
Pane
G.
1.74
Maval
W.
l{'
269, .Principles
i"Lti*
C'
1ut'i
si
Iluismarr
D')
"'"Ii'
i'r;iri,
;;;'
-'
--'r-'-'
3i4,
L'estlfttique
industrieL-
Michelangelo
Nuonarroli
It u"r{i"'.toN.
J44.
The
sor,ces
Michelis
P.
103-
104,
Estltc-
-
-
ol
moCtrn
arcltiteclure
attd
tique
de
l'art
bgsantin
l9J
iesien
J44
Mihail
Z'
272,
'lerminologirt
pis6
d*ella
l'Iirandola
263
portului
popular
romd'nesc
pisani
V.
171
272 n:'^-^-^
/
)4
Plotin
{24
Shils
E'
2t'9-2:j0-'
Mass'So-
i,jlli"ri
ri.
285,
't'eoria
d'el'
9i91v
an
its
Culture
249-
"""o7r)r""a'irorg,u'ardiu
ls5
250
Polloclr
J.
L54
Sirnmet
G'
287',
Philosophie
i'."ii-|. tV. sl
der
Mode
28')
preslev
Fl.
78
Simondon
G'
338,
Du
mode
'pil",iiiit^"
p.
J.
3L2
t|'e:ristence
des
objets
tech-
b""""n.
ilrg-gio,
3lz,
rg t
-
zrtTues
338-
.
-
"
;d;;
U ;,
;;;;,;-;i
iii;gn
si'a'inne
(de.
la)
R'
3e6-
3e7'
J
r:,
""::,:#;:,i:i:",";yu,1u6i
llaEon
nI.
n6-
D7,
183,
Srneu
Gr'
faO'.
Sensibilitatea
"'iit
-'dnl,'
'
i'a)i
,
'
i";;
-
estericd'-romdneascd'
140
q"Zi
riiiiz
176,
183,342-
$St#t3f
',+
287,
wirtschaft
n"io*i.
G.
?07,
Sociologia
tlei
und
xlode'287
-fenometLi
di
moda
lbi""
S""itu
A'
105'
La'
nolion
ntiS'iiij
iis,
"I;i;;;"";i;^i
-
d'e
cat%orie
-esth 'tique
^705
135
Souriau
IIt'
102'
145''336-
n.oi"tt.
316,
355,
Art
and
337'
I"avenir
de
l'esthi'
1el6s77t1
|Ib
tiqu'e
336;
Pass6'
present
Ri.#[J'i.
i."1u.,i
9i
ogdcn ii I'o"ni'
du'problime^de
c.
K.)
r37,
rn-"
Mii,;'g
't': ':;7#rft;triette337
i
af
hleaning
437
Souri"u'-p.
335-336,
La
Roselle
(du) B.
307,
La
tise
-
ieautA
rationnelleSSS
d.e
Ia
mode
307
Snencer
H.
287-288,
Cere-
Rosenkranz
K'9,
Asthetikd'es
-'monial
Institutions
287
fiasslichcn
g
spiritou'
179-180'.79'5-r'96'
Rudell
J'
(vezi
Ei
Huyghe
R')
-
Arte
neI
mondo
deltd
scLen'
321
,
L'
art
eI'
Ie
montl'e
za ed'ella
tecnica
179
*
180
'
iiierie
J2r
4e5-1e6
Russel
B' e5,
ll3,
A
Hisrorv
*'*l
-t;
^y'^:"'
Mepterii
of
tilestern
et
iLo'op'll'o'i
-
l::&"tr;i
creatiile
lor
de
SanLa.yana
G.
91,
136-
13.7^'^
Slut5n"scu
I.
D.
219-220,
Thb
Srtrse
of
Reaulg
1Jt]
'
Arta
veelrc
a
lllaratnuregu-
Schiller
Fr.
99 lui
2I9-220
Miiy
i.ses-
:38e,
-t)ictiolnni-
:i:i::'i.t'I
I'y
r.roo-Do",::::'"#':,;"^
platon
99.
123,
l2rr
re
du
clllemu
JoY
'
LJrrli
r
'-
-..-
^
-r,,
I)l^ho [, 4']
*
1R P rocesso
;iq;;
;;:i:ichologie
r)u
Pret':te,
"a',,," l
;tt,
II'estetica
17
cihima
3Bg
-
390
Moles,'\.
35,66,2t+4,247
-248'
Piequ,
A'
1 0', ,
Pinresc
L,imAge
et
la
cOrtmuniut-
tnelaltcolae
t4u
Schclling
F.
\V.
J.99
,,1,:-^
rr
,e<
Schop-enhauer
A'
50,
ee,
134,
$aite
t,.
l?tr-rrr,
Les-to.is
267
--del'imitation
288-289
Seeond
J.
400,
Lo
notion
foma d'Aquino
I25-726,213
'il,'arts
rtirtucls
400-401
iOllier A.
tSA-fAS,
Future
Selle
G.
347,
Die Geschichte Shock
4.88
""'irJbiisi
t+t
to"i"l
V.
272,
semantica
ilel
Scrvien
p.
f
O-f
:,
Principes
-
c.oslume
272
'""'i:t',t,ttilt;
z1i
Les
r.i1th
Twiggy
299
mcs
comme
inlroducltott
phgsique
d, l'esthitique
36
Valdr.y
P'
tj6
sn'afe"r-pi.vards
lVI'
(vezi
Ei
Vin
rl-e-Velde
H'
333'
342
""i;;
6;i;"s:i
zoo,'ri''nii"
van-
Meegeren
H'
73'
76-
7im'ioito"'zoo
'
77
41t
FL
{l?
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 32/36
Veblen
T.293-195,
The
artu
Theory
of Leisu,re
Class
293-
295
Vermeer
J.
'13,
78
Verushka
299
Vianu T. 109,
127
-L28,
'130,
133,
332,
Estetica
109;
Istoria
esteticei
tn
terte
alese
'l-28,
130,
133
;
Studii
de
fil,osofie;i
esteticd.
1.27
Vico
G.
B. 24
Vidnot J
. 211
-213,
336,
378-
379,
400, La Rdpublique
des Arts
2ll,37B*379,
400
Vischer
Th.
99
lVichmann
H.
353,
Industrial
Design,
Unikate,
Serien-
erzeugnisse
353
Wilson J.
773
Wolff
Cr.
18,
22
Worringer
W.
102,
Abslrak-
tion und.
Einfiihlung
102
x**
Deuridnze Congrbs Inter-
rLational
d'Esthdtique et
d,e
Science de
I'Art
87,
396
***
Il
Disegno
dell'Alta moda
Italiana
307
**1.
'l'
w
entieth
--
C entur'11
American
Design
341
2.
Tcrmeni
*
absurrJu.I
106, 157,
159
admirabil
1.46
agreabilul 8,
775, 120,
1.97
album
201,
236, 394
amena.jarea
esteticd,
a
d,iferi-
telor
spalii
arhitectLLrale
8,
1"L-75,203,253-262
amuzant
I52, L56
anost
157
-
158
arhetip
45,
64-65
orhitecturd.
31, 58,
252-257,
367,371,
&00
B,
12, 30*
32,
tt'),
51, \tt'
57
,
10L-
1.05,
717
,
731,
16 .-l.'.78,
181-187,
199,
272,227,320-322,
339-
340,
336,
397,
399,
401-
408
-
cultd
221,
230
-
de
curte
222
-
de
masd.
222-225
-
industriald
64,
1,70,
229,
230, 399
-
interiorului
252
-
populard. L94,
211,
218-
225
-
provinciald.
222-223,
-
tdrdneascd
220*223
artL
29, BL,
55, 58-59,
390,
406
-
aplicate
59
-
d,ecorative
37, 59,
194,
215,
218-225,
399
-
frumoase
22,57-58
-
plasxice 21, 58-
59,
21.5
-
rtizuale
31,
55
-
virtuale
715'
400-401
artist 55,
17
4,
183,
20'1,
213
-
2L9,
230-231,
367, 384,
390,406
artizan
2t3-2Lg
drtizan&t
8, 17,
73, 15,
47,
54,
r70,
1.92-194,206,
208,
210-233,
235, 31{j,
400
-
{08
banu.Iu.l
157
-
158
bizarul
I57,
1.59
bricolaj
194
bucurie
50,
56,
86
capricii
ct"Ie
modei 306
case
de
modd,290,
308
categorie
94*100
-
esteticd.
93,
94,
100-160
centre a]e
modei
308
ceremoni.al
204
ceremonie
79-80,
267,
267,
275,
404
coafurit
277
cochetdrie
278
colosal
7t*7
comicul8.101-103,105
1C6,
llg,
147
-
148,
152
conLerluri
303
copie
(
artisticti
)
47
"
6t
-'
Un
,
234-236
c\stumaiie
27
L
cotidian
(timp
)
79,
267
crea ie
52,65;
163-
Lt,4,200'
216,
374
decor-decora iune
60
*
64,
315,
34L-3tt4
d,efilare
281
delicat L43
demers
estetic
\5,
33-40
-
de
tip
filosofic
33-36
-
de
Li'rt
scienlizant
37-40
-
tle tip
gtiinlific
36-37
tl,erizoriu
L57
desien
8,
1'1,
12,
13,
15,
47,
5i-55.
L74,203,206-
208,25s,290,
3i5-38tr,
400
-
408
-
ambiental
252,
359-3bt
*
d,e
comunicalii
e'izuale359,
361
-
362
-
obiecte
359,
362-367
desisner
I l.
208
-209,
:121'
3"50. 358'.
3d7
-
38
I
,
:.184
rlesuel
-
tlestteluJine
71,
279
diofan
144
,Iilitant
2A4-206
disciplind'
filosoficd'
18,
26
-
29
tl,ipertisment
268
doctrind'
llt
dranratic
l5l*1'52
drapaj
266
ilrdgul
'1"40
echipament
de
Proteclie
209,
364-
365
eleeant
143
em"otie
56,83,
89-90.
163
,rtriiro
10,
13-16,
17-43,
44,
162-164,
209,
396-
399.400*408
-
uiinaiatului
tnterior
9l
erterior
32
-
arLlronologicd
36
-
n
rteLor
decora
tive
3
I
-
artelor
Plastice
35"
-
descriPtivd'
40
-
eeneruli
29
-
ittrlusrriuLa
30,
3:,
:l;lt;
-
tmbrd'cd,mintei
30,
32
*
nornzatit'd,
40
-
obiectivd'
40
-
psihologicd'
35
-
Tociologicd
35
-
subiectiPd'
40
esteticul
7-
11,
30,
43,
ll7,
1g'1
,
267
,
402,.
405
etemplar
de
tlroJ
sdu
serre
micd.
68-69
erperienld
estelicd
7, 69-72
efpresits
48,
49-50
fabricalie
52,
65
fastuos
146
feeric'140
'fcrntccdtor
I40
'festivitate
79-
30,
261,
267,
'
2'.15.404
film
195,201,
235-236,
385,
3
95
-
ll99
fi.n
-
fi.n.ele
\43
'lirtna'-
forme
20,
44-82'
'
83-
160,
462-167,
169,
795,
2LB,23B-239'
32t-
322,334,38{,405
-
artificiale
46
-
47,
2LL
-
artistice
57,
L63,186,240,
a n.l
-
bid-imensionale
46
-
dinamice
46
-
functionale
46, 65
_
'indu'striale
{
64'
193,
316,
367
-371
-
naturale 46-47
-
st{ttice
46
-
tritlimensionale
46
-
utilita,re
46-
47,
168,
369
-
oizuale
45
folosrlfie
3
1,
67,
195
-
{96'
'
{ot,
236,
285,
388-394'
396-397,
399
f rumosul
7
'-
9,
102
-
103,
'
404-106,
110,
174'
1'78,
120
-
L|l,
147
-
1.48,
179
-
L97
-
200.
401
-
artistic
'9,
22,
130,
793,
20{.397
-
ind'ustrial
193,
397
-
rtatural
9,
130,
193,
201'
:\97
Trimiterea
se face
[umai ]a
paginile tn care
terme-
nul indicat
apare
inlr-un
context
definitoriu
414
415
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 33/36
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 34/36
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 35/36
lnrudirile
tragicului: dramatic
qi
melodra-
matic
Comicul:
nostim,
amuzant,
hazliu,
ridicol;
esenla
rizibilului;
ris si suris cu motivalie
17.
Categorii
estetice cu sens
negativ
mai
mult
ori mai
pulin
pronunlat: Banalul,Anostul
Vetustui,
Uritul,
Absurdul,
Bizarul
....
18.
Alte
posibile
categorii
estetice
negative:
Grosolanul, Grotescul,
Josnicul,
Obscenul,
Groaznicul,
M
onstruosul
rv. ARTtr
$r
NON-ART,(
1
Conoeptul
tradilional
de
artir.
2.
Primele
nepotriviri
de
sensuri
3. Vechile
tnlelesuri
ale
artei
qi
interpretarea
lor forlatd
4.
Ocolifea
dificultdlilor
poate
constitui
doar
o,,rezolyare" de moment............
5.
Ce
putem,
totupi,
reline?.
.
...
.
.
,\r'lole dccoraLivc,
arta
popuiari
;;i
art,i-
zanatul.
151
il.
Artizanatul
de
condilie
veche
qi artizana-
tul
de
condilie
nouir
4.
Un
concept neelaborat
incir
suficient....
li2
VIIi. iNLOCUITORI]
ALI DE ARTA
TEHNICI
$I
INDUSTRI
1. Tentalia tnlocuitorilor de
arlri.
2. Succedaneele
.,.
3. Surogatele
4.
Fenomenul Kitsch.
5.
Instabila
scard
a
gusturilor.
IX. AMENAJAREA
ESTETICA
A
SPATIILOR
ARHITECTURALE
-
INTERIOARE
$I
EXTERIOARE
218
")1<
)9)
15.
16.
Z
JIJ
241
250
218
2,85
298
308
.)
z.t
324
23tr
159
161
162
l6tt
IT
It
172
a.)
o
167
179
X. VESTIMENTATIA .
263
1.
lmbrdc{mintea
-
element
dcfinitoriu
pentru
condilia
umanl
263
2. Timpul
de lucru
gi
timpul
de strrbitoare. .
267
3. Vegmintele
270
4. Dfecte estetice adiacente
2/3
V. DESPRE
RANA A
EXPANSIUNEA
CONTEMPO.
FRUMOSULUI
{.
Expansiunea
contemporane a
frumosului
prin
intermediul formelor din
sistemul
artei
..
2.
Expansiunea
contemporan[
a
frumosu-
lui
prin
intermediul formelor
cu
,,statut"
de
obiect
-
industrial
sau
artizanal....
3,
Expansiunea
contemporand a
frumosului
prin
intermediul
a
ceea
ce
numim
ima-
gine
VI.
SITUATIILE
ESTETICE
EXTRA-ARTIS.
TICE
.
VII. ARTIZANATUL
1.
ln
cS.utarea
unei definilii. Artistul
gi ar-
5. Resortul
sociologic
6. Moda
vestimentard
7.
Ochiul
poate
inqela.
Tehnici de
,,misli-
lgl
ficare" vizuale.
8.
Situalii
contemporane
.....
XI. DESIGN-UL
Dificulttili de
inlelegere
Domeniul design-ului
Cauzele
care au
condus
la
aparilia
design-
ului
ca
fenomen
specific civilizaliei
mo-
derne
a.
Cauze
d,e ord,in economic
general ......
b.
Cauze
de
ordin
tehnologic.
c. Cauze
de
ordin economic
restrins
-
spe'
cifice
producliei
ind'ustriale
d'e
dupd
1850.
.
L
,
185
194
199
210
315
319
tizanul
2ra
421
329
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 36/36
11.
Cattze
e. Cduze
4.
Irrincipa
de orclin
gtiinlific.
de
ortl.in
cultt.r.ruL.
lcle
etape
alc deel-oILirrii
dcsigu-
331
3:] l
ului
a.
Sub
sem,nuL
,,aplicatit'istnului"
......
b.
Sub
semntd
,,mod,ernismulLti"
.
c.
Sub
semnul
,,stilismtdui
d. Sub semrLul,,consu,nisntului" ..,.,.
e.
Astdzi,
tncotro?
5. Direclii
actuale de
afirmare.
354
a. Problemct stilurilor nalionale in
design..
356
b. Design-ttl ambiental
360
c.
Design-ul
de comunic'alii vizttale......
361
d.
I)esign-ul de obiecte
362
6. St,atutul designer-ului, ca spccialist,
ln
prima
jumiitate
a secolului
XX......
".
367
7.
lnviliminlul contemporan
de
design.
.
372
8. Avatarurile
unei
prolesii
. . .
..
377
9.
lncercare de
sintezi
3Bl
RtrDESCOPERIRI]A
I]STETICA
A
NATU.
RII
PRIN
INTERN'{F]DiL]L TEIINICII
1\TODERNE
coNsiDEIiATII
FINALE
INI]ICO
3lrl
J+J
Jlr
.I
349
XII
Da<
399