Berceanu Denisa Cristina Alina

Anul 1, seria 1, grupa 1.

Metodologia abordarii experimentale a perceptiei

La fel ca in cazul celor mai simple senzatii unde nu se poate vorbi despre o corespondenta deplina intre prezentarea stimulului, calitatile acestuia si raspunsul subiectului, in cazul perceptiei acest fapt este mai bine pus in evidenta: experimentatorul spera ca subiectul sa relateze ceea ce vede intr-o maniera obiectiva, in schimb, acesta cel mai adesea, spune ceea ce crede el ca vede.

De exemplu..

… avem o fotografie, o carte postala cu o imagine dintr-un oras de munte. Prezentand aceasta imagine ce are atribute bidimensionale, vom constata ca nici unul dintre subiectii nostri nu intampina dificultati in a surprinde indicii de profunzime si de a percepe in relief cu ajutorul unei imagini bidimensionale. Aceasta aduce in discutie o prima problema metodologica in studiul experimental al perceptiei, si anume relatia dintre..

… perceptia directa si perceptia indirecta

Isi are originile intr-o disputa mai veche, de la inceputurile psihologiei stiintifice, si anume cea cu privire la relatia dintre senzatii si perceptii.

…mai tarziu, regasim aceasta disputa in conceptiile a doi mari cercetatori in domeniul perceptiei:

GIBSON(1979) sustine ca impresiile senzoriale ofera, intr-o maniera directa, informatii despre profunzime si perspectiva. Perspectiva de abordare directa presupune ca in procesul perceptiei omul capteaza informatiile pe care le ofera mediul intr-o maniera spontana, fara sa reflecteze asupra lor.

GREGORY(1970) afirma ca in procesul perceptiei se produce o interpretare a informatiei in vederea elaborarii impresiei de adancime si perspectiva. De aici rezulta o perspectiva de abordare indirecta conform careia perceptia adancimii, profunzimii, distantelor, perspectivei se realizeaza pe baza experientei anterioare, prin utilizarea diferitilor indici asupra acestor calitati perceptive.

Perceptia directa (bottom-up)

Procesare de tip inductiv Se accentueaza rolul senzatiei ca fundament si factor determinant al perceptiei

Perceptia indirecta (top-down)

Procesare de tip deductiv Informatiile despre profunzime si perspectiva sunt deduse, chiar daca acestea nu exista in realitate.

Un exemplu din care deducem raporturile dintre perceptia directa si cea indirecta il reprezinta…

…iluziile ce deriva din perceperea perspectivei. … sinele de cale

ferata care dau impresia ca se unesc.

… sau…

… figurile imposibile.

In cazul acestora, la o prima vedere(directa) ne lasam inselati de informatia senzoriala si acceptam informatiile prezentate, apoi printr-un proces de decentrare perceptiva, prin interventia mecanismelor cognitive, realizam o interpretare adecvata a informatiei.

Majoritatea perceptiilor implica o interactiune intre abordarea directa si cea indirecta. Psihologia cognitiva a demonstrat in mod convingator acest aspect: ŞA/-\ M/-\T

…perceptia innascuta si perceptia dobandita

Se subordoneaza relatiei dintre perceptia directa si perceptia indirecta. Teoria empirica a lui Helmontz (toate impresiile noastre despre profunzime sunt rezultatul experientei anteriore). Abordarea perceptiei ca rezultat al unor experiente dobandite se suprapune cu modelul perceptiei indirecte, a procesarii de tip “sus-jos”.

La polul opus- teoria nativista proprie curentului gestaltist (oamenii manifesta o tendinta innascuta de a percepe aspectele de profunzime, perspectiva.

- Experimentul realizat de Gibson si Walk(1960) sau prapastia vizuala. In urma experimentului s-a constatat ca la puii de gaina, miei, capre, pisici, maimute si la copiii mici se manifesta o tendinta clara de oprire in fata prapastiei. Copiii mici indemnati de mama lor, se vor deplasa si deasupra prapastiei vizuale.

- -sobolanii si pisicile au manifestat reactii de panica la traversarea prapastiei vizuale.

Rolul factorilor comportamentali in perceptie

F.H.Allport(1955) a conturat “teoria starilor centrale directoare” (Directive State Theory) – oamenii tind sa perceapa in functie de trebuintele, valorile, tensiunile, anxietatile, reactiile defensive, personalitatea si experienta lor.

El a sistematizat aceasta teorie sub aspectul a 6 teorii:

1. Trebuintele, nevoile biologice ale subiectului tind sa determine ceea ce este perceput. 2. Recompensa si pedeapsa asociate perceptiei obiectului tind sa determine ceea ce este perceput. 3. Valorile caracteristice individului tind sa determine viteza de recunoastere a cuvintelor asociate acestor valori. 4. Valoarea pe care o atribuim unui obiect tinde sa determine modul in care percepem aparenta de marime a acestuia. 5. Personalitatea individului il predispune sa perceapa in conformitate cu structura si dinamica acestuia. 6. Stimulii verbali perturbatori tind sa prelungeasca timpul de recunoastere fata de stimulii neutri

Perceptia si controlul constient

Intrebare: Verbalizarea, constientizarea este o parte necesara a procesului perceptiv?

Cercetarile curente sugereaza existenta a 2 tipuri de sisteme vizuale in creier:

-unul dedicat identificarii obiectelor -celalalt, detectiei si miscarii.

…perceptia subliminala

Implica termenii “percepe” sau “nu percepe”. … se vorbeste despre un asa-zis mic omulet din creier, un dracusor ce inspecteaza perceptiile pentru a decide care dintre ele vor fi constientizate.

1. Stimulii sunt perceputi atunci cand subiectii nu sunt constienti de acesti stimuli.

Metode: rapoartele verbale si masurarea obiectiva a comportamentului.

2. Perceptia subliminala prezinta consecinte, efecte contestabile asupra comportamentului.

3. Influenta contextului in care sunt percepute obiectele sau evenimentele.

4. Durata influentei stimulilor perceputi subconstient.

Rolul diferentelor individuale

Dependenta fata de campul perceptiv= subiectul este influentat de particularitatile obiectului si ale campului perceptiv intr-o maniera mai puternica decat este obiectiv necesar.

-Femeile si persoanele introverte tind sa manifeste un nivel mai ridicat al dependentei de campul perceptiv.

-Independenta de camp este specifica barbatilor si persoanelor extroverte, active, dinamice, care exercita control asupra situatiei si au tendinte dominatoare.

-persoanele cu tendinte paranoice si nevroze obsesionale manifesta independenta in ceea ce priveste campul perceptiv.

-subiectii independenti de camp prezinta un coeficient de inteligenta mai ridicat decat cei dependenti.

-la copiii independenti se face o trecere mai rapida la stadiul operatiilor concrete.

-nivelul sensibilitatii artistice: ~subiectii independenti sunt mai toleranti

la complexitate si mai independenti la rationament.

~subiectii dependenti de camp prefera configuratiile mai simple.

Rolul factorilor socioculturali

-Africa de Sud: in proportie de 50%, copiii scolarizati percep profunzimea reprezentata chiar daca sunt albi sau negri, in schimb, muncitorii cu un nivel scazut de scolarizare, esueaza.

-eschimosii au capacitati perceptive fine. -indiferent de tipul de societate studiata,

exista o relatie semnificativa intre nivelul educatiei si performantele perceptive spatiale

Bibliografie

Anitei, M. (2007), Psihologie experimentala, Abordarea experimentala a perceptiei, 230-247. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/PERCEPTIA20212121614.php