Pate geolpglce. Fundamental bazinului este constltuit din eisturl cristallne aparfclnand seriilor de Mini? si de Toro-nlfca, ambele fllnd strapunse de magmatite laramice 9! terfciare (V.Streanga, 1988).Depozitele de basin, reprezentate in bazS prln conglomerate pollgene, sunt constltulte dintr-o alternants de marne, argile 9! nislpurl argiloase, nisipori. Aoeste depozlte contin 11 strate de carbunl in Badenlan si 2 strata In Fannonlan (fig. 9-3o).Tectonlca bazlnolul este, In general, simpla: cute anticlinale si sinclinale largi, unele dlspuse oblic fata de dl-rec^ia de alungire a bazinului. Aceasta strmcturfi este afectata de numeroase fracturi, unele longitudinale, altele, foarte nuiae-roaee, transvereale, care complied exploatarea carbunilor (fig. 9-32).Varsta depozitelor a fost stability pe baze paleontolo-glce (D.Grigorescu, D.Caragea, 1982; N.Ticleanu, I.Preda,1985). Fauna de aoluste (gasteropode, lamelibranhiate) nu este conclu-denta.Condltille hldrogeolOKJce. Din cercetarile intreprln-se de V.Trufa? et al.(199o) rezulta c& exploatarea carbunilor nu rldicfi probleme hidrogeologice, carbunii filnd cantona^l in marne i argile, lar Intercalaflile nisipoase an apS normals si in cantitate redusa. Doar in centrul bazinului, la adanclmea de ?oom (grosimea maxima a depozitelor din bazln) s-au intalnit ape hi-potermale, usor clorurate, sodice.Carbunii. Carbunii din bazinul Bozovici sunt cunoscutl din 1868, prin aflorlmentele de pe paraul Lighidia-oga^ul Craculcu Tufa, unde se mai observa incfi urmele prlmelor incerc&ri de exploatare.