x centrul respectiv. Alte pisici erau rspltite n acelai mod dac i ridicau frecvena undelor cerebrale. S-au obinut astfel dou grupe de pisici: unele care au nvat s-i scad frecvena undelor cerebrale i altele care au nvat s o creasc.Observarea lor a evideniat stri de comportament diferite. Pisicile din primul grup (cu unde lente) stteau imobile. Pisicile din al doilea grup (cu unde de frecven crescut) se aflau ntr-o continu micare, agitaie. Determinrile biochimice au evideniat la animalele care au nvat s-i accelereze pulsaiile cordului i s-i creasc frecvena undelor cerebrale existena unui titru crescut de catecolamine n raport cu celelalte. De aici nelinitea, agitaia. Extrapolnd concluziile acestui experiment la om vom nelege uor ce nseamn s dispunem de o metod de reducere a catecolaminelor din snge, tiut fiind c prezena lor n exces condiioneaz anxietatea, boli cardio-vasculare etc.n concluzie, experimentele efectuate pe om i animale de laborator, ca i experiena milenar demonstrat de practicanii unor sisteme de antrenament psihosomatic de origine oriental au demonstrat fr dubii c este posibil spargerea barierei dintre contient i incontient, dintre voluntar i involuntar. Omul poate nva s dirijeze activitatea involuntar a organismului prin convertirea ei ntr-un semnal sesizabil care s-i permit aducerea acestuia n cmpul contientei.Procedeul i-a gsit i o imediat aplicabilitate de ordin medical. n mod teoretic, o persoan poate nva s controleze orice proces fiziologic ce poate fi contientizat printr-o tehnic oarecare. S-a reuit pn acum s se exercite un control voluntar asupra biocurenilor cerebrali, pulsaiilor inimii, vaselor sanguine, variaiilor diametrului papilar, secreiei glandelor endocrine, secreiilor digestive etc.S-a reuit s se obin rezultate satisfctoare prin tehnica biofeedback-ului n migren, anxietate, insomnie, hipertensi-une arterial esenial n prima sa faz, tulburri de ritm cardiac, unele atrofii musculare de origine central i periferic