Post on 18-Feb-2016
description
BACTERIOLOGIEBacteriologia studiază bacteriile si bolile produse de acestea
Bacteriile sunt organisme unicelulare cu nucleu primitiv, fără membrană proprie, constituit
dintr o singură moleculă de ADN.
- bacteriile nu au mitocondrii rizozomi sau ventricul endoplasmatic
- majoritatea au peretele propriu constituit din două peptidoglicani specifici celulei
bacteriene
- bacteriile suferă diferite modificări: în funcţie de vârstă şi condiţiile de mediu
- în funcţie de specie bacteriile pot prezenta diferite forme și se pot grupa in mod
caracteristic.
Formele cele mai frecvent întâlnite sunt:
- sferică - coci
- cilindrică - bacili
- de virgulă - vibrioni
- spirala - spirili - spirala rigidă și spirochete - spirala flexibilă
În funcţie de tipul de dezvoltare bacteriile pot fi de două tipuri:
- aerobe în prezenţa oxigenului
- anaerobe în lipsa oxigenului
Structura celulei bacteriene
1. Aparatul nuclear - este alcătuit din ADN, ARN și proteine
- determina caracterele ereditare ale bacteriei
2. Citoplasma - reprezintă un sistem coloidal alcătuit din proteine, glucide, apă, lipide,
saruri minerale
- contine ribozomi cu rol in sinteza proteinelor
3. Membrană citoplasmatica este alcătuită din două straturi de fosfolipide şi un strat de
proteine
- contine enzime ce au rol de protecţie
4. Peretele celular determina forma celulei ce contine peptidoglicanuri sensibil la unele
antibiotice
5. Formaţiunile extraparietale
a. capsula și stratul mucos
- capsula protejaza celula și creşte virulenta acesteia
- substanţele chimice din compoziţia acestuia sunt puternic antigenice şi simulează
secretia de anticorpi
b. cilii si flagelii - sunt filamente subţiri şi lungi de natură proteică
- ajută la deplasarea bacteriilor
Înmulţirea bacteriilor
- se face în mod obişnuit prin diviziune directă
- viteza de inmultire este foarte mare , intervalul dintre două diviziuni fiind de 20 - 30 min.
Există 4 faze ale înmulţirii:
1. faza de latenţă - este faza în care bacteriile se adaptează la condiţiile de mediu
2. faza de crestere logaritmica în care numărul bacteriilor crește timp de 2-3 ore
3. faza staţionară - în care numărul bacteriilor ramâne neschimbat câteva ore
4. faza de declin- în care celulele imbătrânesc şi viabilitatea lor scade progresiv
Patogenitatea bacteriilor
- reprezintă capacitatea bacteriilor de a provoca organismului gazdă un proces infecţios
- puterea patogenă a unei baterii depinde de gradul de virulentă a acesteia şi de
toxigeneza bacteriei
Virulenţa - reprezintă capacitatea unui microorganism patogen de a pătrunde în organism şi
de a se înmulţi în ţesuturile acestuia
Toxigeneza - este proprietatea unor microorganisme patogene de a produce anumite
substante toxice pentru organism.
Aceste substanţe se împarte în trei grupe:
- exotoxice - sunt de natură proteică și pot fi distruse prin incalzire. Acţionează în cantităţi
mici și produc leziuni specifice
- endotoxice - sunt rezistente la căldură iar în anumite concentraţii pot produce febră,
stare de şoc şi necroza locală
- metoboliți toxici - sunt enzime extracelulare cu capacitate nocivă
- locul de pătrundere a microorganismelor în organism se numeste poarta de intrare.
Astfel infecţiile se împart în:
- Aerogene - cu poarta de intrare nazofaringele
- digestive - cu poarta de intrare tubul digestiv
- prin inoculare pe cale tegumentelor si mucoaselor prin: înţepături, muşcături,
intervenţii şi manevre chirurgicale