40 | P a g i n

40 Literatura Veche

Asemenea lor, se va strdui s umple diferitele goluri ale culturii romne

prin opere cu un caracter foarte variat.

Dup terminarea studiilor este un timp profesor la Blaj. Nu s-a

hirotonit, a optat pentru Liov, unde, prin concurs, obine postul de

secretar juridic la Tribunalul provincial, apoi va fi judector la Curtea de

Apel.

A rmas pn la sfritul vieii la Liov, unde , pe lng obligaiile

profesionale, a scris lucrri rmase n manuscris sau publicate din

diferite domenii. Notm doar cteva titluri din lingvistic, istorie,

pedagogie i drept: Temeiurile gramaticii romneti (manuscris),

Teoria ortografiei romneti cu litere latineti (manuscris), Lexicon

romnesco-nemesc i nemesco-romnesc , Liov, 1812, De originibus

populorum Transylvaniae , Codul penal, Liov, 1807, Codul civil , Liov,

1812, Carte trebuincioas pentru dasclii coalelor de jos , Viena, 1786,

dar s-a remarcat i ca traductor. Literatura beletristic o ncepe cu

poemul neterminat Trei viteji.

Operei literare iganiada sau Tabra iganilor, poemation eroi-

comico- satiric, i rezervm ns un spaiu distinct. Prima variant, mai

stufoas, a fost terminat la 1800, iar a doua, mai echilibrat i

armonioas, la 1812. Publicarea operei s-a fcut ns trziu, n 1875 i

1877, a primei variante, de ctre Th. Codrescu i n 1925, a celei de a

doua variante, de ctre G. Carda.

nainte de elaborarea iganiadei, I. Budai-Deleanu a intenionat s

scrie o oper de mari proporii, o epopee, posibilitate de a cnta eroii

naionali n poezie, dar i d seama c pentru o asemenea lucrare

epiceasc trebuie o limb bine lucrat. Este motivul pentru care

renun la o epopee eroic i prefer s scrie o lucrare poetic ntru care

am amestecat ntr-adins lucruri de ag, ca mai lesne s se neleag i s

plac. Oricum, este contient c prin iganiada el a introdus un gust

nou n poezia romneasc.

n Epistolie nchintoare care deschide opera, I. Budai-Deleanu

ncredineaz cititorii de originalitatea poemului: ...aceast oper nu este

furat, nici mprumutat de la vreo alt limb, ci chiar izvoditur noao i

orighinal romneasc. Atrage atenia c poemul este o alegorie, n

multe locuri, prin igani s nleg -alii, carii tocmai aa au fcut i fac,

ca i iganii oarecnd, dar cel nlept va nlege. Era o practic n