1.7 NUMELE SITULUI : Aniniurile de pe Trlung · 2014-11-28 · N16 24 311 P duri de foioase ......

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.1 Tip

B

1.2 Codul sitului

ROSCI0001

1.3 Data complet�rii

200612

1.4 Data actualiz�rii

201101

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Anini�urile de pe T�rlung

Data propunerii ca sit SCI

200706

Data confirm�rii ca sit SCI

200812

Data confirm�rii ca sit SPA:

Data desemn�rii ca sit SAC

1.8 Datele indic�rii �i desemn�rii/clasific�rii sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 50' 8''

2.2. Suprafa�a sitului (ha)

181

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

742

Max.

973

Med.

828

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpin�

X

Continental� Panonic� Pontic�Stepic�2.6. Regiunea biogeografic�

N 45º 32' 18''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO072 Bra�ov100

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global3.1. Tipuri de habitate prezente în sit �i evaluarea sitului în ceea ce le prive�te

91E0 70 B C B B* P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

3.2.d. Specii de amfibieni �i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1166 Triturus cristatus RC C B C B1193 Bombina variegata P C B C B2001 Triturus montandoni R C C C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

P��uni76N14 231

P�duri de foioase24N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul sudic al Lacului de acumulare Tarlungeni si continuand pe valea Tarlungului.Se incadreaza in zona montana a Carpatilor de Curbura, in bioregiunea alpina.

4.2. Calitate �i importan��:

Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.

4.3. Vulnerabilitate:

Existenta drumului national 1A Sacele-Cheia, de-a lungul caruia se intinde situl, genereaza impact asupra sitului.Managmentul forestier desfasurat in zona, daca implica exploatari forestiere intensive poate avea impact negativ asupra biodiveritatii.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observa�iile privind datele cantitative mai jos):

Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu este declarat ca si arie naturala protejata la nivel local , judetean sau national.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate privata .Tufarisurile si padurile din zona sunt in proprietatea Primariei Sacele. Fanetele de pe o parte si alta a drumului national sunt proprietati private

4.6 Documenta�ie:

5. STATUTUL DE PROTEC�IE AL SITULUI �I LEG�TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

5.1. Clasificare la nivel na�ional �i regional

6. ACTIVIT��ILE ANTROPICE �I EFECTELE LOR ÎN SIT �I ÎN VECIN�TATE6.1. Activit��i antropice, consecin�ele lor generale �i suprafa�a din sit afectat�

- Activit��i �i consecin�e în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

502 B 40 -Drumuri, drumuri auto

- Activit��i �i consecin�e în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

502 C 7 0Drumuri, drumuri auto

4.7. Istoric (se va completa de c�tre Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Situl Aninisurile de pe Tarlung se afla in teritoriul administrativ al Municipiului Sacele.Atat zonele de tufarisuri cat si padurea din zona sunt proprietatea Primariei Sacele. Padurea este administrata de OS Brasov

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl se afla in teritoriul administrativ al municipiului Sacele din judetul Brasov.

7. HARTA SITULUIHarta fizic�, Scara, Proiec�ie : Harta digital� a României (raster �i vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specifica�i dac� limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiec�ie na�ional� Stereo 1970

Specifica�i dac� se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme


1.1 Tip

K

1.2 Codul sitului

ROSCI0002


200612


201101


1.5 Leg�turi cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0081F Mun�ii Apuseni - Vl�deasa


1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni


200706


200812





E 22º 48' 38''


75.943


338

Max.

1767

Med.

1127


Alpin�

X

Continental�

X

Panonic� Pontic�Stepic�2.6. Regiunea biogeografic�

N 46º 35' 45''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO061 Bihor37RO063 Cluj38RO071 Alba25


4060 3 B B B BTuf�ri�uri alpine �i boreale6110 0,002 A B A A* Comunit��i rupicole calcifile sau paji�ti bazifite din Alysso-Sedion albi6150 0,1 B C B BPaji�ti boreale �i alpine pe substrat silicios6170 0,1 B C B BPaji�ti calcifile alpine �i subalpine6190 0,1 B C B BPaji�ti panonice de stânc�rii (Stipo-Festucetalia pallentis)6230 0,01 B B B B* Paji�ti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase6410 0,1 B B B BPaji�ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)6430 1 B C B BComunit��i de lizier� cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân� la cel montan �i

alpin6520 20 B B B BFâne�e montane6510 1 B C B BPaji�ti de altitudine joas� (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)7110 0,1 A C B B* Turb�rii active8310 25 A A A APe�teri în care accesul publicului este interzis8210 0,1 A C A BVersan�i stânco�i cu vegeta�ie chasmofitic� pe roci calcaroase8220 0,01 B C B BVersan�i stânco�i cu vegeta�ie chasmofitic� pe roci silicioase9110 2,2 A C A AP�duri de fag de tip Luzulo-Fagetum9130 1 B C B BP�duri de fag de tip Asperulo-Fagetum9150 2 A B A AP�duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion91D0 0,05 A B A A* Turb�rii cu vegeta�ie forestier�91V0 5,5 A C B AP�duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)91Y0 0,1 A C A AP�duri dacice de stejar �i carpen9410 20 A B A AP�duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)6210 0,1 B C B B* Paji�ti uscate seminaturale �i faciesuri cu tuf�ri�uri pe substrat calcaros (Festuco

Brometalia)7120 0,01 C B B BTurb�rii degradate capabile de regenerare natural�7150 0,1 A A B BComunt��i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase8110 0,01 C C B BGrohoti�uri silicioase din etajul montan pân� în cel alpin (Androsacetalia alpinae �i

Galeopsietalia ladani)91E0 0,5 B B B B* P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)9420 0,5 B B B BP�duri de Larix decidua �i/sau Pinus cembra din regiunea montan�4030 1 A A A ATuf�ri�uri uscate europene91Q0 0,2 A A A AP�duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros3220 1 B B B BVegeta�ie herbacee de pe malurile râurilor montane3240 1 B C B BVegeta�ie lemnoas� cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane3260 1 B C B BCursuri de ap� din zonele de câmpie, pân� la cele montane, cu vegeta�ie din Ranunculion

fluitantis �i Callitricho-Batrachion

9180 1 B B B B* P�duri din Tilio-Acerion pe versan�i abrup�i, grohoti�uri �i ravene8120 1 B B B BGrohoti�uri calcaroase �i de �isturi calcaroase din etajul montan pân� în cel alpin

(Thlaspietea rotundifolii)3230 0,01 C C B BVegeta�ie lemnoas� cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane8160 0,001 B C B B* Grohoti�uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar �i montan9170 0,5 C C B CPãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum7140 0,5 B C B BMla�tini turboase de tranzi�ie �i turb�rii oscilante (nefixate de substrat)7220 0,03 C C B C* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

Cod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1304 Rhinolophus ferrumequinum P B B C B1303 Rhinolophus hipposideros P B B C B1306 Rhinolophus blasii V B B B B1324 Myotis myotis P RC B B C B1307 Myotis blythii P RC B B C B1310 Miniopterus schreibersi RC B B C B1352 Canis lupus RC C B C B1361 Lynx lynx V C B C B1355 Lutra lutra R C B C B1321 Myotis emarginatus P C B C B1308 Barbastella barbastellus P A B C B1323 Myotis bechsteini P C A C B


1193 Bombina variegata C C B C B1166 Triturus cristatus V C B C B4008 Triturus vulgaris ampelensis R A B A B

3.2.e. Specii de pe�ti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1138 Barbus meridionalis P B B C B1163 Cottus gobio C B B C B4123 Eudontomyzon danfordi P B B C B1122 Gobio uranoscopus RC RC C C C C

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

4030 Colias myrmidone P C B C B1093 Austropotamobius torrentium R B B B B4014 Carabus variolosus P A B C B4057 Chilostoma banaticum RC B B A B1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C B1074 Eriogaster catax RC B B C B4050 Isophya stysi R B B C B1065 Euphydryas aurinia P B B C B1052 Euphydryas maturna RC B B C B1060 Lycaena dispar RC B B C B1087 Rosalia alpina P B B C B

3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

4070 Campanula serrata C B B C B2186 Syringa josikaea V A A A A1902 Cypripedium calceolus R D1903 Liparis loeselii R B B C B4116 Tozzia carpathica V B B C B4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C B

Cat. Specia Popula�ie Motiv3.3. Alte specii importante de flor� �i faun�

A Bufo bufo P C A Bufo viridis P CA Rana temporaria P A A Salamandra salamandra P CA Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P AF Barbatula barbatula C A F Barbus barbus C AF Chondrostoma nasus C A F Leuciscus cephalus C A

F Oncorhynchus mykiss C A F Phoxinus phoxinus C AF Rutilus rutilus C A F Salmo trutta fario C AF Salvelinus fontinalis C A F Thymallus thymallus C AI Argynnis laodice P A I Cupido osiris P AI Duvalius cognatus R B I Duvalius cognatus ghardanus R BI Erebia melas P A I Hyponephele lycaon P AI Maculinea alcon P A I Maculinea arion P CI Neobisium leruthi R B I Neptis sappho P AI Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P CI Pericallia matronula P A I Pholeuon knirschi cetatense R BI Pholeuon knirschi dieneri R B I Pholeuon proserpinae brachynotos R BI Pholeuon proserpinae glaciale R B I Pyrocleptria cora P CI Schistostege decussata P C I Zerynthia polyxena P CM Apodemus agrarius P A M Apodemus flavicollis P AM Apodemus sylvaticus P A M Barbastella barbastellus guanchae P AM Capreolus capreolus P C M Clethrionomys glareolus P AM Crocidura leucodon P A M Erinaceus concolor P AM Microtus agrestis P A M Microtus arvalis P AM Mus musculus P A M Mustela erminea P AM Myotis brandtii P A M Myotis daubentonii P AM Myotis mystacinus P A M Myoxus glis P AM Neomys anomalus P C M Pipistrellus pipistrellus P AM Plecotus auritus P A M Plecotus austriacus P AM Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinu P A M Sciurus vulgaris P AM Sorex alpinus P A M Talpa europaea P AP Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R DP Andromeda polifolia C A P Angelica archangelica R DP Aquilegia nigricans ssp. subscaposa R B P Arctostaphylos uva-ursi V DP Arnica montana R C P Astragalus roemeri R DP Avenastrum decorum R D P Bromus riparius ssp. barcensis V DP Calluna vulgaris C D P Campanula patula ssp. abietina C CP Carex curta C D P Carex echinata C DP Carex limosa R A P Carex nigra C DP Carex pauciflora C D P Carex rostrata C DP Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida R BP Cephalanthera longifolia R D P Cephalaria radiata R DP Cirsium furiens R D P Cirsium helenioides R DP Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V DP Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R DP Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata R DP Dactylorhiza majalis R D P Dianthus spiculifolius R DP Dianthus tenuifolius R D P Drepanocladus sp. C DP Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii R D P Empetrum nigrum C DP Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R DP Epipactis palustris R D P Eriophorum vaginatum C DP Fritillaria montana R C P Galanthus nivalis R CP Gentiana clusii R D P Gentiana phlogifolia R DP Gentiana punctata V D P Gymnadenia conopsea C DP Gymnadenia odoratissima R D P Heracleum palmatum R BP Hesperis moniliformis R D P Juniperus sabina R DP Larix decidua ssp. carpatica R D P Leucorchis albida V DP Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Listera cordata R DP Lycopodium annotinum R C P Lycopodium clavatum R CP Lycopodium selago R C P Menyanthes trifoliata V DP Molinia caerulea P D P Orchis mascula ssp. signifera V DP Orchis militaris R D P Orchis morio R DP Parnassia palustris P D P Pedicularis comosa R DP Phyteuma tetramerum R D P Ranunculus breyninus V DP Ranunculus platanifolius R D P Rhodiola rosea R DP Rhynchospora alba R A P Ruscus aculeatus R CP Saponaria bellidifolia V D P Saxifraga marginata R DP Scheuchzeria palustris R A P Seseli rigidum R D

P Sorbus graeca R D P Sphagnum cuspidatum C DP Sphagnum sp. C D P Swertia punctata R DP Taxus baccata R D P Thymus comosus R BP Traunsteinera globosa R D P Vaccinium microcarpum C DP Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C DP Viola jooi R D R Anguis fragilis P AR Coronella austriaca P C R Elaphe longissima P CR Lacerta agilis P C R Podarcis muralis P CR Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A


Paji�ti naturale, stepe5N09 321

P��uni9N14 231

Alte terenuri arabile6N15 242, 243


P�duri de conifere44N17 312

P�duri de amestec13N19 313

Habitate de p�duri (p�duri în tranzi�ie)6N26 324


Mun�ii Apuseni constituie o mare atrac�ie turistic� a jude�ului Bihor �i a ��rii, drept pentru care au fost clasifica�i ca f�când parte din grupa mun�ilor de o foarte mare complexitate turistic�, al�turi de mult mai mediatiza�ii s�i fra�i, mun�ii din Carpa�ii Orientali �i Meridionali.Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au p�strat într-o form� sau alta, neatinse de activit��ile umane. Prin specificul, con�inutul �i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint� pe de o parte, atrac�ii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alt� parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca „materie prim�”.Mun�ii Apuseni ofer� resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condi�ii climatice, râuri, lacuri, ape subterane, vegeta�ie �i faun� endemic� men�ionat� la alte specii importante, etc.Teritoriul acestor mun�i dispune de un fond bogat �i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului s�u geografic cu importante atribute definite de num�r �i densitate relativ mare �i de valen�e estetice, �tiin�ifice, recreative �i educative superioare. Aceste valen�e au f�cut ca zestrea natural� a teritoriului, valorile sale originare, s� reprezinte �i principalele elemente de atragere �i re�inere a turi�tilor.Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistic� fiind amplificat� �i de particularit��ile celorlal�i factori geografici, clim�, re�ea hidrografic�, vegeta�ie, faun�. Vegeta�ia este etajat� pe vertical�, prezentând etajele: p��uni montane, p�duri de molid, p�duri de fag, p�duri de amestec de fag cu stejar. Datorit� condi�iilor locale de subsol, clim� �i topografie, cadrul general schitat prezint� modific�ri, perturba�ii �i inversiuni. P��unile montane apar începând de la 1600 m, ocupând culmile vârfurile �i platourile de altitudine. Datorit� faptului c� înal�imea maxim� nu dep��e�te 1785 m, vegeta�ia este mai pu�in tipic�, lipsind aglomer�rile de plante pitice. Ca element caracteristic p�r�ii inferioare a p��unilor montane, jneap�nul apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienup�rul pitic. P�durile montane sunt bine dezvoltate în bazinele superioare ale v�ilor, între altitudinile de 1200 �i 1600 m. În acest etaj de vegeta�ie predomin� molidul al�turi de care se întâlne�te bradul, laricele �i tisa. În unele locuri etajul r��inoaselor dispare cu totul, f�getul venind direct în contact cu p��unile montane. Limita dintre p�durile de fag �i cele de molid este situat� între altitudinea de 600 m �i cea de 1300 m, în func�ie de relief, substrat �i microclim�, ajungand pân� la inversiuni de vegeta�ie. În p�durile de fag, al�turi de specia dominant�, apare paltinul �i uneori mesteac�nul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti �i subarbu�ti, disemina�i uneori în masa f�getului, dar predominând la marginea acestuia. P�durile de amestec de fag cu stejar apar pe versan�ii vestici. În amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.


Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza jude�elor Bihor, Alba �i Cluj.Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se întinde pe raza jude�elor Alba, Bihor �i Cluj, suprafa�a total� fiind estimat� la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes na�ional situate în Parcul Natural Apuseni in jude�ul Bihor: Platoul Carstic Padi�, S�ritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cet��ile Ponorului, Cetatea R�desei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei, Piatra Bulzului, Ghe�arul Focul Viu, Avenul Bor�igului, Platoul Carstic Lumea Pierdut�, Groapa Ruginoasa, Groapa de la Bârsa,Valea Sighi�telului, Molha�urile din Valea Izbucelor, Fânea�a Izvoarelor Cri�ul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea B�lileasa,Vârful Biserica Mo�ului,Vârful Cârliga�i, Pe�tera Ur�ilor, Pe�tera lui Micula, Pe�tera Piatra Altarului,Pe�tera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din Valea Ponorului , Sistemul Carstic Pe�tera Cerbului - Avenul cu Vac� . In judetul Cluj: Pe�tera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mârg�u În jude�ul Alba : Pe�tera Ghe�arul de la Vîrtop, Huta lui P�para, Hoanca apei, Avenul din Hoanca urzicarului, Pe�tera ghe�arul Scari�oara, Cheile Ordâncu�ei, Cheile Gârdi�oarei,Cheile Albacului, Coiba mic�, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arie�eni, Hodobana , Avenul cu dou� intr�ri, Izbucul T�uzului, Avenul de la T�u, Pojarul poli�ei. Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stâncariile. Platourile calcaroase B�trana, Padi�, Ocoale, M�r�oaia �i Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoas� din cauza absen�ei apei, fapt pentru care ele apar ca p��uni montane nejustificate prin altitudine. Din cauza inversiunii de temperatur� din depresiunile închise, la baza lor cre�te molidul, în timp ce pe culmile inconjuratoare foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padi�. Datorit� unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegeta�ie nordic� la o latitudine neobi�nuit de sudic� alaturi de care se intâlnesc specii alpine care tr�iesc aici la o altitudine extrem de joasa. Un facies aparte al vegeta�iei îl reprezint� locurile umede din lungul râurilor. Tot legat de abunden�a de apa sunt prezente �i turb�riile din zona înalt�, în general a p�durii de molid. Aceste turb�rii se dezvolt� fie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argil� (Padi�, Bârsa, Onceasa). Aici este intalnit� planta carnivor� roua cerului (Drosera rotundifolia), plant� ocrotit�. Natura subsolului este bine pus� in eviden�� de vegeta�ie. Astfel, pe rocile cuar�oase se dezvolt� afini�uri, tufe de meri�or, ferigi �i mu�chi, care creeaz� un covor vegetal compact, în timp ce pe dolomite se dezvolt� mai ales paji�tile de graminee �i flori montane. De substratul acid este legat un alt peisaj tipic, acela al mu�uroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole. Ca numar de specii identificate pâna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a



Cod Categorie IUCN %RO05 0,13Categoria V IUCN RO03 2,89Categoria III IUCN RO04 2,03Categoria IV IUCN

Cod Categorie Codul na�ional �i numele ariei naturale protejateTip %

5.2. Rela�iile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel na�ional sau regional

RO03 2.10.-Pe�tera Ghe�arul de la Sc�ri�oara+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.11.-Pestera Ghe�arul de la Vârtop+ 0,04Monument al naturiiRO03 2.141.-Groapa Ruginoasa+ 0,03Monument al naturiiRO03 2.142.-Pietrele Galbenei+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.143.-Piatra Bulzului+ 0,00Monument al naturiiRO03 2.144.-Ghetarul Focul Viu+ 0,07Monument al naturiiRO03 2.145.-Avenul Bor�igului+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor+ 0,03Monument al naturiiRO03 2.325.-Pestera Varfurasu+ 0,20Monument al naturii

diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofi�a (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), mai multe forme de vulturic� (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicol�, care cuprinde numeroase specii de nevertebrate cu raspandire strict localizat�. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.


Accesul necontrolat în pe�teri �i lipsa supravegherii acestora.T�ieri ilegale de arbori în fond forestier.P��unat neadecvat în perimetrul Rezerva�iei.Camp�ri neautorizate.Colectare de plante medicinale �i ocrotite.Colectare de material speologic.Fenomene de eroziune.Toren�i.Gestionarea de�eurilor


Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na�ional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezerva�ii ale biosferei, parcuri na�ionale sau naturale, la punctul F figureaza MUN�II APUSENI , pe raza jude�elor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimat� la S = 75.784,00 ha.

H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezerva�iilor biosferei, parcurilor na�ionale �i parcurilor naturale �i constituirea administra�iilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.- Incredin�area administr�rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004


Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocup�: 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului Bihor.

4.6 Documenta�ie:

1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispozi�ie de c�tre Administra�ia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind organizarea re�elei de arii protejate pe teritoriul ��rii”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru urm�toarele parcuri na�ionale: Bucegi, Apuseni, C�limani, Por�ile de Fier, Ceahl�u, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului �i nr 1294 (16) la Institutul de Biologie. Benedek, A.M., Sîrbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele – În: Racovi��, Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.): Monografia carstului din Mun�ii P�durea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitar� Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The distribution of bats in Romanian caves (I). – Travaux de l’Institut de Spéologie „Émile Racovitza” , Bucure�ti, XXXVII – XXXVIII (1998-1999), pag. 223-230. Pop, I., Hodi�an, I., Cristea, V. 1987. La végétation de certaines tourbieres de la Vallée Izbuc (Département de Cluj). Contribu�ii Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Ro�ie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Român�, Muzeul Na�ional de Istorie Natural� “Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V. 2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj3 Pop, E. 1960. Mla�tinile de turb� din Republica Popular� Român�. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.



|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|


RO03 2.337.-Pestera din Piatra Ponorului+ 2,25Monument al naturiiRO03 2.61.-Pestera Coiba Mica+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.62.-Pestera Coiba Mare+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.63.-Pestera Vartopasu+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.64.-Pestera Huda Orbului+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.65.-Pestera Hodobana+ 0,00Monument al naturiiRO03 2.66.-Avenul cu doua intrari+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.67.-Izbucul Tauzului+ 0,00Monument al naturiiRO03 2.68.-Hoanca Apei+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.69.-Avenul de la Tau+ 0,03Monument al naturiiRO03 2.70.-Pestera Pojarul Politei+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.71.-Avenul din �esuri+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.72.-Izbucul Politei+ 0,00Monument al naturiiRO03 2.73.-Izbucul Cote�ul Dobre�tilor+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.74.-Pe�tera de sub Zgurasti+ 0,00Monument al naturiiRO03 2.75.-Pe�tera Poarta lui Ionele+ 0,01Monument al naturiiRO03 2.77.-Izbucul Matisesti+ 0,02Monument al naturiiRO03 2.80.-Cheile Mandrutului* 0,06Monument al naturiiRO04 2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros+ 0,01Rezerva�ie natural�RO04 2.149.-Cetatile Ponorului+ 0,02Rezerva�ie natural�RO04 2.150.-Valea Galbenei+ 0,23Rezerva�ie natural�RO04 2.151.-Valea Sighisteluilui+ 0,43Rezerva�ie natural�RO04 2.152.-Pietrele Boghii+ 0,02Rezerva�ie natural�RO04 2.153.-Saritoarea Bohodeiului* 0,06Rezerva�ie natural�RO04 2.155.-Poiana Florilor+ 0,02Rezerva�ie natural�RO04 2.156.-Platoul Carstic Padis+ 0,07Rezerva�ie natural�RO04 2.157.-Depresiunea Balileasa+ 0,29Rezerva�ie natural�RO04 2.158.-Groapa de la Barsa+ 0,08Rezerva�ie natural�RO04 2.159.-Varful Biserica Motului+ 0,02Rezerva�ie natural�RO04 2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta+ 0,22Rezerva�ie natural�RO04 2.30.-Cheile Gardisoarei+ 0,06Rezerva�ie natural�RO04 2.31.-Cheile Ordancusii+ 0,30Rezerva�ie natural�RO04 2.32.-Cheile Albacului* 0,07Rezerva�ie natural�RO04 2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei+ 0,09Rezerva�ie natural�RO04 2.340.-Molhasul Mare+ 0,06Rezerva�ie natural�RO05 F-Apuseni* 0,13Parc natural

5.3. Rela�iile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ043CJ VLADEASA* 0,025 J032BH PIETROASA* ######


160 B 2 0Managementul forestier general 290 B 2 0Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la care nu se refera mai sus

400 C 3 -Zone urbanizate, habitare umana 167 A 7 -Exploatare fara replantare102 B 15 0Cosire/Taiere 230 B 20 -Vanatoare 250 A 15 -Luare/Indepartare de flora 401 A 5 -Urbanizare continua100 A +Cultivare


160 C 3 -Managementul forestier general 424 C 2 -Alte tipuri de depozitari

Organismul responsabil pentru managementul sitului:- Incredin�area administr�rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004Administra�ia Parcului Natural Apuseni: Regia Na�ional� a P�durilor Romsilva, Direc�ia Silvic� Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra


Planuri de management ale sitului:Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC” Culoar romano-ungar de conservare a biodiversit��ii”, în curs de finalizare




8. FOTOGRAFII

Denumirea fi�ierului Persoana care a furnizat fi�ierulROSCI0002_47_Belis_Alexander_Zinke.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_cascada_evantai_din_valea_galbenie._Safar_Tibor_Leo.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_cetatea_radesei.Alina_Pitic.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_cetatile_ponorului_portal.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Cheile_galbenei_dupa_cascada_evantai.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_coiba_mare_portal.PiticA.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Groapa_Ruginoasa.radovet.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Molhasurile_din_valea_Izbucelor.radovet.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Platoul_Padis.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Poiana_Ponor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Valea_Izbucelor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_Vartop_Decembrie.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_47_zona_ghetari.radovet.jpg Moise Silvia - ANPMROSCI0002_77_Traditii1_Apuseni.jpg Oprica Nicolae - APM-ABROSCI0002_95_Acumularea_Fantanele1.jpg Bucin Liliana - APM-CJROSCI0002_95_Cascada_Rachitele.jpg Bucin Liliana - APM-CJROSCI0002_95_Cheile_Stanciului.jpg Bucin Liliana - APM-CJROSCI0002_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg Bucin Liliana - APM-CJ


1.1 Tip

B

1.2 Codul sitului

ROSCI0003


200612


201101



1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare


200706


200812





E 23º 33' 31''


2.087


237

Max.

759

Med.

469


Alpin�

X


N 47º 41' 26''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO064 Maramure�100


9260 25 A A B BVegeta�ie forestier� cu Castanea sativa9130 30 A C B BP�duri de fag de tip Asperulo-Fagetum9170 15 B C B BPãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum


1193 Bombina variegata P C B C B


4055 Stenobothrus eurasius P A B C B4052 Odontopodisma rubripes P B B A B



Vii �i livezi2N21 221, 222


Rezerva�ia de castan comestibil de la Baia Mare se situeaz� pe marginea sudic� a mun�ilor Gutâi, în zona sa central�, pân� la zona de racord cu depresiunea sedimentar� a ora�ului. Cea mai mare parte a rezerva�iei este ocupat� de diferite tipuri de roci eruptive. Castanul comestibil se dezvolt� bine pe soluri brunede p�dure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un con�inut moderat de substan�e nutritive, dar bogate in potasiu.


În România castanul comestibil formeaz� concentra�ii de tip forestier doar în doua zone, una fiind Baia Mare. Suprafa�a cu castani comestibili aflat� în rezerva�ia Baia Mare este redus� �i cuprinde doar parcele de p�dure, lipsuind crângurile de castani b�trâni, care sunt probabil cele mai reprezentative pentru zon�.


În ultimii ani, starea de s�n�tate a castanului comestibil din zona Maramure� s-a înr�ut��it foarte mult, fiind afectat� toat� suprafa�a (peste 80%) de ciuperca cunoscut� sub numele de cancerul scoar�ei (Cryphonectria parasitica).


Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare a fost desemnat arie natural� protejat� prin Legea nr. 5 din 2000.


Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare con�ine atât terenuri proprietate privat� cât �i proprietate public�.




Cod Categorie IUCN %RO04 7,55Categoria IV IUCN



RO04 2.581.-Arboretul de castani comestibili de* 7,55Rezerva�ie natural�


166 B 70 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare

962 A 80 -Parazitism


166 A 70 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare

972 A 80 -Parazitismul

4.6 Documenta�ie:

Amenajamentele silvice.



|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Contract Administrare: 57/24.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Municipal Baia Mare


Planuri de management ale sitului:Pân� în prezent nu exist� un plan de management al sitului.





1.1 Tip

B

1.2 Codul sitului

ROSCI0004


200612


201101



1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : B�g�u


200706


200812





E 23º 47' 32''


3.129


254

Max.

544

Med.

396


Alpin� Continental�

X

Panonic� Pontic�Stepic�2.6. Regiunea biogeografic�

N 46º 20' 2''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO071 Alba100


7140 0,2 B C B CMla�tini turboase de tranzi�ie �i turb�rii oscilante (nefixate de substrat)91Y0 70 B C A BP�duri dacice de stejar �i carpen


1193 Bombina variegata C C B C B


1083 Lucanus cervus RC C B C B4012 Carabus hampei R A B B B4052 Odontopodisma rubripes P A B A B


1903 Liparis loeselii P D


P Betula pubescens P A P Serratula radiata P A


Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

P��uni16N14 231




Situl este situat în Podi�ul Transilvaniei, în etajul de vegeta�ie al stejarului. Lacul din acest sit a luat nastere în urma form�rii unui baraj natural.


Situl are o importan�� deosebit� pentru conservarea unei p�duri de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus patraea) �i carpen (Carpinus betulus). În subarboret predomin� p�ducelul (Crataegus monogyna). Din punct de vedere �tiin�ific Lacul T�ul f�r� fund de la B�g�u, localizat în partea de sud-est a acestui sit, se remarc� datorit� vegeta�iei de mla�tin�, care constituie o raritate în Podi�ul Transilvaniei. Dintre speciile specifice vegeta�iei de mla�tin� amintim aici:Drosera rotundifolia, Liparis loeselii, Betula pubescens.


Daca in viitor activitatile de recreere din jurul lacului Bagau vor lua amploare situl va suferi modificari in ceea ce priveste peisajul si vor fi amenintate si speciile de plante si animale care sunt strans legate de acest tip de habitat.







RO04 2.29.-Taul fara fund+ 0,33Rezerva�ie natural�


629 B 5 -Alte activitati sportive si recreative in aer liber 160 A 70 +Managementul forestier general511 C 1 0Linii electrice 290 B 100 0Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare

la care nu se refera mai sus102 B 16 0Cosire/Taiere 100 C 14 0Cultivare


160 C 5 +Managementul forestier general 170 C 20 -Cresterea animalelor400 B 40 -Zone urbanizate, habitare umana


Lacul din acest sit sub numele T�ul f�r� fund de la B�g�u a fost declarat rezerva�ie natural� de interes na�ional prin Legea 5/2000 - Sec�iunea a III-a arii naturale protejate de interes na�ional.


În cea mai mare parte fondul forestier de aici este administrat de R.N.P. Romsilva. Terenurile arabile, livezile �i p��unile sunt în proprietate particular�.

4.6 Documenta�ie:

Erika Schneider, Constantin Dragulescu 2005 - Habitate �i situri de interes comunitar, Editura Universit��ii Lucian Blaga



|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Nu exist� un responsabil numit pentru acest sit.


Planuri de management ale sitului:Nu exist� plan de management.




8. FOTOGRAFII

Denumirea fi�ierului Persoana care a furnizat fi�ierulROSCI0004_77_P6030085.jpg Oprica Nicolae - APM-AB


1.1 Tip

K

1.2 Codul sitului

ROSCI0005


200612


201101



ROSPA0004J Balta Alb� - Amara - Jirl�u


1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Alb� - Amara - Jirl�u - Lacul S�rat Câineni


200706


200812





E 27º 17' 5''


6.300


5

Max.

100

Med.

32


Alpin� Continental� Panonic� Pontic�Stepic�

X

2.6. Regiunea biogeografic�

N 45º 13' 48''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO022 Buz�u55RO021 Br�ila45


3140 1 B C B BApe puternic oligo-mezotrofe cu vegeta�ie bentonic� de specii de Chara1310 20 A B B BComunit��i cu salicornia �i alte specii anuale care colonizeaz� terenurile umede �i

nisipoase1530 40 A B B B* Paji�ti �i mla�tini s�r�turate panonice �i ponto-sarmatice


1335 Spermophilus citellus C C B C B


1220 Emys orbicularis V D1188 Bombina bombina R D


1149 Cobitis taenia P C B C B1145 Misgurnus fossilis P?


1060 Lycaena dispar P C B C B4054 Pholidoptera transsylvanica P B B A B1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C B


A Bufo viridis C C A Pelobates syriacus V AA Rana esculenta P C A Rana ridibunda P CI Apatura metis P C M Capreolus capreolus R AM Lepus europaeus RC A M Sus scrofa P AP Alopecurus pratensis RC A P Aster tripolium P CP Atriplex hastata C P Camphorosma annua C AP Festuca pratensis RC A P Halimione verrucifera C AP Hydrocharis morsus-ranae P A P Juncus gerardi P CP Najas minor P A P Plantago maritima P CP Plantago schwarzenbergiana C D P Poa palustris RC AP Poa pratensis RC A P Potamogeton crispus P AP Potamogeton pectinatus P A P Puccinellia distans P C

P Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus P A P Salicornia europaea C CP Spergularia marina P C P Suaeda maritima P AP Triglochin maritima P C P Typha latifolia C DR Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis C CR Natrix tessellata V A


Râuri, lacuri53N06 511, 512

Mla�tini, turb�rii9N07 411, 412


P��uni25N14 231



Lacul Jirl�u este situat pe malul stâng al râului Buz�u, cuveta lacustr� fiind format� din limanele fluviatile rezultate din ac�iunea de anastomozare a gurilor de v�rsare (fostele v�i succesive ale Rîmnicelului, al c�rui curs a urmat mi�c�rile negative ale Câmpiei Române u�or înclinat� c�tre NE). Deci nu are nici o leg�tur� genetic� cu râul Buz�u. Forma lacului este sinuoas�, iar adâncimea este de maxim 3,7m �i minim 2m. Alimentarea se realizeaz� prin izvoare subterane �i printr-un canal de aduc�iune din râul Buz�u, realizat dup� amenaj�rile în scop piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate b�l�ile situate pe malul stâng al râului Buz�u. Lacul S�rat Câineni apar�ine morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formate în urma depunerii aluviunilor în dreptul punctului de confluen�� a râului Buz�u cu afluen�ii secundari. Alimentarea lacului se realizeaz� pe seama stratului acvifer freatic �i din scurgerile de suprafa��. Balta Alb�: Localizarea administrativ teritorial� : jud.Buz�u, com. Balta Alb� Delimitare : în câmpia de subsiden�� a Rm. S�rat, pe stânga râului Buz�u, între localit��ile Balta Alb�, Gr�di�tea de Sus �i Gr�di�tea de Jos. C�i de acces : D.N. – Br�ila – Rm. S�rat(la cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman fluviatil �i este situat în câmpia de subsiden�� a Rm.Sarat, pe stânga râului Buzâu �i este alimentat cu apa dulce de pe pârâul Boldu, afluent al râului Buz�u. Lacul Balta-Alb� a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calit��ile sale terapeutice înca din 1847. Datorit� proprietatilor lor fizico-chimice, atât apa cât �i n�molul se pot folosi pentru tratarea unor afec�iuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, com. B.Alb� , Jud . Buz�u; este m�rginit� în partea sudic� de satele Pl�soiu, din com Vi�ani (jd. Br�ila) �i St�v�r��ti din com. B.Alb�, la 35km de ora�ul R. S�rat �i la 25km de ora�ul F�urei. C�i de acces: la cca 12 km de la intersec�ia �oselei R. S�rat -Br�ila cu satul B. Alb� sau pe drumurile jude�ene F�urei- Jirl�u- Vi�ani- Câineni-Pl�soiu, sau Buz�u-Vadu Pa�ii- S�geata-Robeasca-Jirl�u Vi�ani. Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale râului Buz�u, categoria mezoeutrofe, cu folosin�� piscicol�, având un bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafa�a sa este de 760 de ha ( inclusiv 200ha stuf), terenul apar�ine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992 amenajarea se afl� sub contract de închiriere cu firma Esox PROD SRL Buz�u, care de�ine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigur� prezen�a apei �i a pe�telui.



1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere.2.Fluctuatii semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo.3.Modificari naturale(inundarea R. Buzau) si artificiale(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei.4.Pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat.5Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi�ionale în agricultur� intensiv�, cu monoculturi mari, folosirea excesiv� a chimicalelor, efectuarea lucr�rilor numai cu utilaje �i ma�ini.6Amenaj�ri forestiere �i t�ieri în timpul cuib�ritului speciilor periclitate.7 Turismul necontrolat


B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin L.5/2000(IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95)B. Amara si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati pentru exploatare piscicola.


Pentru Lacul Jirl�u de pe teritoriul comunei Jirl�u, jude�ul Br�ila, prin Hot�rârea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei Jude�ene pentru stabilirea dreptului de proprietate privat� asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate privat� asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice totalizând o suprafa�� de 197,2524ha. Diferen�a de suprafa�� (357,547ha) r�mâne în proprietatea Consiliului Local Jirl�u. Luciile de apa au apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania Nationala pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la Primaria com. B. Alba, desi nu am identificat un act oficial. Pasunile saraturoase din jurul baltilor apartin sigur de primaria Com Balta Alba si primaria Boldu. Procesele de retrocedare sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.

4.6 Documenta�ie:

1.Dobrescu1970; Grigore 1971; Mititelu si Barabas1972; Soran1956;Pop, Cristea, Hodisan2002;

2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 19833.Lucrarea pentru custodie a custodelui D. Dobre efectuata cu sprijinul Academiei Romane unde s-au folosit date de V. Tatole si Dan Munteanu4.Dan Munteanu- Dictionar poliglot al speciilor de pasari din Romania 5.Habitate din Romania; N. Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu- Adrian Biris- Ed. Tehnica Silvica Bucuresti, 2005







RO04 2.260.-Lacul Jirl�u-Trup Vi�ani+ 8,59Rezerva�ie natural�RO04 2.271.-Balta Alb�* 17,94Rezerva�ie natural�RO04 2.272.-Balta Amara* 12,75Rezerva�ie natural�

5.3. Rela�iile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ085BR NISIPURI* 0,02


110 C 5 -Utilizarea pesticidelor 180 B 20 -Incendiere608 C 5 -Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote161 C 5 +Plantare de p�dure

621 C 10 -Sporturi nautice 241 B 5 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…)920 A 10 -Secarea 220 C -Pescuit sportiv503 C -Linii de cale ferata, TGV 210 A 20 +Pescuit profesionist(industrial)290 B 5 -Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare

la care nu se refera mai sus400 B 5 -Zone urbanizate, habitare umana

421 A 2 -Depozitarea deseurilor menajere 422 C 2 -Depozitarea deseurilor industriale511 A 2 -Linii electrice 701 B 5 -Poluarea apei811 C 10 +Managementul vegetatiei acvatice si de mal in

scopul drenarii967 B 5 -Antagonism cu animalele domestice

976 C 5 -Pagube produse de speciile introduse pentru vanatoare

162 C 2 -Plantare artificiala

243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane 141 B 20 +Abandonarea sistemelor pastorale165 A 5 -Indepartarea latarisului 171 C 5 +Furajare stocuri de animale


101 B 20 -Modificarea practicilor de cultivare 110 B 20 -Utilizarea pesticidelor140 B -Pasunatul 161 C 5 +Plantare de p�dure164 B 5 -Curatarea padurii 423 C 5 -Depozitarea materialelor inerte(nereactive)490 B 5 -Urbanizarea, industrializarea si alte activitati

similare511 C 2 -Linii electrice

701 C 10 -Poluarea apei 840 A 5 -Inundarea966 C 10 -Aparitia antagonismului ca urmare a

introducerii unor specii967 B 5 -Antagonism cu animalele domestice



|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:B. Alba, B. Amara sunt arii protejate prin L5/2000,sub tutela APM Bz(Primaria B. Alba-tel/fax 590 063B.Amara este atribuita in custodie lui Dobre Dumitru din 15.11.2005.(din Buzau, str. Zona Bazar, bl.1A, ap.7, et.II, tel.0744353353B.Ji


Planuri de management ale sitului:Pentru B. Amara se urmareste un management activ pentru piscicultura cu conservarea speciilor de pasari limnicole si ihtiofage.Pentru B. Alba se are in vedere o valorificare a calitatilor terapeutice a maluluidin balta(fara scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei existente.




8. FOTOGRAFII

Denumirea fi�ierului Persoana care a furnizat fi�ierulROSCI0005_80_Artemisia_santonicum_si_starci_cenusii.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Balta_Alba.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Balta_Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_coracias_garrulus.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Habitat_1530.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Habitat_de_saratura_in_martie.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Pescarusi_suri_si_garlite_mari.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Plante_de_saratura_4.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Plante_de_saratura_5.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Plante_de_saratura_I.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Salicornia_herbacea.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_schoenoplectus_tabernaemontani.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSCI0005_80_Suaeda_maritima.jpg Toma Georgeta - APM-BZ


1.1 Tip

K

1.2 Codul sitului

ROSCI0006


200612


201101



ROSPA0005J Balta Mic� a Br�ilei


1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mic� a Br�ilei


200706


200812





E 27º 54' 31''


20.872


0

Max.

38

Med.

5


Alpin� Continental� Panonic� Pontic�Stepic�

X

2.6. Regiunea biogeografic�

N 44º 59' 52''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO021 Br�ila100


6430 2 B B B BComunit��i de lizier� cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân� la cel montan �i alpin

6510 1 B B B BPaji�ti de altitudine joas� (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)3270 0,3 B C B BRâuri cu maluri n�moloase cu vegeta�ie de Chenopodion rubri �i Bidention6410 0,2 B C B BPaji�ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)6440 1 B C B BPaji�ti aluviale din Cnidion dubii91F0 1 B C C CP�duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)92A0 15 A B B BZ�voaie cu Salix alba �i Populus alba92D0 8 A A B BGalerii ripariene �i tuf�ri�uri (Nerio-Tamaricetea �i Securinegion tinctoriae) 3130 0,1 B B B BApe st�t�toare oligotrofe pân� la mezotrofe cu vegeta�ie din Littorelletea uniflorae �i/sau

Isoëto-Nanojuncetea


1355 Lutra lutra P B B C B


1220 Emys orbicularis RC B B C B1188 Bombina bombina C B B C A1993 Triturus dobrogicus P B B B B


4127 Alosa tanaica P RC B B B B1149 Cobitis taenia P B B C B1124 Gobio albipinnatus P B B C B2522 Pelecus cultratus P B B C B1134 Rhodeus sericeus amarus C B A C A1159 Zingel zingel P B B C B2511 Gobio kessleri P C B C B4125 Alosa immaculata P RC B B C B1157 Gymnocephalus schraetzer P B B B B2555 Gymnocephalus baloni P B A B B1145 Misgurnus fossilis P B B C B1160 Zingel streber RC RC C B B B1130 Aspius aspius P B B C B


A Hyla arborea D F Acipenser ruthenus R AF Acipenser stellatus R A F Carassius carassius R DF Chondrostoma nasus D F Huso huso R CF Leuciscus idus A F Neogobius kessleri DF Pungitius platygaster D M Capreolus capreolus DM Cricetus cricetus D M Felis silvestris DM Lepus europaeus D M Meles meles DM Mustela nivalis D M Mustela putorius DM Ondatra zibethicus D M Vulpes vulpes DP Achillea setacea C D P Agrostis stolonifera C DP Alisma plantago-aquatica D P Althaea officinalis C DP Amaranthus blitoides C D P Artemisia annua C DP Artemisia santonicum C D P Aster tripolium C DP Atriplex tatarica C D P Bidens frondosa R DP Bidens tripartita C D P Bidens vulgata R DP Botumus umbellatus D P Butomus umbellatus C DP Cardaria draba C D P Carduus nutans C DP Chamomilla recutita C D P Chenopodium multifidum C DP Consolida regalis C D P Convolvulus arvensis C DP Crypsis alopecuroides RC D P Cynodon dactylon C DP Cyperus flavescens C D P Cyperus glomeratus RC DP Cyperus michelianus ssp. michelianus R D P Cyperus serotinus RC DP Echinochloa crus-galli C D P Eleocharis palustris C DP Elymus elongatus RC D P Elymus repens C DP Epilobium tetragonum ssp. lamyi R D P Festuca pseudovina RC DP Filaginella uliginosa C D P Galega officinalis C DP Galium humifusum C D P Glinus lotoides R AP Glycyrrhiza echinata R D P Gypsophila muralis var. stepposa C DP Halimione pedunculata RC D P Hordeum hystrix RC DP Iris pseudacorus A P Limonium gmelinii C DP Lythrum salicaria C D P Medicago sativa ssp. falcata C DP Mentha aquatica C D P Mentha pulegium C DP Nymphaea alba A P Nymphaea candida R DP Nymphoides peltata D P Panicum miliaceum RC DP Plantago lanceolata C D P Poa angustifolia C DP Polygonum aviculare C D P Polygonum hydropiper C DP Polygonum persicaria C D P Populus alba C DP Populus nigra C D P Portulaca oleracea C DP Potamogeton natans D P Potentilla collina C DP Potentilla reptans C D P Puccinellia distans ssp. limosa RC DP Ranunculus aquatilis D P Rorippa sylvestris C DP Rumex conglomeratus C D P Rumex dentatus C DP Sagittaria sagittifolia A P Salicornia europaea C DP Salix alba C D P Scirpus lacustris ssp. lacustris C DP Scirpus maritimus ssp. maritimus C D P Sparganium erectum AP Spergularia media C D P Spirodela polyrhiza C DP Suaeda maritima C D P Tamarix ramosissima C DP Typha angustifolia D P Typha latifolia C DP Typha laxmannii C D P Utricularia vulgaris CP Verbena supina R A P Wolffia arrhiza R DP Xanthium strumarium ssp. italicum C D


Râuri, lacuri24N06 511, 512


Paji�ti naturale, stepe14N09 321


Habitate de p�duri (p�duri în tranzi�ie)2N26 324


Fiind situat� în lunca inundabil� a Dun�rii, în cuprinsul zonei exist� un ansamblu de ecosisteme terestre �i acvatice a c�ror configura�ie este dependent� de dinamica anual� a cursului Dun�rii-amploarea �i durata viiturilor sezoniere.Astfel exist� o succesiune �i o înlocuire periodic� între tipurile de ecosisteme, f�r� o delimitare strict� în timp. Ca urmare �i biocenozele prezint� particularit��i legate de regimul hidrologic, având loc o trecere gradat� în ambele sensuri de la terestru la amfibiu �i acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocup� peste 60% din suprafa��, fiind reprezentate prin p�duri, paji�ti �i tuf�ri�uri. P�durile: - P�durile de salcie �i alte esen�e moi (plop)reprezint� elementul autohton al fondului forestier, fiind în regres. Sunt perimetrale b�l�ilor, pe grinduri interioare �i de mal. - P�durile de amestec sunt naturale �i fac leg�tura între p�durile de salcie compacte din jurul b�l�ilor �i zonele depresionare - P�durile în regim de planta�ie-pe locuri unde s-au f�cut defri��ri ale p�durilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu cre�tere rapid�:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Înlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune lateral� exercitat� de bra�ele Dun�rii cu apari�ia surp�rilor de mal. Specific� este lipsa p�durilor de lunc� cu lemn tare �i a z�voaielor de anin, r�mânând absolut dominante z�voaiele de plop �i salcie. Paji�tile au distribu�ie neuniform�, preponderent în sud. - Paji�ti de lunc� localizate în depresiuni, pe grinduri interioare sau în p�durile de amestec - Paji�ti de step� pe �esuri depresionare mai înalte, ocupând suprafe�e mai mari. Sunt în continuu regres, fiind cele mai afectate de p��unatul intensiv al animalelor l�sate în stare semis�lbatic�. Tuf�ri�urile au cea mai mic� dezvoltare, fie f�când parte din structura paji�tilor, fie exist� izolat, pe arii restrânse, în zona malurilor nisipoase. 2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lung� durat� care se întind pe parcursul a mai multe luni, ca �i cele de scurt� durat� sau atunci când lipsesc, influen�eaz� toat� structura func�ional� a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe �i mai bine reprezentate decât ale ecosistemelor terestre. Asocia�iile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)b�l�i permanente (iezere) �i temporare (care evolueaz� gradat spre ecosistem acvatic de tip mla�tin� sau zon� ml��tinoas� �i apoi uscat) b)mla�tini c)zone ml��tinoase d)canale (privaluri) permanente �i temporare.Vegeta�ia acvatic� a b�l�ilor este deosebit de bogat� mai ales în ceea ce prive�te macrofitobentosul. Asocia�iile de cosor, br�di� �i m�rar de ap� au o dezvoltare foarte mare, în lunile iulie �i august formând adev�rate p�duri subacvatice, iar atunci când adâncimea apei este mic� intrarea spre interiorul b�l�ilor se face cu mare greutate sau uneori în anumite por�iuni vegeta�ia este de nep�truns.


În ciuda modific�rilor ap�rute atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât �i la nivelul ei, Balta Mic� a Br�ilei conserv� importante valori ecologice, fiind o important� component� a Sistemului Dun�rii Inferioare, situat în amonte de Rezerva�ia Biosferei Delta Dun�rii. Este singura zon� r�mas� în regim hidrologic natural (zona inundabil�) dup� indiguirea în propor�ie de 70% a fostei B�l�i a Br�ilei �i crearea incintei agricole Insula Mare a Br�ilei. Datorit� atributelor sale-zon� umed� în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale �i zon� tampon-Balta Mic� a Br�ilei reprezint� un sistem de referin�� a fostei delte interioare �i baz� pentru reconstruc�ia ecologic� în Sistemul Dun�rii Inferioare. Jum�tate din ecosistemele identificate-b�l�i �i p�duri specifice din lunca inundabil�-sunt naturale, aceast� zon� conservând în cea mai mare parte structura �i func�iile vechii B�l�i a Br�ilei din anii 50. Aceast� zon� este bine cunoscut� pentru importan�a ei ornotologic�, deoarece se situeaz� pe cel mai important culoar de migra�ie a p�s�rilor din bazinul inferior al Dun�rii de Jos, la jum�tatea rutelor de migra�ie între locurile de cuib�rit din nordul Europei �i refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un num�r mare de p�s�ri protejate pe plan interna�ional prin conven�iile de la Berna, Bonn, acestea reprezentând jum�tate din speciile de p�s�ri migratoare caracteristice României. Pentru c� o mare parte dintre acestea sunt p�s�ri acvatice, în anul 2001 Balta Mic� a Br�ilei a fost declarat� sit Ramsar (la pozi�ia 1074), al doilea dup� Delta Dun�rii, conform Conven�iei Ramsar prin care se protejeaz� zonele umede de importan�� interna�ional� ca habitat al p�s�rilor s�lbatice.Propor�ia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale �i 15% alte tipuri.Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse în anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flor� �i faun�. Fa�� de care s-au stabilit priorit��i de conservare.Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice p�durilor (de amestec) �i b�l�ilor permanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare num�r de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribu�ie relativ uniform�. Vertebratele sunt mai pu�in numeroase, atât ca num�r de specii, cât �i ca num�r de indivizi.


1. Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop repede crsc�tor. S-au redus (�i chiar au disp�rut în unele zone): p�durile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa) �i frasin (Fraxinus excelsior), p�durile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur), frasin �i ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum �i p�durile de salcie-crânguri �i galerii de Salix alba �i Populus alba. Înlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bra�ele fluviului Dun�rea �i ca urmare la surparea malurilor. 2. Reducerea paji�tilor prin înlocuire cu planta�ii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în paji�tile de step�, prin p��unatul intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite popula�ii de pe�ti.


1. Prin Hot�rârea Consiliului Jude�ean Br�ila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Mic� a Br�ilei (situat� în sudul B�l�ii Mici a Br�ilei) a fost declarat� zon� protejat�-rezerva�ie mixt�, botanic� �i zoologic�. 2. În data de 07.08.1997, APM Br�ila a propus declararea ca rezerva�ie natural� a întregii zone inundabile de pe teritoriul jude�ului Br�ila. 3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na�ional-sec�iunea aIII-a - zone protejate, zona Insula Mic� este men�ionat� sub denumirea Balta Mic� a Br�ilei , în anexa I, în lista Rezerva�ii ale biosferei, parcuri na�ionale sau naturale. 4. În data de 15.06.2001 Insula Mic� a Br�ilei a fost inclus� pe lista Ramsar, la pozi�ia 1074, (coform scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.


1. Proprietate de stat-99,56% din suprafa�a total�, cu 3 proprietari (Regia Na�ional� a P�durilor Romsilva-Direc�ia Silvic� Br�ila, Consiliul Na�ional al Apelor, Compania Na�ional� pentru Administrarea Fondului Piscicol). 2. Proprietate comunal�-0,09% din suprafa�a total�, cu un proprietar (Consiliul Local M�ra�u) 3. Proprietate privat�-0,35% di suprafa�a total�, cu 191 de proprietari (S.C.Stanriz St�ncu�a �i 190 de persoane fizice).

4.6 Documenta�ie:

1. Albu Dumitrica-Rezerva�ii naturale, zone protejate �i monumente ale naturii din �inuturile Br�ilei, Editura Alma, Gala�i, 1993 2. Onea Nicolae-Caracterizarea geografic�, geologic�, climatologic� �i ecologic� a Insulei Mici a Br�ilei, Lucrare de doctorat, Ia�i, 2000



|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|




Cod Categorie IUCN %RO05 97,76Categoria V IUCN



RO05 R-Balta Mic� a Br�ilei+ 97,76Parc natural

5.3. Rela�iile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ085BR INSULA MICA A BRAILEI* 52,03


965 C 5 -Predatorismul 971 A 40 -Competitia 974 B 10 -Poluarea genetica 870 C 0,5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale164 A 2 -Curatarea padurii 161 A 1 +Plantare de p�dure166 C 0,2 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare170 A 0,5 -Cresterea animalelor

210 B 25 -Pescuit profesionist(industrial) 220 C 10 0Pescuit sportiv421 C 0,2 -Depozitarea deseurilor menajere 504 C 0,2 0Porturi 511 C #### 0Linii electrice 512 C #### 0Conducte520 B 25 +Navigatie 701 B 50 -Poluarea apei730 C 0,2 0Manevre militare 853 A 12 +Managementul nivelelor de apa900 B 1,5 -Eroziunea 920 C 10 -Secarea 941 A 100 +Inundatii 943 C 0,5 -Alunecarile de teren951 A 21 -Uscare /acumularea de material organic 952 A 21 -Eutrofizarea954 B 30 -Invazia unei specii


110 C 25 -Utilizarea pesticidelor 120 C 25 -Fertilizarea 150 C 10 -Restructurarea detinerii terenului agricol 200 C 20 -Acvacultura : pe�te �i scoici230 B 50 -Vanatoare 403 B 70 -Habitare dispersata411 C 5 -Fabrici 420 C 10 -Descarcari701 B 20 -Poluarea apei 852 A 100 -Modificarea structurii cursurilor de apa

continentale853 B 100 -Managementul nivelelor de apa 870 A 100 -Diguri, indiguiri, plje artificiale941 A 100 +Inundatii 944 C 1 -Furtuni, cicloane

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Organismul responsabil pentru managementul sitului apar�ine Administra�iei Publice Centrale-Regia Na�ionale a P�durilor, pentru toat� suprafa�a, coform contractului nr. 744/MMGA/22.05.2004 �i 65/RNP/21.05.2004.


Planuri de management ale sitului:Exist� un plan de management �i se aplic� de c�tre Regia Na�ional� a P�durilor Romsilva prin Direc�ia Silvic� Br�ila.Planul de management a fost elaborat de c�tre Departamentul de Ecologie Sistemic� �i Dezvoltare Durabil� din cadrul Universit��ii Bucure�ti, în cadrul proiectului Life Natura Plan de management integrat pentru Insula Mic� a Br�ilei.




8. FOTOGRAFII

Denumirea fi�ierului Persoana care a furnizat fi�ierulROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BRROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei3.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BRROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei_SCI.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR


1.1 Tip

K

1.2 Codul sitului

ROSCI0007


200612


201101



ROSPA0034J Depresiunea �i Mun�ii Ciucului


1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Ciucului de Jos


200706


200812





E 25º 52' 3''


2.693


640

Max.

737

Med.

655


Alpin�

X


N 46º 14' 49''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO074 Harghita100


7140 1 B B B BMla�tini turboase de tranzi�ie �i turb�rii oscilante (nefixate de substrat)7230 1 A A B BMla�tini alcaline6410 1 B B B BPaji�ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)6440 5 B B B BPaji�ti aluviale din Cnidion dubii6510 1 B C B BPaji�ti de altitudine joas� (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)91E0 3 B C B B* P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)3260 1 A B B BCursuri de ap� din zonele de câmpie, pân� la cele montane, cu vegeta�ie din Ranunculion

fluitantis �i Callitricho-Batrachion


1324 Myotis myotis P 100-150 i D1307 Myotis blythii P 100-150 i D1352 Canis lupus P 5-10 i D1354 Ursus arctos P C B C B


1193 Bombina variegata C C A C B1166 Triturus cristatus P D


1163 Cottus gobio P D


1014 Vertigo angustior R A B C B1016 Vertigo moulinsiana R A B C B


1528 Saxifraga hirculus V A B A A1617 Angelica palustris R A A C B1758 Ligularia sibirica RC A A C A1939 Agrimonia pilosa R B B C B


A Hyla arborea R A A Rana arvalis R AM Eptesicus serotinus C C M Felis silvestris R C

M Mustela nivalis R C M Myotis daubentonii RC CM Nyctalus noctula C C M Pipistrellus pipistrellus C CM Pipistrellus pygmaeus RC C M Plecotus auritus RC CM Plecotus austriacus RC C M Vespertilio murinus R CP Betula humilis R D P Drosera anglica R DP Lysimachia thyrsiflora RC D P Pedicularis sceptrum-carolinum 100-200 i AP Primula farinosa R A R Lacerta agilis C AR Natrix natrix RC C R Natrix tessellata V C




P��uni8N14 231



Situl se intinde pe lunca Oltului, intre pasul Jigodin si pasul Tusnad, pe o latime care variaza intre 200 si 3000 m. Sunt conservate fragmentele mlastinilor eutrofe din trecut, diminuate in urma regularizarii cursului raului Olt si extinderii terenurilor agricole si localitatilor. O particularitate a sitului este prezenta numeroaselor izvoare de apa minerala care au dat nastere mlastinilor soligene alcaline.


Situl prezinta o importanta majora in privinta ocrotirii unui numar mare de specii din flora si fauna protejata pe plan national si international. 3 specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva Habitate, 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala, iar urmatoarele 16 sunt relicte glaciare: Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibirica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata, Saxifraga hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa, Pedicularis sceptrum-carolinum, Euonymus nana. Dintre speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE cuibaresc aici aproximativ 30 perechi de Crex crex, (estimat pe baza studiilor efectuate in 2004) iar situl serveste ca zona de hranire pentru aproximativ 60 d perechi de Ciconia ciconia si 5-10 perechi de Aquila pomarina. Dintre amfibieni, Bombina variegata este omniprezenta, dar si specia Hyla arborea are populatii insemnate. Dintre speciile de pesti Misgurnus fossilis a fost de asemenea semnalat, cu toate ca nu avem date exacte despre efective.


Dintre factorii antropo-zoogeni care exercita impact negativ asupra sitului putem aminti: factori rezultati din activitati agricole, cum sunt cositul, pasunatul, diferite culturi agricole. Cositul este efectuat traditional, de doua ori pe an, afectand populatiile speciilor de plante ocrotite cu diseminare tarzie (Saxifraga hirculus etc.) sau speciile de pasari care cuibaresc pe sol. Un alt factor care afecteaza calitatea habitatului este scaderea nivelului panzei freatice survenite ca urmare a regularizarii cursului raului Olt in anii 70. Nu este neglijabila nici calitatea apei raului. Din nefericire, situl fiind situat avale de orasul Miercurea Ciuc, este expus in mod direct poluarii apei. Este de remarcat si impactul negativ rezultat in urma intesificarii turismului in zona (turism rural, balnear etc.)


Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr. 5/2000.1. Mlastina Valea de Mijloc -4 ha2. Mlastina Benes- 4 ha3. Mlastina Borsaros - Sancraieni- 1 ha4. Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha 5. Mlastina Nyirkert - 4 ha6. Mlastina Nadas - 4 ha


Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.

4.6 Documenta�ie:

1. Boros Á., 1941, Betula humilis x pendula Erdély flórájában, Bot. Közl., 38(5-6): 375-379.2. Boros A., 1943, A Meesea hexasticha Szekelyfoldon, Scr. Bot. Mus. Trans. T. II, p. 122-123.3. Borza, Al., Ratiu, F., 1974, Zönosen mit Betula humilis Schranck, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis: 289-293.4. Diaconeasa, Baluta, 1957, Doua statiuni noi cu Drosera anglica în R.P.R., Bul. Univ. Babes si Bolyai, Ser. St. Nat., I (1-2): 475-477.5. Goia, I., Farcas, S., 1997, Mlastinile de turba - impact antropic, conservare si reconstructie ecologica, Stud. Cerc. (Stiintele Naturii), Bistrita, 3: 283-289.6. Gergely, I., Hodisan, I., Groza Gh., 1988, Contributii la cunoasterea vegetatiei perturbate din depresiunea inferioara a Ciucului, Contr. Bot. Cluj-Napoca: 25-49.7. Keller, I., 1944, Adatok és megjegyzések a Székelyföld flórájához, Scr. Bot. Mus. Trans., III: 82-90).8. Kerekes, Sz., 2003, Az Alcsíki-Medence minerogén lápjainak vegetációja. Javaslatok Természetvédelmi kezelésükre, Lucrare de diploma, Universitatea de Vest, Sopron, Ungaria.9. Kisgyörgy, Z., Kristó, A., 1968, Rezervatiile naturale si ocrotirea plantelor în Bazinul Ciuc, in: Rácz, G. (Ed.), Plantele medicinale din flora spontana a Bazinului Ciuc, Cons. Pop. al Jud. Harghita, Miercurea Ciuc.10. Kristó A., 1955, Adatok a csíkszetnkirályi „Borsáros borvizes láp hidrográfiájához, A Sepsiszentgyörgyi Tart. Múz. Évk., Marosvásárhely11. Kristó A., 1956, A természeti emlékeink és a természetvédelem legsürgosebb feladatai Csíkban, Csíki Múz. Közl., Csíkszereda: 59.12. Kristo A., 1958, Plantele rare si relicte ce trebuie ocrotite in mlastinile de la Sâncraieni Borsáros, Ocrot. Nat. Bul. Com. Mon. Nat., 3: 154-157.13. Kristó A., 1

1.7 NUMELE SITULUI : Aniniurile de pe Trlung · 2014-11-28 · N16 24 311 P duri de foioase ......

Documents

Transcript of 1.7 NUMELE SITULUI : Aniniurile de pe Trlung · 2014-11-28 · N16 24 311 P duri de foioase ......

Pensiunea 14 Scaune Casoca14scaune.ro/prezentare.pdf · Pãdurea de foioase Este formata din specii ale caror frunze cad toamna. Arborii întâlniti în pãdurile de foioase sunt:

Plan Monitoring Tufarisuri de Pinus Mugo Si Rhododendron

Deșertăciunea gândurilor · duri rele – este un făurar, care bate continuu cu ciocanul în fierul lui. Gândurile sunt materia primă a acestei perversități din noi. Mintea

en España - periodicoelrumano.es · duri în abordarea și gestionarea fondurilor europene, vizată de ministrul Fondurilor Euro-pene, va include mai mulți pași, primul fiind introduce-rea

Pădure de foioase & pădure de conifere

PARTEA I Anul 176 (XX) — Nr. 98 bis LEGI, DECRETE ... · Atat zonele de tufarisuri cat si padurea din zona sunt proprietatea Primariei Sacele. Padurea este administrata de OS Brasov

apmcs.anpm.roapmcs.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files... · Pajisti naturale, stepe Päduri de foioase Päduri de conifere Päduri de amestec Habitate de päduri (päduri

CENTRAL PARK - Editura ALL · Se afla în inima unei pă- duri aurite de toamnă, cu vegetație variată, proaspătă și densă. O poiană sălbatică și liniștită, înconjurată

Padurile de Foioase Prezentare

10. Bolile plantelor forestiere - Marcel Pârvumarcelparvu.ro/fitopatologie/pdf/paduri_foioase.pdf · Dintre speciile forestiere care formează pădurile de foioase menţio- năm:

Cultura Speciilor Rasinoase Si Foioase

PARTEA I Anul 176 (XX) — Nr. 98 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI … · 2014-11-28 · Specii de amfibieni ... Oprea Adrian - AGBR (plante, habitate de paji ... Atat zonele de tufarisuri

Altoirea Foioase Si Conifere

Flyer Gree G Tech FIN · Multiple viteze de ventilare 5 Mo duri operare: Auto, Racire, Incalzire, Dezumidiﬁcare, Ventilare Reglare temperatura interval (16-30) °C Senzor de ambient

țională a Sectorului Mediu i P duri în România – Vol. 1sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/rapoarte-finale-bm/etapa-II/MMP_FR... · (Manager pentru România), John Kellenberg (Manager

PLAN DE MANAGEMENT ROSCI0174 PĂDUREA STUDINIȚA · Plante Habitate 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 40C0 * Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 91AA

Ghidul sintetic de monitorizare pentru - ibiol.ro de monitorizare a habitatelor tufarisuri... · şi mlaştini, stâncării, păduri) din România” este crearea unui cadru unitar

· cornunitätile marginalizate din Moldova Traian Mo.s5 0372.838896 Centrul de Informare pentru Fondurile traian.moisa@fon Structurale si de Investitii 2014-2020 duri-ue.ro Daniela

Mediul Padurilor de Foioase

Teren: deluros, relief frământat, cu păduri de foioase, respectiv cu … · Federaţia Română de Orientare deluros, relief frământat, cu păduri de foioase, respectiv cu Direcţia