8/17/2019 10.2. Subprodusele de la industrializarea cărnii şi a peştelui.docx

1/3

10.2. Subprodusele de la industrializarea cărnii şi a peştelui

Mare parte dintre aceste nutreţuri sunt subproduse de le industrii care prelucrează carnea sau peştele, având în acelaşi timp destinaţie specială pentrualimentaţia animalelor.

Sunt cunoscute sub denumirea de făinuri proteice animaliere şi se grupeazăastfel:- subproduse de le abatoare şi servicii de ecarisa: făina de carne, făina desânge, făina de carne şi oase!- subproduse de le industria peştelui: făina de peşte!- produse şi subproduse de provenienţe diferite: făină de pene, făină deresturi colagene, făină din deşeuri de piele, umări, grăsime de uz furaeretc.

"aracteristic pentru aceste nutreţuri este conţinutul ridicat în proteină,

aminoacizi, minerale, vitamine comple#ului $.

8/17/2019 10.2. Subprodusele de la industrializarea cărnii şi a peştelui.docx

2/3

  %abelul &'.( 

"ompoziţia c)imică şi valoarea nutritivă

  Specificare S*,+ $,+ $,+ S/,+"en.$,

+*/01g

2,g01g

3ăină de carne3ăină de carne-oase3ăină de sânge3ăină de peşte3ăină de pene

4&,546,(4',&4&,'4&,(

77,'85,'95,'7,'96,6

&',54,'',78,'8,&

6,5(,'&,5(,'6,8

&6,5(5,((,'

68,'6,7

&,(',9&,&

',9-&,6-

75'65'-8''

5'(6'-89'

-

;aloarea biologică a proteinei depinde de materia primă utilizată. 9'- 95 + $?,care conţine multă lizină > ,7+ ?, dar foarte deficitară în izoleucină, motiv pentrucare făina de sânge se foloseşte doar ca sursă parţială de proteine pentru animale

>până la 5+ din raţie?.Se obţine din sângele rezultat la sacrificarea animalelor. "antitatea medie de

sânge reprezintă (-5+ din greutatea animalelor. 2upă coagulare sângele se usucă> la temperatura de ''"? şi se macină.

3ăina de sânge este foarte )igroscopică şi se alterează uşor, motiv pentrucare se recomandă a fi păstrată în magazii şi la temperaturi mai scăzute.

Se utilizează în e#clusivitate în componenţa /" pentru păsări şi porci, în proporţie de 6-7+.

8/17/2019 10.2. Subprodusele de la industrializarea cărnii şi a peştelui.docx

3/3

consumului de )rană în perioada de tranziţie de la )rănirea cu lapte matern la)rănirea cu nutreţuri concentrate.

 Făina de peşte provine din peştele recoltat special în scopul produceriiacestui nutreţ şi respectiv din resturile rezultate din prelucrarea peştelui pentruconsum uman. "alitatea făinii depinde de calitatea materiei prime din care provine.

roteina din făina de peşte este foarte digestibilă, cu un conţinut ridicat înaminoacizi! ec)ilibrul dintre aminoacizi esenţiali este adecvat cerinţelor animalelor monogastrice! cu o valoare biologică ridicată. "onţinutul în fosfaţi de calciu şi

 potasiu conferă făinii o valoare minerală apreciabilă. ste bogată în vitaminele =,$, 2, B, mai ales în vitamina $&6.

Menţinerea calităţii făinii de peşte depinde de conţinutul în grăsime şi apă.*n conţinut în apă peste &6+ favorizează activitatea bacteriană, deci procesul de

 putrefacţie. entru a spori conservabilitatea şi a îmbunătăţi gustul făinii, serecomandă ca peştele să fie degresat.

3ăina de peşte este o materie primă de bază pentru /" destinate porcilor şi păsărilor. Ca tineretul acestor specii, proporţia de folosire este până la 5-+ dinraţie, în funcţie de vârstă şi mai ales, ţinând cont de costul ei, foarte ridicat.roporţiile mari de făină de peşte reduc consumul de )rană şi produselorzoote)nice >ouă, carne? le poate fi transmis @mirosul specific de peşteA.

 Făina de pene, este cel mai important subprodus proteic rezultat în urma producerii cărnii de pasăre! se remarcă printr-un conţinut ridicat în proteină >cca.95+?, redus în grăsime >sub 8+? şi minerale >cca. 8+?.roteina este reprezentatăde c)eratină, care este insolubilă în apă şi foarte rezistentă la acţiunea enzimelordigestive şi c)iar a acizilor şi bazelor.

")eratina este bogată în cistină dar deficitară în lizină, metionină, valoarea biologică a proteinelor este redusă pentru monogastrice, dar pentru rumegătoarefăina de pene este relativ bună.

*tilizarea în organism a făinii de pene depinde de modul de tratare a penelor  pentru a face proteina digestibilă! tratamentul presupune temperaturi relativridicate şi de lungă durată. %ratarea cu vapori sub presiune se pare că dă cele mai

 bune rezultate. 2upă tratare, penele se usucă şi se macină cât mai fin, pentru a putea fi încorporate în amestecurile de )rană.