Post on 04-Aug-2015
Structura anului şcolar;
Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;
CABINET MINISTRU
_____________________________________________________________________
ORDIN
privind structura anului şcolar 2012 – 2013
În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei
Naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza
prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
emite prezentul ordin:
Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178
de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 31 mai 2013;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării
evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie
2013;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de
zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior
al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada
propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul
școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în
vigoare.
Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe
data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013
Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013
Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013
Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.
Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului
numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.
(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,
până la data de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de
regulă, până la data de 25 mai 2013.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile
climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel
stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii
la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,
respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3794/2012, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.
Art.9 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia
generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii
sociali, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTRU,
Ecaterina ANDRONESCU
Bucureşti
Nr. 5635
Data 31.08.2012
Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este
prevăzută de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va
intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013.
Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până
la data începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a
susţinătorilor legali, vor putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc
vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică
corespunzătoare.
MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar.
Studiile arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în
succesul educabilului. În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că
se impune, ceea ce se întâmplă şi prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice
învăţător sau educator poate fi abilitat pentru a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La
finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru fiecare copil, în care se va evalua
dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a
în aceeaşi şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract
educaţional, care cuprinde drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care
împiedică şcolarizarea copiilor în învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în
folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86 alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de
administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai
şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în “viaţa şcolii”, ca partener al
actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor, atât la nivel
administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii.
Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea
rol de îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre
parcursul şcolar cel mai potrivit.
Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:
- Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6
ani);
- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică,
socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
- Învăţământ obligatoriu - Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani)
clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;
-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic);
- finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în
ciclul primar - se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe
transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe);
- Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a
începând cu anul şcolar 2011-2012;
- -EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor,
la două probe: limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe);
- Admiterea în liceu (Evaluare naţională)
După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de
propriul PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi
care va fi “o carte de identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în
acest portofoliu, începând cu clasa pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei
pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a, clasei a IV-a etc.)
Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale
Legii învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial
regimul de muncă şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un
anumit orar, anumite planuri şi programe cu valoare educativă.
Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de
completare a propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor
părţi de vorbire în funcţie de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor
create, al jocurilor de creaţie etc.
În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi,
care să-l conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de
viaţă; copiii recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice,
cu materiale distribuite individual.
Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii
corecte: o poziţie corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea
elementelor grafice în pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii
pozitive faţă de această activitate. Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I ,
copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectivă, va scrie literele, structurile silabice,
cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.
Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează
activitatea din clasa I.
Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a
copiilor în şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă
circumscripţie doar în limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din
2005. Oana Badea, secretar de stat în cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a
copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege din 2005, care prevede ca unităţile şcolare
să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani din circumscripţie. Oana Badea a
explicat că documentul legal care permite implementarea clasei pregătitoare este OM nr.
4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a Invatamantului
Preuniversitar
În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală
va fi obligatorie. Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele,
metodele de învăţare bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de
învăţământ în jur de 20.000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de
învăţământ.
În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare
dintr-o lectie nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din
momentul începerii şi până la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc
didactic pot completa, pot alterna, pot fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de
programul zilnic, de gruparea disciplinelor de studiu în orarul copiilor.
În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul
natural şi social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc
comportamente ale acestora, participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv
se asociază dezvoltării motricităţii, creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7
minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la preşcolarul mare în
joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc.
După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi
nominalizaţi să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de
succes. Programul şcolii, intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii,
asociaţiile de părinţi având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii.
Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va
asigura gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în
programe. Din lectura proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza
suportului intuitiv/demonstrativ. MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu
materiale didactice necesare învăţatorului. Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă
de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri, machete, plachete, cd-uri, filmuleţe,
enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele aşa cum se obişnuieşte în
învăţământul preşcolar.
Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-2013
Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot
parcursul anului şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de
evaluare.
Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
Ce conţine raportul de evaluare a copilului
Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:
a) Date de identificare ale elevului;
b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare
cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de
învăţare;
c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din
competențele specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare,
în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza documentelor-suport,
nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;
d) Aprecieri şi recomandări.
Cine completează raportul de evaluare
Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ
primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în
colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul
logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanții
legali.
Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare
Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual,
conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe
aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor,
respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.
O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.
Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.
http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_5
4714800.pdf
13 s
ăptă
mân
i-65 z
ile
– c
iclu
l pri
mar
-
14 s
ăptă
mân
i -
70 z
ile
- gim
nazi
u ş
i li
ceu
-
17
. IX
. 2012 –
21. X
II. 2012
17. IX. 2012 –
21. XII. 2012
(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din
învăţământul preşcolar).
05. XI -11. XI. 2012
22. XII. 2012 –
13. I. 2013
22 s
ăptă
mân
i -1
08
zil
e
14. I.
2013 –
21. V
I. 2
013
14. I. 2013 –
05. IV. 2013
1-5aprilie 2013
06. IV. 2013 –
14. IV. 2013
15. IV. 2013–
21. VI. 2013
22. VI. 2013 –
15. IX. 2013
ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-2013
Prevederi generale
1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și
extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În
această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de
învățământ, iar programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în
conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor
didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor
preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu
neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după
caz, ale concursurilor școlare.
4. În programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare
unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care
nu participă la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.
Planificarea și aprobarea programului
5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita
propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor
metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor
administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
6. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul
elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării
programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ
şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel
încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice
comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,
modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă
de consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 15 februarie 2013.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca
domeniu distinct: programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Să știi
mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al
activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul
comunității.
11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a
reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de
deschidere spre comunitate.
Conţinutul și organizarea programului
12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al
grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea
unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor,
nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile
sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și
științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria,
inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru
protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care
doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,
conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea
supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, pot include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și
comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la
dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a
traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și
internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
Monitorizare și evaluare
17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind
cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru
cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi
monitorizate de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților
desfășurate în săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se
va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor
didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în
program. Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral, aprobate
de consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3
săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și
asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate
de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai
bun!”
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu
profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora,
precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor
participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra
activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de
monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea
învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților
desfășurate în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind
nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea
acestuia.
Valorificarea exemplelor de bună practică
26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi
premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice
locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de
membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare
aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii „Să știi mai
multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al
partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală,
fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice,
organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția
celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în
cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. 29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,
unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată
competiției din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul
activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în
săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-
o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al
elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor
didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a
dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de
învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 1 martie
2013.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului
și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat
la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților
de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea
unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase
acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot
direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru
publicul larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,
activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse
proprii etc.
35. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în
vederea participării la etapa națională a competiției „Să știi mai multe, să fii mai
bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30
aprilie 2013.
36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția
națională din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!” și criteriile de
evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013.
37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în
perioada 1 – 10 mai 2013.
38. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj,
obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS, având o
pondere de 60% din punctajul total, și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al
vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.
39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, va
înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.
40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor
considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul
voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.
41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line, activităţile
câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe
website-ul MECTS.
42. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel
național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor fi
transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.
Sem. I: 13 săptămâni – 65 zile Sem. II: 22 săptămâni-108 zile
Legendă: Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie
S1 S2 S3 S4 S5 S6
S7
Vacanţă S8 S9 S10 S11 S12 S13 Vacanţă S1 S2 S3
L 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
M 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
J 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31
V 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
S 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26
D 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27
Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12
Vacanţă S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22
L 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
M 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19
J 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
V 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
S 2 9 16 23 2 19 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15
D 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16
55
Notă privind
elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar
Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a
(Proiect)
Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă
un document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un
instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.
În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr.
1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum
şi de asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului
Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi din 2006.
În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-
a fac parte din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase
acoperă ciclul achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată
de schimbările generate de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă
clasă a şcolarităţii obligatorii.
Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor
profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul
clasei a II-a, se urmăreşte ca elevul să fie capabil:
1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin:
receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte
familiare
folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor
discipline şcolare
interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă
2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin:
manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare
manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate, de tipul
proiectelor propuse de educator
manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică
exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple
3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin:
observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat
folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme
formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce?
formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul
înconjurător
4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi,
prin:
manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei
participarea la activităţi de grup
disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte
56
observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia
manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)
5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:
manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în
contexte familiare
acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare
căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale
utilizarea TIC în scopuri ludice
manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului
6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze
comportamentul, prin:
manifestarea încrederii în propriile forţe
manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos
manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase
formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat
7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin:
sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri
derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului
transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi.
Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi
comportamentale care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de
şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a: Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în
vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea premisele transformării acestor deziderate
în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de planul de învăţământ actual.
Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:
Limbă şi comunicare
Om şi societate
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Arte şi tehnologii
Sport şi sănătate
Consiliere şi orientare.
Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi
psiho-pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării
culturale; aplicarea acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul
domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului
şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare domeniu de cunoaştere este caracterizat de
un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei arii curriculare sunt reunite
discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate” şi
macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele
interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.
Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria
curriculară oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu.
Valoarea adăugată a prezentei propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre
domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel, spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite
într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor fundamentale deoarece astfel se permite
utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată predarea integrată a disciplinelor
Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este exprimat, în esenţă, de
57
învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar următor însă,
aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria
Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la
nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul
apropiat, conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai
uşor accesibile.
De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele
sociale şi cele relative la limbă și comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre
deosebire de situaţia din planurile actuale.
Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest
nivel de vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este
dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se
autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile
personale şi reflecţiile cu privire la învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul
acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs obişnuită sau fragmentat, în funcţie de
competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30 minute la începutul fiecărei
săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:
explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs;
identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi
derulate în săptămâna respectivă;
colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate
adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în
întregul său.
Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci
când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au
învăţat în săptămâna respectivă.
Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor
fundamentale respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor
la numărul maxim de ore pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor
obligatorii şi a celor opţionale.
Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe
două componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta
educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură
cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru
susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de
învăţare ale elevilor. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie
curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care vizează competenţe de integrare şi transfer
aparținând unor arii curriculare diferite.
De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68,
alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru
clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând
totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor,
precum și societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre
atingerea celor opt competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011, art. 68):
(a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților
naționale;
(b) competențe de comunicare în limbi străine;
(c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
58
(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și
cunoaștere;
(e) competențe sociale și civice;
(f) competențe antreprenoriale;
(g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
(h) competența de a învăța să înveți.
Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate
a cunoaşterii, pentru: împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială,
angajare. O trăsătură esenţială a competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt
transversale – ele se formează prin contribuţia diferitelor discipline cuprinse în planurile-
cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite discipline. Această trăsătură a
jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui plan-cadru de
învăţământ.
59
Învățământul primar – ciclul achiziţiilor fundamentale
Clasa
Aria curriculară/
disciplina
CP
I
II
I. Limbă şi comunicare 4-8 5-8 5-8
Comunicare în limba română 4-6 5-6 5-6
Limba modernă
Opţionale 0-2 0-2 0-2
II. Om şi societate 2-3 2-3 2-3
Educaţie pentru societate 1-2 1-2 1-2
Religie 1 1 1
Opţionale 0-1 0-1 0-1
III. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-5 4-5 4-5
Matematică şi explorarea mediului 4-5 4-5 4-5
Opţionale 0-1 0-1 0-1
IV. Arte şi Tehnologii 3-5 3-5 3-5
Arte vizuale şi lucru manual 1-2 1-2 1-2
Muzică şi mişcare 2-3 2-3 2-3
TIC (Jocul cu calculatorul) 0-1 0-1 0-1
Opţionale 0-2 0-2 0-2
V. Sport şi sănătate 2-3 1-2 1-2
Educaţie fizică şi sport 2-3 1-2 1-2
Opţionale 0-2 0-2 0-2
VI. Consiliere şi orientare 1-2 1-2 1-2
Dezvoltare personală 1-2 1-2 1-2
Opţionale 0-1 0-1 0-1
Opţionale integrate 0-4 0-4 0-4
Nr. total de ore în trunchiul comun 16 16 16
Nr. minim de ore pe săpt. 18 18 18
Nr. maxim de ore pe săpt. 20 20 20
60
Aria curriculară/
Disciplina
Plan
cadru
Număr
ore alocate
Total
ore CN CNA CE CES
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Comunicare în limba română
Lectură
Limba modernă
Opţionale
4-8
4-6
0-2
4
1
2
-
-
4
1
1
II. OM ŞI SOCIETATE
Educaţie pentru societate
Religie
Opţionale
2-3
1-2
1
0-1
1
1
-
-
-
-
-
-
1
1
III. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
ALE NATURII
Matematică şi explorarea mediului
Opţionale
4-5
4-5
4
-
-
-
-
-
-
4
IV. ARTE ŞI TEHNOLOGII
Arte vizuale şi lucru manual
Muzică şi mişcare
TIC (Jocul cu calculatorul)
Opţionale
3-5
1-2
2-3
0-1
0-2
1
2
1
-
-
-
-
-
-
1
2
1
V. SPORT ŞI SĂNĂTATE
Educaţie fizică şi sport
Opţionale
2-3
2-3
0-2
3
-
-
-
2
VI. CONSILIERE ŞI
ORIENTARE
Dezvoltare personală
Opţionale
Opţionale integrate
1-2
1-2
0-1
0-4
-
1
-
-
-
-
-
-
-
1
Nr. total ore în trunchi comun 16 17 - - - 19
Nr. minim ore pe săptămână 18 18
Nr. maxim ore pe săptămână 20 20
61
LUNI
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
MARŢI
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
MIERCURI
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
JOI
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
VINERI
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
62
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
COMUNICARE
ÎN LIMBA
ROMÂNĂ
COMUNICARE
ÎN LIMBA
ROMÂNĂ
MATEMATICĂ
ŞI EXPLORAREA
MEDIULUI
MATEMATICĂ
ŞI
EXPLORAREA
MEDIULUI
DEZVOLTARE
PERSONALĂ
MATEMATICĂ ŞI
EXPLORAREA
MEDIULUI
MATEMATICĂ
ŞI
EXPLORAREA
MEDIULUI
COMUNICARE
ÎN LIMBA
ROMÂNĂ
COMUNICARE
ÎN LIMBA
ROMÂNĂ
ARTE VIZUALE
ŞI
LUCRU MANUAL
PRIETENUL MEU
CALCULATORUL
MUZICĂ ŞI
MIŞCARE
EDUCAŢIE
PENTRU
SOCIETATE
LECTURĂ
EDUCAŢIE
FIZICĂ
EDUCAŢIE
FIZICĂ
OPŢIONAL
LIMBA
ENGLEZĂ
RELIGIE
MUZICĂ ŞI
MIŞCARE
63
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:
......................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
UZ OCAZIONAL:
ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii
ilustrative, hărţi etc:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
64
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-ROM-
uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………...
66
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total
4-6 4 - 4
Distribuirea orelor pe semestre
Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE
1. I 52
2. II 88
3. TOTAL 140
67
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3656/29.03.2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
CLASA PREGĂTITOARE
Programă şcolară
pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3656/29.03.2012
Bucureşti
2012
68
Notă de prezentare
Conform planului de învăţământ actual, disciplina Comunicare în limba română se înscrie în aria
curriculară Limbă şi comunicare, din care mai fac parte Limba modernă şi opţionalele specifice
domeniului. Acestei discipline îi sunt alocate 4-6 ore pe săptămână.
În elaborarea programei s-a ţinut seama de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de ideea
fundamentală că prima experienţă de învăţare a comunicării în limba română (maternă) în context şcolar
ar trebui să fie semnificativă, motivantă şi, de ce nu, una plină de bucurie.
Astfel, în mod firesc, modelul propus este unul comunicativ-funcţional ce accentuează o dată în
plus centrarea pe competenţe de comunicare, nu pe conţinuturi lingvistice.
Programa pentru clasa pregătitoare include, pe lângă Nota de prezentare:
- Competenţe generale ale disciplinei
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Sugestii metodologice
La nivelul actualului curriculum, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca
ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la
rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale.
Prezenta programă vizează atingerea următoarelor competenţe generale: receptarea unor
mesaje orale în contexte de comunicare variate, exprimarea unor mesaje orale în diverse situaţii de
comunicare, receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, redactarea unor mesaje diverse, într-o varietate
de situaţii de comunicare adaptate contextului uzual şi familiar, pentru clasa pregătitoare.
Competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul clasei
pregătitoare; formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu, fiind susţinute de activităţi diferite
de la o clasă la alta. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
În clasa pregătitoare se recomandă activităţi prin care construirea comunicării să se realizeze
într-o manieră sincretică, integrată. Perspectiva descriptivă trebuie să rămână doar o preocupare a
specialiştilor, căci o astfel de abordare este artificială pentru realitatea vie a comunicării, pentru felul în
care elevii din clasele primare se raportează la lume şi o structurează prin intermediul limbajului.
Programa a fost structurată pentru a oferi un parcurs curricular coerent, racordat la nevoile şi
preocupările şcolarilor mici şi la nivel începător de achiziţie, în concordanţă cu profilul de formare specific
Ciclului achiziţiilor fundamentale. Totodată, programa permite o abordare didactică flexibilă care lasă loc
adaptărilor la grupul de copii din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare
cunoscute
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
69
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
Până la finalul clasei
pregătitoare vor fi formate
următoarele competenţe:
Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
următoarelor activităţi:
1.1. Sesizarea semnificaţiei
globale a unui mesaj scurt, pe
teme familiare, rostit clar şi rar
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce
este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în
mesaj
- oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba
(în acest fragment de poveste)?
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care
testează înţelegerea globală a textului audiat
- formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui
mesaj/scurt text audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate, dintr-un text audiat
1.2. Recunoaşterea unor detalii
dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi
rar
- numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste
audiat
- oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii:
Cine? Ce? Unde? Cum?
- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care
vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al
personajului, locul corect în care se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/a creionului etc.)
pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor
jocului
1.3. Identificarea cuvintelor din
enunţuri scurte, rostite clar şi rar
- indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din
palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe
masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale
de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea
potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/de
colegi
1.4. Identificarea silabelor şi a
sunetului iniţial şi final în
cuvinte clar articulate
- indicarea silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui
deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători
ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
70
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- indicarea sunetelor percepute, folosind diferite semne (ridicarea
unui deget, a unui obiect) sau prin mimica buzelor, în silabe care
nu conţin aglomerări de consoane sau diftongi
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu
un anumit sunet
- sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar,
după diferite criterii (sunet iniţial/final; număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror
denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat
1.5. Manifestarea curiozităţii
faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale,
în contexte de comunicare
cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător,
folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite, înregistrate/povestite de
adulţi/copii
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii
ascultă întâmplări/evenimente povestite de colegi sau adulţi
invitaţi
- *vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii
- *rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer
(unde instrucţiunile sunt oferite verbal)
2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
Până la finalul clasei
pregătitoare vor fi formate
următoarele competenţe:
Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
următoarelor activităţi:
2.1. Articularea de enunţuri
folosind accentul şi intonaţia
corespunzătoare intenţiei de
comunicare
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator,
cu ţintă pe pronunţia corectă
- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
- formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu”
(reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea
repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau
vitezei vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele
corespunzătoare; jocuri de pronunţie a onomatopeelor, însoţite de
mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în
funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare,
exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
- simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri
diferite - jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu
reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din basme audiate
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de
71
tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a
transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.
2.2. Oferirea de informaţii
referitoare la sine şi la
universul apropiat, prin mesaje
scurte
-formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă, despre
familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea
preferată, despre mâncarea preferată etc.
- formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi, pe
teme de interes pentru copii
- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul personajelor; evidenţierea unor
modele de comportament
- formularea, completarea de enunţuri orale care să conţină
comparaţii sau distincţii între obiecte familiare
- *formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui
personaj de desen animat/bandă desenată/ poveste cunoscută
- *formularea de descrieri/prezentări elementare ale unor
activităţi, jocuri încheiate
2.3. Participarea la dialoguri
scurte, în situaţii de
comunicare uzuală
- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi
*solicitare, potrivite interlocutorului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de
interes
- exersarea unor reguli de comunicare eficientă, civilizată:
vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii –
Exemplu: jocuri de tipul „Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi
continuă”, „Statuile vorbitoare” etc.
- participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În
parc”, „La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla dacă …”
2.4. Manifestarea interesului
pentru exprimarea de idei în
contexte cunoscute
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei
imagini
- *jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea
succesiunii evenimentelor, modificarea finalului
- *crearea de poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau
desene create de copii
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
Până la finalul clasei
pregătitoare vor fi formate
următoarele competenţe:
Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
următoarelor activităţi:
3.1. Recunoaşterea unor - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare,
72
cuvinte uzuale, din universul
apropiat, scrise cu litere mari
şi mici de tipar
deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care
se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează
împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la
cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.
- utilizarea jocurilor „Loto” cu diferite subiecte, „Domino”, „Bingo”,
care au cuvinte scrise sub imagine
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite ce reprezintă obiecte din universul apropiat
3.2. Desprinderea
semnificaţiei
globale din imagini/suită de
imagini care prezintă
întâmplări, fenomene,
evenimente familiare
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/multiplă –
Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din
pădurea adormită?”
- *lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
- prezentarea de albume personale cu fotografii sau imagini
*3.3. Identificarea
semnificaţiei unor simboluri
care transmit mesaje de
necesitate imediată, din
universul familiar
- *identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii
cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire,
farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
- *sortarea unor semne, simboluri grafice identice
- *„citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a
orarului şi/sau a jurnalului ilustrat
- *punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
- *codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea
în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament,
aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.
3.4. Manifestarea curiozităţii
pentru decodarea
semnificaţiei
mesajelor exprimate în limbaj
*vizual sau verbal, în
contexte cunoscute
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni,
grosimi, cu sau fără imagini etc.
- răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în
biblioteca şcolii etc.
- *observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe între suporturi
de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- *observarea amplasării imaginilor în raport cu textul
- *„citirea” imaginilor 3D din revistele pentru copii
- audierea unei poveşti, însoţită/urmată de răsfoirea cărţii ce conţine
textul şi observarea imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
Până la finalul clasei
pregătitoare vor fi formate
următoarele competenţe:
Pe parcursul clasei pregătitoare se recomandă derularea
următoarelor activităţi:
4.1. Reproducerea unor
mesaje simple, în contexte
uzuale de comunicare
- confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau
decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica/va arăta
mesajul ce trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Martie”
73
4.2. Trasarea *elementelor
grafice şi a contururilor
literelor, folosind resurse
variate
- pipăirea literelor din plastic/din alfabetarul magnetic sau tipărite în
relief pe diferite suporturi
- construirea literelor din şenile, plastilină, pastă de modelaj, “fir” de
hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor
prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele,
modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul
corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de scris
- scrierea pe diferite suporturi şi cu diferite instrumente a unor litere,
modele liniare, simboluri etc.
- realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”
- trasarea de litere mari şi mici de tipar după contur dat sau prin
unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă,
carioca, creioane colorate, stilou etc.)
- *scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate
(mari/mici, groase/subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
- jocuri de tip labirint
- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi
punctul), utilizând instrumente diferite
- *transcrierea prin „fotografiere vizuală” a unor cuvinte cu
semnificaţie
pentru copii: numele părinţilor, fraţilor, bunicilor etc.
*4.3. Exprimarea de idei, trăiri
personale şi informaţii prin
intermediul limbajelor
neconvenţionale
- „scrierea” de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene,
simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior) etc.
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului
sau prin simboluri – Exemplu: <<Cum putem arăta prin „scris” ce
frumoasă e primăvara?>>
- etichetarea originală a unor obiecte personale
- confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor
folosi limbaje neconvenţionale
- organizarea în clasă a unui colţ/panou intitulat “Peretele
vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o
temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri)
4.4. Manifestarea interesului
pentru schimbul de mesaje
scrise, într-o varietate de
limbaje, în contexte cunoscute
- organizarea de concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai
interesant colaj/puzzle/desen/poster din desene/cuvinte/alte
simboluri?”
- crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau
imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
- confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,
simboluri, pe teme familiare copiilor
- crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de
adult
- *poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului
74
Sugestii metodologice Programa şcolară pentru clasa pregătitoare este un instrument de lucru care se adresează cadrelor
didactice care predau disciplina Comunicare în limba română, fiind concepută în aşa fel încât să permită
orientarea propriei activităţi spre formarea la elevi a competenţelor specifice recomandate, precum şi
manifestarea creativităţii în scopul adecvării demersului didactic la particularităţile elevilor.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
acestei discipline.
Conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect, o persoană,
a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o solicitare
Elemente de construcţie a comunicării
Literele mari de tipar
Litere mici de tipar
Sunete specifice limbii române
*Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.
*Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
*Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână
Strategii didactice
Pentru eficienţa învăţării copiilor din clasa pregătitoare trebuie să ne raportăm la lumea lor,
respectiv la universul imediat, tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a
copilului - care arareori stă locului! Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă - desenează, modelează,
rupe şi lipeşte, îngână o melodie cunoscută sau doar de el ştiută.
Deci, o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea
conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie ca e vorba de filtre de comunicare de
tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci
când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context,
învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce
exprimă) cu limbajul corporal sau vizual sau muzical.
O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de comunicare în
limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante. Din
spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul are posibilitatea să realizeze jucării simple (din
materiale reciclabile) cu elevii mai mari, în cadrul unor proiecte. Aceste jucării pot fi apoi folosite la cei
mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga accesorii - ceea ce reprezintă tot
atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri rudimentare - Exemplu: X
e roşu!).
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Abordarea
comunicativfuncţională impune metodele de evaluare complementare cum ar fi: proiectul, portofoliul dar şi
autoevaluarea.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte non-formale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit,
încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
75
SEMESTRUL I
Unităţi de
învăţare
Ob
ref
Conţinuturi Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
1.”Cine sunt?
Cine suntem?”
Evaluare
iniţială
1.1
1.5
2.1
2.3
3.3
4.4
-Iniţierea unor dialoguri învăţător-elev, elev-elev despre prima zi de
şcoală şi viaţa de şcolar
- “Trenuleţul amintirilor” -Activităţile desfăşurate în grădiniţă
- Iniţierea unor dialoguri despre jocuri şi activităţi de grup şi
individuale
- Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor
familiei
-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
-Formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă; despre
familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea preferată,
despre mâncarea preferată etc.
- Elemente ale comportării civilizate
-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă
a unor panouri care prezintă: reguli de comportament
-Utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal: a
saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identica un obiect, o
persoană, a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o
solicitare
-Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru
toţi copiii
- Probe de evidenţiere a achiziţiilor din grădiniţă
16 I-IV
2.”Când, cum
şi de ce se
întâmplă?”
Propoziţia.
Cuvântul.
Silaba
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.2
4.1
-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când,
cum şi de ce se întâmplă?
-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii
-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în
context adecvat
-Indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme,
jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea
jetoane câte cuvinte ai auzit.)
-Despărţirea cuvintelor în silabe şi sunete
-Pronunțarea corectă a sunetelor
-Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători
ritmate
-Audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
-Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
-Interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
16 V-VIII
76
Unităţi de
învăţare
Ob
ref
Conţinuturi Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
-Jocuri de cuvinte (de tip Fazan, în care criteriul poate fi nu numai
ultima silbă, ci şi ultimul sunet)
-Formularea de enunţuri folosind cuvinte date
-Rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior
-Reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată
a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei
vorbirii
-Asocierea unor imagini cu animale sau alte obiecte, cu
onomatopeele corespunzătoare
-Descoperirea silabelor „intruse” (ex.: dublarea ultimei silabe din
cuvânt)
-*Schimbarea sensului unui cuvânt, prin schimbarea unui sunet sau
a unei silabe (var-far, cară-gară etc.)
-*Construirea de rime pornind de la cuvinte date
-Sesizarea greşelilor de pronunție
-Cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice
-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează
însuşirea literelor şi scrierea lor
3. „Cine? Ce?
Unde? Cum?”
Sunetele limbii
române
1.1
1.2
1.3
1.4
2.2
2.3
3.3
-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine?
Ce? Unde? Cum?
-Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste
audiat
-Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care
vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex. numele greşit al
personajului, locul corect în care se petrece acţiunea)
-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
-Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri
diferite - jocuri de rol
-Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea
intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
-Formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj
dintr-un fragment de poveste audiat
-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.
-Articularea consoanelor şi a vocalelor
-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător
-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii
-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice
16 IX-XII
1.1
1.2
1.3
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
4
XIII
77
Unităţi de
învăţare
Ob
ref
Conţinuturi Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
SEMESTRUL AL II-LEA
4.
Cine? Ce?
Despre cine?
Despre ce?
Elemente de
construcţie a
comunicării
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
3.1
-Comunicare orală - identificarea unei persoane, a unui obiect sau
fenomen
-Recunoaşterea unei persoane, a unui obiect sau fenomen, prin
formularea de întrebări despre caracteristicile acestora - joc de tipul
„Cutiuţa fermecată”
-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă
întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi
-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie
-Participarea la jocuri de rol: La doctor, La telefon, În parc, La
cumpărături, O zi în familie, Aniversări
-Formularea, completarea de enunţuri care să conţină
comparaţii sau distincţii între obiecte familiare
-Corespondenţa sunet-literă
-Literele mici şi mari de tipar: A, M, U, N, I
-Citirea şi scrierea cuvintelor
-Despărţirea cuvintelor în silabe
-Copierea literelor şi a cuvintelor
-Scrierea după dictare
-Selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este
vorba în mesaj.
-Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în
mesaj.
Recapitulare
Evaluare
16 XIV-
XVII
5. „Peretele
vorbitor”
Cuvântul-
element
esenţial de
comunicare
1.3
1.4
2.1
2.2
3.2
3.3
4.1
4.2
4.3
4.4
-Scrierea de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri
inventate spontan etc.
-Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului
sau prin simboluri: ex. Cum putem arăta prin scris ce frumoasă e
iarna?
-Etichetarea originală a unor obiecte personale sau din mediul
apropiat
- Crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau
imagini)
-Confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor
folosi limbaje neconvenţionale.
-Organizarea unui colţ în clasă intitulat “peretele vorbitor” în care
copiii să-şi poată lăsa mesaje, să poată “scrie” (desen, simbol)
informaţii pe o temă aleasă de ei, gen proiect.
-Literele mici şi mari de tipar : E, R, O, C, Ă, L
-Scrierea corectă a cuvintelor
-Scrierea după dictare
-Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri, sertare,
deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care
se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează
împreună cu copiii.
-Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la
16 XVIII-
XXI
78
Unităţi de
învăţare
Ob
ref
Conţinuturi Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.
-Utilizarea jocurilor Loto cu diferite subiecte, Domino, Bingo, ce au
cuvinte scrise sub imagine.
-Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite
-Realizarea unor colecţii de cuvinte utilizate frecvent: cuvinte
scurte, familiare copiilor, care vor fi afişate în clasă
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
6.”Vine, vine
primăvara!”
Comunicarea
orală –
dialoguri
despre vreme,
anotimp,
calendarul
naturii
1.3
1.5
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când,
cum şi de ce se întâmplă?
-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii
-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru
a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în
context adecvat
-Literele mari şi mici de tipar: B, J, H, G
-Confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere mari de tipar rupte
sau decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica
mesajul ce trebuie scris: ex.- Pe felicitare vom scrie 1 Martie
-Trasarea de litere mari de tipar după contur dat sau prin unirea
punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca,
creioane colorate, stilou etc.)
-Jocuri de tip labirint.
-Scrierea după dictare a cuvintelor
-Comunicarea orală - dialoguri despre programul zilnic al
şcolarului, vreme, anotimp, calendarul naturii
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
16 XXII-
XXV
7. „Vreau să
fiu un bun
şcolar”!
Comunicarea
orală –
dialoguri
despre
comportarea
la şcoală
1.1
1.2
1.3
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.3
-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător
-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă
întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi
-Literele mari şi mici de tipar: T, S P, V, D, Ş, Î, Â
-Citirea şi scrierea literelor si a silabelor
-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.
-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a
unor panouri care prezintă: reguli de comportament, aniversări ale
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.)
-Formulări de întrebări şi răspunsuri
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
16 XXVI-
XXIX
79
8.”Lumea
copilăriei”
Propoziţia-
unitate a
comunicării
3.1
3.2
4.1
4.2
4.3
4.4
- Dialoguri despre personaje din poveşti, lumea copilăriei, etc.
-Literele mari şi mici de tipar: Ţ, ţ, Z, z, f, F
-Completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
-Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri
-Identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii
cotidiene: M – Metrou, H - Spital, I - Informaţii, intrare, ieşire,
farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice
-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
-Confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris,
simboluri, pe teme familiare copiilor
-Crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de
adult
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
12 XXX-
XXXII
9. Am
terminat clasa
pregătitoare
3.4
3.7
4.1
4.2
4.3
4.4
-Alfabetul limbii române
-Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii
-Organizarea de concursuri: ex. Cine scrie cele mai multe lucruri
despre…
-Poveştile copilăriei – vizită la bibliotecă
- Atingerea cărţilor
- Răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în
biblioteca şcolii etc.
- Observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.
- Confecţionarea de mini-cărticele
- Observarea amplasării imaginilor
Recapitulare finală
Recuperare / Dezvoltare
12 XXXIII
-XXXV
80
SEMESTRUL I
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut Activităţi de învăţare Resurse
Nr.
ore
Data
Evaluare ACTIVITĂŢI
INTEGRATE
1. “Prima zi de
şcoală din
viaţa micului
şcolar”
- primirea şcolarilor de clasă
pregătitoare;
- prezentarea importanţei
zilei de 17 septembrie;
- prezentarea clasei ;
- vizită în şcoală (asigurarea
punctelor de reper)
- cunoaşterea elevilor,
prezentarea catalogului,
prezenţa;
- exerciţii de aranjare a
ghiozdanului în pupitru ;
- exerciţii de aşezare în bănci
în mod corespunzător ;
- exerciţii de utilizare a
cuierului ;
- exerciţii de intonare a unui
cântec de înviorare ;
- exerciţii de scriere şi desen.
- Resurse
materiale: foi
desen, creioane
colorate,
carioci
- Resurse
procedurale:
explicaţia,
conversaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
2
- observare
sistematică
- Jocuri:
„Dacă vesel se
trăieşte”
„Ce ştiu să fac!”
-Desen:
- “Căsuţa din
poveşti”
-“Prima zi de
şcoală”
2.
“Cine sunt
eu?”
-elemente
grafice:
punctul
-exerciţii de aşezare în
bănci, poziţia corectă în bancă
sau la răspuns
-strigarea catalogului ;
-jocuri de cunoaştere a
colectivului de elevi;
-exerciţii de iniţiere a unor
dialoguri învăţător-elev, elev-
elev despre prima zi de şcoală
şi viaţa de şcolar;
- exerciţii de oferire a unor
informaţii despre identitatea
proprie şi a membrilor familiei;
-exerciţii de formulare a unor
- Resurse
materiale: fişe
de lucru,
ilustraţii,
creioane
colorate
- Resurse
procedurale:
explicaţia,
conversaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
învăţarea
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
- Jocuri:
„Ştiu să mă
prezint!”
„Cine face aşa? “
„Ghiceşte cine
sunt!”
„Spune-mi ce
vezi!”
„Trenul”
„Spune câte
elemente sunt!”
„CINE SUNT? CINE SUNTEM?” (16 ore)
81
mesaje despre sine: nume,
vârstă, adresă; despre familie,
colegi, despre animalul
preferat, despre culoarea
preferată, despre mâncarea
preferată etc.
-exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii ;
-test pentru detectarea
acuităţii vizuale
-ghicitori;
-joc de recunoaştere a
onomatopeelor ;
-probe şi jocuri pentru
depistarea tulburărilor de
limbaj;
-elemente grafice: punctul
intuitivă
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
-Cântece:
„Deschide urechea
bine!”
„Noi acum suntem
şcolari”
Desen:
”Autoportret”
3. “Ghici ce am
în ghiozdan!”
-exerciţii de identificare a
lucrurilor din ghiozdan
-exerciţii de aşezare pe bancă
şi de punere în ghiozdan a
lucrurilor personale
- exerciţii de pronunţie corectă
-exerciţii pentru identificarea
caracteristicilor unui obiect pe
bază de întrebări şi răspunsuri
-exerciţii de desenare a unor
obiecte din ghiozdan pe baza
descrierii făcute de învăţător
- Resurse
materiale: fişe
de lucru,
ilustraţii,
creioane
colorate
- Resurse
procedurale:
explicaţia,
conversaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
învăţarea
intuitivă
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
2 observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
-Ghicitori despre
obiectele şcolarului
- Jocuri:
„La ce foloseşte? “
„Ghiceşte
obiectul!”
„Spune-mi ce
vezi!”
-Desen:
”Obiectul preferat
din ghiozdan”
4. “Clasa mea” -exerciţii de identificare a unor
obiecte din sala de clasă
-activitate în grup organizată
pentru descoperirea
caracteristicilor unui obiect pe
baza de întrebări şi răspunsuri
-exerciţii de descriere a sălii de
clasă
-exerciţii de orientare în clasă
- Resurse
materiale: foi
desen, creioane
colorate,
carioci
- Resurse
procedurale:
explicaţia,
conversaţia,
2 observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
-Ghicitori despre
obiectele din clasă
-Desen:
”Obiectul preferat
din clasă”
82
-exerciţii de desenare a unor
obiecte din clasă pe baza
descrierii făcute de învăţător.
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
- Jocuri:
„La ce foloseşte? “
„Ghiceşte
obiectul!”
„Spune-mi ce
vezi!”
5. “ Îmi mai
aduc
aminte...?”
-elemente
grafice: linia
orizontală,
punctul
-exerciţii de discriminare a
sunetelor din natură şi a
sunetelor din cuvinte;
-exerciţii de indicare a
sunetelor percepute prin
diferite semne – ridicarea unui
deget, a unui obiect sau prin
mimică de tipul folosirii
buzelor pentru a mima sunetul
identificat;
-sortarea de jetoane
reprezentând obiecte din
mediul familiar, după diferite
criterii (sunet iniţial/final etc.)
- jocuri pentru depistarea
tulburărilor de auz;
- exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii ;
- elemente grafice: linia
orizontală, punctul
- test pentru cunoaşterea
volumului achiziţiilor din
grădiniţă;
- Resurse
materiale: fişe
de lucru,
ilustraţii,
creioane
colorate,
imagini din
diferite
poveşti,
jetoane,
obiecte de uz
personal
- Resurse
procedurale:
explicaţia,
conversaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
învăţarea
intuitivă
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
- Jocuri:
“Trenuleţul
amintirilor”
“Cu ce sunet
începe?”
„Ghemul călător”
„Deschide urechea
bine!”
„Răspunde repede
şi bine!
-Cântec:„Ora-i de
plecat la şcoală”;
83
6. “Ce-am
învăţat?”
-elemente
grafice: grup
de linii
orizontale
-exerciţii de iniţiere a unor
dialoguri despre activităţile
desfăşurate în grădiniţă
-exerciţii de verificare a
acuităţii vizuale si auditive
- exerciţii de dicţie
-frământări de limbă
-utilizarea formulelor de
iniţiere şi încheiere a unui
schimb verbal
-exerciţii de exersare a unor
formule de salut, de adresare,
prezentare şi solicitare,
potrivite interlocutorului
- exerciţii de identificare a
elementelor unei comportări
civilizate
-exerciţii de codare sau
decodare a unor mesaje scrise
(ex.: expunerea în clasă a unor
panouri care prezintă: reguli de
comportament
-exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii
-exerciţii de scriere a unor
elemente grafice: grup de linii
orizontale
-test pentru stabilirea nivelului
de dezvoltare a proceselor de
analiză şi sinteză fonetică
- Resurse
materiale: fişe
de lucru,
ilustraţii,
jetoane cu
imagini, cutie
- Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activităţi în
echipă,
activitate
individuală
- rezolvare de
fişe
- recitare de
poezii
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
- Jocuri didactice:
“Ştiu să fiu
civilizat?”
“Ce lipseşte?”
„Caseta cu
surprize”
« Cine face aşa ? »
„Deschide urechea
bine!“
7. “Cine ştie,
câştigă!”
-elemente
grafice: linia
verticală,
punctul
-exerciţii de despărţire corectă
a propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe şi sunete
-exerciţii de redare în
propoziţii simple şi dezvoltate
a conţinutului unei poveşti
-exerciţii de recunoaştere a
personajului şi a poveştii din
care face parte
-exerciţii de recitare expresivă
a unei poezii respectând
intonaţia, ritmul şi pauza
- jocuri didactice
- exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii
- exerciţii de scriere a unor
elemente grafice: linia
verticală, punctul
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului
- Resurse
materiale:
fişe, steguleţ,
imagini din
diferite
poveşti,
jetoane,
obiecte de uz
personal
- Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
- Jocuri didactice:
„Mai spune ceva!”
“Cu ce sunet
începe?”
“Recunoaşte
povestea!”
”Ce ştii despre…”
“Cine
ştie,câştigă!”
“A câta liniuţă
lipseşte?”;
Puzzle: “Scene din
poveşti”;
- Concurs de
84
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
activitate
individuală
poezii :
“Micul recitator”
8. “Campionul”
-elemente
grafice: grup
de linii
verticale
-exerciţii de memorizare:
“Toamna”, “Bate vântul
frunzele”
-exerciţii de creare a unui orar
pe un cod de culori sau
simboluri valabile pentru toţi
copiii
- exerciţii de frământări de
limbă
- exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai mâinii
- exerciţii de scriere a
elementelor grafice: grup de
linii verticale
- probă pentru determinarea
memoriei
- Resurse
materiale: fişe,
ilustraţii
- Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi,
individual
1
- observare
sistematică
- probă orală
- probă scrisă
Jocuri didactice:
“Sunt vesel / trist
pentru că...”
“Spune mai
departe!”
-Concurs de creaţie
Cântec cu mişcare:
“Bate vântul
frunzele”
Desen:
“Toamna”
9. Evaluare exerciţii de identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de pronunţare
corectă a sunetului;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
- exerciţii de scriere a
semnelor grafice;
- Resurse
materiale: fişe,
ilustraţii
- Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
jocul didactic
- Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
individual
1 - observare
sistematică
- probă orală
- probă
scrisă
Nr
crt
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr.
ore
Data
Evaluare Activităţi
integrate
CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Propoziţia. Cuvântul. Silaba (16 ore)
85
1. “Frunze
ruginii”
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
-exerciţii de formulare a
unor răspunsuri la
cererea elementară de
informaţii: când, cum şi
de ce se întâmplă?
-exerciţii de “citirea”
simbolurilor pentru
vreme şi a calendarului
naturii
-exerciţii de selectare
prin semne (ridicarea
unui deget/ a creionului
etc.) a detaliului corect
dintr-un set de enunţuri/
cuvinte
-exerciţii de formare a
propozițiilor simple şi
dezvoltate, integrând
cuvintele în context
adecvat
-exerciţii de identificare
a cuvintelor percepute
prin diferite semne:
bătăi din palme, jetoane
puse pe bancă, săritură
etc. (ex. Pune pe masă
atâtea jetoane câte
cuvinte ai auzit.)
-exerciţii de numărare a
cuvintelor dintr-un
enunţ.
-exerciţii de stabilire a
poziţiei sau succesiunii
cuvintelor din enunţuri
orale
-exerciţii de punere în
corespondenţă a unui
cuvânt rostit cu
imaginea potrivită
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluarea
-Jocuri
didactice:
“Fazan”
“Frunze colorate
în cifre
amestecate”
“Găseşte
imaginea
potrivită!”
Îmi caut vecinii
-Joc liniştitor
“Zboarǎ
frunzele”
- Joc de mişcare
„Trenuletul
veseliei”
-Desen:
“Frunze ruginii”
2.
„Punguţa
cu doi
bani”
Propoziţia
Scrierea
grupului de
linii
verticale şi
orizontale
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
4.1.
3.2
4.2
-audierea poveştii
„Punguţa cu doi
bani”;
-exerciţii de
dramatizare a unor
fragmente din poveste;
-exerciţii de repovestire
după imagini;
-exerciţii de formulare
de propoziţii pe baza
unor imagini prezentate
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
- Joc de rol:
“De-a
personajele din
poveşti”
Jocuri didactice:
“Uneşte
punctele, apoi
colorează!”
“Fals sau
86
-exerciţii de formulare
de răspunsuri la
întrebări: ex. Despre ce
este vorba.?
-exerciţii de formulare
de răspunsuri ce
presupun alegere
multiplă: ex. În prima
imagine este cocoşul
moşului sau găina
babei?
-exerciţii de colorare
după contur;
-exersarea musculaturii
fine a mâinii şi a
coordonării mişcărilor
prin colorare
-exerciţii de scriere
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
adevărat?”
“Numără
galbenii!”
Pictură:
“Personaje din
poveşti”
3.
„Punguţa
cu doi
bani”;
Propoziţia
formată din
două
cuvinte
Scrierea
liniei
verticale şi
a liniei
orizontale,
cu punct de
sprijin
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
2.3
4.1.
-exerciţii de
recunoaştere a poveştii:
titlul, autorul,
personajele;
-exerciţii de formulare
de răspunsuri la cererea
elementară de
informaţii: Cine? Ce?
Unde? Cum?
-exerciţii de formulare a
unor replici
afirmative/negative la
enunţuri scurte care
vizează diverse
informaţii din povestea
“Punguţa cu doi bani” (ex. numele greşit al
personajului, locul
corect în care se petrece
acţiunea).
-indicarea prin semne
(ridicarea unui deget/ a
creionului etc.) pentru a
selecta detaliul corect
dintr-un set de enunţuri/
cuvinte.
-exerciţii de formulare
de propoziţii alcătuite
din două cuvinte, pe
baza imaginilor;
-exerciţii de formulare a
unei descrieri
elementare (1-2
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
Jocuri didactice:
“Ce ştii
despre...?”
“Fals sau
adevărat?”
“Creionul
vorbitor”
“Răspunde
repede şi bine!”
“Cine face aşa?”
“Continuă
povestea...”
-Macheta:
,,Poienita
personajelor din
poveste”
-Labirint:
“Găseşte drumul
la casa
moşului!”
87
trăsături) a unui
personaj din povestea
“Punguţa cu doi bani”;
-exerciţii de repovestire
a unor fragmente din
povestea audiată, cu
reproducerea intonaţiei
interpreţilor (cadrul
didactic, actori etc.).
-exerciţii de scriere
4.
O
întâmplare
Propoziţia
formată din
trei cuvinte.
Scrierea
unor
combinaţii
de linii
verticale şi
orizontale
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
4.1.
-exerciţii de formulare
de propoziţii alcătuite
din trei cuvinte, pe
baza imaginilor;
-exerciţii de iniţiere a
unor dialoguri
învăţător-elev, elev-elev
despre familie,
întâmplări şi fapte din
viaţa proprie de familie;
-exerciţii de formulare
de răspunsuri la cererea
elementară de
informaţii: Cine? Ce?
Unde? Cum?
-participarea la jocuri
de rol de tipul vorbitor -
ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe
mână, marionete, măşti
etc.
-exerciţii de scriere
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
Jocuri didactice:
“Răspunde
repede şi bine!”
“Fals sau
adevărat?”
“Ce ştii
despre...?”
Desen:
“Uneşte
punctele, apoi
colorează!”
Cântec cu
mişcare:
”La pădure”
5.
“Jucăria
mea
preferată”
Cuvinte
formate din
două silabe
Scrierea
liniei oblice
spre
dreapta
1.3.
2.2.
4.1.
-exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
-exerciţii de iniţiere a
unor dialoguri despre
jucăriile preferate
-exerciţii de despărţire
în silabe a cuvintelor;
-exerciţii de asociere a
jucăriilor cu lucrurile
reale;
-exerciţii de descoperire
a silabelor „intruse”
(ex.: dublarea ultimei
silabe din cuvânt);
-exerciţii de scriere;
-exerciţii de desenare a
jucăriilor preferate cu
respectarea proporţiei
dintre jucării;
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
-Jocuri de
cuvinte:
“Fazan”
-Joc de rol:
“Cearta
jucăriilor”
“Sunt vesel / trist
pentru că...”
Jocuri didactice:
“Adevărat sau
fals?”
Desen:
88
în echipă, activitate
individuală
-Jocuri de cuvinte
(de tip Fazan, în care
criteriul poate fi nu
numai ultima silbă,
ci şi ultimul sunet);
-Jocuri de rol
“Uneşte
punctele, apoi
colorează!”
“Jucăria
preferată”
6. “Ştiu să fiu
civilizat!”
Cuvinte
formate din
trei silabe.
Scrierea
liniei oblice
spre
dreapta, pe
un spaţiu
1.3.
2.2.
4.1.
-exerciţii de iniţiere a
unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din
viaţa proprie, despre
comportarea civilizată;
-exerciţii de despărţire
corectă a cuvintelor în
silabe, sesizând
numărul de silabe ce
alcătuiesc cuvântul;
-exerciţii de indicare a
silabelor percepute prin
diferite semne: ridicarea
unui deget, a unui
obiect sau prin mimică.
-exerciţii de rostire a
cuvintelor pe silabe, în
jocuri, cântece sau
numărători ritmate.
-exerciţii de indicare a
silabelor percepute prin
diferite semne: bătăi din
palme, jetoane puse pe
bancă, săritură etc. (ex.
Pune pe masă atâtea
jetoane câte silabe ai
auzit.)
-exerciţii de numărare a
silabelor dintr-un
cuvânt
-exerciţii de scriere
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
-Joc de rol :
„La magazin”
-Jocuri
didactice :
,,Aşază-mă la
locul meu!”
,,Schimbăm
impresii
despre tema
zilei”
“Frunze colorate
în cifre
amestecate”
- Modelaj:
,,Leguma şi
fructul preferat”
7.
“Timpul
meu liber”
Cuvinte
monosilabi-
ce. Scrierea
liniei oblice
spre
dreapta, pe
două spaţii
1.3.
2.2.
4.1.
-exerciţii de iniţiere a
unor dialoguri despre
organizarea timpului
liber;
-exerciţii de identificare
a unor cuvinte
monosilabice;
-exerciţii de identificare
a sunetului iniţial al
cuvântului;
-exerciţii de selectare a
unor imagini potrivite
Resurse materiale:
fişe de lucru,
ilustraţii, creioane
colorate, jetoane,
caietul elevului;
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluarea
-Joc de rol :
„La
cumpărături”
“De-a Poştaşul”
„Cine este si ce
face....?”-
,,Schimbăm
89
activităţilor din timpul
liber;
-exerciţii de indicare a
silabelor percepute prin
diferite semne: bătăi din
palme, jetoane puse pe
bancă, săritură etc. (ex.
Pune pe masă atâtea
jetoane câte silabe ai
auzit.);
-exerciţii de numărare a
silabelor dintr-un
cuvânt;
-exerciţii de scriere;
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă, activitate
individuală
impresii
despre tema
zilei”
-Ghicitori,
imagini de pe
internet ( animale
si păsări de la
pol)
8.
“Programul
zilnic al
şcolarului”
Recapitula-
rea
semnelor
grafice
învăţate
1.3.
1.2.
1.4.
2.2.
4.1.
-exerciţii de
recunoaştere a
propoziţiilor formate
din 2-3 cuvinte şi a
cuvintelor formate din
1-2-3 silabe;
-exerciţii de formulare
de propoziţii;
-exerciţii de citire a
ilustraţiilor din
abecedar;
-exerciţii de scriere a
semnelor grafice
studiate (copiere şi
dictare)
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de
lucru
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activităţi în echipă,
activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluare
Jocuri didactice:
“Răspunde
repede şi bine!”
“Fals sau
adevărat?”
“Câte ore?”
-Cântec cu
mişcare: “
“Ora-i de plecat
la şcoală”
Desen:
“Ceasul”
90
N
r
c
r
t
Detalieri de
conţinut
Ob
ref Activităţi de învăţare Resurse
Nr
ore
Data
Evaluare Activităţi
integrate
1.
“La doctor”
Familiarizarea
cu sunetul a
Scrierea unor
combinaţii de
linii oblice: grup
de două linii
oblice spre
dreapta pe un
spaţiu şi grup de
două linii oblice
spre dreapta pe
două spaţii
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
exerciţii de
diferenţiere a
sunetelor limbii
române de sunetele
muzicale şi de
zgomotele din
mediul înconjurător;
exerciţii de
diferenţiere a
vocalelor şi a
consoanelor;
exerciţii de
delimitare a
propoziţiei în
cuvinte şi a
cuvintelor în silabe ;
exerciţii de
identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de
memorare a unui
text în versuri
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul a
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluare
Joc de rol:
“La doctor”
-Cântec:
“A,a,a, acum e
toamnă!”
- Joc de mişcare :
,, Rândunică , mută-
ţi cuibul!”
Desen:
Reprezentarea
prin desen a
unor obiecte a
căror
denumire
începe cu un
sunet dat;
Desenarea
unor legume
2
.
“Fructe de
toamnă”
Familiariza-rea
cu sunetul „e”
Scrierea unor
combinaţii de
linii oblice: grup
de trei linii oblice
spre dreapta pe
un spaţiu şi grup
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul e
Resurse
procedurale:
conversaţia,
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluarea
-Cântec:
“A,a,a, acum e
toamnă!”
-Desen:
“Fructe de
toamnă”
-Modelaj:
“Fructe de
toamnă”
CINE? CE? UNDE? CUM?
Sunetele limbii române
(16 ore)
91
de trei linii oblice
spre dreapta pe
două spaţii
exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
Jocuri
didactice:
“Răspunde
repede şi bine!”
“Fals sau
adevărat?”
“Câte ore?”
“
F
l
o
r
i
d
e
p
r
i
m
ă
v
a
r
ă
”
“
F
l
o
r
i
d
e
p
r
i
m
ă
v
a
r
ă
92
exerciţii de
memorare a unui
text în versuri
exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
”
3 “La vie”
Familiarizarea
cu sunetul „i”
Scrierea liniei
oblice spre
dreapta şi a liniei
oblice spre
stânga, cu punct
de sprijin
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul i
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
-Cântec:
“A,a,a, acum e
toamnă!”
- Joc de mişcare :
,, Rândunică , mută-
ţi cuibul!”
Desen:
Reprezentarea
prin desen a
unor obiecte a
căror
denumire
începe cu un
sunet dat;
Modelaj:
“Struguri”
4
“Recunoaşte
personajul!”
Familiariza-rea
cu sunetul „o”
Scrierea liniei
ondulate
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul o
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
93
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
memorare a unui
text în versuri
exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
diferenţiere a
sunetelor limbii
române de sunetele
muzicale şi de
zgomotele din
mediul înconjurător;
exerciţii de
diferenţiere a
vocalelor şi a
consoanelor;
exerciţii de
delimitare a
propoziţiei în
cuvinte şi a
cuvintelor în silabe ;
exerciţii de
identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de
pronunţare corectă a
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
5
“Trenuleţul
Thomas”
Familiarizarea
cu sunetul „u”
Scrierea liniei
curbe deschise
spre dreapta
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul u
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
-Cântec:
“A,a,a, acum e
toamnă!”
Joc de mimă:
„Ghiceşte
meseria!”;
“Recunoaşte
personajul!”
6 “Papucii
gâscanului”
Familiarizarea
cu sunetul „s”
Scrierea liniei
curbe deschise
spre stânga
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul s
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluarea
Joc de rol
Jocuri
didactice:
“Răspunde
repede şi bine!”
“Fals sau
adevărat?”
94
2.5
4.1
sunetului;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
memorare a unui
text în versuri, a
unor proverbe,
zicători, ghicitori,
frământări de limbă;
exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
exerciţii de
diferenţiere a
sunetelor limbii
române de sunetele
muzicale şi de
zgomotele din
mediul înconjurător;
exerciţii de
diferenţiere a
vocalelor şi a
consoanelor;
exerciţii de
delimitare a
propoziţiei în
cuvinte şi a
cuvintelor în silabe ;
exerciţii de
identificare a
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
7 “O întâmplare cu
Moş Martin”
Familiarizarea
cu sunetul „r”
Scrierea liniei
curbe deschise în
partea de jos
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul r
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
Textul poeziei
“Rică nu ştia să
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
Joc de mimă:
“Recunoaşte
personajul!”
- Concurs:
Cel mai bun
recitator al
poeziei “Rică nu
ştia să zică”
-“Cine ştie,
câştigă”
-Joc didactic:
“Cine face
aşa?”
95
sunetului în silabe;
exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
reprezentarea
grafică a
propoziţiei,
cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor
din fişele de lucru;
alcătuirea de
propoziţii / enunţuri
după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare
a propoziţiei corecte
din enunţurile
elevilor;
exerciţii de dicţie,
frământări de limbă;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor
zică”
8
“Zâna Toamna”
Familiarizarea
cu sunetul „z”
Scrierea liniei
curbe deschise în
partea de sus
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
.
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul z
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
-Cântec:
“Toamna”
-Desen:
“Covor de
frunze”
-Joc de mişcare:
“Dansul
frunzelor”
9 “Scufiţa Roşie”
Familiarizarea
cu sunetul „l”
Scrierea liniei
curbe închise
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
ilustrând cuvinte
care conţin
sunetul l
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
Vizionare:
“Scufiţa Roşie”
-Jocuri:
„Recunoaşte
povestea!”,
„Recunoaşte
personajul!”
-Joc de rol
96
propoziţii alcătuite
din cuvinte ce încep
cu acelaşi sunet;
exerciţii de scriere a
elementelor grafice;
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
1
0
Recapitulare 1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
dramatizarea
întâlnirii dintre
Scufiţa Roşie şi lup
recunoaşterea
poveştii şi a
personajelor după o
ilustraţie dată
exerciţii de
formulare de
propoziţii din două-
trei cuvinte pe baza
unor imagini
exerciţii de
delimitare a
propoziţiilor în
cuvinte şi a
cuvintelor în silabe,
exerciţii de
identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de
pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
exerciţii de scriere a
semnelor grafice;
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
1
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
-Jocuri
didactice:
“Răspunde
repede şi bine!”
“Fals sau
adevărat?”
1
1
Evaluare 1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
4.1
.
exerciţii de
formulare de
propoziţii din două-
trei cuvinte pe baza
unor imagini
exerciţii de
identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de
pronunţare corectă
a sunetului;
exerciţii de
poziţionare a
sunetului în cuvânt;
exerciţii de scriere
Resurse
materiale: fişe de
lucru
Resurse
procedurale:
exerciţiul
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
individuală
1
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
97
a semnelor grafice;
Nr
crt
Detalieri de
conţinut Activităţi de învăţare Resurse
Nr
ore
Data
Evaluare Activităţi
integrate
1. Recapitulare
semestrială exerciţii de identificare a
sunetelor în silabe;
exerciţii de pronunţare
corectă a sunetelor;
exerciţii de poziţionare a
sunetelor studiate în cuvânt
exerciţii de scriere a
semnelor grafice;
exerciţii de formulare de
propoziţii din două-trei
cuvinte pe baza unor
imagini
exerciţii de delimitare a
propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe;
-
Resurse
materiale: fişe de
lucru, ilustraţii,
creioane
colorate, caietul
elevului, jetoane
Resurse
procedurale:
conversaţia,
explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia,
jocul didactic,
metoda fonetică,
analitico-
sintetică
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
frontală,
activităţi în
perechi, activităţi
în echipă,
activitate
individuală
3
- observare
sistematică - Jocuri:
„Ştiu să mă
prezint”
„Dacă vesel se
trăieşte”
„Ce ştiu să
fac!”
“În lumea
basmelor am
călătorit !”
,, Rândunică ,
mută-ţi cuibul!’’
“Spune mai
departe!”
Puzzle: “Zâna
din poveşti”
2.
Evaluare exerciţii de formulare de
propoziţii din două-trei
cuvinte pe baza unor
imagini
exerciţii de delimitare a
propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe;
exerciţii de identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de pronunţare
corectă a sunetului;
Resurse
materiale: fişe de
lucru
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate
individuală
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ. EVALUARE (4 ore)
98
Pagina
Argument……………………………………………………………………………….......6
Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………......7
CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………………………….....10
Curriculum vitae ……………………………………………………………………...........11
Dosarul cadrului didactic........................................................................................................14
Fişa personală..........................................................................................................................15
Fişa postului.............................................................................................................................16
Declaraţie.................................................................................................................................18
Declaraţie pe propria răspundere.............................................................................................19
Declaraţia contribuabilului......................................................................................................20
Fişa de evaluare anuală………………………………………………………………..........21
Lista surselor de informare…………………………………………………………………32
CAPITOLUL II – CURRICULUM………………………………………………….....33
Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013……………………………………..........34
Metodologii – clasa pregătitoare…………………………………………………………...37
Structura anului şcolar………………………………………………………………….......41
Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”………........................................................ 42
Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………...47
Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………54
Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar…………………........55
Plan-cadru de învăţământ………………………………………………………………….59
Schema orară……………………………………………………………………………….60
Orar……………………………………………………………………………………........61
Materiale curriculare…………………………………………………………………...…...63
PROIECTARE CURRICULARĂ:.......................................................................................65
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ…………………………………………………..66 o Programa şcolară………………………………………………………….………..67
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………………..76
o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........81
LECTURĂ………………………………………………………………………………..178
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................179
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………………………..184
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE………………………………………………...195
o Programa şcolară………………………………………………………….......196
99
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....205
o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......207
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI.........................................................215
o Programa şcolară…………………………………………………………........216
o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………….226
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………..........230
o
MUZICĂ ŞI MIŞCARE…………………………………………………………….…307
o Programa şcolară………………………………………………………….......308
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....315
o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......319
ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL………………………………………….....341
o Programa şcolară………………………………………………………….......342
o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....349
o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………...351
DEZVOLTARE PERSONALĂ…………………………………………………….…366 o Programa şcolară………………………………………………………….......367
o Planificarea calendaristică anuală……………………………………………378
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….....380
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT…………………………………………………….391
o Programa şcolară……………………………………………………………..392
o Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare…………………………………..399
o Eşalonarea semestrială a unităţilor de învăţare…………………………......400
o Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare………………………………....402
DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………….403 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..403
o Argument………………………………………………………………….......404
o Programa şcolară………………………………………………………………405
o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………....408
o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………..410
o Bibliografie……………………………………………………………………418
o Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional……………….…419
JOCUL CU CALCULATORUL ……………………………………………………..........420
o Argument……………………………………………………………………..421
o Programa şcolară………………………………………………………….….422
o Planificarea calendaristică anuală……………………………………….......429
o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….....431
o Bibliografie…………………………………………………………………...437
PROIECTE DE LECŢIE ŞI ACTIVITĂŢI PROIECTATE ÎN MANIERĂ INTEGRATĂ….438
o Activităţi proiectate în manieră integrată…………………………………….439
o Proiecte de activităţi integrate……………….………………………………....446
Comunicare în limba română………………………………………..…446
Matematică şi explorarea mediului………………………………….....469
Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………..485
Educaţie fizică şi sport…………………………………………………..491
100
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)...496
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări..........................................................................................................................497
CAPITOLUL III. EVALUARE.......................................................................................498
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ………………………………………………..499
o Comunicare în limba română………………………………………………….499
o Matematică şi explorarea mediului…………………………………………....507
o Muzică şi mişcare……………………………………………………………...525
o Arte vizuale şi lucru manual……………………………………………….….532
o Educaţie fizică şi sport……………………………………………….................535
o Educaţie pentru sănătate………………………………………………………538
Fişă de evaluare – educaţie fizică şi sport……………………………………………541
Fişă pentru înregistrarea rezultatelor – educaţie fizică şi sport………………………544
Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii………………………………………..547
Fişă de evaluare iniţială…………………………………………………………….…550
Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………......552
Fişă de apreciere săptămânală………………………………………………………...553
Fişă de apreciere comportamentală…………………………………………………..554
Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………………………………….555
Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................556
EVALUARE INIŢIALĂ……………………………………………………………......557
Comunicare în limba română…………………………………………………557
Matematică şi explorarea mediului…………………………………………...558
Educaţie pentru societate……………………………………………………..559
Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………….560
Educaţie fizică şi sport………………………………………………………..561
Fişe de lucru pentru activităţi integrate………………………………………………562
Fişe de completat şi de colorat………………………………………............................583
Fişe de lucru matematică………………………….…………………............................611
CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.....................................................615
CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:…………………………………616 Date generale despre colectivul clasei...............................................................................617
Fişa de caracterizare psihopedagogică...............................................................................618
Chestionar caracteriologic.................................................................................................623
Fişa de observaţie asupra elevului.....................................................................................624
Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.................................628
Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare....................................................629
Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................630
Decalogul educatorului...................................................................................................632
Munca în echipă..............................................................................................................633
66. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:............................................634
Norme de protecţia muncii.............................................................................................635
Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor...............................................................636
Consiliul clasei...............................................................................................................638
Regulile clasei.................................................................................................................639
Din secretele succesului la învăţătur..............................................................................640
Regulamentul de bună purtare........................................................................................641
ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:............................................................................642
101
Comitetul de părinţi....................................................................................................643
Planificarea şedinţelor cu părinţii...............................................................................644
Proces-verbal la şedinţele cu părinţii..........................................................................647
Chestionar pentru părinţi...........................................................................................650
Regimul zilnic al activităţilor elevilor.......................................................................652
Şcoala şi familia.........................................................................................................654
Educaţia sanitară.......................................................................................................656
Scrisoare informativă pentru părinţi..........................................................................658
Sfaturi pentru părinţi.................................................................................................659
Modele de diplome pentru părinţi..............................................................................662
.
CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ........................................................665
Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent....................................................666
Materiale metodice.....................................................................................................666
Lista articolelor publicate...........................................................................................667
CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE...........................668
Programul activităţilor extracurriculare....................................................................669
Regulamentele unor concursuri şcolare....................................................................673
Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………............673
Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.674
CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..….....675
METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………....676
SERBĂRI ŞCOLARE
Serbarea de sfârşit de an…………………………………………………………..682
Şezătoare………………..………………………………………………………….688
Magia Crăciunului………………………………………………………………....693
O lecţie de sănătate………….......................................................................................717
MODELE DE DIPLOME………………………………………………….….….726
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….…740
102
-clasa pregătitoare-
A.Ana,S.Cioflica - Jocuri didactice matematice, ed.Emia-2000;
Acsinte, Alexandru - Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în grǎdiniţǎ, Piteşti,
Editura Tiparg;
Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - volumul Supă de pui pentru suflet 1, Editura
Amalteea;
Antohe, Mariana ; Paula, Teleianu - Matematica în grădiniţă- ed. „Ager”, Tg Jiu, 2004;
Antonovici S.,G.Nicu - Jocuri interdisciplinare, Ed.Aramis;
*** “Artă şi îndemânare” (Vol. I, II), Ed. Rao, Bucureşti, 2007.
Badiu T , 1999- Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , ed. Garuda-Art , Chişinu;
Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar - Discipline
Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000 ;
Barff, Ursula; Inge Burkhardt; Maier Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL;
Berechet, Daniela; Gardin, Maria; Berechet, Florian; Gardin Florin – Limba română, clasa I, Editura
Paralela 45, 2006;
Buga, Marin - Snoave populare, selectate şi repovestite, Bucureşti, Ed.Tineretului,1967;
Barboi Elena– Activităţi practice în grădiniţe - ed. Emia, Deva, 2002;
Bărboni, Elena, Bojneag, Maria - „Mâini dibace- caiet pentru activitate practică”, Ed. Tehno- art,
Petroşani, 2006;
Barbu, H. şi E. Popescu - Activităţi de joc şi recreativ distractive , EDP Bucureşti 1994;
Boca Miron, Elena; Elvira Chichişan - Documentar metodic, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2001;
Boris Crăciun , 2006 - Creangă povestind copiilor , ed. Porţile Orientului, Iasi ;
Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena, Fulga Mihaela -Metode interactive de grup- Ed.Arves,
2002;
Chapman, G.- Cele cinci limbaje ale iubirii, Ed. Curtea Veche, 2000;
Constantin, P., - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă , Bucureşti , 1986;
Cucoş. C. – Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
Cuciinic, Constanţa - În căsuţa cu poveşti, ed. Aramis, 2004;
Culea, Laurenţia, coord., - Aplicarea noului curriculum , Editura Diana, Piteşti, 2009;
Dascălu, Aurel - Educaţie plastică în ciclul primar vol. I, II, Editura Polirom, Iaşi, 1997-1998;
Dǎnilǎ, Ioan; Elena Ţarǎlungǎ - Lecţia în evenimente- Ghid de proiectare didacticǎ, Ed. ,,Egal”,2002
***Dicţionar de artă, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1985;
Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Ed. Compania, Bucureşti,
1999;
Dumitrana, Magdalena - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. Compania, 2002;
Faliboga, Violeta; Ghergu, Virginia, - Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura Axa, 2001;
Ferrario B - Gimnastica aerobica pe intelesul tuturor, ed. Semne, Bucuresti, 2004;
Florea, Marian – Simion - Sărbătorile la români, Ed. Fundaţiei Culturale române, Bucureşti 1997
***Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educaţional, 2008;
Ghid Metodologic -Activităţi opţionale pentru învăţământul preşcolar şi primar cls.I şi a II-a, Tip.
Astra, Deva 2005;
Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani realizat in
cadrul Proiectul pentru Educatie Timpurie Instructivă;
Goleman, D. - Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea Veche, 2007;
Grigore-Prună, Simona - Hai să mergem la serbare!, Editura Recif, 1999;
Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm tainele abecedarului, Editura Carminis Educaţional 2004;
Ionescu, Lelia, Borcan Ţicaliuc, Eugenia - Serbările celor mici, Ed. Sport Turism, 1983;
***Jocuri şi activitǎţi dinamice de timp liber, Iaşi, Editura Performantica, 2007;
103
*** Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii , Ed D.P, Suceava, 1977;
Kolumbus, E., Didactica preşcolară, trad. M. Dumitrana, Bucuresti, 1998;
Kulcsar St.- Gimnastica aerobica , ed. Clusium, 2004;
***Literatura clasică română –Editura Fundaţiei România de Mâine,1992;
***Literatura pentru cei mici –Editura Humanitas - 2005;
*** Laborator preşcolar, Ghid metodologic, Ed. V& I Integral, Bucureşti, 2002;
Lica, Ovidiu, Ionel; Lica, Mihaela; Nuta, Irina; Mirea, Luiza, Mioara - Prietenul meu, calculatorul,
Editura Aius, Craiova, 2005;
Mareş, M.D. - Informatica şi bazele generale de operare pe calculator, Editura Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2000;
*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, Bucureşti , 2002;
***Metodica predarii educaţiei fizice în grădiniţa de copii, Ed.Did. şi Pedagogică.,
Bucureşti,1974;
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsa
între 3-6/7 ani;
M.E.C.T.S. - Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate prin
OMEDC nr. 4496/2004;
M.E.C.T.S. - Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate;
M.E.C.T.S. - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară Limbă şi
comunicare, MEC-CNC, Ed. Aramis, 2002;
MECT - Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, 2008 ,ediţie revizuită
MECT - Curriculum pentru invăţământul preşcolar (3- 6/7 ani) – 2008;
MECTS - În Educaţie Tu FACI LEGEA DE NOTA 10 (zece), UMPFE, martie 201
***Metode interactive de grup - ghid metodic, Editura ,,Arves,;
*** Metodica predării educaţiei muzicale în grădiniţa de copii, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1973;
*** Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii, E.D.P., Bucureşti, 1977;
Mitu Florica, Antonovici Ştefania - Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2006;
Mitu, Florica şi Antonovici Stefana - Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul
preşcolar, ED. PRO Humanitate, Bucureşti, 1999;
Mitu, Florica - Metodica predării- învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul
primar, Editura Humanitas Educaţional, 2006;
Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991;
Neacşu, I. şi colaboratorii – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P.;
Neagu, M.; Petrovici C. – Aritmetică – clasa I – exerciţii, jocuri şi prubleme, Editura Polirom, 1997;
Neagu, Mihaela; Georgeta, Beraru - Activităţi matematice în grădiniţă, Ed. ASS ,1995;
Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997;
Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003;
Pamfilie, Tudor - Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O. , Bucureşti 1997;
*** Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii, Ed. V& Integral, Bucureşti
2000;
Parascan, Constantin - Creanga si copiii, ed. Porţile Orientului , Iasi, 1997;
***Poveşti, povestiri , basme şi legende, Antologie de texte literare pentru preşcolari şi şcolari, Editată
de Revista Învăţămîntul Preşcolar, Bucureşti, 1999;
Răileanu, Daniela - Iniţiere, cunoaştere, creativitate – curriculum la decizia grădiniţei, 2005;
Radu. E.; Persoiu, G.;L.Cosmeanu; E.Balosu,T.Sabareanu - Mapa/Portofoliul educatoarei, ed.Diana
***Revista Învăţămantul preşcolar, Nr.1-2/2011, Ed. Arlequin;
***Revista învăţământul preşcolar, Nr.1-2/2007;
***Revista învăţământul preşcolar, Nr. 3-4/2006;
***Revista învăţământului preşcolar, Nr. 1-2, 2009 ;
Ratyus, Maria; Şerban Marinel - Bazele informaticii, Editura Petrion, 1997 ;
Roşca, Adriana, Marcu, Vasilica - Aplicaţii cu materiale din natură, Editura Aramis, 2000;
104
Rotaru, Maria; Dumbravă, Maria - Educaţia plastică în învăţământul primar, Editura Ghe. Cartu
Alexandru, 1996;
***Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori de
performanţă pentru învăţământul primar, Editura ProGnosis şi SNEE;
Stan, L. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV, Editura. Aramis, 2002,
Bucureşti;
Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969;
Stanciu, Stoian; Petre, Alexandru - Pedagogie şi folclor, E.D.P. , Bucureşti, 2001;
Ştefan, A. Catrinel; Kallaz E. - Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari, ghid
practic pentru educatori;
Ştefănescu, C. – Ghid pentru practică pedagogică, Editura Terra , Focşani, 2004;
Taiban, M.- Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii, Ed.Didactică şi Pedagogică.,Bucuresti, 1976;
Tarlapan, Efrim – Lănţişorul cu cheiţe, Editura Hyperion, Chişinău, 1995;
Toma, G.,Mristoiu, M., Anghel, I.,Nicolae, D.Petre - Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar, ed. Delta Cart;
Tincea, Vasilica - Grafica şi pictura, curs opţional, Editura Aramis , 2000;
Vereş, M. - Pregătirea copiilor preşcolari în grupa de 6-7 ani;
http://www.suntparinte.ro/relatii-de-familie/67/7035-guest-post-sapte-lectii-pe-care-le-putem-invata-de-
la-copii
http://www.craftideas.info/
http://clasapregatitoare.suntparinte.ro/programa-clasa-pregatitoare/
http://www.edu.ro/index.php/articles/c1003/
http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=158733
http://alba24.ro/programa-scolara-pentru-clasa-pregatitoare-vezi-ce-vor-invata-cei-mici-in-primul-an-
de-scoala-78098.html
http://www.didactic.ro/materiale-
didactice/cautare?dosearch=true&search=semne+grafice&type=material&author=&level_id=&disciplin
e_id=&type_id=&tag=&mclass_id%5B%5D=4
http://www.ceasulcuc.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index.jp
http://lumea-animalelor.uv.ro/site/uploads/snowgoose.jpg
http://www.vistawallpapers.ro/fram-ursuletul-polar-wallpapers.html
http://www.ceasulcuc.ro/mediu/8_Schimbarea%20climei/6_Ursii%20polari/index.jp
www.edu.ro
www.didactic.ro
www.kids-shop.ro
http://europass.cedefop.europa.eu
http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf
http://www.google.com
http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm
www.paneurope.ro
http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.pd
f
Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării, puteţi trimite un mesaj cu titlul
„Curriculum_clasa pregătitoare” la adresa vlcelena@yahoo.com si veti primi detalii.