7/28/2019 varianta 52009
1/34
CECCAR CLUJ
EXERCITII STAGIU(EXPERT CONTABIL)
SEMESTRUL I
STAGIAR: Fantana LoredanaAndreea
7/28/2019 varianta 52009
2/34
CONTABILITATE
1. Societatea a primit o subvenie de 50% pentru investiii de la buget pentru
achiziionarea unui utilaj n sum de 3.000 lei. Utilajul achiziionat a fost utilizat i
amortizat pentru suma de 2.400 lei, dup care s-a vndut unui client la preul de 800 lei.
Cum sunt afectate bilanul i contul de profit i pierdere?
Rezolvare:
- achizitia utilajului
2131=404 3000- inregistrarea subventiei de primit
445=131 1500
- incasarea subventiei
5121=445 1500
-plata utilajului
404=5121 3000
-inregistrarea amortizarii6813=2813 2400
-inregistrarea amortizarii la venituri
131=7583 1200
-vanzare utilaj
461=7583 800
-descarcarea gestiunii
2813=2131 2400
6583=2131 600
Concluzie: Dupa inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un
sold debitor la contul 121, o pierdere in suma de 1000
2
7/28/2019 varianta 52009
3/34
2. Potrivit balanei de verificare ncheiate la 31.12.N, conturile prezint urmtoarele
solduri: cont 1012 = 21.000 lei, cont 121 (SC) = 5.000 lei, cont 129 = 5.000 lei, cont 105
= 6.000 lei, cont 117 (SD) = 4.000 lei, cont 151 = 2.000 lei, cont 161 = 8.000 lei, cont
169 = 1.000 lei.
Calculai suma capitalului propriu.
Rezolvare:
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau -
rezultatul reportat + sau - rezultatul exerciiului
CP=1012 + 105 + 121 ( SC) 117 ( SD) 129CP= 21000+6000+5000-4000-5000CP=
23000
3. Situaia nainte de dubla cretere a capitalului se prezint astfel: capital social 10.000
lei (10.000 aciuni x 1 leu valoare nominal), reserve 5.000 lei. Prima faz a majorrii
const n ncorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 aciuni. n faza a
doua se aduc aporturi n numerar pentru care se emit 3.000 aciuni la un pre de emisiune
egal cu valoarea nominal.
Calculai valoarea DA i DS generate de creterea de capital.
Rezolvare:
Valoarea matematic contabil nainte de dubla cretere =
(10000 + 5000) / 10000 = 1.5 lei/actiune
Valoarea matematic contabil dup ncorporarea rezervelor =
(10000 + 4000 + 1000) / 12000 =1.25 lei /actiune
DA = 1.5 - 1.25 = 0.25 lei/actiune
Valoarea matematic contabil dup emisiunea de aciuni n numerar =
3
7/28/2019 varianta 52009
4/34
(14000 + 3000 + 1000) / 15000 =1.2 lei/actiune
DS = 1.25 1.2 = 0.05 lei
4. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventiiguvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul
achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani.
Rezolvare:
a) inregistrarea subventiei de primit
445=131 8000
b) achizitia utilajului
2131=404 8000
c) inregistrarea amortizarii liniare anul N
6813=2813 2000
d) se include amortizarea inregistrata la venituri
131=7583 2000
Inregistrarile se repeta pentru cei 4 ani
5. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei.
Rezolvare:
a) achizitionarea utilajului
2131=404 4000
b) incasarea subventiei
5121=131 1600
c) inregistrarea amortizarii anul N
6813=2813 800
d) concomitent se include pe venituri amortizarea aferenta subventiei primite
131=7583 320 ( 1600 : 5 )
Inregistrarile se repeta pentru cei 5 an
4
7/28/2019 varianta 52009
5/34
6. SC CRISUL SA se afla la sfarsitul exercitiului finaciar 2004 in litigiu cu un client,
pentru marfurile livrate si neplatite, in suma de 11.900 lei, din care TVA 1.900 lei. In
exercitiul financiar 2005 litigiul este castigat, pentru suma de 8.000 lei care se incaseza
prin banca.
Rezolvare:
a) inregistrarea clientilor incerti
4118=4111 11900
b) inregistrarea unui provizion
6812=1511 11900
c) incasarea sumelor incerte
5121 = 4118 8000d) inreg.pierderii din creante
654=4118 7900
e) anularea ajustarilor pt.depreciere
1511= 7812 11900
7. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare.
Dupa prospectul de vanzare rezulta:- valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei
- amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei
- valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei
- taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei
- garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei
- pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei
Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.
Raspuns:
a) incasarea taxei la licitatie:
5311 = 708 100 lei
b) incasarea garantiei de participare la licitatie:
5311 = 167 10.000 lei
5
7/28/2019 varianta 52009
6/34
c) vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei:
461 = 7583 57.000 lei
d) scaderea cladirii din gestiune:
6583 = 212 35.000 lei
281 = 212 10.000 lei
e) restituirea garantiei:
167 = 5311 1.000 lei
8. SC MIRAY SA realizeaza in regie proprie o cladire in valoare de 50000 lei, TVA
19%, din care 80% deductibila. Durata de amortizare a cladirii este de 10 ani, dupa
metoda liniara.
Rezolvare:
a) inregistrarea cladirii in regie proprie
212=722 50000
4426=4427 9500
b) gradul de deducere
80% 9500 x( 1-0,8)
212=4426 1900Inregistrarea amortizarii anul N
6812 = 2812 5190 ( 50000+1900):10
Amortizarea se repeta pentru cei 10 an
9. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare de la o
filiala din cadrul grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este
de 10 lei. Partea eliberata din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul
2%, pentru cumpararea actiunilor. Se achita comisionul catre intermediar si se face plata
diferentei in vederea eliberarii integrale a titlurilor de participare achizitionate. Din cele
580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2
6
7/28/2019 varianta 52009
7/34
lei/actiune, iar restul la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii
intermediare a vanzarii este de 3%.
Raspuns:
- achizitia unei actiuni de 10 lei si plata a 50% din actiuni ;
- se inregistreaza achizitia a 580 actiuni sub forma de interese de participare la
valoarea de 5.800 lei
261 = % 5.800 lei
2692 2.900 lei
5121 2.900 lei
- se inregistreaza plata comisionului de 2% catre intermediar ;622 = 5121 116 lei
- se inregistreaza plata actiunilor ramase de achitat ;
2692 = 5121 2.900 lei
- se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/actiunea ;
5121 = 7641 2.856 lei
- se inregistreaza plata comisionului de 3% ;
622 = 5121 85,68 lei
- se inregistreaza vanzarea a 280 actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune ;
5121 = 7641 2.772 lei
- se inregistreaza plata comisionului de 3% ;
622 = 5121 83,16 lei
- se scad din gestiune actiunile vandute ;
6641 = 261 5.800 lei
7
7/28/2019 varianta 52009
8/34
FISCALITATE
1. O societate pe aciuni pltitoare de impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute deAA (persoan fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n
exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de
20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile
30.000 lei. Care este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate de
fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat este repartizat acestora?
Rezolvare
impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli + cheltuieli nedeductibile
venituri neimpozabile)
impozit pe profit = 16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 lei
profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 lei
profit net = profit brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 lei
dividende = 60% din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 lei
dividendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608 lei
dividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei
2. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun
impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente.
Rezolvare:
- venituri din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, din
investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din alte
surse.
Cota de impozitare este de 16%, exceptie facand cotele de impozit prevazute in
categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc
8
7/28/2019 varianta 52009
9/34
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5
u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n
uniti fizice i valorice.
Rezolvare:
Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii
indiferent de aceea, se refer ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea
rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut,
aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de
rentabilitate).
Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu
mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale dinvnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul
este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare.
Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor,
care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale
microeconomiei:
Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli
constante+Profit
Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vnzrilor = Consumuri i cheltuieli variabile + Consumuri i cheltuieli
constante sau
Preul pentru o unitate x Cantitatea unitilor = (Consumuri i cheltuieli variabile pe o
9
7/28/2019 varianta 52009
10/34
unitatexCantitatea unitilor) +Consumuri i cheltuieli constante
innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse:
Pragul de rentabilitate
(n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o unitate -
Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate
a) Pragul de rentabilitate operational
Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000
Cheltuieli variabile = 200.000Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 2) = 56.667 buc
b) Pragul de rentabilitate financiar
Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) = 410.000 u.m.
Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc
Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 2) = 70.000 buc
10
7/28/2019 varianta 52009
11/34
2. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40
u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n
uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere
la 5500 a numrului de produse vndute.
Rezolvare:
5.000 * 40 = 200.000 u.m. = venituri
Chetl. Directe = 60.000 + 80.000 * 90% = 60.000 + 72.000 = 132.000Chetl. Indirecte = 8.000 + 5.000 + 4.000 +.5.000 = 22.000
Total chelt. = 132.000 + 22.000 = 154.000
200.000 154.000 = 46.000
Pragful de rentabilitate CA=CF+CV
CA=154000 rezulta 154.000 / 40 = 3850 unitati produs
CA=200.000, CF=89.000 , CV = 60.000
marja asupra costului = (200.000 60.000) / 89.000 = 157%Prag de rentabilitate operational = 100/157% = 63 u.m
5.500 * 40 = 220.000 u.m.
220.000 154.000 = 66.000 profit , 5.500 3850 = 1650 unitati
11
7/28/2019 varianta 52009
12/34
Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor
1. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit
pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele
inventarierii, se prezint astfel:
1 Programe informatice 4.000.000 lei
2 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
3 Cldiri 10.000.000 lei
4 Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei
5 Titluri de participare 2.500.000 lei
6 Mrfuri 5.000.000 lei
7 Clieni 2.000.000 lei
8 Furnizori 4.500.000 lei
9 Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei
10 Clieni-creditori 1.500.000 lei
11 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
12 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei
13 Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n
anii anteriori).
Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura
disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor:
a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net
contabil de 3.000.000;
b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000
lei;
c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000
lei;
d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de
achizitie;
e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;
12
7/28/2019 varianta 52009
13/34
f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei
Se cere:
a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.
c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.
Rezolvare:
Deoarece operaiunile sunt efectuate de judecatrul sindic si de lichidator, rezulta ca
este vorba despre o lichidare judiciara.
Valorificarea activelor si plata datoriilor se face sub atenta supraveghere a
judecatorului sindic.
Dupa achitarea datoriilor, daca mai raman disponibilitati se distribuie actionarilor
proportional cu nr. de actiuni detinute, iar daca nu mai raman disponibilitati sauraman datorii neachitate, actionarii nu mai primesc nimic, nici nu raspund material
ptr. Aceasta diferenta, responsabilitatea picand asupra administratorilor, litigiul
rezolvandu-se penal.
Deoarece rezervele au fost constituite din profitul net din anii anteriori, se va face
impozitarea profitului fara rezerve si apoi se vor include in profitul net rezervele
existente.
Pentru operatiunile de lichidare se folosesc conturile 658 Alte cheltuieli de exploatare
si 758 Alte venituri din exploatare.
13
7/28/2019 varianta 52009
14/34
a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net
contabil de 3.000.000;
Vanzarea
461 = % 2.975.000
758 2.500.000
4427 475.000
Incasarea
5121 = 461 2.975.000
Scaderea din evidenta
% = 205 4.000.0002805 1.000.000
658 3.000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 2.500.000
121 = 658 3.000.000
b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de
7.500.000 lei;
Vanzarea
461 = % 10.710.000
758 9.000.000
4427 1.710.000
Incasarea
5121 = 461 10.710.000
14
7/28/2019 varianta 52009
15/34
Scaderea din evidenta
% = 212 10.000.000
2812 2.500.000
658 7.500.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 9.000.000
121 = 658 7.500.000
c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de
5.000.000 lei;
Vanzarea411 = % 7.140.000
707 6.000.000
4427 1.140.000
Incasarea
5121 = 411 7.140.000
Scaderea din evidenta
607 = 371 5.000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
707 = 121 6.000.000
121 = 607 5.000.000
15
7/28/2019 varianta 52009
16/34
d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei -
costul de achizitie;
Vanzarea
461 = % 3.570.000
758 3.000.000
4427 570.000
Incasarea
5121 = 461 3.570.000
Scaderea din evidenta
658 = 261 2.5000.000
Inchidere cont de venituri si de cheltuilei
758 = 121 3.000.000
121 = 658 2.500.000
e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%;
Incasare clienti
5121 = 411 1.620.000
Acordare scont
667 = 411 180.000
Inchidere cont de cheltuilei
121 = 667 180.000
f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei;
16
7/28/2019 varianta 52009
17/34
Inregistrare dobanda
666 = 1682 1.000.000
Plata
% = 5121 7.000.000
1621 6.000.000
1682 1.000.000
Inchidere cont de cheltuilei
121 = 666 1.000.000
g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
Plata furnizori
401 = 5121 4.275.000
Primire scont
401 = 767 225.000
Inchidere cont de venituri
767 = 121 225.000
h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei;
Plata furnizori
404 = 5121 2.000.000
i ) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei;
Restituire avansuri incasate
419 = 5121 1.500.000
17
7/28/2019 varianta 52009
18/34
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei
Deoarece se specifica suma de 500.000 lei ca fiind cheltuiala cu salariile, inseamna ca
salariatii sunt angajati ai societatii care se lichideaza. Atunci consideram suma de
500.000 lei salariile brute si avem urmatoarele inregistrari:
Cheltuieli efectuate cu salariatii
641 = 421 500.000
Contributiile sociale datorate de salariati
421 = % 82.5004312 52.500 (10,5% * 500.000)
4314 27.500 (5,5% * 500.000)
4372 2.500 (0,5% * 500.000)
Impozitul pe salarii
421 = 444 66.800 ((500.000-82.500)*16%)
Rezulta salarii nete de 500.000 82.500 66.800 = 350.700
Plata salarii
421 = 5121 350.700
Plata datorii salariat catre bugetul de stat
% = 5121 149.300
4312 52.500
4314 27.500
4372 2.500
444 66.800
18
7/28/2019 varianta 52009
19/34
Contributiile sociale datorate de societate
645 = % 138.750
4311 109.000 ((20,8%+0,85%+0,15%) * 500.000)
4313 26.000 (5,2% * 500.000)
4371 3.750 ((0,5%+0,25%) * 500.000)
Plata datorii societate catre bugetul de stat
% = 5121 138.750
4311 109.000
4313 26.000
4371 3.750
Cheltuieli cu licitatiile
628 = 5121 300.000
Inchidere cont de cheltuieli
121 = % 938.750
641 500.000
645 138.750628 300.000
Au mai ramas 200.000 de incasat de la clienti, care devin clienti incerti si pe care ii
trecem pe cheltuieli exceptionale privind clienti incerti
4118 = 411 200.000
654 = 4118 200.000
Inchidere cont de cheltuieli
121 = 654 200.000
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului si inaintea
impozitarii
19
7/28/2019 varianta 52009
20/34
D 121 C3.000.000
7.500.000
5.000.000
2.500.000
180.000
1.000.000
938.750
200.000
2.500.000
9.000.000
6.000.000
3.000.000
225.000
20.318.750 20.725.000SF 406.250
Inregistrare impozit pe profitul din lichidare (16%)
691 = 441 65.000
Plata impozit
441 = 5121 65.000
Inchidere cont de cheltuieli
121 = 691 65.000
Rezulta un SFC 121 = 406.250 65.000 =341.250
Regularizare TVA
4427 = 475.000 + 1.710.000 + 1.140.000 + 570.000 = 3.895.000
Inregistrare TVA de plata
4427 = 4423 3.895.000
Plata TVA
4423 = 5121 3.895.000
D 5121 C2.975.000 7.000.000
20
7/28/2019 varianta 52009
21/34
10.710.000
7.140.000
3.570.000
1.620.000
4.275.000
2.000.000
1.500.000
350.700
149.300
138.750
300.000
65.000
3.895.000
26.015.000 19.673.750SF 6.341.250
c) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului.
Bilantul contabil inaintea efectuarii
partajului
ACTIV PASIVCONTURI LA BANCI 6.341.250
IN LEI
CAP. SUBSCRIS VARSAT 5.000.000
REZERVE 1.000.000
Profit din lichidare 341.250
6.341.250 6.341.250
c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.
Rambursarea capitalului social
21
7/28/2019 varianta 52009
22/34
1012 = 456 5.000.000
Plata cap. Soc. Subscris
456 = 5121 5.000.000
Decontarea rezervelor catre asociati
1063 = 456 1.000.000
Plata rezrevelor
456 = 5121 1.000.000
Decontarea profitului din lichidare catre asociati121 = 456 341.250
Plata catre asociati
456 = 5121 341.250
2. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe
aciuni?
Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de
adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se
prevede altfel.
Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului
constitutiv.
In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la
cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau
dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei
tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare
22
7/28/2019 varianta 52009
23/34
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
1. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea
contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan
sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati
informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate
de prestari servicii.
Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si
contabilitate.
Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii,
avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial,
managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii
financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si
ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-
flow-ului la dinamica afacerii.
Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator
nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune
firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si
strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.
Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei
(actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte
standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.
Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei
(manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt
intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.
23
7/28/2019 varianta 52009
24/34
Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :
- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare
manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar
- diagnosticul financiar pe baza de indicatori
- analiza veniturilor, costurilor si profitului
- determinarea pragului minim de rentabilitate
- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor
- politicile interne ale firmei
- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar
Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de
analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termenlung si scurt.
Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem
intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din
activitatea companiei
Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare
intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti
financiar etc) si top-managerii nefinantisti.
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
24
7/28/2019 varianta 52009
25/34
1. Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura
utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la
A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i
rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat
de control;
- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor
profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii
specifice;
- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de
misiune;
- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin
reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor
consolidate;
2. Structura dosarului permanent.
25
7/28/2019 varianta 52009
26/34
Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea
documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un
despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar,
indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i
controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind
controlul intern;
- PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i
rapoarte privind exerciiile precedente;
- PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
3. Tehnica observrii fizice.
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui
activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai
existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra
26
7/28/2019 varianta 52009
27/34
bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au
ca obiectiv asigurarea c:
intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelorn condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de
inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise;
aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const nverificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect
procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise;
lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz constn a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei
stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa.
4. Tehnica sondajului.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit
numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a
elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la
ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de StandardulInternaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou
naturi diferite:
n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern,auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint
o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia
cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verificevaloarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i
27
7/28/2019 varianta 52009
28/34
sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm,
ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la
ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de
pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta
dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli
riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;
B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor,
prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgereasau nerecurgerea la tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera
dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului,
fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa,accidentala sau exceptionala;
H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra
elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Care este diferenta dintre uzura scriptic si uzura fizic a unei cldiri:
a) nu este nicio diferent;
28
7/28/2019 varianta 52009
29/34
b) uzura scriptic este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizic este durata
de viat;
c) apreciere economic a vietii unei cldiri.
2. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la
certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea ntreprinderii,
utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
3. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de
actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este
de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
4. Definiti valoarea just.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie intre doua parti interesate, aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei
tranzactii desfasurate in conditii obiective, cu pretul determinat obiectiv. In optica
Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS/IAS), valoarea justa este
privita ca fiind sinonima cu valoarea de piata. In optica IVS 2, valoarea justa este un
concept mai larg dect valoarea de piata.
EXPERTIZA CONTABILA
29
7/28/2019 varianta 52009
30/34
1. Ce conine un Raport de expertiz calificat?
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale
expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.
Aceste observatii se fac la sfarsitul cap. III Concluzii dupa paragraful cuprinzand
raspunsul la obiectivele expertizei contabile sau se fac separat intr-un capitol distinct.
2. Explicai cazurile de imposibilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine
Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.
Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datoritainexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste
evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport
de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un
raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat
cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de
beneficiar
STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?
30
7/28/2019 varianta 52009
31/34
Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor
bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia
initiala plus un profit.
Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a
unor resurse disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat
investitia ).
Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile
sau imobile destinate sau nu activitatii curente.
Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a
genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si
realizarea de profit suplimentar.
Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea
ireversibile;
veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse
riscurilor;
efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale,
financiare, umane, materializate in obiective de investitii;
investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora seanticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung;
resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la
realizarea primelor beneficii asteptate;
procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a
exploatarii obiectivului realizat;
decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de
afaceri;
realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;
procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii
economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.
31
7/28/2019 varianta 52009
32/34
2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economico-
financiare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste ingeneral doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre
proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al
doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a
proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode
care pun accentul pe
rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor
2.Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1.Utilizarea notiunii de actualizare
2.2.Valoarea actuala neta (VAN)
2.3.Rata interna de rentabilitate(RIR)
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
1. Despre integritate.
32
7/28/2019 varianta 52009
33/34
Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a
fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de
asemenea, tranzacii corecte i juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele,
comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea:
- conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare
- conin declaraii sau informaii eronate;
- omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
2. Despre obiectivitate
Principiul obiectivitii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili
de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din
cauza influenei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este
afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care
aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale
ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i
trebuie sa-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionitii
contabili realizeaz rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale i alte servicii de
consultanta manageriala. Ali profesioniti contabili angajai ntocmesc situaii
financiare fiind subordonai altora, executa serviciile de audit intern i servesc n
diferite funcii financiare de conducere din industrie, comer, sectorul public i
educaie. De asemenea, unii profesioniti contabili pregtesc i instruiesc pe cei care
aspira sa intre n profesie. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii
contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale i sa menin
obiectivitatea n raionamentul profesional.
n selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific
potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atenia corespunztoare
33
7/28/2019 varianta 52009
34/34
urmtorilor factori:
a) Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot
exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b) Este practic imposibil sa se defineasc i sa se descrie toate situaiile n care ar
exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor
care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine
un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele
altora sa ncalce obiectivitatea.
d) Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura ca personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile i-au nsuit principiul obiectivittii.
Profesionitii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadourisau invitaii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta
i duntoare asupra raionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care
negociaz.
http://void%280%29/http://void%280%29/Top Related