StiMM, Aűiinistntimîi Tlţoiraîla
Braw7t Ji*tA mar» Nr. 30.Scrisori BaCwwsa » an as
pstoMo. ~M*nww*ipt* n» se >#trciroűí.
mSÉSATE se pránesc la Adml- nistraţlane în Braşov ţi la ur- m&tórele B!roarí <Jo wwmiiiri:
In Yiena: M. Duktt, Smrích SehaUk, Rudolf Mmt, A. Oppdik* Naohfolger; Anton Oppeiik, J. Danneöcr, In Budapesta: A. Y. &oidberg«rs< Süuttin Bemat: ín Bucuresci: Afenct Samu, Suc- emsaie de üoum&nie; ín Ham*
I btuv Saroiyt é hieömann.Preţul Interţlunllor: o a»riă
earmond pe « colóná 8 or. şi 90or. timbru pentru o publicare. Publicări zaai dese după tarifă ţi Învoială.
Beolame pe pagina a 3-a o aeriă 10 er. séu 30 bani.
ü U U L X j 2 2 -
„SaMta1' iese în Să-care di.Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Fe un an 12 fl.. pe ş0ae ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl, N-rii de Dumineoi 2 II. pe an.
Pentru M â n ia si străinătaie:Pe un an 40 frânei, pe ?éso luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franot.
Se prenuméra la tóté oftciele poştale din Intru şi din atară
şi la dd, aoieotori.f i a i m u l ţ e i t n Brasof
administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 80 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă: Fe un an 12fl., pe 6 luni 6 t)., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a. séu 15 bani. At&t abonamentele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Nr. 26. Braşov, Lunl-fflarţi 4 (16) Februarie 1897.
Cine stă la spatele Greciei?Tóta luraea est© astăcji agitata
de întrebarea, ce şi-o pune mic şi mare în faţa evenimentelor din Orient: care putere stă la spatele Greciei ?
Nu se póte trage la índoélá, că după tóta logica sanetósa, un stat mic, ca Grecia, care preste acésta se mai află şi într’o situaţia critică financiară, n’ar fi îndrăsnit se pună la cale mult riscata expediţia navală la Candia, dâcă nu s’ar fi sciut cu un razim Ja spate din partea vre-u* neia din marele puteri. Adevărat, că nu ar fi tocmai cu neputinţă ca Grecia, în situaţiunea critică în care se afla, se fi lucrat şi numai de capul ei, urmând vechei dicale, că norocul favorisézá pe cei curagioşî. Dér este cu tóté astea greu de admis aşa ceva, din mai multe cause, mai ales înse din causă că, marele puteri rămânând chiar neutrale, Grecia cu puterile ei restrînse n’ar puté pentru durată se ţină piept cu Turcia, fia pe apă, fiă pe uscat.
Trebue deci se admitem ca şi sigur, că este în joc şi vre o putere mare, şi acésta o facem chiar cu ri- sicul de*a veni în confiict cu părerile desfăşurate în declaraţia, ce a lăcut’o ministrul-preşedinte Banffy la interpelarea lui Kossuth în afacerea, despre care vorbim.
Ca íntotdóuna, aşa şi de astă* dată, tractându-se de-o cestiune es- terióra, baron Banffy n’a declarat nimic, fără a se fi pus mai înainte în înţelegere cu ministeriul de es- terne. De aceea el a şi cetit de pe hârtia, părţile mai însemnate ale de- clarărei sale. Cu tóté astea, răspunsul séu nu ne a putut linişti pe deplin.
A <\Î8 ministrul-preşedinte, că Grecia a lucrat în contra sfatului tuturor puterilor, că prin urmare ea merge de capul ei, şi a mai adaus, că puterile voesc pacea şi status quo în. Orient, de aceea vor procede în înţelegere. El a dat cea mai mare vină agitaţiunilor grecescî şi purtarea Turcilor o înşiră numai ca una din căuşele încurcăturilor de a(}î în Creta.
Tóté bune şi frumóse. Póte că pentru moment lucrurile stau aşa, că nici una din marele puteri nu aprobă pe faţă pasul regelui Gheor- gîrios şi al guvernului séu. Esistă deci óre-care înţelegere esteriórá între puteri. Inse pănă când ? Ce ga- ranţă avem despre durata acestei înţelegeri şi pentru c[iua de mâne? Aici e greutatea momentului.
Unii susţin sus şi tare, că numai Anglia póte se fiă puterea aceea, care încuragiâză şi sprijinesce în ascuns acţiunea Grecilor. Pănă acuma înse nu-i nimic dovedit. De ce se nu pótá sta Rusia la spatele Elinilor, cari se arată de-odată atât de belicoşi? piarele englese au şi vor- bit de eventualitatea acésta, póte pentru ca se depărteze bánuéla dela Englesi, dór póte şi cu drept cuvânt. De ce se nu fiă posibilj un
sprijin şi din partea Rusiei, când bunt cunoscute legăturile intime, ce legă pe împăratul Rusiei chiar cu acel principe George, care se află a<|î în capul espediţiunei navale grecesc!, despre care se anunţă, că a ajuns deja înaintea Caneei ? Principele George este cel mai bun amic al împăratului Nicolae şi ne vom aduce aminte, că el a fost acela, care a călătorit cu actualul împărat rusesc în Japonia şi care a salvat viaţa Ţarului cu ocasiunea cunoscutului atentat.
Av6nd în vedere t<5te aceste şi alte împrejurări, nu mai putem să ne încredem orbesce în asigurările, că Europa vre numai pacea şi status qno, ce se dau din partea oficiului nostru de esterne, ci, în mănia tuturor declarărilor optimiste, trebue în faţa celor ce se petrec să ne punem din nou întrebarea: Cine stă la spatele Greciei ?
Din Bucovina.(Alegerile parlamentare. — Candidaţii Ro
mânilor.)
Cernăuţi, 11 Februarie n.
Un mare gol se simte încă şi a<}l în rândurile conduoétorilor poporului român din Bucovina. Un glas puternic, ce pă- trunde şi emoţionâză mai ales inimile tinerei generaţii în desvoltare, viu răsună acjl din CarpaţI pănă peste Prut, în frumósa ţeriş0ră şi cu înteţire ne íntróbá pe toţi de-opotrivă: Dâoă aţi lăsat poporul de baş tină al Bucovinei sé deoadă şi să piară de-alungul deceniilor, pentru*ce nu căutaţi mai ou dinadins să salvaţi şi să conservaţi cel puţin cât a mai rămas?
Unde ar fi astăzi şi acest părăsit popor, dâcă ar fi avut în mijlocul său adevăraţi conducători, cu dragoste deplină şi cu neolintit devotament pentru apărarea intereselor de viâţă ale poporului ? ! Puţini au fost însă de aceştia, şi mulţi au lipsit dela postul lor în decursul vremilor; ér stadiul, la care ac|i bietul popor român bucovinean e ajuns pe tóté terenele vieţii publioe, e trist şi îngrijitor. Cât mai ales pe terenul cultural-social s’a făout în câţiva ani din urmă e mult, iărâ îndoială, dér e totuşi prea puţin, pentru oa fruntaşii acestui popor să stee în nelucrare şi la umbra indiferentismului. Şi mie unuia — acéstá impresie deprimátóre mi-o lasă chiar societatea politică „Concordia*, represen- tanta poporului român din Buoovina, prin atitudinea şi „activitatea" sa din present.
înţeleg însă situaţia, şi oausei ’i-aşl strica, dóoá bm’aşi ooupa aci şi chiar de astă-dată ou căuşele răului. Nu acéstá-mi este intenţiunea.
Constatat însă este, că de acestea sunt. Ar fi de sigur forte mult de dorit, ca oel puţin de aci încolo, o legătură mai strînsă şi mai intensivă să se producă între fruntaşii poporului român din Buoovina şi între fraţii lor din celelalte ţări româ- nesol, fiă pe terenul politic-neţional, fiă pa cel sooial-cultural, pentru ca efecte să arate şi acţiunea románóscá din ţera fagilor. — Şi, Domne, ou cât drag şi mulţumire oe- tim noi Românii bucovineni orl-ce notă, ce pressa română din celelalte ţări o ia
oâto-odată despre păsurile şi afacerile nós- tre interne !
á-stácjí ce8tia cea mai ardentă, ce preocupă opinia publică din acâstă jumătate a monarchiei, sunt alegerile atât de apropiate pentru parlamentul din Viena, faţă de oarl mai ales Buoovina stă cea mai puţin păsăt0re. Ce-i drept, dela constituirea comitetului central electoral român şi dela începerea acţiunii acestuia, o agitaţiă óre-oare s’a pornit şi în rândurile alegătorilor români.
„Gazeta Bucovinei*4 tocmai în Dumerii săi din urmă a făout apel la alegătorii din ţâră ai partidului naţional, insistând pentru constituirea prin districte a subcomitetelor de acţiune şi publicând lista celor trei candidaţi naţionali pentru trei cercuri electorale, nominaţi şi recomandaţi din partea comitetului electoral central în peraónele următorilor :
Dr. George Popovici pentru noua oarie electorală, aşa numită curie a 5-a (partea sudică Féu românâscă a ţării) cu locul de alegere Rădâuţ; loau Lupii, mareşalul actual al ţării, pentru oomunele rurale din districtele: R^dăuţ, Solea, Suceava, Gura- humoruiui, Câmpulung si Dorna, ou locul de alegere în Rădăuţ; Eudoxîu baron Hor- mazachi, deputat în dieta ţării, pentru comunele rurale din distnotele: Cernăuţ, Sa- dsgura, Storojineţ şi Şiret, ou looul de alegere Cernăuţ.
Toţi trei aceşti candidaţi ai partidului naţional român sunt „acoept8ţIu, precum se spune, şi de guvernul ţării, — decă peste tot mai póte ave încredere la Români vr’o promisiune dată din partea acestui maşter guvern al Bucovinei.
Deşi faţă cu domnul Ioan Lupu şi jE. baron Hormuzachi mulţi inşi sunt cu óre-care reserve şi deşi pe améndoi ii de- sorise ou óre-care patimă o foiă locală ovreéscá pentru atitudinea lor moderată din periodul expirat al parlamentului, noi suntem în majoritatea absolută de acea oonvingere, că şi prin nominarea şi recomandarea aoestor doi candidaţi ai săi, partidul naţional, între actualele îtnpregiurărl politice din ţâră, a făcut o nimerită alegere. Améndoi sunt ounoscuţl oa bărbaţi serioşi şi cu simţ de iubire pentru interesele poporaţiumi şi ale ţării; améndoi se bucură de trecere şi influenţă în cercurile conducétőro.
Cât pentru candidatura d-lui Dr. George Popovici, neobositul şi valorosul ideal al tineretului din ţâră, — acésta pre- tutindenea este primită cu adevărat entu- siasm şi ca cea mai fericită. Bărbat tinăr încă, dér prin zelul său de admirat şi prin activitatea sa plină de abnegaţiune de păuă acum pentru tóté căuşele şi interesele eul- turale-naţionale ale neamului românesc din Bucovine, d-1 Dr. George Popovici este acjl idealul de muncă şi zel, de oonscien- ţiosă împlinire a datoriei şi de iubirea de neam nu numai pentru tinerime, ci pentru toţi de-opotrivă. Cele mai frumóse speranţe sunt ec}l legate de acest iubit compatriot al nostru în viitórea oarieră, oe ’i-se deschide în viâţa publioă a patriei şi a statului nostru. Insa-şl pressa locală neromână numai ou cele mai mágulitóre cuvinte în~ timpină oandidatura aoestui valoros fiu al patriei nóstre, pentru a cărei represenţă în parlament o fericire va fi, ér pentru noi o adevărată mândrie.
Numirea ofioiosă a candidaţilor pentru celelalte colegii eleotorale nu este înoă cunoscută.
Realegerea deputaţilor de p&nă acum însă, pentru curia marilor proprietari, a d-lor baron George Vasilco şi Dr. Stefano- wics, se privesce ca sigură. Singur mandatul bravului şi venerabilului nostru représentant Dr. Ioan Ţurcan, care atât de mari merite şi a câştigat în tot timpul său de deputat în parlament pentru biserică, şcolă şi pentru naţiune, se svonesoe, că ar fi expus. Fapt e, oă p&rintele Ţurcan, în urma atitudinei sale desinteresate şi energioe, la guvernul ţerii este o personă rău văzută. JNu înţelegem însă păşirea, oe se plă- nuesce chiar de sus din oercurile înalte bisericescl în contra aoestui meritat bărbat al bisericei nostre, când dênsul t6tă puterea şi activitatea şi-a jertfit’o numai dentru marile interese ale bisericei şi ale poporului. A faoe un schimb, după cum se intenţion0ză, între părintele Dr. Ţurcan şi între un călugăr-archimandrit oa părintele Calinescu, agreat acjl şi de capul bisericei, oa şi de guvernul ţării, nouă tot-déuna şi atât de duşmănos, — ar fi o degradare pentru biserică şi un periool pentru interesele culturale-naţionale ale poporului român. Er acest atentat nu ne vine să ore- dem, că se va puté comite mai ales din partea consistorului.
Românii să fiă însă bine pregătiţi pentru tôte eventualităţile. Fruntaşi şi alegători, pretutindenea să-şi strîngă rêndurile, şi în cea mai perfectă armoniă şi solidaritate să proceadă cu toţii în totă noţiunea ce ii-se impune. Asta li-o cere demnitatea şi causa naţională.
Raportorul.
Complicaţiunile din Creta.Cestiunea oretensă se complica din oe
în ce tot mai mult. Deja se vestesce, din isvor Turcesc, că o parte din trupele gre- oesci ar fi debarcat pe insulă şi că voindo oorabie turcâsoă să se apropie de ţărmuri ar fi fost bombardată de corăbiile grecescî. Prin urmare „prima puşcătură“ s’ar fi slobozit şi conflictul între Grecia şi Turoia ar fi devenit inevitabil, cu tóté stăruinţele puterilor de a susţinâ paoea. De asemenea se anunţă, că Grecii ar fi început a oon- centra trupeşi la marginile Tessaliei. Etă în deosebi ce se vestesce în privinţa aoestor întâmplări:
O telegramă din Constantinopole din13 Febr. n. anunţă următorele: „Eri au debarcat voluntari greci şi o mică parte a trupelor grecescî în Creta. Străinii din Candia au părăsit oraşul şi s’au retras pe corăbiile srăine sub scutul trupelor turcesc!. După rapórtele consulilor din Creta, în Sitia au fost măcelăriţi de Creştini 300 Moha- medani şi în insula Inos 22. Şi în Kissamo au fost uoişl câţl-va Turci. Aici e mare târnă, ca nu cum-va în loourile unde Mo- hamedanii sunt împresuraţi de Creştini, cei dintâiu sé nu fiă măcelăriţi".
O altă telegramă tot din Constantinopole împărtăşesce ou aceeaşi dată: După comunioarea cercurilor ofioióse turcesc!, o oorabiă de răsboiu turcâsoă, cave venia din Candia, voind să debaroe tiupe şi gendarmî la un punct al ţărmurilor, a fost atacată de un.vas de resboiu greoesc cu trei puş- câturî şi a fost silită să se íntóroá înapoi. Uciderea Mohamedanilor în măi multe lo-
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26,— 1897.
calilăţl din lăuntrul ídsulei se constată. Pe asemenea s’a dovedit debarcare deimţmi- ţiune şi voluntari din partea corăbiilor grecesc! Soirea, că corabia pancerată graoésoà „Hydra** ar fi puşoat asupra unei corăbii turcesc! se afirmă şi de фагц1 italian „Tri- bunaa.
In fine tot din isvor turcesc se anunţă următorele :
„Corabia de răsboiu grecésoá „Sphak- teria“ a sosit ou çése torpiliere înaintea portolui Canea. Colonelul Lambrides a debarcat ou opt-4eoî de artilerişti şi ş0se tunuri aprópe de Haleppa, ca së bombardeze Canea. In nóptea de 12 spre 13 Febr. au debarcat pe Creta 800 voluntari greci cu 800 lă4l de muniţiune şi 300 lă4i victualii” .
In oeea ce privesce mişcările dela graniţele dintre Grecia şi Turcia, se anunţă din Salonic ofioiósei „Pol. Oorr.u următorele: „Se susţine, oă în filele din urmă s’ar fi împărţit pe sub ascuns între popu- laţiunea greoésoà de aie! câte va sute de pusei. Cercetările autorităţilor după emisarii, cari, după cum se spune, outreerâ de o vreme íncóoe vilaieturile Salonic şi Monastir, păaă acum au rëmas fără résultat. De altă parte se anunţă, ceea-ce înoă nu e confirmat pe deplin, că la graniţa Tessaliai se observăo concentrare a trupelor grecesc!. Se 4îoe, că în Rapsani, 4 kilometri dela graniţă, ar fi sosit douë bat&lióne de infanterie, o di- visie de cavaleriă şi o baterie de tunuri. De asemenea se susţine, că douë regimente şi c altű baterie sunt ooncentrate între Rapsani şi Yello. Mai departe se vestesce, că în Larissa au început a se forma legiuni de voluntari şi că acolo a sosit un numër mare de pusei Henry-Martini cu muniţiunea necesară. Se 4’се» oă din Atena au sosit în Larissa 200 studenţi, ca së formeze o legiune independentă.M
Faţă ou aceste evenimente şi svonuri, se înţelege, că opiniunea publică este forte agitată în Turcia. Etă ce i-se teîegrafézâ clin Constantinopol 4iaralui vieoez „N. Fr. Presse* în aoéstà privinţă : „Soirile sosite în 4ilel0 din urmă din Crefca şi din Atena, şi ou deosebire soirea despre pleoarea escadrei greoescî din Pireu sub oomanda prinţului Gheorghe spre Creta, mai departe soirile despre masacrele, pe care le-au făcut Greoii în Kiasamo, Castelli şi Sitia faţă eu Mohamedanii din aoeste localităţi, au produs în cercurile turcesoi de aici mare iritaţiune. Iritaţiunea acésta nu dom- nesce numai în sinul populaţiunei, ci şi la guvern şi în palatul împerătesc, unde sunt îngrijaţ!, că sosirea unei flotile comandate de un membru al familiei regeso! va irita şi mai mult spiritele celor din Creta şi va îndemna pe Grecii din insulă sè atace pe Mohamedanii din lăuntrul insulei. Afară de aceea se vede din rapórtele consulare în- naintate Porţii, că Grecia trimite necontenit voluntari, tunuri, pusei şi muniţiune nu numai în Creta, oi şi în Macedonia şi oă la graniţa Tessaliei concentrézà trupe nume- róse şi grămădesce material de rësboiu. Faţă cu acéstâ situaţiune cestiunea reformelor dispare ou totul şi privirile tuturor sunt îndreptate esolusiv asupra întâmplărilor din Creta. Se açtéptâ, că Porta va eşpune puterilor situaţiunea în modul oei mai hotărît şi le va arăta, oă va fl nea- përat de lipsă a lua inesnri militare, la cas când puterile n’ar isbuti să reţină pe Grec! dela continuarea demonst.raţiunilor în apele cretena şi la marginea Tessaliei“ .
Manifestul Cretenilor.Manifestul prin care s'a procla
mat uniunea Cretei cu Grecia şi care fü presentat corpului consular din Haleppa este de următorul cuprins :
„In numele lui Dumne4eu şi al patriei publicăm următorul deoret:
Deóre-ce este neîndoios, că constituţia, ce ne-a dat’o anul trecut Europa nu se póte eseouta, oeea oe o dovedeso în de ajuns actele de vandalisme şi de enzime săvârşite de cătră poporaţiunea musulmană şi de cătră trupele regulare turcesc! la porunca guvernului central al Sultanului; de-
órö*oe o nouă încercare pentru a duce în împlinire acésta conatituţiă ar avea oa urmare numai niraioirea locuitorilor creştini ai insulei: proclamăm uniunea insulei Creta cu regatul Greciei libet e oa singura şi nestrămutata nostră dorinţă şi ne rugăm pentru acésta de sprijinul întregei lumi civilisate.
Legăturile nóstre cătră Sultanul Osman, Abdul-Hamid I I . le privim de аф, încolo ca rupte şi învităm pe Majestatea Sa Regele Eiinilor, George 1. de a ocupa insula Creta oa pe o parte indissolubilă a liberului regat greceso.
Dat la Haleppa în Creta, la 25 Ianuarie (6 Febr.) a anului 1897, a celui dintâiü deia emanoiparea n0străa.
Din фиа când s’a publicat acest manifest fâlfăe în iota punctele ocupate de insurgenţi din şesul împrejur de Canea stégul naţional grecesc alb-vânăt.
*Neliniştirea în urma întâmplărilor
din Creta.Se 4icef că mmistrul-preşedinte aus«
fcriac Badeni fimd întrebat de deputaţii poloni, oe părere are despre încurcăturile oe s’ar putea nasce din espediţiunea la Creta, să fi răspuns, că cercurile ofioiale privesc situaţia cu lmisce şi cred, că va succede a se evita un conflict eventual.
Tot în acest sens a răspuns şi mmistrul-preşedinte Bânffy ia interpelarea ce a făcut’o în şedinţa de Sâmbătă a camerei ungare Francisc Kossuth privitor ia cestiunea oretană.
Intre altele Kossuth a vorbit şi de scirea, că în Viena statul major-general s’a ooupat cu afacerea mobilisărei a oâ- tor-va divisiunî; că regimente unguresol ar fi destinate pentru mobilisare etc. Deşi de- monstraţiunea Greciei înoă nu însâmnă răs- boiui, pot să dea nasoere cu tóté aceste la complicaţiuni grava, cari ar putea së în- ourae şi monarchia nostră în răsboiu, de aceea Kossuth întreba: dâcă guvernul greceso a oomunicat puterilor instrucţiunea, ce a dab’o flotei sale ? Dâcă puterile simt înţelese în faţa evenimentelor din Creta şi décà nu e înţelegere între ele, ce posiţiă ia monarchia nostră ?
Ministrul-preşedinte Bánfíy a declarat mai întâiü, oa soirile aduse de foi despre mobilisare nu sunt întemeiate. Mai departe 4ise, că guvernul nu e în posiţia de a se pronunţa meritorie asupra evenimentelor din Creta. Atâta póte spune însă, că pentru tristele stări din Creta sunt responsabile ouvintele secrete greoescî, car! agi- tézà necontenit. La acésta a dat prilegiu şi purtarea autorităţilor turcesc!, car! au pus pedece reformelor.
In fine 4ise, că procederea guvernului turcesc s’a făcut în contra sfaturilor tuturor puterilor mari. Aceste puteri doresc unanim oa în Orient să nu să turbure pacea şi status quo, şi oă diplomaţia lor se nisuesce a evita în Orient şi ou deosebire în Creta ori-ce complicaţiuni uôuë.
Сию-că în Viena se gândesoe 3a tóté eventulit&ţile o dovesce şi coferenţa militară ce s’a ţinut aoolo Sâmbătă sub presidiul împăratului. Au luat parte la ea ministrul de rëeboiü, baron Krîeghammer, cei doi miniştri ai armatelor teritoriale, şeful statului major general Becîc şi mai mulţi comandanţi de corp. După oonferenţă au fost primiţi de împăratul în audientă comandantul marinei, admiratul br. S+erneck şi contele Goluchowsky.
*Din România soseso asemenea soiri
despre pregătiri militare în faţa evenimentelor din afară.
Ministrul de rësboiü general Berendeiü a depus alaltăerl pe biroul camerelor o cerere de credit de 3,000,000 lei pentru aprovisionarea de oartuşe uemcărcate şi300,000 lei pentru piese de schimb necesare spre a se ţinâ în continuă bună stare a armele model 1893. Camera care a întâmpinat discursul ministrului de rèsboiü cu aplause a admis urgenţa.
Tot în şedinţa acésta a camerei de-
piîtstul Epurescu a anunţat guvernului ur- măt6re» interpelare:
„In faţa soirilor grave şi din oe în ce mai alarmante ce sosesc din Atena şi Constantinopol şi care ne înfâţişeză ce inevitabil răsboiul dintre Grecia şi Turcia, şi fiind-că nu atârnă dela voinţa ntfstră oa aceste evenimente de-odată şi pe neaşteptate să ia o forţă mai mare şi de natură a angaja chiar şi interesele României şi pentru liniştea spiritului public ;
„Am опбге să inserpelez pe d-1 preşedinte ai consiliului asupra următorelor puncte: a) dâcă Statul Român e în posi- ţiane de a faoe faţă orl-cărei eventualităţi,b) dâoă guvernul nu simte nevoe de credite şi alte resurse estra-ordinare, c) decă putem compta pe aliaţi siguri la cas de trebuinţă,u
Guvernul oere oele trei 4*1*0 regulamentare pentru a răspunde.
In faţa gravelor evenimente din Orient, „Ероса“ află, că personalul marelui stat major a fost mărit. La unele corpuri de armată, statele majore an fost complectate cu ofioerl de geniu. Afară de acâsta, d-1 general BerendeiO a luat măsuri pentru aprovisionarea arsenalului armatei cu o mare cantitate de pulvere.
CRONICA POLITICA.— 3 (15) Februarie.
Din Fiume se oomunică, că acolo a produs mare resens declaraţiunea din dietă a ministrului-preşedinte Banffy, o «re susţinu, că idea de-a treoe poliţia din Fiumein roânile statului ar fi fost dată chiar din partea Fiuma- nilor. In Fiume e un secret publio, că Banffy a cerut încă dela guvernorul Batthyani ca să-i presente un raport, în care să câră tre- oerea poliţiei Fiumanilor în mânile statului. Prin urmare Fiumanii sunt în olar cu aceea, oă Banffy a grăit un m'ire neadevér când şi-a permis a susţin0 în diptă ceea oe a susţinut.
*
Ca să împace turburările din Cubaşi să se pună capet răsboiului între colonişti şi ţera-mamă, guvernul spaniol a hotărît o introduce îu insula răsculată o serie de reforme, prin caro crede, că va puté împăca pe oei nemulţămiţl. Reformele acestea acordă locuitorilor din Cuba autonomie deplină administrativă. Comunele şi representanţele provinciale ’şl vor pute alege liber pe funcţionarii lor, şi puterea guvernorului general şi a guvernatorilor civili, denumiţi de regimul spaniol se va mărgini numai la supraveghiarea esecu- tărei corecte a legilor; totodată aceşti funcţionari supremi vor avé să îngrijescă, oa budgetele hotârîte de representanţele provinciale sé nu fiă treoute. Consiliul administrativ al insulei va oonsta din 85 membrii, dintre car! 21 aleşi, ér restul compus din dignitarî ai insulei. Guvernatorul generai este numai preşedinte onorar al acestui consiliu cu totul independent. Consiliul acesta va avé să hotărască budgetul pentru Cuba şi totodată diferitele dări. Chiar şi vămile cad în competinţa acestui consiliu. Afară de aoeea locuitorii insulei vor ave drept a trimite deputaţi şi senatori în parlamentul din Madrid. — Reformele «ceste* vor întră în vigóre imediat după pacificare şi se vor estinde şi asupra insulei Porto-Rioo.
SOIRILE Ol LEI.— 3 (15) Februarie.
Casina română din Braşov şi-a ţinut adunarea generală erl după amé4ï. Preşedintele d l advocat Sim. Damian deschide adunarea espunând activitatea comitetului în anul espirat. D-sa se r0gă apoi să nu mai fiă luat în combinaţiă la alegerea comitetului, deóreoe ocupaţiunile private îi absorb tot timpul disponibil. Din raportul oassierului reese că în decursul anului fondul casinei s’a sporit ou peste 400 fl. Din taxele membrilor încă s’au inoassat în anul trecut cu vre-o 100 fl. mai rnuit ca in anul precedent. Casina pier4ând în decursul anului pe regretatul său membru Nicolae
Str.èvo'iu, adunarea şi-a esprimat condolenţa prin sculare. Adunarea a procedat apoi la alegerea comitetului şi a biroului. Iosif Puşcariu, preşedinte; Lazar Nastasi, vicepreşedinte; Nioolau Bârsan, seoretar; Gri» gorie Bir ea, oassar ; George Navrea, eco« nom, ér ca membrii: Axentie Severu, Nic» Flustureanu, V. Вologa, V. Voina, N. P. Petrescu, Iordan Munteanu, I. Săbădeanut los. Maxim, Dr. E. Meţianu, Pomp. Dan,G. Zănescu, şi N. Barbuceanu.
Gustavo Sal vini, renumitul tragedian italian, va juca astădl în teatrul de aici cu trupa sa italiană pe „Hamlet*, mâne, Marţi, aceeaşi trupă va representa tragedia „Romeo şi Julieta**, tot de Shakespeare. Se ’nţeiege, că reprasentanţiunile se vor da în limba italiană.
Scire personală. D-nul Mihail JRussu, notar la tribunalul r. din Braşov, pe basa articolului de lege IV. din 1893 a fost înaintat în sabr la trépta primă din olasa X.
Convertire în massă. Foile unguresc!, ca „Alkotmány5*, „Magyarország" şi altele, înregistrâză cu multă bncuriă „patriotică** scirea, că în oomuna Şieul mare din comitatul Bistriţa Năsăud, vre-o 89 de Români, bărbaţi şi femei, »r fi trecut dela biserica română greoo-orientală la biserîoa maghiară romano-oatolioă. Ceremonia treoerei s’a făcut într’un cartel al contelui Teleki, oare a pus la disposiţia nouălor oi rătăcite o odaiă din castelul său, care să le servéscâ de-ocamdată ca biserică. „Acestă conver- tireu, 4'o foile ungurescî, „© de mare însemnătate şi din punct de vedere naţional, deóreoe acéstâ convertire a Româ,nilor însémnâ şi maghiarisarea lor.a — Nu seim, întru cât este adevărată soirea acésta şi întru cât nu. Ar fi de dorit, oa vre-unui din Românii din acele părţi să caute a informa publicul despre adevărata stare a lucrului.
Antichităţi romane în Bosnia. Ca oca- siuoea unor săpături, lâagă Srebrenicza (Bosnia), s’a &flat o basilioă, pe care se póte ceti inscripţia următore: T. Flavius bimilis duumvir quinquennalis. Acéstű basi- lică a fost edificată pe timpul împăratului roman Antonius Pius (138—161 d. Chr.) Tot în apropiere de Srebrenicza s’a mai aflat şi un mormânt din evul mediu îa care s’au găsit mai multe obiecte de mare valóre din punot de vedere etnografic şi antropologic, precum : căpăţinl de om, scule, ceroei, inele eto.
Scirî mărunte din România. Regele a dăruit ppntru victimele fómetei din India suma de 3000 lei.
— Joi séra, amicii d-lui. Nicolae F iii- pescu, candidului opoziţiei la alegerea de deputat din Galaţi, au dat un banchet în onórea acestuia. Au luat parte la banchet toţi fruntaşii partidului conservator, car! s’au aflat în Buouresci.
— Consiliul de miniştri a acordat societăţi uugare de navigaţie dreptul de a face pontoné deosebite la T. Severin, Calafat, T. Măgurele, Corabia, Zîmnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavode, Brăila şi Galaţi. Navigaţia unguréscà se va deschide la primăvară.
— Iu Buoureso! a apărut un c)iar cu numele „Gazeta Macedoniei*4.
— Marţî, 4 Februarie v., d-nul Lăsă- rescM-Lecanta va ţine în localul Ligei o oonferecţâ asupra „oestiunei naţionale în Maoedoniau. t
— Dş0ra Agata Bârsescu, care se află de câteva 4^e îû Buouresci a fost primită în audenţă de M. S, Regina.
— Se vor înfiinţa în Buouresci două fabrici nouă: una da pesmeţl şi alta de săpunuri şi torţe reşinose.
Speculaţiunile cu loteria de classlIn şedinţa dala 12 Februarie n. a oa-
merei ungare, după scurtă discuţiune a fost primit şi votat proiectul de lege priu oare se oassâză loteria mică şi se înlo- cuesce ou loteria de classâ. Marcăm câteva momente caracteristice din disouţiu- nile ivite cu acâstă ocasiune:
Rapartorul 2$em6nyi < is©, oă ei soie bine, cumcă acest proiect de lege din
Nr. 26.— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
§ punct de vedere moral şi social nu este unI câştig. Câştig er fi fost, décá simpla-I mente s’ar fi. decretat cassarea loteriei; dér | e întrebare, décá ar fi fost ooreot, lucruI cuminte şi just, ea celor oe jócá la loteriă t 80 li-ве aducă o uşurinţă, fără oa ei s’o fi [ cerut aoésta, şi ca sarcinele, pe cari aceştia < le eupórtá de bună voiă, её se arunce asu
pra marelui public contribuitor? Patima de a juoa la loteriă nu se póte suprima prin paragrafl. In astfel de împrejurări, el recomandă pentru primire introducerea loteriei de classă, căci prin acésta oel puţin na sunt espuse la esploatare în primul loo
; olaeeele cele mai misere, mai neoulte şi mai superstiţiose ale societăţii. Spune apoi, că studiâud cestiunea, a aflat, că loteria mică a adus mai mari venite tocmai în
l anii aoeia, câud raporturile economice alel ţdrii erau mai vitrege. Raportorul arată, îni fine, oum are sé fiă loteria de olassă: tot î la o jumötate de an se vor pune în vân-
4&re 100,000 losurl, cari vor fi împreunate ou 60,000 de oăştiguri. Losurile vor fi împărţite în ş0se classe ; un los întreg, valabil pentru tote şâse classele, va costa 160 coróne. Fiindcă cea mai mică, parte de los va ooeta 75 or., raportorul conchide, oă classele mai sérace ale poporaţiunei vor fi mai puţin espuse exploatărei acestor loterii şi de aceea o recomandă pentru
; primire. ф-'î Polonyi Geza c îoe, că décá statul nu
Í? «e póte lipsi de venitul, oe i-1 aduce patima jooului de loteriă, atunol tot aşa de bine ar puté statul sé ia în administrarea sa jooul de cărţi „FerbW , TNisivasi'г etc. •Guvernul a despoiat ou loteria mică poporul oel sérao, acum cu loteria de olasse,
jj vré ső despoiă classele mijlocii. Pentru venitul, oe-1 va aduce loteria de classe, nu merită a se cultiva patima jocului. Acest venit s’ar puté eăştiga uşor de esemplu prin o mică împuţinare a ovotei.
Fichler фее, că pănă aoum patima jooului la loteriă a secerat oele mai multe victime (3/4) din Budapesta; de aoi înainte ínsé t0tă ţâra va fi espusă acestei patime; agenţii loteriei de classe vor străbate pănă şi în oea mai din urmă colibă, oăol altfel nu va fi ou putinţă de-a pl&ssa câte 200,000 losurl în fiă-care an. Pentru a aduoe statului un venit de 1,800.000 fl. la an, publicul trebuia sé plátésoá pănă aoum la lo* teria mică trei milióne fi.; de aoi înainte însă, pentru a aduoe statului un venit tot atât de mare, publicul va trebui sé plátésoá la loteria de classă 16 milióne fior. 3j» loteria de olasse, ce s’a făout; anu 1 trecut din partea antreprenorului Heintze, aoesta a câştigat de fiă-care los câte 105 fl. In contra unor abusurî de felul acesta trebue ső se ia mésuri de apérare.
A mai vorbit în fine ministrul de finanţe Luhdcs, accentuând, că statul are lipsă de loteria de olassă şi că nu se póte lipsi de aoest venit.
După acestea proieotul de lege a fost primit.
*
Fóia ungurésoá „Alkotmány* ocupân- <3u-se 0răşl într’un articul de fond ou comentarea marelor speculaţiunl, ce au sé se facă ou loteria de olasse, фее între altele:
„Pe pieţele Budapestei se aude ф- oéndu-se din partea poporului nepriceput, că pungaşii şi tâlharii plătesc statului dare după meseria lor şi în schimb pentru asta au liberă voiă de-a sevârşi hoţiile, numai oât sé le sévér§éscá cu dibâciâ. Vecjl bine, aoésta e o vorbă absurdă, dér ea dove- desoe, ce idei nutresee poporul nepriceput faţă ou lăcomia statului. Şi loteria mică l’a întărit pe el în acéstá credinţă, ér Io- teria de classă îl va întări înoă şi mai mult.. Loteria mioă a stors orucerii omului sérac în favorul vieteriei statului, — aoésta o sciau oei ce juoau la loteriă şi se împă- caseră cu idea de-a pierde, căci oel puţin cu oruoerii lor se îmbogăţi a statul. Dér oe va фое poporal oând va afla, oă de-acnm înainte nu cruoerii, ci fiorinii escamataţl din busunarele celor uşor orecjétorl au sé tréoá în busunarele d-lor aoţionarl, a speculanţilor, a bancherilor ?“....
Fóia ungurésoá face după aoesfea des
coperirea, oă introducerea loteriei de classă este o urmare a mituirilor făcute cu ocasiunea alegerilor dietale. Pentru aoeste mituiri guvernului i-au trebuit bani, ér “'cei oe i-au dat banii, au pretins ooncesiunl. Astfel cjioe „A-nyu, a résárit idea înfiinţărei unei societăţi pe acţiuni, oare sé speculeze cu loteria de classă. Acéstá societate s’a constituit în ascuns încă de-»tunol, ocupând loo în direoţiunea ei şâse deputaţi dietall, anume: Benke Gyula, directorul băncei din Budapesta; Sámuel Lazar, membru în direoţiunea aceleaşi bănci, Egyedi Arthur, de-asemenea membru în direcţiune; apoi Neumann Ármin, Radocza János şi Wolfner Tivadar.
In folosul acestor oinstiţl „patrioţîu perciunaţi este introdusă aşa-dâră loteria de olassă.
Datoria de stat a Austro-Ungariei.Datoria de stat a Monarchiei austro-
ungar e este de present de 8,544,886.528 fl. şi interesele acestei datorii împreună cu sumele de amortisare au fost în a. 1896 în sumă de 289,933.701 fl. v. a.
Datoria de stat a monarchiei cresoe în continuu şi istoria ei nu e nici decum ímbucurátóre.
Dăm aiol, după scrierea „Die Oesterr.- Ungarisohe Monarchie** de Prof. Dr. Friedr. TJmlaufty ce tocmai apare într’a treia edi- ţiune, datele principale privitóre la istoricul acestei datorii şi la starea ei actuală.
Cu împrumutul silit din a. 1703 (pe timpul résboiului de succesiune pa tronul Spaniei şi a résoólei Rákooziane) s’a început şirul aoelor împrumuturi nefaste, oare au sguduit financele statului mai mult de un 8eoul şi a introdus deficitul în economia statului oa o bolă cronică. Résboiul de şâpte ani (1756—63) încă a pricinuit şepte împrumuturi. In 1781 datoria de stat a Austriei se urca la suma de 286*9 mii. fl., pentru care se plâtiau oa interese 11*4 mii. Résbóiele oele mari contra Franciéi dela sfârşitul vócului trecut şi dela începutul celui de faţă încă a păgubit gróznic visteria austriacă. In anul 1796 s’a făcut primul împrumut de loterie şi în deoeniul 1792—1801 s’au făcut cu totul 13 împrumuturi. Şi mai deplorabilă s’a făout starea financiară între anii 1802 şi 1809. In a. 1803 datoria de stat ajunsese la 792*7 mii,, érá interesele la 23*5 mii. fl. anual. Sgu- duirea grozavă a fin an celor caus&tă prin îndelungatele résbóie cu Napoleon Bonaparte a adus după sine bancrotul din a. 1811, când íntrégá datoria de stat, socotită în monedă convenţională, s’a redus la jumötate (din 488-2 mii. la 2441 mii. fl.) Ca sé vindeoe în cât-va réul causat prin nenorocita patentă din 1811, guvernul a luat în 1818 disposiţiunT, oa posesorii de obligaţiuni, carî fuseseră reduşi la jumé- tate interesele, încet cu încetul sé capete interesele originale (promise la început). Pănă în 31 Deoemvre 1867 s’au reintegrat din suma amintită a datoriei oelei vechi 352 2 mii. fl. monedă oonvenţională.
Pănă în 1 Ianuarie 1848 datoria de stat s’a uroat într’aceea la 1176*3 mii. fl., érá interesele la 47*4 mii. Anii 1848 pănă la 1859 plini de turburărî interne şi com- plioaţiunl în afbră, au sguduit aşa de tare împârăţia şi financele ei, încât în aoest restimp datoria s’a uroat la 2387*3 mii., eră interesele anuale la 109*8 mii. fl. Acuma a urmat o periodă do economiâ sistematică, care ínsé totuşi n’a putut îm- pedeoa înmulţirea datoriei de stat. In 1 Ianuarie 1875 acésta se urca la 2735*7 mii., interesele la 109-5 mii. fl. De atunol, crescând tot mai mult deficitul budgetar, şi dateria de stat se înmulţi repede, aşa înoât în 1 Ian. 1881 el ajunse la oifra de 8167*8 mii. fl. Iutroduoendu-se încă după aoeea bilanţuri mai favorabile în economia statului, ea începu a scădâ şi în 1 Iulie 1896 se reduse la $3899*7 mii. fl.
De óre-oe ínsé într’aceea şi datoria separată a celor doué părţi, oare oonsti- tueso monarchia (Austria şi Ungaria) ores- ouse fórce mult, ne putem face o ideiâ deplină despre datoriile monarchiei, numai decă vem socoti pe lângă suma de mai
sus şi datoriile separate ale ambelor părţi.Aici este de observat, că 1a încheie
rea pactului dualist datoriile de stat ale Austriei contractate înainte de 1868 n’au fost luate între afacerile comune. Cu tóté acestea ţările coronei ungare plătesc în fiă-oare an o sumă anuală pentru acoperirea datoriei de stat flotante oomune, oare sumă a fost fixată pentru a. 1896 ou 41,141.805 fl. Cu învoirea delegaţiunilor se pot faoe şi împrumuturi noué comune. Celelalte datorii de stat şi anume împrumuturile oontraotate după a. 1868 preoum şi datoriile făoute pentru împroprietărirea ţăranilor nu sunt afaceri oomune, ci stau sub administraţiunea separată a ambelor părţi a monarohiei.
Datoria partioulară a ţărilor aastriace este de 1435,827,590 fl., érá a Ungariei în 1895) de 4.201,528,949. Cu totul aşa- dâră (soootindu-se şi datoria comuna), de 8,544,836,523 fl.
Pe când tóté datoriile monarchiei erau n 1 Ian. 1881 în sumă de 4747*9 mii. fl., în 1 Iulie 1896 au ajuns la cifra de 8544*8 mii. fl. Astfel pe oând în 1881 se venea pe un locuitor din monarchie 125 4 fl., în 1896 s’a venit 200 3 fl.
Dintre statele europene numai Franţa şi Portugalia au relativ o datoriă mai mare de stat oa Austro-Ungaria. După monarchia nóstrá urmâză imediat Ţârile de jos, Italia şi Anglia. Din conspectul următor se va vedé mai limpede staria datoriilor diferitelor state europene.
1. Franţa (în 1892) 12,816 milióne fl. (378*3 fl. de oap.)
2. Austro-Ungaria (1896) 8,844 mii. fl. (200 3 fl. de oap.)
3. Anglia (1896) 6,624 mii. fl. (169 3 fl. de oap.)
4. Germania (1896) 6,183 .nul. fl. (117*9 de cap.)
5. Italia (1892) 5,728 mii. fl. (187*4 fl. de cap.)
6. Rusia (1896) 4,484 mii. fl. (43*8 fl. de oap.)
7. Prusia (1896) 3,238 mii. fl. (101*6 fl. de cap.)
8. Spania (1896) 2,406 mii. fl. (139 3 fl. de cap.)
9. Turcia (1895) 1,316 mii. fl. (62-2 fl. de cap.)
10. Portugalia (1895) 1,249 mii fl. (247 4 fl. de cap.)
11. Ţâr. de jos (1896) 917 mii. fl. (188-8 fl. cap.)
12. Belgia (1896) 909 nrl. fl. (141*9 fl. de cap.)
13. România (1896) 471 mii. fl. (87*2 fl. de cap.)
14. Grecia (1896) 383 mii. fl. (142 0 fl. de cap.)
15. Serbia (1896) 167 mii. fl. (72 4 fl. de oap.)
16. Svadia (1896) 161 mii. fl. (32 9 fl. de oap.)
17. Danemarca (1895) 117 mii. fl. (50*9 de cap.)
18. Norvegia (1895) 81 mii fl. (40*8 fl. de oap.)
19. Bulgaria (1897) 68 mii. fl. (20*8 fl. de oap.)
20. Elveţia (1896) 33 mii. fl. (11*4 fl, de cap.)
21. Luxembarg (1894) 10 mii. fl. (52*1 fl. de cap.)
22. Montenegru — aprópe 1 mii. fl. (3 8 fl, de oap.)
Datoria tuturor statelor europene, care înainte cu 15 ani era circa de 45,000 mii. fl., astăc}! se urcă la 53,000 mii fl,% aşa că la 372*7 mii. locuitori în calcul mijlooiu se vin 142 fl. de cap. Astfel datoria publică a statelor europene a rém as în cei 15 ani din urmă realativ cam aceeaşi şi astfel re- laţiunile din diferitele state trebue că s’a schimbat în timpul acesta. In adevér datoria publică în oele mai multe state s’a urcat în mod considerabil şi numai în Anglia, Spania, |Rusia, Turoia şi Elveţia s’a redus; prin plăţi în numerar s’a redus datoria de stat numai în Elveţia şi Anglia.
Producţiuni şi petreceri.Bal la Aznga. Comitetul seoţiunei Pre
deal al Ligei învită la balul, oe-1 va da în cjiua de 15 Februarie v. o. în salónele cantinei fabrioei de postav din Azuga. începutul 8y2 óre séra. Intrarea: 3 lei de familiă, 2 lei de personă. Ţinuta simplă. Intre órele 12—2 banohet.
*
Casina română din Beiuş va arangia în favorul biblioteoei sale, în „Sala ospő- tăriei opidane“ de acolo o petreoere da dans în 27 Februarie n. 1897. Intrarea: Pentru personă 1 fl. Pentru familiă 2 fl. începutul la 8 óre séra. Ofertele marini- móse şi suprasolvirile se chitézá în public»
Concurs,Devenind vacant postul de învâţătore
la şcola de fetiţe confes. gr. oat. română din opidul Şomcuta-mare, pentru ocuparea acestui post se deschide conours pănă în 1 Mărţişor a. o. st. n. când va fi alegerea.
Emolumintele sunt: 1) Salar anual 300 fl. v. a. solvit regulat din cassa scó- lei, în rate lunari anticipative; 2) Relut pentru cuartir 40 fl. solvit în doué rate;3) Relut pentru îneălcjit 40 fl. din care este a se încălzi şi şcola; 4j Relut pentru sorip- turistic 2 fl.
Reflectantele au a dovedi ou documente îu original ouahficaţiunea lor, îu sensul legilor de iustrucţiune în vigóre.
Postul se póte ocupa îndată după alegere, ori — eventual — numai cu 1 Sep- temvre a. o., ceea ce este a se declara es- pres în petiţiunile refleotantalor adresat» acestui oficiu protopopesc până la termi- nul indicat.
Şomcuta mare, f N. Soookut—Szatmár megye)j 12 Februarie n. 1897.
Ioan Şerb, Eliâ Top.protopop gr. oat., not. sen. şcol.preş. sen. şool.
ULTIME SOIRI.Câmpulung, 15 Februarie. (Telegr.
part. a „Gaz. TransM). D r. George Popovicï a lost primit în Dorna şi Câmpulung cu mare însufleţire. Pe basa programei partidului naţional el a fost declarat représentant al ţeranilor români de aici.
*
Atena, 14 Februarie. Mişcarea resboinică cresce şi se măresce din oră în oră. Sunt chiămaţî sub stég toţi reserviştii celor trei am din urmă şi noue trupe au fost îmbarcate pentru Creta.
Representanţii marelor puteri de aici se c(ice, că au demonstrat cu toţii în contra pornirilor guvernului grecesc.
Atena, 14 Februarie. Sosesc soiri, că creştinii au atacat Canea, începând s’o bombardeze.
DIVERSE.Frideric cel mare despre dnelanţi.
Friderio cel mare iubea fórte mult pe contele de Chasot, pe care îl invita adese-ori la masă, Intr’o 4* avu contele un duel, în care el omorî pe contrarul séu. Impöratul, trecând călare pe dinaintea looului, unde se petrecu duelul, (p8e contelui séu iubit odinioră cuvintele de despărţire: „Eu iubesc fórte mult oficerii bravi, dér călăi nu-mi trebue în armata meau.
Ce petri scumpe sé pórte o damă? Odamă din clasa înaltă englesă s’a ooupat ou acésta temă şi ea în urma esperienţei sale 4ioe, că brilliantele şed bine unei dame vi ale. O damă seriosă, paoîuică sé pórte mărgăritare şi diamante. Frumseţa unei brunete se ridică mai mult prin rubine şi topase, decât prin brilliante străluoitore Unei dame blondine îi şede mai bine sma-v* ragde.
Proprietar: D r. A u re l Mureşianii.Redactor responsabil: Gregoriw Hlaior.
Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26— 1897.
Cursul la bursa din Viena.Din 12 Februarie 1897,
Beufca ung. de aur 4% . . . . 122.05Renta de oor6ne ung. 4% • • • 99.40Impr. oăil. fer. ung. în aur 4y2% . 123.—Xmpr. oăil. ier. ung. în argint 472% 101.75Oblig. oăil. ier. ung. de ost. I. emis. 121.—Bonuri rurale ungare 4% • . • 97.50Bonuri rurale cro&te-siavone, , . 98,—impram. ung. ou premii . , , „ 152.—Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 140.—Renta de hârtie austr.................101 70Renta de argint austr.................Benţa de aor «uete, . » « . » î^osurî din 1860 , ; t .Âoţii d® ale Băaoei anstro-ang&ră. Âoţii de-ale Băncei ung. de credit. Aoţii de-ale Băncei austr. de credit, Napoleondori . . . . . .Mărci imperiale gemane . . London vista . . . . . .Paris vista . . . . . . .Rente de cor6ne austr. 4%. . Note ita lien e ......................
101.80 123.20 142.75 951— 396.50 364.- 9.52l/2
58.72 V2 119.90 47.60
100.45 4615
Sz. LOI— 1897 végr.
&NUNCIURI(inserţioni şi reclame)
Sunt a se adresa subscrisei administraţiun?. In caşul publicării unui anunciu mai mufii de odată se face scădemenf, care cresce cu cât publicarea se face mai de multe-ori.
Admiri istr. „Gazeta Trans.“
Alólirott bírósági végrehajtó az 1881*ik évi LX . t. ez. 102. §-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy a brassói kir. törvényszéknek 5853— 1896 sz. a. kelt végrehajtást |rendelő és a brassói kir. járásbíróságnak 10476— 1896 sz. a. kiküldetést tartalmazó végzése folytán Kun Antalnak javára Kanabe Gergely és neje ellen 800 frt. s járulékai erejé ig elrendelt kielégítési végrehajtást alkalmával biróilag lefoglalt és 892 írt* 10 kr. becsült ingóságok u. m. házi bútorok és korcsmái berendezések nyilvános árverés utján el foguak adatni.
Mely átverésnek a 16516-—1896 sz. kiküldetést rendelő végzés folytán a helyszínén Brassóban Hirscher-utcza 1 szám alatt leendő eszközlésére 1897-ik évi F e b r u á r hó 19-ik napjának délután 2 órája határidőül kitűzetik és ahhoz a venni szándékozok oly megjegyzéssel hivatnak meg,: hogy az érintett ingóságok az 1881>ik évi LX . t.-cz. 107. §-a értelmében a legtöbbet ígérőnek becsáron alul is el fognak adatni, a netaláni elsőbbségi igénylők pedig felhivatnak, miszerint jogaikat az említett t.-cz. 111 és 112 §-a alapján árverezés megkezdéséig érvényesítsék.
Az elárverezendő ingóságok vételára az 1881-ik évi L X . t.-cz. 108 §*a szerint fizetendő.
Kelt B r a s s ó b a n 1897 évi Február hó 10-ikén.B o r s o s ,
kir. bírósági végrehajtó.
Nr. 1455— 97
PUBLICAŢIUNE.In pădurile orăşenesc! din Bra
şov se v e n d pe cale de oferte şi licitaţiune pentru perioda 1897— 1902 următbrele cantităţi de trunchi de lemne şi anume în :
fag
m'
Z e n o g a, şi 1056 m G r ă d i ş t e , fag;
etatul anual 651 m3 3. bracj.1 şi m olitvî;
etatul anual 334
mOl o b u c e t , etatul anual 1248 fag şi 758 m3. brac|ï şi molitvî; G r e o t i s 857 m3. braeji şi mol. Oferenţii au de a-şi ascerne, în
3 Martie a. c. înainte de prânz la II óre
comisiunei în Bran în birtul de sub castel eventualminte pană în 2 Martie a. C. la prânz 12 ore subscrisului magistrat ofertele închise, provecjute cu un vadiu de 10°/() din preţul de ofe- rare şi cu timbru de 50 cr., amintind u-se în ofert în cifre şi litere preţul de unitate per m., după părţile de pădure şi soiul de lemne precum şi dechieraţiunea, că oferentului ’i sunt cunoscute condiţiunile şi că ee supune lor.
In 3 Martie a. c. la 1/212 <5 re înainte de prânz se va ţine totdeodată în Bran licitaţiunea a căreia reflectanţii au de a aduce cu sine amintitul vadiu.
Condiţiunile de oferte şi licitaţiune se află la oficiul orăşenesc fo- restieral în decursul drelor de oficiu spre esaminare din partea fiă-căruia.
B r a ş o v , 6 Eebruarie 1897.
ii85,i—3 Magistratul orăşenesc.
Cursul pieţei Braşov.Din 15 Februarie 1897.
Bancnote rom. Câmp. 9.45 Vend. 9.48Argint român. Gurnp. 9.43 Vend. 9.46Napoleon-d’orl Cump. 9.48 Vend. 9.51G-albeni Câmp. 5.55 Vead. 5.60Ruble rusesc! Cump. 126.— Ven i. —Mărci germane Cump. —.— Veni. —.—Lire fcuroesol Cump. — Vend. — .— Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75
ZL£ers-u.l trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I O ct. 1896.
B u d a p e i t a - F r e d e a l
Tren de
porsón.
Trenaocel.
Trenmixt.
Trende
persón.
Trenaccel.
10-8.301
8.052.15
11.21 4161.33 5.483.42 7.083.58 7.154.38 7.435.20 8.185.43&32 9.077.16 9.378.07834 10.378.49 Tr. prs.
11.109.06 11.27
10.12 12 3010.42 12.5711.01 10911 09 1.1611.31 11.4011.48 11.5512.0512.3312.471.181.342.132.323.043.404.035.346.126.417.168.-3.554405.10
12.00
5.108.00
1.222.198.32 3.515.136.147.32 8.21 8.40 9.09
10.40 11.25 11 49 11.59 12.29 12.55 130 2.08 2.27 3.11 3.31 3.46 4.08 4.45 5 27
8.055.459.02
11.331.482.063.03 3.45 4.06 4.53 5,326.246 592.17 2 52 4 45
2009.15
11.1912.472.112.182.50 3.26
4.174.50
555
5.39 6.08 6 19 6.57 7.30
6 12 7.508.379.079.40
10.2511 .-
12.261118 30
6,116.277.27 7.50
8.17 8.33 8.38
9.09 (V
9.42! sos.
pl.
ÍSOS.\
pl» >
$SOS.
pi-
SOS. t pl. f
9.449.59
10,2210.5111.12I2.26j12.581,151.342.092 193 01 3 319.30
pl.
VSOS
Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok P.-Ladány.
Oradea-mare
Mező-Telegd Rév . . .Bratca . . Ciucia . . B.-Huiedin $hârHu ,
Cluşiu . .
ApahidaGhiriş . .Cucerdea .Uiuóra . .Vinţul de susAiud . .
Teiuş . .
Ciăeiunel . Blaşiu . . Micăsasa .
Ccpşa-mică
Mediaş . . Elisabetopol Sighişora , Haşfalâu . Homorod . Agoşton falva Apaţa . . Feldióra
Ií Pl- Isos.
pl ] Braşov
lsos.
Timiş . . P r e d e a l Bucuresol .
pl.sos.
f pl. Isos.
Ipl.
80S.
Trende
persón.
í pl. Isos.
tApl.
1.557 .-
Trenmixt
3.371.19
11.0410.4410.079.309.108.327.546.54 6.13
L»-
Ti. expi.02 2•2 ca
«3.363.18
2.48
2.15 2 12
1.401.06
12.5211.54
1111
10.1010.059.399.125 35
8.00 7 10 6.13 5.38
'5.49 4.59 3.18 2 23 5.245.02 3.37 3.06 2.492.41 2.17 1.55 1.29
12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.219.42 9.12 7.457.02 6.365.585.085.204.14 3.329.15
Trenaocel.
1557.405.313.562.37 2.31 2 01 1.34
12.5212.20
11.011045
9.238.49
8.238.06
Trenaceel.
Trende
persón,
7.201.50
11.4410.038.438.388.117.46
7.086.89
5.23tr.pers,
4.354.032.552.252.082.001.381.17
6.208.104.282.17
11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7.-, 6.45 6.27
12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9.43 9.19 7.38 7.22 6.48 6.33 5.57
5.204.143.32
5.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2.26 1.54 1.35 1.01
12.4512.1611.3311.1610.039.259.018.28 7.48
I w l t l r i s — T u r d a
trende
persón.
trenmixt
7 33 7.53
11 , -11.20
trenmixt
trende
persón.
5.—5-20
10.2110.41 I Ghiriş
Tarda
trende
persón.
trenmixt
î 5.054.45
10.3010.10
trenmixt
3.203.00
trende
persón,
9.128.52
Copşa-mică — Silitim — A v rig — F ăgă raşTrentren
persón. mixt
2.203.574.19
trende
persón.
4 45 6.35 7.014.346.168.42
11.551.251.48
trenmixt
7.108.509.152.053.586.35
3 13 3 39
pl. Copşa mică Oon& . .
sos.
Ivrîg . 809. Făgăraş
trenmixt
9.348.117.447.296.028.28
Trenmixt
3.05127
12.57ce- <ă
trende
persón.
trende
persón,
6.255.07440
12.3511.0110.308.577.164.30
S i m e r i a (Pisti) — H u n e d ó r a
trenmixt
6.156.387.13
trenmixt
11.35 11.54 12 20
trenmixt
trenmixt
4.254.485.23
10.2810.4611.12
trenü trenù mixtü mixtü
fg r a s
Simeria.....................Cerna..............................Hunedóra.................
« v - K ê r a
4.50 10.25 3.104.34 10.05 2.54
1 4.10 9.38 2.30
trenű trenü mixtü mixtű
8.348.147.45
trenümixtü
8.3510.28
trenümixtü
trenümixtü
4.556.36
BraşoYZerneştî
trenümixtü
Î 7.446.20
trenümixtü
trenümixtü
1.2912.05
i l u r e ş - l i f i â i t ş — B i s t r i ţ a4 .- 5 03
9.088.288.013.15
Cucerdea — Oşorlieiu — Regli.-săsesc.
Trenmixt
Trende
persón.
Trende
persón.
Trende
persón
Trenüde
persón.
Trenűde
persón.
Trenüde
persón.
Trenümixtü
2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cucerdea . . sos. i 7.45 2.36 8.31 12.42319 8.51 3.52 11.40 Ludoş . . • 7.02 1.58 7.38 9.59412 9.37 4.37 12.26 Cipău . . . 6.28 1.19 6.55 11.015.12 10.27 5.26 1.14 sos. \
Oşorhei / P1- 5.34 12.25 5.50 9.545,40 10.42 5.36 pl. • Isos. 9.20 5.04 9 357.14 12.16 7.14 *} sos. Begh.-săs.. . pl. 7.54 3.30 8:05
6 487 38 8.33 9 07 9.59
* 9.10 4.20110.28 5.85cl2 41 sC *3» 1.54 1 3.02 1. 3.41
4.55 N. M
arţ!
com
unic
« *
Mureş-tndoş . . .Z a u .....................Ţagn-Budatelio . . St. Mihaiu de câmpieLe chiu ţa .................Ş.-Mâghiăruş . . . Bistriţa . . . . .
6.465.49-j asGST « « “3 «£ CÓO S
7.216.244.503.442.482.011.16
a <jî25 ►T £• Pg ® BÍL »CC* CD-9.4o 8.46 7.43 6. 2 5 55
A r a d - T i m i s ó r a6.207.088.01
12.47
11.25 5. 9
12.15 6.141.10 7.398.47 12 27 5 10 9
AradVingaTiinişoraSeghedin.
à 10.43 3.449.42 3.018.20 2.—
6 05 2 30 10 05
10.5510.U 9.102.15
S i b i i u — C i s n a d i e . Siglii§óra-Odorlieiu-§écuesc.trenümixtü
trenümixtü
trenümixtü
trenümixtü
trenümixtü
trenümixtü
trenümixiü
trenümixtü
5.30 2.15 pl. Sibiiu . SOS. 7.10 9.20 322 11.08 Sighişora . . . 9.51 5.325.42 2.27 „ Seleniberk » 6.57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.546.U6 2.5! „ Cisnadie P1 6.36 8.46 1 6.2U 1.59 Odorheiu-sëcnesc. 7.15 3 .-
N o t ă : Orele însemnate ?n stânga staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate însemaeză 6rele de n6pte.
în örépta de jos în sus. — Nuoaerii înouadraţî cu linii mai negre
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.
Top Related