Vasile Sebastian D0ncu
TRIBTIRILTO patologie a politicii romAnegti
de la Revolugie la Generagia Facebook
Cluj-Napoca20r5
Caprins
TRIBURILE. Patologii ale politicii rominesti,
de la Revolugie la Generagia Facebook ......................5
Politica mutanti, antreprenorul politic ai parddul ftanci2A ............ 17
Rominia - sfrrgitul utopiei politice .......22
Oglindi pentru nevestele politicienilor............. .....26
Rizboiul fratricid al economiei cu politica?.............................29
Parlamentul ca o pradi ........32
Cum recunoa{tem un gentleman in politici ........................... 35
Despre voluptatea de a spune ,,gefir"' ....39
Miopia politici..... ...............42
Alituri de cei care au pierdut competitia ................46
Maladiile stingii rominegti.. .................49
Baq\ul de partid gi de stat................. ...................55
Sfhrgitulpoliticiinemuritorilor............
Politica inutili ....62
O boali a democraliei rom6.negti: sectarismul politic ...............79
Politica ftri mesaj. ................81
Dulcea alunecare spre sclavie .................85
Fabuli politicl sau Templul invadat de maimu;e ............... .....87
Intelectuali pringi in maginiria politicii... ................91
Politica gi dictatura emogiilor... .............95
320 . Vasile Sebastian Dincu
Monica Frassoni sau DesPre femei in ?oliticd ............................98
Sfhrgit de campanie - intre Africa gi America. ...... 100
Iegirea din tlcere.. .............. 102
Sfrntul Valentin al politicienilor........... ............... 104
Ce cred pro$tii despre politici...... .......107
Baia de mulgime a politicienilor............ ............... 111
Spllitoria politici..... .........114
Colonizare mentali, dominalie gi clientelism.............. .......... ll7Ostaticii politicii ...............123
Dugmani ai poporului gi degertul politic..... .........126
Sindromul Pinocchio.. ....... L28
Efectul Tolea Ciumac in politici. ........ 131
Povara stingii ..- 133
Fir5. inimi ........136
Politically incorrect... ---.-....139
10 minciuni despre criza politici............... .......... 160
Politica noastri ucide speran1a............ ................. 165
Patologia politici a excesului
Cum a putut plerd.e Mircea Geoand alegerile?.... ..... 168
Un nou partid politic?
Despre senzalia de el.asticitate clnd pa;im ?este cadaure.....-...... 170
Politica indiferenlei ............... ......-...... 173
Politica flri utopie pi flri speranlitu w ' ...............178J o cx e ta.ted lard J ucarrt
INVICTUS?
Ai griji ca partidul si nu se mute in tine!.......... ... 182
Daci tace politicianulO propunere timidd. ............i................ 186
Energia visului in politici .- 188
Tiiburile . 321
Vocile $i limbile politicii ....192
Ideologii lovite cu toporul .................. 199
Regula de aur a politicii.. ...203
Societatea invadatL de politici ............206
Congresele partidelor nu sunt evenimente importanteO grik subiectiua de obseruapie $ interpretare
?entru tinerii anali;ti .........211
Omul ciruia i se cuvine totul ......... ....218
Cel mai bun partid din RomAnia.............. ...........22L
Propaganda a murit! Televizorul doar minte ........225
Dan Diaconescu gi lumea lui ........... ..229
Partea lor de adevirUn studiu d.e caz cu Gigi Becali, Dan Diaconescu
;i CorneliuVadim Tudor ....235
Parlamentul - o Rominie in miniaturi.. ..............241
Era corciturilor ideologice.
O analizi a campaniei electorale .........245
Imposibila intoarcere la ideologie .......256
O politici pxalizatd.de frici..... ..........261
Politica psihedelici ............265
Despre linigte gi schimbare in toamna politici .....269
Singuritatea Estului gi tristeEea pipugilor de cArpl.... ............ 273
Vremea triburilor politice ..276
Dragi CandidatuleCdteua reyete sigure dt a pierde abgerilz .................289
Despre sublimele neputinge ale viitorului pregedin te............. 29 5
Facebookistaz gi triburile politice. Epilog....... ....... 301
TRXBU*JI"A.Patologii ale poiiticii rorn*negri,de la RevoluEie la Generalie FaeebCIok
olitica noastri este bolnavi.. Se spune de multe ori acesr lucru,in presi, in viata de zi cu zi, chiar in discursurile politicienilor.
Am scris chiar un eseu care a dat titlul unei cirti, ,,Politica inutili',crezind atunci ci, in loc si induci ordine in evolutia socidi.,politica noastri este disfuncgionali., poare chiar inutili. Nu credci. politica este inutili., dar sunr convins ci, pe parcursul unuideceniu ;i jumitate de cand sunr, inff-un fel sau alnrl, in mijlocul ei,am descoperit multe patologii ale viegii politice, le-am dCIcris, comenrarsi uneori am propus solugii. Am scris despre sectarismul politic destinga sau de dreapa, despre consensul antidemocratic gi lipsa deproiect, despre narcisismul, miopia, populismul, camuflarea, alergia lacritici, autismul, ideofobia, conflictiralismul exuem, dictarura emoriei,demagogia clientelismul, sindromul Pinocchio, patologiile orcesului,politicianismul, autoritarismul,,,mi-se-cuvenisnt''-ul gi multe altele.
Despre meditalii gi fashmob-uri
Textele pe care le-am adunat in aceasti carre nu trebuiejustificate, nici explicate mai mult deci.t pot si. o facd, ele insele,fiindci vorbesc despre lumea noastri si au rolul de a aducetngelesuri. Sunt demersuri de ordonare a lucrurilor care se peffecin viaga mea si care oglindesc inEelegerea pe care un sociologimplicat incearcl si o dea asti.zi lumii sociale romAnesti. Sunttexte vii, texte care s,au ni.scut ;i au triit in contexte sociale binedeterminate, de care sunt infuenfate. Cele mai multe nu suntsubiecte alese de mine, ci teme despre care am fost invitat sr scriu
6 . Vasile Sebastian Dd.ncu
- de prieteni, de cititorii blogului meu sau de revistele la care
colaborez. Cele mai multe dintre subiecte au fost evenimente cu
mare impact social, cu audiengi. record, sau ocazii care au produs
puternice vibragii colective. Nu am scris texte Pentru un public
anumit, nici cu intengia de a face sociologie, nici micar sociologie
aplicati. Sunt mesaje de prezenEei mele sociale in spaEiul social
romAnesc. Adunarea lor in cadrul volumului de fagi este insi un
omagiu - se va observa ugor - adus lui Pierre Bourdieu, sociologul
meu preferat, dar, in acelagi timp, gi lui Emil Cioran, pentru ciastizi, cind scriu aceste rinduri, se lmplinesc o suti de ani de la
nafterea acestuia. Este un tribut adus lui Bourdieu Pentru ci lupta
sa a avut in centru distrugerea iluziilor care ne fac si nu Putemavansa cu destuli vi tezZ. pe terenul ;tiingific, dar ;i pe cel al practicii
sociale, militind penrru o sociologie lucidi prin pirisirea iluziilor
gindirii pure sau ale celei savante, invingerea Prenoliunilor in sens
durkheimian sau distrugerea barierei limbajului, cum ar spune'STittgenstein.
Am agteptat cAgiva ani, timpul necesar ca si uit doui cirgi
importante ale celui mai infuent sociolog francez al secolului )O(,
pentru a putea scrie ;i eu despre asta: Meditayii pascaliene qi SchQa
?entru o autoanalizd. Mi-a rimas in minte un fragment pe care uniiil interpreteazi, drept ipocrizie, dar pe care eu il cred un adevlrat
program pentru fiul pogtagului din Pirinei: ,,Niciodatd nu rn-Am
simyit cu adcuarat indrEtdpit sd exist ca intelectual. $i totdeauna
Am incercdt, ceea ce fac si Acum, sd exorcizez tot ceed ce, ln gindirea
mea, poate f. legat de acest statat, d.e pilda intelectualismul filosof'c.Nu iubesc intelectualul din mine ;i ceea ce, in ceeA ce scriu, Poate
sd sune a a.ntiintelectualisrn este tndreptat tmpotriua a ceea ce, in
ciuda eforturilor rnele, persistd in mine in materie de intelectualism;i
intelectaalitate, precum difcuhatea, atlt de ti?icd intelectualilot de
a dccePta cu adeudrat cd propria libertate t;i are limitele ei." Da, nicieu nu iubesc intelectualul din mine atunci cind seamini, chiar
intA.mplitor, in diverse contexte, cu vreunul dintre intelectualii
publici care se autocontempli narcisist, ignori practica sociali ;inu au forEa de a participa la o cit de mici acfune de rezistengS..
tiburile . 7
Nu am rezistat tentaliei de a pune medita;iile mele sub semnulsocioanalizei, micar ca metafori., chiar daci unii o vor privi doarca pe un ornament neologistic sau algii - neincrezitori in calea
descrisi la finalul viegii de citre Bourdieu - se vor indigna poatede lipsa de distangi fagi de obiectul cercerar. Ca un cerceriror alopiniei publice;i nu numai, ingropat intre mungii de date cu care
cei peste o suti de oameni de la Institutul Romin penrru Evaluaresi Strategie - IRES ne c\tigim pAinea, cred ci. am dreptul ca,
micar in clipele de odihni, si mi opun artei divinatorii bazate pe
modeliri statistice ;i s5. caut demontarea unor mecanisme sociale
dotate cu diferite forme de prestigiu sau rezonan(e pe care le lulmca practici seculare ori valori eterne.
Textele din aceasti lucrare nu au ambifi stiinEifice, dar vor sicompleteze viaga mea de intelectual si sociolog, pentru ci sociologul,orice ar face, se afi intr-o tripli ipostazi: este producitor decunoa;tere obiectivati, este un cercetitor cate are propriileproiecte si metode de cercetare preferate, dar, si. nu uitim, este
;i participant, activ sau nu, la procesele sociale reale. in aceasti. atreia ipostazi, sociologul este afectat de socializarea la care a fostsupus din prima copilirie si pini a ajuns si-si contemple diplomade absolvire, este marcat de ideologii gi credinfe, poarte. in sineurmele supunerii liber consimgite sau pe cele ale revoltei, ambeleatitudini neconcordind cu distan;a si cu neurralitatea axiologici..futfel, el interiorizeazi sau nu, este sau nu constient de o anumiticerere sociali, care este indreptati spre el sau spre profesia sa. Ceade a treia ipostazi., aceea de participant la viaga sociali gi la viaEa
publici., este aceea cate a reprezentat un fel de amvon pentrutextele de fagi.
Am pirisit ;i eu deliberat filosofia si, repetA.nd destinul luiBourdieu, mi-am urAt originile p6.ni aproape de 40 de ani. Dupiaceea - aici nu mai stiu ce credea Bourdieu - a inceput si miurmi.reasci frica de a nu le trida. $i acum inci. mi uit cu arenliela viala mea gi la poza bunicului Sebastian, care mi-a spus cu oseari inainte de a muri: ,,Si nu cazi pradl.jocurilor de noroc, estipitima; ca mine, gi si ai griji de un singur lucru - respectarea
8 . Vasile Sebastian DAncu
cuvintului dat este cel mai important caPital al familiei noastre".
Am scris in aceste analize despre oameni gi despre schimbarea
lor, aga cum am vizut-o la concetigenii mei. Am citit tot timPullucriri despre sociologia mentalitigilor, a valorilor gi a culturiicontemporane, mereu cu gAndul la regretatul meu profesor de
sociologia gi filosofia istoriei, Ion Alua;, cel care m-am sustras
filosofiei gi m-a introdus brutal in prima echipi de cercetare de
teren. Dar am crezut mereu ci noi suntem intr-o fazb,incl.neatinsi
de civilizagie ;i de transformarea spre modernitate, aga ci temele
predilecte despre care am scris sunt abordate pornind de la viagi
9i de cele mai multe ori nu am ftcut nicio referire la marea sau la
mica teorie sociologici. Am vrut si-i feresc pe cititori de aceasti
meteahni a profesorilor; in plus, majoritatea textelor mele aveau
un destinatar vizat de mine, real sau imaginar, iar acesta nu era
fericit si. meargl la biblioteci pentru a mI urmiri. De aceea, am
incercat si comunic cu subiectul analizelor mele intr-un limbaj
cAt mai aproape de limbajul lui.Am incercat si comunic a;adar cu bun5. stiing5., cu predilecEie,
intr-o paradigmi emofional5. sau morali mai u;or de interpretat,
ca semnificalie ;i indrumare, dintr-un motiv pe care il voi explica
in cele ce urmeazl Cititorului meu mediu, uneori poate prea
gribit, imi era greu si-i impi.rtigesc lecturile mele preferate:
Giddens, Baudrillard, Lipovetsky, Maffesoli, Goffrnan, Eco,
Barthes, Bauman, Fukuyama, Schutz, Beck sau mulEi alEii. inplus, nu doream si cad in pi,catul intelectualilor publici, descris
de Bourdieu, acela de a explica realitatea noastri Pentru cei mulgi
folosindu-mi de erudigia sociologici.
Un timp al neotribalismului postmodern
Cititorul meu tanir, cu care corespondez des pe e-mail
sau prin comentariile de pe forumuri, vine deja din alti lume,
triiegte intr-o lume a imaginii ;i poate si mi ingeleagi mai bine
pebaza unor analize mai sumare, mai imagistice si mai colorate
emofional. El a crescut intr-o epoci a televiziunii 9i este posesorul
unei identitili mai flexibile, rcalizate prin bombardament de
Tiiburile . 9
supraevenimenfialirate si printr-o mai mare presiune a timpuluisi a alternativelor. El face parte din ceea ce Maffesoli a numitmagistral *iburilepostmoderne, unde oamenii se simt legati prinpartaprea de emogii si afecte. Ei sunt reprezenrangii unei mutagiigenetice, de rupturi. a legiturilor sociale tradilionale, mult maisustrasi determinismelor. Ei fac parte deja dintr-o generarie care,cum spune Olivier Mongin, atinsi de individualism negativ, adici.afectati de neliniste si de singuritate, intri in reEele sociale unde tepogi sustrage reciprocitigii. Grupurile lor sunt provizorii sau, maiprecis, ceea ce numesc ei reEele sociale sunt regrupi.ri provizorii,aflate sub semnul cehi de-a neia solidaritiyi (dupi solidaritateaorganici si cea mecanici), unde relaliile sunt fragile si superficiale,dar fiecare individ face parte din mai multe retele intre care poaresi. aleagi. ,,Prietenii" de pe Facebook sunr puncre de stabilitatemiscltoare pentru fiecare individ, intr-o societare a incertitudiniimaxime, unde solidaritatea este refexivi., in sensul lui Giddens:reflexiuitatea ca exAtnen de reuizuire a practicilor sociale. Aici,individul este asaltat de multiaparrenenle si nu existi principiisolide care si antreneze adeziuni colective stabile. Acegti tineri carese plA.ng in cintecele lor ci nu s-au ndscut in hculponiuit si carcviseazi si plece in stri.initare sunr produsul acestui timp. Poate ciei, tinerii, sunt singurii contemporani cu lumea noastri, cei maimulgi romini nefiind cetiEeni tipici ai acesrei societigi moderne.Poate ci doar ei sunr victimele Timpului, ceilalgi fiind victime aledecalajului nostru continuu faEi de istoria Europei si mai ales aleplonjeului direct intr-o libertate care poare fi necesitate ingeleasidoar daci ai construir ceva la propria ta viall" si mai pugin dacischimbirile fl-au venit mereu din afari si, la intervale scurtede timp, a trebuit si schimbi valorile, zeii sau altarele la care teinchini. Pot si. accept ci este vorba de o regresie colectivi" masivi;i ci tri.im o crizd.sociali de identificare sau, cum spune Maffesoli,o saturagie societali fagi de marile valori ale celor trei secole decapitalism tradiEional si probabil ffecem la o altl paradigma, la oalti manieri de a 6 impreuni, trecem de la un inconstient colectivdominat de triada muncd-rayiune-aiitor (Prometeu) spre o epoci
10 . Vasile Sebastian DAncu
dionisiaci, dominati de triada ais-imaginar-fantasmi, iar acest
lucru nu se mai produce prin intermediul revolugiilor care ne
aritau schimbarea, ci prin virqi ai contaminirii culturale. Cum
spune Maffesoli in Le tem?s des tribus, nu mai avem contracte
sociale intre indivizi, ca acelea din comunitigile de pini acum, ci
mai degrabipactein cadrul unor comunitiEi fragmentate (triburi
muzicale, sportive, sexuale, religioase etc.) unde regula este
individualismul emolional. Emolia face regula;i in politici, a se
vedea crzurtle Dan Diaconescu, Gheorghe Becali, Sorin Oprqscu
- produse politice ale unor momente de riscoali emolionali,
g.n.r"a. de arestiri sau de respingeri care pireau abuzuri fagi de
indivizi ;i fagi de unele dintre libertl1ile lor. in aceasti situagie,
elita intelectuali este cu totul depfuiti de aceste triburi noi, unde
predomini un sentiment. O emolie, dar nu un sentiment de
apartenenfi ca datorie. Thibul se aduni si protejeze o emotie sau
si vadi cum aceasri emolie face mii de oameni si vibreze. Gxtele
scrise de mine in diferitele reviste sau pe platformele virtuale nu
au ciutat teme esenliale sau structurale ale societilii, pentru acest
tip de abordare sociologici. am citeva proiecte aflate in curs.
Metafora Flashmob-ului
Am ciutat mai mult si fac injecgii de sens in corpul nou-
niscut al unei emo[ii sociale. De aceea, ciutind o metafori orga-
nizagionali pentru grupul Pe care il propun eu in jurul unui
asemenea text-prerext, am gisit ci metafora cea mai fericiti este
aceea caredenume;te noi forme de agregare sociali',fl'ashmob-uL
Flashmob-ul este cea mai volatili organizare Pe care a putut-o
invenra societatea gi, in acela;i timp, cea mai noui in ordine istorici,
primul flashmob avind loc in 2003 in SUA. Este o foarte scurti^"d.rr"r.,
intr-un loc de mare vizibilitate publici, participanlii
realizind o acgune surprinzitoare, deosebiti, neobignuiti, pentru
o secvenli foarte scurti de timp, dupi care grupul intri intr-o
disoluEie spontani. Flashmob-ul sebazeud,pe sPontaneitate, nu are
o regie deosebiti, nici publicitate prealabili, ;i se desfl;oari pentru
spectatori accidentali, cu intengia de a trezi conttiinle, de a expune
Tiiburile . 11
un sentiment, o dorinEi., un proiect. in general, flashmob-ul este
impotriva politicului, a economicului sau a ideologiilor;i se fereste departeneriate cu mass-media. Acest tip de agregare spontani, rcalizati.datoriti posibilitigilor de mobilizare pe care le oferi internetul, areca scopuri si motivatie transmirerea unei emofii, distraclia oferiti.strizii sau doar celor implicati, participarea comunl.la aqiuni desincronicitate sociali, cunoagterea unor oameni noi sau frondafali de mecanica existengei si a rutinei. La un flashmob, oameniivin din direcgii diferite, realizeazd, instrucEiunile, iar apoi pleacifiecare intr-o direqie diferiti", esre un fel de adunare ftri scop ;iftri nicio finalitate anume, o negare a tururor formelor teziste demobilizare 9i de protesr cunoscute pini acum.
intr-o socierare aflati sub semnul mitologiilor, al hierofaniilor,al ontofaniilor decizute, al emogiei ;i fantasmelor, al idolatriilor,textele mele au ci.utat si creeze o discontinuitate care si fie perceputica efect de contrast;i meditagie. Este nevoie de elemente de rupere a
curgerii si a fuxului de imagini ce au inlocuit fuxul de informaEii,pentru a ne putea reg5"si impreuni., micar pentru cAteva secunde,ca la un fashmob. Acum nu mai este jurnalistul cel care strigi:,,Regele e gol!" Acum, regele se dezbraci si strigi disperat, prinpia1l, la trecitorii indiferengi, treci.tori care nu se mai miri.: ,,Hei,nu vedeEi? Sunt gol, indignaEi-vl!"
Media participi la marile celebri.ri colective si creeazi o iluzieperfecti a realiti"gii, dar nu prin oglindire, strimbi. sau concavi., ciprin proximitate. Gleviziunea moare, spun specialigtii in media,dar moare penrru ci se confundi tot mai mult cu viaEa, locuimtot mai mult in televizor, nu purem si. mai criticim televiziuneapentru ci am deveni niste absurzi care criticl viaga. Asa cumsugera, in urmi cu cAEiva ani, Bogdan Ghiu, televizorul s-a muratin noi, iar in sfera politicului, critica televizorului la adresa unorpoliticieni devine o modalitate de a-i gine in viagi. Polemicile sunttot mai mult o comperi[ie si o enervare, penrru ci televizoruls-a apropiat prea mult de viagi gi trebuie si stea in preajmaunui politician care ;i-a cAstigat dreptul de a locui in televizor,alituri de mogul sau de profesionistii lui ;i de deontologiile lor
12 . Vasile Sebastian Ddncu
minunate. Politicianul ar putea fi ucis prin nebigare in seami, dar
atunci ar suferi gi televizorul siamez. De aceea, meditaEiile mele
cauri si aibi semnificafa unui fashmob care auage arentia, care
opregte curgerea, chiar daci, poate, autorul ;i-a pierdut o Parte
din entuziasmul care il f5cea, la primele cir1i, si creadi ci scrisul
poate schimba lumea. Acum caut si organizez aduniri spontane
si cred ci" un fashmob poate lisa urme, chiar daci participangii au
indicalia si se intoarci fiecare de unde a venit, flri si arate ci se
cunosc, fbri si-gi contemple urmarea propriei oPere. Daci in jurul
unor emofii viaga noastri comuni capiti sens, atunci dreptatea;i
adevirul pot fi ciutate si in alti parte.
Revolulia de la urne.inceputul unui nou ciclu politic?
intre turul intAi gi turul doi al alegerilor prezidengiale din
2014 s-aprodus un lucru uluitor, o risturnare de rezultat care nu a
fost previzuti" de nimeni. Pornind de la o situa;ie in care votul din
diaspora a fost viciat de lipsa unor gtampile de vot sau a unor sectii
de vot suficiente, in citeva capitale euroPene, diaspora romAni a
inceput proteste la seqiile de votare, dar mai ales pe site-urile de
socializare. Guvernul a. refuzat si organizeze pentru turul al Il-lea
secgii suplimentare, iar pe regelele de socializare ;i televiziuni a
inceput un fenomen de mobilizarelavot imporriva candidatului
Victor Ponta, ;eful Guvernului in exerciliu ;i candidat care
conducea confortabil dupi primul tur cu 10 procente avans. Am
asistat la un mecanism de contagiune intre televiziune ;i Facebook
destul de des intAlnit in lume in ultimii ani, in care masele se ridicipentru ci le-a fost refuzat un drept. Am intilnit ;i la noi, in iarna
lui 2012, acest fenomen, migcarea de protest penrru susginerea lui
Raed Arafat, migcare care a dus mai apoi la victoria neagtePtat de
mare a USL la alegerile parlamentare. Probabil insi, liderii USL
au confundat aceasti mi;care cu un proiect de mare amploare ;is-au ingelat. Acelagi mecanism, dar de mai mare magnitudine,
s-a petrecut gi ln 16 noiembrie 2014, la turul al doilea al
prezidengialelor. Modul in care Guvernul a gestionat alegerile ;i
Top Related