Download - tor de pace - biserica-romana.at Pagina 16_Lumina-tabloid_04 iulie 2011.pdf · atribute speciale Sf. Evanghelie [i un pe[te, care aminte[te de patronajul asupra apelor. ~n fiecare

Transcript
Page 1: tor de pace - biserica-romana.at Pagina 16_Lumina-tabloid_04 iulie 2011.pdf · atribute speciale Sf. Evanghelie [i un pe[te, care aminte[te de patronajul asupra apelor. ~n fiecare

PPrr.. AAlleexxaannddrruu NNaann

Ulrich (Uodaricus) s-an\scut `n Augsburgsau `ntr-o localitatedin apropierea

acestui ora[ (Wittislingen) `n ju-rul anului 890, `ntr-o familie no-biliar\ alaman\ (a hupaldingi-lor). La vârsta de 10 ani a fosttrimis s\ studieze la renumitam\n\stire din St. Gallen, undeva r\mâne `ntre anii 900 [i 908.Aici o va cunoa[te [i pe SfântaWiborada, care-i va profe]i c\ vaajunge episcop undeva la r\s\ritde ora[ul St. Gallen. Dup\aceast\ preg\tire temeinic\ f\-cut\ la c\lug\rii benedictini, seva `ntoarce la Augsburg, undeva primi func]ia de trezorier alepiscopului de Augsburg, Adal-bero, unchiul s\u. ~n acela[itimp se pare c\ a administrat [ibunurile familiei sale. Dezam\-git c\ n-a fost ales episcop deAugsburg la moartea episcopu-lui Adalbero, se va retrage pemo[ia p\rin]ilor s\i.

Dar profe]ia f\cut\ de SfântaWiborada se va `mplini `n anul923, când va fi ales succesorulepiscopului Hiltines, la inter-ven]ia ducelui Burchard I [i cuacordul regelui Heinrich I. Timpde 50 de ani, Ulrich se va dovediun important [i fidel colaboratoral regilor Heinrich I (919-936) [iOtto I (936-973), de ultimul le-gându-l [i o prietenie foartestrâns\.

Preocupat de refacerea bisericilor

~n prim\vara anului 954, re-gele Otto I dorea s\ l\mureasc\situa]ia creat\ printr-o inter-ven]ie armat\ `mpotriva fiuluis\u [i a celorlal]i r\scula]i.Atunci când conflictul [i v\rsa-rea de sânge p\reau iminente,Ulrich `mpreun\ cu episcopulde Chur Hartbert au mijlocit`ntre cele dou\ fronturi. ~nurma negocierilor se va `ncheiapace `ntre cele dou\ tabere, la

s\rb\toarea Cr\ciunului dinanul 954.

Câteva luni mai târziu, teri-toriul [vab era amenin]at de unpericol [i mai mare: atacul ungu-rilor. Ajun[i `n Bavaria, ace[tiadistrugeau satele [i m\n\stirile[i tot ce g\seau `n cale. Pringrija lui Ulrich, ̀ n calitatea sa deepiscop-administrator al rega-tului (datorit\ sistemului episco-pal otton, prin care episcopiiaveau [i atribu]ii importante `nregat!), s-a construit un gard `m-prejmuitor al ora[ului Augs-burg, cet\]enii putând opuneastfel rezisten]\. C\lare pe cal,Ulrich a participat la lupt\, darse pare c\ „`narmat“ doar cu oBiblie la el. Unii consider\ acestepisod doar o pioas\ legend\.

Cert este faptul c\ locuitoriiora[ului au reu[it ̀ n zilele de 8 [i9 august 954 s\ resping\ atacu-rile ungurilor pân\ la venireaarmatei regale. Astfel, `n ziuapr\znuirii Sf. Lauren]iu s-a datla Lechfeld, lâng\ Augsburg,b\t\lia final\, unde ungurii aufost definitiv `nfrân]i.

Dup\ victoria de la Lechfeld,Ulrich a fost preocupat mai multde refacerea bisericilor [i ma-n\stirilor distruse de unguri.Pentru câtva timp a de]inutfunc]ia de abate al m\n\stirilorregale, Kempten und Ottobeu-ren. Acestor m\n\stiri le-a datmai târziu dreptul de a-[i alegesingure abatele. ~n anul 955 aajutat la refacerea M\n\stiriiBenediktbeuren, iar `n anul 968a `nfiin]at la Augsburg conven-tul canonicilor cu hramul Sf.{tefan [i un spital. ~n fiecare an,Ulrich vizita una dintre m\n\s-tirile episcopiei sale (Feucht-wangen, Füssen, Habach, Sta-ffelsee [i Wiesensteig).

O via]\ ascetic\

O preocupare permanent\ aepiscopului Ulrich a fost [i pre-g\tirea temeinic\ a clerului s\u.~n acest sens ]inea o dat\ la pa-tru ani un Consistoriu bisericesc

[i administra Taina MareluiMir. De asemenea, f\cea adeseavizite pastorale clerului s\u.Bianual `i convoca pe membriiclerului s\ participe la sinoadelediecezane ]inute la Augsburg. ~ndecursul activit\]ii sale episco-pale a `ntreprins cel pu]in patruc\l\torii la Roma, de fiecaredat\ aducând de acolo maimulte moa[te de sfin]i pentruepiscopia sa. De asemenea, `ntimpul domniei regelui Otto I aparticipat la cele mai impor-tante evenimentele cu caracterreligios din regat, la adun\rileregale [i la sinoadele ]inute laIngelheim (948), Augsburg(952), Roma (972) [i `nc\ o dat\la Ingelheim (972).

~n Via]a Sf. Ulrich, redactat\la zece ani de la moartea sa, deeclesiarhul catedralei [i uceniculs\u, Gerhard, este subliniat\via]a duhovniceasc\ evlavioas\[i ascetic\ pe care a tr\it-o `n totacest timp. Biografia, consi-derat\ ca fiind „prototipul unuiepiscop din perioada ottonian\“,scoate `n eviden]\ via]a de re-nun]are specific\ monahilor pecare a dus-o, dar [i generozitateasa fa]\ de cei s\raci.

Cu un an `nainte de moarte,episcopul Ulrich dorea s\ re-nun]e la scaunul episcopal `n fa-voarea nepotului s\u, Adalbero,cu gândul de a se retrage la om\n\stire. Sinodul convocat laIngelheim `n anul 972 s-a opus`ns\ acestei m\suri.

Un an mai târziu, pe 4 iulie973, Ulrich [i-a dat ob[tesculsfâr[it. Dup\ mai multe zile depriveghere `n catedrala dinAugsburg, r\m\[i]ele p\mân-te[ti i-au fost a[ezate `n biserica

`nchinat\ Sf. Afra, biseric\ pecare o renovase [i `n care-[i pre-g\tise dinainte un loc de veci.Slujba `nmorm=nt\rii a fost ofi-ciat\ de episcopul de Regens-burg, Wolfgang.

Mormântul episcopuluiUlrich a devenit `n scurt timploc de pelerinaj. Chiar `n biogra-fia scris\ la doar zece ani dup\moarte sunt consemnate maimulte minuni s\vâr[ite prin mij-locirea sfântului. Deja `n anul992, la sfin]irea catedralei dinHalberstadt, `i era `nchinat unaltar secundar.

La cererea episcopului deAugsburg, Liutolds (989-996),bazat\ pe evlavia popular\,sinodul ]inut `n Lateran, la datade 31 ianuarie 993, sub protiapapei Ioan al XV-lea, l-a declaratsfânt. Astfel, este consemnat pri-mul proces de canonizare ofi-cial\, f\cut\ ̀ n Biserica roman\.Procesul-verbal, elaborat `nlimba latin\, s-a p\strat pân\ast\zi.

Acela[i episcop Liutold a con-struit o prim\ capel\ deasupramormântului Sfântului Ulrich.Deja la sfâr[itul secolului al X-lea, numele Sfântului Ulrichfigura atât `n necrologul m\n\s-tirilor Reichenau [i Merseburg,cât [i `n analele m\n\stirii dinSt. Gallen (Annales Santgallen-ses maiores), la data de 4 iulie,data trecerii sale la cele ve[nice.

Patronaj asupra apelor

Biografia lui Gerhard con-semneaz\ r\spândirea venera-]iei sfântului cu mult `n afaraImperiului Roman de na]iunegerman\, la numai zece ani

dup\ trecerea sa la cele ve[nice. ~n anul 1061, Sfântul Ulrich

era considerat patron al Epis-copiei de Augsburg, al\turi deSf. Afra, moart\ `n timpul per-secu]iei lui Diocle]ian. ~n scurttimp, sfântul a devenit [i patronal ora[ului Augsburg, dar [i co-patron al Episcopiei de Pader-born [i ocrotitor al multor bise-rici [i m\n\stiri, `n special, dinsudul Germaniei. ~n decursulEvului Mediu, el a fost declarat[i patron al pescarilor, produc\-torilor de vin, al izvoarelor [iapelor, dar [i al c\l\torilor.

Via]a Sf. Ulrich i-a inspiratpe c\lug\rii iezui]i din secolul alXVIII-lea s\ redacteze o pies\ deteatru, avându-l pe sfânt ca pro-tagonist. ~n urma unor `ndoielilegate de autenticitatea moa[-telor sale, manifestate `ncepânddin secolul al XVIII-lea, r\m\-[i]ele sale p\mânte[ti au fostexaminate medical de dou\ ori:o dat\ `n anul 1764, iar a douaoar\ `n anul 1971.

Sfântul Ulrich, al c\rui cult s-a reintensificat `n secolul alXX-lea, [i prin ini]iativa episco-pului catolic de Augsburg,Joseph Freundorfer (†1963),este ast\zi patronul unei impor-tante edituri catolice dinAugsburg, care-i poart\ numele.~n iconografie, Sfântul Ulricheste reprezentat având caatribute speciale Sf. Evanghelie[i un pe[te, care aminte[te depatronajul asupra apelor. ~nfiecare an, Episcopia catolic\ deAugsburg dedic\ mai multemanifest\ri Sfântului Ulrich.Anul acesta acestea se desf\-[oar\ la Augsburg `ntre 1 [i 11iulie.

Luni, 4 iulie 2011 16Vie]ile sfin]ilor

Sfântul Ulrich, venerat `n sudul Germaniei

Episcopulf\c\tor de paceUnul dintre cei mai importan]i episcopi care au activat pe teri-toriul Germaniei `n perioada ottonian\ este Sf=ntul Ulrich, fostepiscop de Augsburg. Venerat mai ales `n sudul Germaniei, els-a remarcat nu numai printr-o activitate de 50 de ani ca epis-cop, ci mai ales prin negocierile pentru pace [i pentru m\surileluate spre ridicarea duhovniceasc\ a clerului din episcopia sa.