în obiectiv:-4 Qsr
Proletari din toate tarile, unițî-vă!
atineretului
Muncitor
Anul XX, Seria H, nr 4800 4 PAGINI — 20 BANI Joi 22 octombrie 1964
Plenara comunăa C. C. al IL I. M.
și a Consiliului U. 4. S. R.
Primirea de către tovarășulGh. Gheorghiu Dej a delegației
Partidului Comunist Francez
Se zzd-
te
SK C32X
In ziua de 21 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secre- tK = . Comitetului Central al Partidu-
_i Muncitoresc Romîn, a primit dele- ga;ia ce activiști ai Partidului Comu- nist Francez, condusă de tovarășul Francois Billoux, membru al Biroului Politic al C.C. al
Au luat parte tovarășii : Stoica, Nicolae Ceaușescu,
P.C. Francez.Chivu
Leonte
Răutu, precum și Cornel Onescu și Ghizela Vass, membri ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn.
Intre conducătorii Partidului Muncitoresc Romîn și membrii delegației Partidului Comunist Francez a avut loc o convorbire prietenească.
In continuare, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat un prînz în cinstea delegației.
E. FLORESCT Foto : I. CrCT
Intre 26-31 octombrie
CentenarulInstitutelor
de artăLa cîteva zile de la încheierea festivităților
marcate de Centenarul Universității bucu- reștene, cultura, arta romînească, sărbătorește o nouă glorioasă aniversare: Centenarul a 4 institute de artă ale țării noastre — Conservatorul „Ciprian Porumbescu*, Institutul de teatru „Ion Luca Caragiale", Institutul de artă plastică „Nicolae Grigorescu-* și Conservatorul de muzică din Iași.
Festivitățile Centenarului vor fi marcate de o serie de spectacole teatrale, muzicale, expoziții retrospective, expoziții de artă plastică, sesiuni științifice.
In cursul zilei de ieri. în cadrul unei conferințe de presă organizată la Ministerul In- vățămîntului, Victor Giuleanu, rectorul Conservatorului, G. Dem Loghin, prorectorul Institutului de teatru și P. Dumitrescu, rectorul Institutului de arte plastice au împărtășit ziariștilor cîteva amănunte asupra activităților artistice pe care le vor prilejui manifestările Centenarului.
Festivitățile care vor avea loc în perioada 26—31 octombrie (iar la Iași în perioada 29—31 octombrie) vor cuprinde o suită de concerte de muzică simfonică, vocală și de cameră pe care le vor susține cotidian diverse formații artistice ale Conservatorului bucureștean și o serie de spectacole de operă
I. SAVA
(Continuare în pag. a IlI-a)
Au inceput împăduririle
de toamnă
în regiunile amintite și in regiunile Cluj, Bacău, Oltenii șâ Galați cu circa 24 000 hectare. Pecea mai mare parte cin teserm- rile prevăzute a fi fmpâdnrrte. lucrările s-au termina: hxă tis»primăvară. Au fost plantate îndeosebi specii repede crescătoare și cu valoare economică ridicată — plopul negru hibrid, sakxmm, stejarul etc. Pentru cele care se execută în toamna aceasta au fost făcute din timp pregătirilenecesare.
S-a asigurat materialul săditor în pepiniere proprii, s-au procurat semințele de rășinoase, utilajele necesare și s-au amenajat cabane pentru forestieri.
B(Agerpres)
Ls pooJeăe ?r-ZKXHtt C**-
Ofsjc.' ?-e-
«rt TnM lzjC0- j JCTS
In ziua de 21 octombrie a.c. a avut loc Plenara comună a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților din R. P. Romînă. La lucrările plenarei au participat membri și membri supleanți ai C.C. al U.T.M. și ai Consiliului U.A.S.R., primi secretari ai comitetelor regionale U.T.M., activiști ai C.C. al U.T.M. și ai U.A.S.R., redactori șefi ai publicațiilor de tineret, secretarii comitetelor U.T.M. și președinții A.S. din centrele universitare, secretari ai comitetelor U.T.M. și președinți ai asociațiilor studenților din institute și facultăți, directori ai caselor de cultură ale studenților. La plenară au luat parte, de asemenea, activiști cu munci
de răspundere în aparatul C.C. al P.M.R., reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și ai Uniunii de Cultură Fizică și Sport.
Plenara a dezbătut activitatea desfășurată în anul universitar 1963/1964 de organizațiile U.T.M. din instituțiile de învățămînt superior și asociațiile studenților pentru sprijinirea procesului de învățămînt în vederea unei temeinice pregătiri profesionale a studenților, munca politică, cultural- educativă și sportivă, precum și sarcinile ce te revin în aceste domenii în noul an universitar, adoptînd hotărîri coi espunzătoare.
De asemenea, Plenara a ascultat o informare privind activitatea desfășurată de U.T.M. și U.A.S.R. în domeniul relațiilor internaționale.
nouaORADEA (de la co
respondentul nostru). — La sfîrșitul săptă- mînii trecute, în localitatea Gurahonț a fost inaugurată noua clădire a școlii medii cu 16 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă și alte dependințe. Noul local
este prevăzut cu încălzire centrala și asigură condiții favorabile desfășurării procesului de învățămînt. După solemnitatea inaugurării, școala a fost vizitată de profesori, părinți și e- levii prezenți la această festivitate.
SCHIMB DE EXPERIENȚA
PE TEMA
Tehnologia
Zile hotărîtoarepentru semănatul griului
Continuă intr-un ritm intens lucrările agricole de toamnă. Semănatul griului se apropie de sfîrșit în regiunile Dobrogea și Gabii fi este intr-un sta ai u avansat în regiunile București, Bacău, Raiești. A fost accelerat ritmul recoltării culturilor urzii. Este necesar ca in continuare lucratorii din G.A.S., colectiviștii, meca- ■Kzaterii să acorde cea mai mare atenție executării complexului de boari ce preced insămînțarea griului și semănatul propriu-zis,
‘ament sporit tractoarelor și mașinilor agricole, bora cu întreaga capacitate depinde terminarea epoca optimă, factor hotărîtor pentru recolta relatările corespondenților noștri din regiunile
CM fi Mi despr. mersul acestor lucrări și posibilitățile ■te a riteodai de execuție.
• Ca să insămînțezi trebuiemai intii să...
ceni croind cărări largi de-a lungul și de-a latul lanului. La primele ore ale dimineții, în ziua următoare, 250 de colectiviști au început culesul. Știuleții depănușați sînt strînși în grămezi mari, la distanțe egale, de unde 20 de tineri conductori de atelaje îi încarcă și-i transportă la magazii. In urmă, cîteva echipe au și început tăiatul cocenilor, Alți colectiviști cu alte atelaje îi transportă direct la gropile de siloz. Ceva mal tîrziu și-au făcut apariția și cîteva tractoare (veneau de pe altă tarla). Aveau acum și aici cîmp deschis și puteau lucra la arat cu întreaga capacitate.
în felul acesta s-a desfășurat munca la Ruginoasa în fiecare zi. Recolta a fost la timp strînsă, pentru animale
cepinde prin urmare de ritmul in care se eliberează terenurile de plantele premergătoare. . , _ ______
La G.A.C, Ruginoasa din s-a asigurat un furaj valoros, raionul Pașcani, în desfășurarea acestui complex de lucrări există o bună sincronizare. La punctul Dîmbovița, de e- xemplu, cu o zi înainte de începerea culesului pe aceste tarlale, două echipe alcătuite In majoritate din tineri au xăiat cîteva rînduri de co-
bine conservat, tractoarele și celelalțe mașini agricole au lucrat din plin, cît îi ziua de mare. Orzul și secara âu și răsărit, iar semănatul griului pe cele 800 de hectare este pe punctul de a fi terminat. Lucrările sînt de calitate, încadrate în epoca optimă.
Pentru a spori ritmul de lucru la eliberarea terenului, colectiviștii din comuna Iano- va, raionul Timișoara, au organizat munca în două schimburi. Se începe lucrul la cinci dimineața și durează pînă seara tîrziu. De dimineață pînă la orele unsprezece se taie și se transportă cocenii, se culeg apoi știuleții pentru ca pe înserat să înceapă din nou eliberatul terenului de coceni. Tractoarele au putut astfel să lucreze din plin.
La G.A.C. Beregsăul Mare din același raion, la inițiativa comitetului U.T.M. au ieșit la cîmp și tinerii din atelierele gospodăriei. Ei au format o echipă care lucrează noaptea la tăiatul cocenilor. Dincolo, la Remetea Mare, organizația U.T.M. din sectorul zootehnic a antrenat^ 1,Q tțneri care ajută acum brigăzile de cîmp la recoltat Munca în zootehnie nu este stînjenită. îngrijitorii, lu-
C. SLAVICI. RUS
I. BRINDESCU
(Continuare în pag. a III-a)
CLUJ — (De la corespondentul nostru):
Printre căile de creștere a productivității muncii folosite în industria constructoare de mașini, o răspîndire din ce în ce mai largă a căpătat în ultimii ani prelucrarea de grup a pieselor de mașini. Aplicată cu bune rezultate pentru o gamă largă de repere la Uzinele „Unirea“-Cluj și „înfră- țirea“-Oradea, metoda a fost extinsă cu timpul și în unele secții de la Uzina de tractoare Brașov, Uzinele mecanice Cîmpina, Buzău și „Mușcel"- Cîmpulung, Uzina „Semănătoarea" și Uzina de pompe din Capitală etc.
Pentru a face cunoscute căile urmate de uzinele cu o bogată experiență în aplicarea prelucrării de grup și avantajele ei — în scopul stimulării extinderii metodei și în celelalte uzine constructoare de mașini — Direcția generală tehnică din Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini a organizat, în zilele de 20 și 21 octombrie, la Uzina „Unirea" Cluj, un schimb de experiență la care au participat reprezentanți din cca. 40 de întreprinderi. Printre acestea se află Uzina de tractoare, Uzinele „23 August", „Pro- gresul“-Brăila, „Semănătoarea", „Electroputere“-Craiova, „Vulcan", „Unio" Satu Mare, I.O.R. și altele. Au fost prezentate referate din partea Uzinelor „Unirea", „înfrăți- - rea" și „Tehnofrig", iar pentru partea de proiectare de I.P.C.M. Demonstrațiile cu a- jutorul planșelor și, practic, în secțiile uzinei gazdă, au scos în evidență numeroasele avantaje oferite de aplicarea acestei metode.
iografiile constructorilor ne e- moționează întotdeauna, fiindcă întotdeauna ni se pare demn de cea mai mare prețui
re efortul de a ridicat cu manile tale ceva care este de folos oamenilor. Emoția rine, probabil, in aceste cazuri și din diferența de imagini ală- turabile — de o parte omul, simplu, modest și uneltele lui zilnice — de cealaltă rodul muncii sale — un bloc cu zece etaje, un cartier sau o uzină impunătoare. EI. omul ir. salopeta pictată cu var și vopsele a făcut ceea ce vedem ci nd trecem noaptea pe lingă Rafinăria Brazi, el a ridicat ca din pămint uzine in Bărăgan, el a înălțat Țiplina sau O- neștii, el a sculptat in mortar de ciment baraje la Sadu sau Bicaz... El va bara Argeșul, tot el va bara Dunărea, sau va mări de cîteva ori marele cartier nou Balta Albă...
Ai în fața cui și de ce să-ți ridici pălăria, în semn de respect.
Dar emoția mai vine, atunci cînd stai de vorbă cu un constructor, și din altceva: meseria lui presupune o doză mai
viaîorilo^. -B difere v ei re- prezexzaxzx nzjcrieî cs vzsue-raru smx pd*rune p b >>- cares lor -s—.;x ^rrrae* ecre ror fi nribde pcc:e f pere sute de ani.
—Iezi-', pe cei doi riseri Bărbatul cuptepcxl pKterxâc, pe
ce. cei doilea VîafldCoaadbe. !-«* cvaasari pe jssrierxl Tertauxenlralei Bvcx- refri Sad, cere se constnriere b serprxea cartierului Vriax. iiîr-o m emd n afara orasz'.--. începuse să zbicească rranri rece el tocnunei, între pUov.-, dantelați si halei principale ere așezată pe pămint o bare de oțel âxtărind aproape 50
-V* sr p-.-mx ici Hnres ă, ăer pest&l s&buxas tsfse «eâzriz de nde-bnp eeryicce sășzm> ems derprt es fă ei eu zisebis: cu nări srie-exze se pxze cerceta băogeu^u rti-r F mssfel se pzaze sti o*-z fizxz crixb-'fwăâd dmasnle lor s-eu ixc-zczțsz rze^ez ix xlz.-
Lumina
are chipul lorfața căruia se citește deschis voința și hotărirea, are 28 de ani, dintre care 12 și i-a petrecut pe șantiere. Celălalt, parcă mai sfios dar nu mai puțin energic în fapte, și-a dedicat și el pînă acum șantierelor 10 din cei 29 de ani ai săi. Primul se numește Cornel Rai-
de tone, care trebuia ridicată la 20 de metri înălțime. Raica se tot învîrtea cu pași mari dar calmi pe lingă bară. Iar pe băiatul cu caschetă l-am găsit vîrît sub niște mașinării albastre, lucrînd ceva în interior, cu chei și ciocane.
Venind față în față și-au dat mina și și-au zîmbit reciproc.
Costache, e de fel din raionul Răcari. Dorise să lucreze la C.F.R., — calea ferată tre- cînd pe aproape de satul și de imaginea romantică a copilăriei lui. A făcut chiar o școală de montori C.F.R., dar prin- tr-o împrejurare — în 1955 era mare nevoie de muncitori calificați pentru montarea Ter-
. - . ? :: :: — az^xoscut munca celor ce cons- tnaesc vmae electrice, munca
atrăgindu-l în- Avea 20 de ani și
mu x’Be'.e greutăți care-au fost acolo cu montajul
•--rcLzriei de ungere a turbinei ersx spedaliști puțini in acest
daaneKâs) m hotârit sâ se spe- znslzzeze pentru astfel de in- cetirTTî» devenind după âțiva exi xi „nxme- printre montări. s-a făcut că, in februarie 1956 el a plecat din Borzești eu categoria a 6-a de calificare. în următoarele șapte luni a lucrat la prima turbină de 6 MW de la Teleajen, in septembrie, același an, fiind trimis să ajute la punerea la punct a circuitului de ulei la turbina nr. 2 a Termocentralei Paroșeni. La 1 ianuarie 1957 a revenit la Teleajen pentru altă turbină, după trei luni fiind trimis la Singeorgiu de Pădure pentru a pune la punct circuitul de ulei la ultima turbină, cea de 50 MW, care se monta aci. Spre sfîrșitul lui 1957 a revenit la Teleajen pentru o altă turbină intrată în cons-
EUGEN FLORESCU
(Continuare în pag. a IlI-a)
Filme inspirate
de eroismul
ostașilor romini
In zilele de 23, 24 și 25'octombrie, la cinematografele „Re- publica“ din Capitală, „Tinere- tului“ din Iași, „Arta“ din Tg. Mureș și Oradea și „Central" din Craiova vor fi prezentate filme de scurt metraj realizate de serviciul cinematografic al armatei și studioul „Alexandru Sahia“, cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R. P. Romîne.
Vor fi prezentate filmele „Eroii de la Păuliș“, „De strajă țărmului patriei*4, „Obstacolul44, „Jurnalul meu de zi“ și. „Asaltul cerului*4, inspirate de eroismul și abnegația ostașilor romîni în lupta dusă pentru eliberarea patriei, și din pregătirea de luptă și politică a militarilor forțelor noastre armate.
Tn aceeași perioadă, filmele de mai sus vor fi prezentate în completare la alte cinematografe din Capitală și din țară.
(Agerpres)
A
In întîmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R. P. RomineEra în urmă cu două de
cenii.Cea mai mare parte a Tran
silvaniei de nord-vest, pe care fasciștii ne-o smulseseră din trupul țării prin odiosul dictat de la Viena, fusese eliberată. Trupele romîne și sovietice se aflau în apropierea orașelor Cărei și Satu Mare — ultimele localități * tante de pe teritoriul patriei în care inamicul mai
Victoria insurecției armate din august 1944, inițiată, organizată și condusă de P.C.R., răsturnarea dictaturii fasciste, întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și alăturarea țării noastre la coaliția antihitleristă, au adus un suflu nou, cu adevărat patriotic în întreaga noastră armată. Ostași și ofițeri erau conști- enți că acum slujesc interesele reale ale poporului.
Pe direcția orașului Cărei, acționa Corpul 6 armată ro- mîn.
Luptele pentru nimicirea i- namicului și pentru eliberarea orașului Cărei au început la 22 octombrie 1944, în zori, în urma acțiunilor impetuoase desfășurate anterior, datorită terenului desfundat și timpului nefavorabil, ostașii noștri erau obosiți. Ei știau, însă, că numai învingînd cu bărbăție aceste greutăți puteau apropia tot mai mult clipa eliberării întregului teritoriu al țării. De aceea, nu și-au precupețit nici de data aceasta forțele în crunta încleștare cu inamicul.
Militarii din Regimentul 36 infanterie care acționau pe direcția localităților Bogdom- Săcășeni - Sînmiclăuș - Căpleni au rupt apărarea dușmană după primele minute de luptă.
Ei au continuat atacul cu și mai multă înverșunare iar în seara de 23 octombrie, după două zile de înfruntare neîntreruptă cu inamicul, au reușit
impor-
rezista.
să intercepteze șoseaua Cărei —Satu Mare și să elibereze satul Căpleni, aflat la numai cinci kilometri nord-est de Cărei.
Lupte grele s-au dat și pentru eliberarea satului Ghenci. Această localitate era ultima pînă la Cărei, pe șoseaua ce venea dinspre Cauaș. De aici, în nopțile senine, se vedeau bine puținele lumini care scînteiau în oraș.
Militarii Regimentelor 34 și 40 infanterie, cărora le-a revenit misiunea satul acesta, i tejește timp de fără să reușească, însă, înainteze prea mult. Ziua 24 - - ■cu i-a
să elibereze s-au bătut vi-
cîteva zile, ' * " să
__ _____ de octombrie —- friguroasă,ploaie măruntă și rece — găsit dînd atacuri după
ocupa o poziție principală în cadrul atsftului subunității. Astfel, grupa caporalului Zbarcea a putut să-și conti- nuie acțiunea, iar contraatacul inamic a fost dat peste cap. Dar, în ultimele momente ale luptei, atît soldatul Cercel Ion cît și caporalul Zbarcea Andrei au fost loviți mortal de un snop de gloanțe dușmane. Pentru vitejia și spiritul lor de sacrificiu, cei doi eroi au fost citați prin ordin de zi de către comandantul regimentului, avansați post-mortem la gradul de sergent și decorați cu „Virtutea militară" clasa a Il-a.
Jertfele acestor ostași ca și ale altora n-au fost zadarnice însă : la căderea nopții, inamicul a fost obligat să se
de eroismatacuri și înfruntîndu-se corp la corp cu dușmanul.
Pînă spre seară a durat lupta. In cursul ei, mulți ostași romîni s-au acoperit de glorie nepieritoare. Printre a- ceștia se numără și soldatul Cercel. In timp ce subunitatea lui era contraatacată, el a descoperit un cuib de armă automată inamic, din care se trăgea cu înverșunare asupra militarilor noștri. Procedînd cu abilitate, soldatul Cercel a reușit să distrugă, după puțin timp, cuibul vrăjmaș. Apoi, și-a mutat focul puștii sale mitraliere asupra fasciștilor care încercau să învăluie grupa comandată de caporalul Zbarcea Andrei — grupă ce
retragă spre nord. Satul Ghenci fusese și el eliberat. Așadar, împrejurimile de la nord-est și de la sud ale orașului Cărei se aflau în mîinile trupelor noastre.
Dar nici la vest de oraș, dușmanul n-a putut să reziste prea mult In zilele de 22 și mai ales de 23 și 24 octombrie, militarii romîni au purtat în această zonă bătălii înverșunate. Luptătorii din Regimentul 30 dorobanți au luat cu asalt fiecare pilc de pădure, fiecare colină. Pentru cucerirea satului Ciumești, ei au trebuit să treacă din casă în casă și, cu baioneta la armă, să-1 nimicească pe dușmanul care transformase intr-o adevărată fortăreață a- «arti localitate. In seara zilei de 24 octombrie, inamicul
retras spre Cărei, era aproape încercuit. Unitățile noastre s-au apropiat de oraș și s-au pregătit pentru atacul hotă- rîtor.
în noaptea aceea de 24 spre 25 octombrie, ostașii noștri au trăit clipe de mare înfrigurare : a doua zi aveau să intre în Cărei, iar de aici pînă la graniță — granița de totdeauna a pămîntului nostru străbun — nu mai era mult.
Intr-adevăr, puțin după miezul nopții, atacul a început. Trupele noastre tocmai terminaseră mișcările pregătitoare, cînd inamicul le-a simțit apropierea. El a aruncat în aer o ploaie de rachete — alabe, verzi, roșii — luminînd cîmpul de luptă ca ziua. Apoi, tăcerea a fost întreruptă de zeci de explozii de proiectile.
Militarii romîni au trecut cu toții la asalt. Ei se întreceau în a lovi cît mai necruțător în cotropitorii fasciști.
în zorii zilei de 25 octombrie ostașii romîni au intrat în Cărei. Printre primii care au pătruns pe străzile orașului, se aflau și subordonații sublocotenentului Borșan Io- niță. Sub șuierul gloanțelor care continuau să se reverse din podurile clădirilor ocupate de inamic, cîțiva dintre ei, în frunte cu sergentul Gea- mănu Dumitru și soldatul fruntaș Tănase Gheorghe, s-au avîntat către piață. Acolo era un monument. Unul dintre ostași s-a cățărat pe el și a arborat tricolorul ro- mînesc.
A fost un moment înălțător.Din piepturile miilor de mi
litari romîni, aflați în plină urmărire a inamicului, au izbucnit furtuni de urale. Ele s-au unit. în curînd, cu glasurile vibrînd de bucurie ale locuitorilor acestui eroic oraș. Iar ecoul lor se revărsa tumultos peste pămîntul patriei eliberat în întregime, în timp ce primele raze ale răsăritului de soare se arătau, roșii, de după coline...
«pit. NICOLAE TABACU
Omagiu ostașilor romîni
Solemnitatea dezvelirii
unui monument in orașul Cărei
Elevii clasei a VIII-a C de la Școala de 8 ani Strehaia însoțiți de tov. profesor Ciuhat Vasile au făcut o vizită muncitorilor Uzinei Electrice din localitate.
Scopul vizitei era de a cunoaște mașini și aparate despre care noi învățasem cu cîteva zile înainte la școală Deci, o prețioasă legătură între cunoștințele teoretice cu cele practice. Gazdele ne-au în- tîmpinat bucuroase și ne-au condus prin secțiile uzinei. Rînd pe rînd, am văzut aparate, ca: voltmetre, ampermetre, transformatori de înaltă tensiune, materiale electro-izolante, și multe alte lucruri interesante. Avînd aparatele în fața noastră explicațiile tov. profesor au fost mai ușor și mai temeinic înțelese.
BLAJU GERMINIA elevă
Uzinele Mai"-Ploiești.Inginerul proiectant Nelu Desculțu și tehnicianul pro. iectant Gheorghina Săndu- lescu, evidențiati în întrecerea socialistă, lucrînd la un
nou proiect.Foto: ION V1SLAȘU
interesantconcurs
Zilele trecute la cinematograful „1 Mai" din orașul Comă- nești, cu ocazia rulării filmelor rominești „Pagini de istorie1* și JRominia, orizont a fost organizai un concurs „Cine știe, răspunde** pe tema acestor filme. Cei peste 600 de elevi din oraș prezenți în sala cinematografului cu urmărit cu viu interes concursul. Răspunsurile date de concurenți sint verificate cu secvențe din film.
Elevn Ion Andrei, Maria N icu- lacu. Meria Rotaru, Maria Nichi- • v ți Alexandrina Boca, pentru rsfpimsurile frumoase și exacte
fort premiați.
CALITATEAASCENSOARELOR
Ziarul nostru a publicat cu cîtva timp în urmă două articole referitoare la calitatea ascensoarelor în care se făceau unele observații și la modul în care acestea sînt întreținute și reparate. In numărul de astăzi publicăm răspunsul primit de la întreprinderea „Ascensorul"-București.
*
Miercuri, a avut loc în orașul Cărei solemnitatea dezvelirii monumentului ridicat în amintirea ostașilor armatei romîne căzuți în luptele pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist
La solemnitate au luat parte conducători ai organelor locale de partid, de stat și obștești, depu- tați ai Marii Adunări Naționale, generali și ofițeri superiori, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderile și instituțiile din localitate, cetățeni din comunele și satele vecine.
A fost intonat Imnul de stat al R. P. Romîne.
Solemnitatea a fost deschisă de tov. Gheorghe Pop, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Maramureș.
A luat cuvîntul tovarășa Constanța Crăciun, membru al C.C. al P.M.R., președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, care a arătat că monumentul ostașului romîn de la Cărei, valoroasă realizare a binecunoscutului sculptor băimărean, Vida Geza, artist al poporului din R.P. Romînă, evocă acele zile eroice de toamnă cu 20 ani în urmă, cînd armata romînă, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, a luptat pentru izgonirea definitivă a trupelor hitleriste de pe teritoriul țării noastre, parti- cipînd mai departe la război cu toate forțele, pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei hitleriste. Monumentul este un omagiu adus patriotismului, eroismului și spiritului de sacrificiu de care au dat dovadă ostașii romîni în lupta pentru eliberarea țării. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și al guvernului Republicii Populare Romîne, vorbitoarea a transmis un cald salut tuturor celor care au luat parte, în aceste locuri, la lupta pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist, oamenilor muncii din regiune. Jertfele soldaților și ofițerilor romîni, ale formațiilor patriotice și ale tuturor luptătorilor antifasciști, care în frunte cu comuniștii și-au dat viața pentru cauza sfîntă a libertății patriei, sîngele vărsat de ostașii sovietici pentru izgonirea trupelor fasciste de pe teritoriul țării noastre, au rămas de neuitat și vor rămîne veșnic vii în sufletul poporului nostru.
Generalul de armată Iacob Teclu, membru al Consiliului de Stat, a evocat momente din luptele duse în urmă cu 20 de ani de ostașii romîni și ostașii sovietici, acțiunile întreprinse pentru zdrobirea ultimelor rezistențe hitleriste. Astfel, la 25 octombrie
întregul teritorfa eliberat
Generalul-cclocel Costin Ionașat fa al Diviziei a care a lupCat =azona, a evocat lapteie tra eliberarea erasafai
A luat apoi cuvintu! tov. Iosrf Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R., care a arătat câ locuitorii orașului Cărei au primit cu deosebită bucurie hotărirea partidului și guvernului de a ridica acest monument, participînd cu însuflețire, prin muncă patriotică, la înălțarea lui. Vorbitorul a înfățișat înflorirea Maramureșului în cei 20 de ani de Ia eliberarea patriei.
După dezvelirea monumentului, întreaga asistență a păstrat un moment de reculegere în memoria ostașilor căzuți pe cîmpul de luptă. Apoi, la soclul monumentului au fost depuse coroane de flori din partea Ministerului Forțelor Armate, Comitetului regional Maramureș al P.M.R., Sfatului popular regional Maramureș, Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul antifascist, din partea organizațiilor regionale de masă și obștești, a întreprinderilor și instituțiilor din Cărei.
Cei prezenți la solemnitate au primit defilarea companiei de onoare.
••------
Televiziune
I IIIIIIIIII I
JOI 22 OCTOMBRIE 1964
In jurul orei 17,30 — Jocurile Olimpice — Tokio, 1964. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Pentru copii : Circul Bouglione (partea a Il-a). 19,30 — Clubul tinereții. 20,40 — Versuri închinate ostașilor noștri. 20,55 — Filmul artistic „Copiii minune". în încheiere: Poșta televiziunii, buletin de știri, buletin meteorologic.
CONSTANTIN SUMAN corespondent voluntar
aa
Monumentul din orașul Care! ridicat In amintirea cs*.zt:.of romîni căzuți în lupta pentru eliberarea patriei
Păcală“in mijloculcelor mici
§4-
de
BILANȚ RODNIC
(Agerpres)
Cronica
M ndrăzneala și în a* celași timp tempe- ranța gestului însoțesc intrarea în literatură a lui Ion Alexandru. Modalitatea lui poetică
este încă în formare atestînd un stadiu al experienței după cum o mărturisește și titlul. E aici și îndrăzneala pe care ți-o dă siguranța că ai de transmis lumii sentimente inedite și conștiința unei instabilități a formelor și mijloacelor de expresie. Cu această plachetă ne aflăm încă în laboratorul unui poet autentic dar neformat, nebulos. Cîteva trăsături, și chiar un contur, se pot încerca, rămînînd ca evoluția poetului să le înlăture sau să le confirme. Sigur este că ne aflăm în fața unui tînăr cu o capacitate de a vedea și a vorbi poetic nouă. Ion Alexandru se simte dator sa se înscrie unei tradiții poetice, circumscrisă ardelenismului „Beau lapte din șiștar". departe de a fi numai o poezie a teribilismelor, transmite frenezia contactului cu materia la proporții hiperbolice. Tînărul poet bravează a fi în rînd cu cei care trăiesc viața la dimensiuni voinicești, bravada implicînd elogiul unui fel nerestrictiv, plenar, de a-ți trăi viața. Notele care amintesc tradiția poeziei ardelene sînt multe. E în primul rînd nonconformismul viguros care explodează de cîteva ori în versurile lui, în atitudini baladești de erou popular. Setea de a cunoaște, specifică vîrstei, se întretaie cu epicureismul eroilor de baladă. Și Sadoveanu a celebrat
■ asemenea eroi.
Desl înființat în vara acestui an. ansamblul folcloric al întreprinderii orășenești de con* strucții și reparații din Timișoara a înscris în activitatea sa succese remarcabile. Alcătuit dintr-un taraf de muzică populară, o echipă de dansuri și 8 soliști vocali, ansamblul a prezentat deja la diferite cluburi din oraș trei spectacole. în comuna Săcălăz, Macedonia, Moșnița Veche, Iecea Mică și Sanovița, artiștii noștri amatori au fost oaspeți cu programul „Pe ale noastre plaiuri dragi". Membrii an-
samblului se bucuri de aprecierea tovarăș^cr de munci Printre ei se numiri F muncitorul Ioo Iorga. so’.-ri to- strumenîirt. laureat a! «lui de-al VII-’.ea Concurs al artiștilor amatori. soliștii vocali Cornelia Stoian și Ion ȚȚr'ui soliștii Instrumentiști Petru Lingurar și Francisc MîrheLs. Cîntecele interpretate de ei sint așteptate de colegii de muncă cu bucurie. Răsplata strădaniei lor o constituie deopotrivă aprecierea pe care le-o dau muncitorii întreprinderii și aplauzele vii, la scenă deschisă.
ansamblului nostru folcLone «e pregătesc acum in- *-e-_s fa vederea unui turneu przz cu un nou program. Dirijorul tarafului Ghecrgbe Galetin (care activează la Palatul pionierilor din oraș) ft coregraful Cipru Ci- prian. membru al Casei regionale de creație își petrec o buni parte din timpul lor în mijlocul artiștilor amatori, îndrumă cu competență.
GHEORGHE VĂDĂȘAN corespondent voluntar
îi
Intreprinderea noastră se ocupă de întreținerea și menținerea în exploatare a peste 3 500 de ascensoare cîte sînt montate în Capitală. Răspun- zînd criticii făcute de ziar în legătură cu modul în care colectivul întreprinderii își îndeplinește atribuțiile aș dori mai întîi să expun cîteva considerente.
Parcul de în funcțiune rești are o eterogenă, < _ .că el a fost montat într-o perioadă lungă de timp și într-o multitudine de tipuri. Din a- ceste motive, întreținerea și menținerea lor în funcțiune ridică probleme diferite de ia caz la caz. întreprinderea noastră a fost reorganizată încă din anul 1962, profilîn- du-se pe întreținerea și repararea tuturor tipurilor de ascensoare din București. In fiecare an întreprinderea noastră s-a dezvoltat continuu, organ izîndu-se noi ateliere. Uti- La;-. vechi a fost înlocuit cu
modeme, care permit executarea corectă a pieselor F repereJcr pe care le înlo-
Au fost școlarizați peste 300 mecanici de ascensoare, as.gurincu-ae astfel cadrele calificate necesare întreținerii și reparării în bune condiții a acestora.
Studiul pe care l-am făcut pe baza defecțiunilor ivite, frecvența acestora, precum și observațiile și propunerile făcute de locatari ne-au ajutat să organizăm activitatea de întreținere din ce în ce mai bine. Așa se face ca în prezent parcul de ascensoare este sectorizat teritorial pe maiștri și formații de lucru, care răspund de buna funcționare a lui. Planificarea reviziilor tehnice curente se execută acum ținînd seama de regimul de exploatare și uzură conform graficelor întocmite la începutul fiecărui an.
Acestea sînt măsurile luate de noi. După cum se vede însă nu puține sînt cazurile cînd locatarii, pe deplin justificat, sînt nemulțumiți de modul cum funcționează as- censoarele care-i deservesc.
Pe lîngă o întreținere corectă și la timp, menținerea în stare normală de funcționare depinde și de modul cum sînt
executate reparațiile planificate. Or, în această privință nici noi și nici deținătorii de ascensoare nu am găsit încă formula cea mai potrivită de planificare a unor asemenea lucrări, deși inițial se stabiliseră cîteva măsuri bune. Din păcate însă ele nu au fost în- trutotul respectate și bineînțeles că vina este a noastră. Iată însă și un alt aspect :
Numărul mare de defecțiuni sînt cauzate de superficialitatea cu care sînt executate u- nele ansamble și sub ansarable, de montarea necorespunzătoare a acestora. Consider că ceea ce s-a făcut pînă a- cum în această direcție este prea puțin.
literarăE locul de a spune că poezia
lui deși deschisă avid spre spațiu, natură, materie, are yurse conceptuale livrești. O listă de scriitori, care se poate presupune că l-au pasionat, ar fi lungă. Cităm pe Esenin, Labiș, Beniuc, Sadoveanu. Ecourile din ei sînt vizibile și mai ales o asemenea constatare ne face să afirmăm nebulozitatea formării. Poetul este un om care-și caută propriile coarde în coardele altora tinzînd în același timp la contu-
deamnă U devin! r.eig, sau creangă, sau dnua, peste peste rîu, împingîndn-J (£3 ti spre dorința de a se coc:_ț. cs materia. Dar sub acest tel dcu de a schița dementele naturii, se afla și o ginire poetică proprie tinerilor creatori, încă nedesghiocată din oncfeul ei, încă neevaluată în propoziții. Fiind absolut convinși de superioritatea rațională p aptritaula omului, de caparitoim hâ constructivă și de inverse. jă ivind în minte întreaga istorie a civilizației ei se pot împrieteni lucid cu elementele naturii care nu mai sînt simțite ca adversare. De superioritatea morali a omului se ocupă și alte poezii care
Comentatorii sînt unanim de acord că Ion Alexandru are acel inimitabil timbru propriu care se cere poeziei adevărate. A căuta însă noutatea numai în expresie sau într-un metaforism personal ar însemna să-i sărăcim de sensuri poezia. Nouă, e realitatea psihologică a poeziei lui. Ion Alexandru se anunța a fi dintre acei poeți care rămîn personali chiar abordînd ritmurile precursorilor. Fermentul timbrului propriu îi vine din procesul de autodefinire spirituală în care sentimentele se transformă treptat în concepte dînd profunzime gindirii. „Cum să vă spun* și „Sentimentul mării* poemele care dovedesc și timbrul propriu
ION
„Cumrarea unui ideal uman și a unui fel de a gîndi propriu. Nu e absentă, de aceea, nici ținuta polemică a poeziei lui ori încercarea de a se deslipi de idoli pe care, cum am spus, uneori doar îi bănuim. O poezie ca „Ploaia" marchează unul din aceste momente. E reconsiderarea unui simbol poetic, a unui fenomen natural ales să ilustreze asediile sufletești, monotonia vieții, plictisul, stările crepusculare, dezintegrarea sufletească. La Ion Alexandru ca și la Ana Blandiana tonalitatea nu mai e apăsătoare, morbidă. Ploaia îl vitali- zeaza, îi dezleagă elanurile, îi mărește pofta de viață, îl în
ALEXANDRU:
să vătocmai legătura de între generații.fondul protestatar poezia „Monumen-
fac evidentă nezdruncinat
Pe lîngă antirăzboinic tul", de pildă, în care oamenii mențin printrei ei pe cei morți simbolizați într-un monument comemorativ, e prezent aici sentimentul unei comunicări cu cei care au fost, al tradiției, conștiința că cei în viață reprezintă cea mai recentă prelungire a unei grupări umane care, a urcat prin generații și muncă o scară istorică : „Lumea toată ține cont de prezența celor căzuți, / Ca și cum ei n-ar fi morți, / Ci s-ar fi întors cu adevărat în mijlocul satului /De pe timpul de luptă".
ascensoare aflat * astăzi în Bucu-
structură foarte datorită faptului
Pe urmelematerialelor
publicateColectivul întreprinderii de
fabricație și montaj ascensoare (I.F.M.A.) nu a făcut totul pentru ca noile instalații să funcționeze corespunzător.
Sîntem de acord cu critica făcută că și colectivul nostru se face răspunzător pentru modul defectuos în care se face încă exploatarea unor instalații de ascensoare. Lipsa de grijă pe care uneori o exercită unele echipe de întreținere duce în mod inevitabil la nemulțumire în rîndu- rile locatarilor. O deficiență pe care va trebui să o lichidăm în cel mai scurt timp este și aceea care se referă la oprirea simultană a mai multor ascensoare din același bloc pentru revizia generală. Lucrăm în prezent la planificarea mai judicioasă a reviziilor și reparațiilor, avînd garanția că prin aceasta vom elimina
multe din neajunsurile semnalate. Paralel cu aceasta ne ocupăm cu toată atenția de îmbogățirea cunoștințelor profesionale a tuturor muncitorilor. Pe lingă instructajele periodice care le facem în prezent vom trece la organizarea de cursuri de ridicare a calificării în care vom căuta să a- dîncim noțiunile necesare muncitorului trimis să efectueze o depanare sau o revizie. în același timp vom întări controlul tehnic asupra lucrărilor executate de echipele de întreținere.
în activitatea desfășurată pentru îmbunătățirea regimului de funcționare a ascensoarelor întîmpinăm însă și unele greutăți chiar din partea celor care le folosesc. Sînt situații cînd, ignorînd instrucțiunile de folosire, o parte dintre locatari provoacă deranjamente în instalații, care de cele mai multe ori se soldează cu scoaterea din funcțiune pe cîteva zeci de ore sau chiar zile. Ascensorul devine cîte- odată punctul de atracție al copiilor. In fiecare din aceste cazuri locatarii au datoria să intervină prompt, preîntîmpi- nînd astfel defecțiunile sau, în cazuri și mai grave, accidentele. Fac această remarcă pentru că dintr-o statistică a noastră rezultă că asemenea cazuri se ivesc încă destul de des.
Concluzia care se desprinde din cele arătate pînă acum este limpede. în cel mai scurt timp vom lua măsuri pentru ca instalațiile, cu care sînt dotate blocurile de locuințe și clădirile social-culturale, să aibă o funcționare sigură și permanentă.
Ing. LUCIAN TONE director
întreprinderea „Ascensorul" București
spun“dar și procesul hii generator au fost și cde mai remarcate. Sint toate de un lirism grav, reflexiv : „Marea m-csculla tăcut. / Șt-a rămas ca la început, / Eu cu mine, ea cu ea, i Teama doar ne stăpinea, / Ritmul monoton al meu, ! Fluxu-l înnoia mereu, ' Și-am înțeles acum ‘ Că sint la început de drum". In cele două poeme aspectele sînt ale unei călătorii prin lume cu scopul cunoașterii generale și mai ales de sine. Poezia se realizează aici printr-o notație obiectivă a senzațiilor și gîndurilor. Ca în descărcările memoriei involuntare orizontul e invadat de culori, tonuri* forme sau sensuri pe care
poetul se străduie să le organizeze. E anticiparea unui proces de maturizare, o depășire a vîr- stei. In contradicția dintre candoarea vîrstei și tentativa de a ieși din adolescență stă noutatea realității psihologice. De necesitatea maturizării pretimpurii vorbesc multe din versurile lui. Dorința de a se înregimenta cit mai curînd, luînd grav toate problemele existenței, sînt semnele adolescenței proprii lui Ion Alexandru. „MînzuT4, dincolo de factura eseniană, vorbește despre o acceptare conștientă a maturizării pretimpurii. în „Mînzul" adolescentul caută momentele care îi grăbesc maturizarea chiar u- nele interzise vîrstei. Cel mai fertil contact poetic e acela cu poezia lui Labiș, cu adolescența acestuia în care candoarea este un program pe care apoi și-1 abjură cerind o precoce maturizare tinerilor, o vigilență a conștiinței, necesitatea de a depăși candorile. In mesajul său Labiș cădea a înțelege că întîrzierea în candoare este o vină egală cu vina indiferenței sociale sau a blazării din care motiv pornea lupta cu inerția. Ion Alexandru pleacă de la poezia acestuia ca de la un dat El e conștient că reprezintă o altă generație : „Pe mine toți soldații lumii plîngînd m-au sărutat / Și-am fost găsit în poze prin mii de buzunare 1 Cu mii de tați în șanțuri am fost inmormîntat / Și moartea mea de-atuncea și-acum mă doare". Totodată el preia problematica poeților anteriori. Ion Alexandru alături de Ana Blan- diana sînt voci promițătoare în corul noii generații datorită noilor realități sufletești care capătă expresie în poezia lor.
M. UNGHEANU
La Școala de muzică nr. 2 din CapitalăFoto: AGERPRES
CINEMATOGRAFESTRĂINUL — cinemascop (ambe
le serii) rulează Ia Patria (orele 10; 13,30; 17; 20,30), Luceafărul (orele 10; 13,30; 17 , 20,30), Grivita (orele 9,30; 13; 16.30 , 20), Melodia (orele9.30, 13; 16,30; 20). CARL VONOSSIETZKY- rulează la Republica (orele 9,45; 12; 14,15; 16,45; 19; 21,15). GHEPARDUL — cinemascop (ambele serii) rulează la Victoria (orele 9,30, 13; 16,30 , 20), Flamura (orele 9,30, 13, 16,30,20) . HATARI (ambele serii) rulează la București forele 9,30, 13, 16,30; 20), Giulești (orele 9,30: 13; 16,30; 20) COMISARUL MAIGRET SE ÎNFURIE rulează Ia Capitol (orele 9,30, 11,45, 14, 16,30, 18,45;21) , Excelsior (orele 10; 12,15; 15,30; 18, 20,30), Modern (orele 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15). ACCATTONE rulează la Festival (orele 9,45; 12, 14,15; 16,30; 18,45; 21), Dacia (orele 9,45, 12, 14,15;16.30, 18.45, 21), Rahova (orele 10.30: 15,30: 17,45 : 20), Volga (orele 10; 12.15, 15,30, 18; 20,30). CIO- CIARA rulează ’a Central (orele9.30, 11,45, 14, 16,15, 18,30, 20,45), Arta (orele 15,30, 18; 20,30). COLABORATORUL CEKA rulează la Lumina (orele 10: 12,30; 15; 17,45; 20,30), Tomis (orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18.15, 20,30). Aurora (orele 10, 12.30, 15,45, 18,15, 20,30). BĂRBAȚII rulează la Union (orele 16; 18,15; 20,30). JOCURI INTRE-
RUPTE rulează la Doina (orele 11,30, 13,45, 16, 18,15 ; 20,30 (program pentru copii dimineața ora 10), Vitan (orele 16, 18,15, 20,30), Colentina (orele 16; 18,15; 20,30). ȘOFERII IADULUI rulează la înfrățirea între popoare (orele 10; 15,30; 18; 20,30). BRAȚUL NEDREPT AL LEGII rulează la Cultural (orele 15: 17; 19; 21). VIAȚĂ PARTICULARĂ rulează la Feroviar (orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18,15, 20,30). DRAGOSTE LAZERO GRADE rulează la Buzești (orole 14,15; 16,30; 18,45; 21). Popular (orele 10,30, 16, 18,15, 20,30), Pacea (orele 11; 16; 18; 20). CEI ȘAPTE MAGNIFICI — cinemascop rulează la Crîngași (orele 15,30; 18, 20,30). REZERVAT PENTRU MOARTE rulează la Bucegi (orele 10, 12, 16; 18,15; 20,30), Miorița (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Drumul Sării (orele 16; 18; 20). M-AM ÎNDRĂGOSTIT LA COPENHAGA rulează la Cosmos (orele 16, 18; 20). REBELUL MAGNIFIC rulează la Flacăra (orele 14; 16; 18,15; 20,30). MORAL '63 rulează la Munca (orele 16; 18,15; 20,30), A- desgo (orele 14; 16,15; 18,45; 21.) VÎNĂTOAREA — cinemascop rulează la Moșilor (orele 15,30; 18, 20,30). AL NOUĂLEA NUME rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,30). LOCOTENENT CRISTINA rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30).
Centenarul
institutelor
de artă
este cîteva zile vor fi inaugurale o suită de festivități artistice ce vor marca o mare sărbătoare a artei romînești : Centenarul a patru mari institute de artă.
Inițiativa creării unei instituții de educație artistică își are obîrșia încă în a treia decadă a secolului al XlX-lea. Existaseră înainte simple școli de ,,psaltichie“ dar încă la începutul secolului ai XVIH-lea, în rîndurile intelectualilor progresiști încolțește ideea de a inten
sifica răspîndirea culturii laice prin teatru și muzică. în arest scop s-a Iniiinfat la București în 1827 „Societatea literară" cu vădite atitudini revoluționare, avînd în frunte pe C. Cimpeanu. D. Golescu, Gr. Alexandrescu, C. Boliiac și I. Eliade Rădulescu.
Cutând o serie de alte societăți duc la îniiintarea diverselor formații și școli muzicale și dramatice care contribuie din plin la dezvoltarea artei și culturii romînești. In anii transformărilor promulgate sub domnia lui Al. I. Cuza statul ia o serie de răsuri pentru reorganizarea învălămîntului artistic, care se Încheie prin decretul din 6 octombrie 1864 prin care au fost formate cele două Conservatoare în care s-au format timp de un veac unii dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai artei romînești,
Inaugurînd suita de materiale prin care vom reflecta festivitățile legate de aniversarea Centenarului, publicăm astăzi articolul prof. Victor Giuleanu, rectorul Conservatorului bucureștean care creionează rolul pe care l-a avut această instituire de învătămlnt In dezvoltarea culturii și artei romînești. TOKY01904
Povestire
scurtă și simplă Corespondență primită prin telex
de la trimisul nostru special
ILIE PURCARU
O sărbătoare a artei romînești
■ onservatorul bucu- reștean a educat
numeroase generații de muzicieni, care și-au înscrisnumele la loc decinste pe firma
mentul artei romînești. Scopulsău — așa cum a fost enunțatde primul regulament, elaborat în anul fondării — era de a contribui la formarea și răspîndirea gustului muzical în popor.
Cu ocazia Jubileului de 100 de ani al Conservatorului din București aș vrea să aduc în primul rînd, un omagiu tuturor acestor muzicieni și profesori care s-au străduit în decursul unui veac să ne transmită o adevărată tradiție în domeniul didacticei muzicale.
Nume ca acelea ale lui A. Flechtenmacher — primul director al Conservatorului — G. Ștefănescu, D. Popovici, Bayreuth, C. Dimitrescu, D. Kiriac, Gh. Cucu, A. Castaldi, M. Vul- pescu, Șt. Popescu, G. Folescu, I. Nonna-Otescu, C. Brăiloiu, C. Erbiceanu, G. Breazul, P. Con- stantinescu, G. Georgescu, D. Dinicu și alții sînt strîns legate de dezvoltarea Conservatorului nostru, înscriindu-se definitiv în cartea de onoare a acestui institut.
Un mare merit în crearea unei tradiții didactice — muzicale, și în formarea multor generații de muzicieni îl au — fără îndoială — maeștrii noștri mai vîrstnici : acad. M. Jora, I. Chirescu, D. Cuclin, (aceștia și ca foști directori ai Conservatorului), F. Mu- zicescu, M. Negrea, I. Prunner, C. Stroescu, J. Bobescu, C. De- lavrancea, S. Căpățînă, M. Cer- navodeanu care și astăzi se află în mijlocul studenților îndru- mîndu-le pașii.
Ei s-au impus prin exemplul viu de pasiune, abnegație și dăruire în munca la catedră pe care au considerat-o totdeauna la fel de importantă și nobilă ca și activitatea componistică sau de interpretare. La loc de cinste trebuie considerat și George Enescu — profesorul spiritual al Conservatorului— care deși n-a activat oficial la catedră se afla de multe ori prezent în mijlocul
Urmare din pag. I
și teatrale. (La 29 octombrie va avea loc spectacolul cu „Năzdrăvanul occidentului" de Synge, iar la 31 octombrie spectacolul cu „Mitică Popescu" de Camil Petrescu, susținute de studenții Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Cara- giale“).
Remarcabilă se anunță expoziția de artă plastică organizată de Institutul „N. Gri- gorescu" și care va permite vizitatorilor pe de o parte înțelegerea rolului pe care l-a avut Institutul în formarea celor mai importanți artiști plastici romîni, iar pe de altă parte cunoașterea celor mai aemnificative lucrări elaborate în ultimii ani de studenții și profesorii institutului.
Agenda festivităților mai cuprindea sesiuni științifice jubiliare organizate de fiecare din institutele sărbătorite, cu prilejul cărora reputați profe- •ori ai institutelor de artă vor •intetiza roadele experienței lor artistice precum și spectacole oferite în cinstea Centenarului de diverse formații artistice ale țării (printre ele o serie de spectacole organizate în cinstea Centenarului de toate teatrele din țară, pe scena cărora au evoluat generații întregi de artiști formați de institutul bucureștean).
Vasta suită de manifestări artistice care vor fi organizate în cursul săptămînii viitoare, va transforma aniversarea Centenarului într-o reală sărbătoare a culturii romînești care va permite iubitorilor artei să cunoască roadele profundei activități pedagogice și artistice pe care au desfășurat-o decenii în șir institutele de artă sărbătorite.
prof. Victor Giuleanu rectorul Conservatorului „Ciprian Porumbescu"
profesorilor și studenților spunin- du-și cuvîntul său de prestigiu în marile probleme ale dezvoltării vieții muzicale, ale creației naționale, ale învățămîntului muzical. A$a se explică de ce îl în- tîlnim adesea asistînd la examene, participînd la discutarea unor programe de cursuri, făcînd parte din comisiile pentru numirea noilor profesori și în sfîrșit sus- ținînd recitaluri destinate special studenților Conservatorului.
Pornind de la această valoroasă tradiție, învățămîntul muzical superior a căpătat în ultimele două decenii un avînt fără seamăn.
Tn acest răstimp au fost efectuate transformări radicale în profilul Conservatorului, în planurile de învățămînt, în conținutul programelor și cursurilor, în metodele de predare, în munca de organizare și conducere, ca și în ceea ce privește îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață ale studenților și profesorilor.
Sute de tinere talente — avem peste 700 de studenți — își dezvoltă astăzi în noile condiții create, aptitudinile și capacitatea de viitori compozitori, interpreți, pedagogi, muzicologi și critici.
Un distins corp profesoral, nn- mârînd peste 200 cadre didactice, cuprinzînd muzicieni și pedagogi de frunte ai țării noastre asigură creșterea și dezvoltarea tinerelor talente.
Procesul de învățămînt dispune de o complexă bază materială, asigură un local corespunzător, o bibliotecă cu peste 65 000 volume de specialitate și bele
tristică. o discotecă avînd sală de audiții individuale, un studio de concerte și operă — care constituie plăminul artistic al institutului — si oeea ce este mai nou — un studio special de cine- ficare.
După cum vedeți studenții ' noștri au Ia dispoziție, mijloace moderne de lucru la care nici nu se xîsa măcar in trecut.
Fundamentarea științifică a procesului de învățămînt este astăzi un fapt aproape împlinit : s-au elaborat și tipărit tratate, manuale, cursuri, monografii.
Contemporaneizarea repertoriului diferitelor clase de inter- I pretare ca de altfel a întregului proces de învățămînt, este astăzi o preocupare de seamă a cadrelor noastre didactice. O cere viața, exigența artistică.
Conservatorul nostru va marca momentul sărbătoresc al Centenarului printr-o serie de acțiuni care durează aproximativ o săp- tămină.
Sperăm, cu acest prilej, să trecem în revistă forțele noastre artistice : orchestra mare de studenți, corul mare de studenți, orchestra de cameră a studenților, orchestra studioului conservatorului, corul studioului | precum și o serie de alte formații de cameră. Nu vor lipsi nici soliștii vocali și instrumentali. Ne bucurăm că și profesorii noștri — artiști interpreți cunoscuți ca. Arta Florescu. Radu Aldu- lescu, Vladimir Orlov, Cornel Gheorghiu și alții vor apărea și ei pe podiumurile de concert ale Centenarului.
Spectacolele noastre și o serie de alte manifestări vor permite publicului să ia cunoștință directă cu eforturile și realizările u- nuia dintre vechile institute de învățămînt superior ale țării noastre.
CAMPIONI OLIMPICI
Atletism
Valeri Brumei (U.R.S.S.) : 2.18 m la săritura în înălțime.
Bikila Abebe (Etiopia) : 2 h. 12’11 “2/10 la maraton.
Peter Snell (Noua Zee- landă) : 3’38“l/10 în proba de 1 500 m.
S.U.A.: 39“ (nou record mondial) la ștafeta 4X100 m bărbați.
R. P. Polonă: 43“6/10(nou record mondial) la ștafeta 4X100 m femei.
S. U.A. : 3’00“7/10 (nourecord mondial) la ștafeta 4 X 400 m.
Ciclism
Italia — tandem (2 000 m). Germania — urmărire
pe echipe.
Yahting
Willi Kubweide (Germania) clasa „Finn“.
Noua Zeelandă — clasa „Olandezul zburător".
Australia — clasa „5,50 m“.
Bahamas — clasa „Star“.Danemarca — clasa
„Dragon".
Judo
Isao Okano (Japonia) categoria mijlocie.
Scrimă
R. P. Ungară — spadă.
Gimnastică
Vera Ceaslavska (Cehoslovacia) : 77,564 puncte la individual compus.
U.R.S.S.: 381,890 puncte (echipe femei).
75 000 de spectatori (invi- diați, poate, de milioane) au urmărit zilnic în tribunele Stadionului Național, peripețiile din atâtea zile ale concursurilor atletice: ștafeta de 4X400 m, proba de 1 500 m, săritura în înălțime bărbați și în sfîrșit, cea mai spectaculoasă, cea mai dramatică dispută a competiției (dar cite superlative sînt admisibile ?) din întrecerile acestei zile: maratonul.
O cursă spectaculoasă, dramatică și totuși. înainte de toate, plină de o adîncă solemnitate. Prin aceasta, închiderea concursurilor de atletism, mi s-a părut a anticipa — cu o diferență care măsoară, de fapt, nuanțe — festivitatea solemnă a închiderii Jocurilor Olimpice.
Opiniile, în sport, chiar formulate pe foaia încredințată tiparului rămîn desigur subiective, înfeudate în bună măsură unei clipe anume, deosebite, unui principiu „inefabil", unui detaliu. Poate că totuși cuvîntul acesta, „maraton' pus lingi flacăra olimpică ce arde deasupra marelui stadion, să fi creat atmosfera de care vorbeam, aceeași solemnitate pe care am resimțit-o pregnant, in toate clipele competiției.
Dar a mai fost și epica întrecerii, și, nu mai puțin elocvent cadrul ei. Maratonul, proba cea mai „clasică", e proba la care asistă cei mai mulți spectatori, sute de mii de locuitori ai orașului masați pe trotuare. De-a lungul celor 42,195 kilometri, au urmărit întrecerea, au fost la un pas de Bikila, puteau să-l atingă cu mina. Sute de mii de oameni, l-au văzut, de la numai un pas, pe acest tînăr zvelt, numai mușchi, numai nerv, supranumit de japonezi „regele curselor de fond", și care se mișca aidoma unui automat, calm, cu mișcări egale, măsurate parcă la zecimi de secundă. 11 urmăream de pe stadion, dintr-o cabină a re-
porterilor, pe micul ecran al televizorului. Se distanțase de restul alergătorilor și alerga singur prin culoarul de oameni. Străbătea străzi, bulevarde și piețe, cu același pas sigur, egal, cu același calm „clasic", cu o solemnitate ce-ți amintea în unele momente pe eroii mitologiei olimpice. A pătruns, iară, pe stadion, cu 4 minute și 8 secunde înaintea celui de-al doilea clasat, englezul Heatley. Trece prin dreptul flăcării olimpice, a- plaudat de tribunele ridicate în picioare, șprintează pe ultima sută de metri și, trece linia de sosire.
Statuarul erou din mitologie iese din stampă, redevine viu ; este acum un tînăr vesel și degajat, care se dă peste cap pe gazon, rîde copilărește, sare într-un picior, salută publicul după codul sportiv al veacului XX. Cîteva minute mai tîrziu, îl pîndesc cînd părăsește pista cu pasul său elastic, respirînd profund, dar egal.
„Scuzați-mă, îi spun, aș vrea să vă întreb...".
Nu-l mai întreb nimic. Are un zimbet atît de fericit, de total, îneît orice cuvînt ar fi de prisos.
O scurtă și simplă povestire despre un tînăr sportiv care a ciștigat o medalie de aur. O clipă din timpul atît de bogat al Olimpiadei, un moment neuitat de tinerețe și frumos.
★
• Astăzi, echipa feminină de volei a țării noastre joacă cu echipa R. P. Polone. Echipa învingătoare din acest meci va obține medalia de bronz. Echipa masculină întîlnește echipa Japoniei. Cicliștii vor lua startul în proba de fond, fotbaliștii vor juca cu echipa Iugoslaviei, iar sabreurii vor evolua în competiția pe echipe.
Caiaciștii și romini in
canoiștii finale
Secvență de pe Stadionul Național
Primirea de către
Lucrări practice în laboratorul de mașini hidraulice al Institutului Politehnic din București
Lumina(Urmare din pag. I)
trucție, în 1958 a plecat din nou la Paroșeni, la turbina 3; tot în 1958 a lucrat la Grozăvești...
Și așa zece ani! Ani în care a urmat îndeplinirea stagiului militar (ca peste tot, și aici, Costache a răspuns la chemările care i-au fost adresate reluînd de la capăt învățarea unei meserii noi, total deosebite — cea de radiotelegrafist, ajungînd comandant de stație mijlocie și mare), perioadă după care a urmat din nou lucrul în termocentrale — 3 ani la Brazi, altul la Pa- roșeniși,în sfîrșit în iulie 1964 a ajuns la Termocentrala București Sud, unde se află acum. Ani în care ziarele a patru sau cinci regiuni au scris despre faptele lui, încă de pe cînd era la școală.
Cravata de pionier a primi-
(Urmare din pag. I)
crători la cîmp acum, vin la grajd doar la orele de muls. Restul lucrărilor, curățenia, transportul furajelor, adăpatul etc., le fac ceilalți tineri.
Inițiative valoroase au avut și tinerii din comunele Uliuc, Uivar și Otelec din raionul Timișoara, Cozmești, Mogo- sești și Hormănești, raionul Pașcani, Crasna, Treznea, raionul Zalău etc. Muncind alături de vîrstnici, inițiind numeroase acțiuni, tinerii din a- ceste unități au adus o contribuție prețioasă la grăbirea ritmului de lucru, la eliberarea
Zile hotărîtoarepentru semănatul griului
terenului. Și nu întîmplător în aceste gospodării mecanizatorii au pregătit și pregătesc un bun pat germinativ pentru cultura griului, iar semănatul se apropie de sfîrșit.
• Și doar un răzor îi desparteGospodăria colectivă din co
muna Bălțați, raionul Pașcani, are terenurile lipite de cele ale G.A.C. Ruginoasa. Condițiile de muncă au fost prin urmare identice. Dar, pe cînd colectiviștii din Ruginoasa sînt fruntași pe raion la recoltatul culturilor tîrzii și însă- mînțarea griului, cei din Bălțați au cele mai slabe rezultate. De unde provin diferențele ?
— Cît timp grîul a fost în-
sămînțat în miriște treaba a mers bine, spunea șeful brigăzii de tractoare. Cînd s-a ajuns la suprafețele ocupate
La G.A.C. Bălțați colectiviștii n-au ridicat la timp cocenii de pe cîmp, lăslndu-i In glugi dese. Din această cauză tractoriștii nu pot face ară
turile de toamnă...
cu culturi tîrzii, ritmul de lucru a scăzut brusc. Au fost zile cînd n-aveam unde să arăm. Munca nu era bine organizată. Toți colectiviștii au fost repartizați la recoltat. Cocenii au fost tăiați și strînși în glugi mici, dese și lăsați pe loc. Din cauza aceasta n-am putut să arăm nici o palmă de teren zile în șir.
Sînt gospodării colective unde recoltatul porumbului se desfășoară foarte încet. La Butea și Mitoslovești, suprafețele reeditate erau foarte mici, iar în urmă cu cîteva zile colectiviștii din Valea Seacă nici
nu începuseră culesul. Aceasta este cauza principală pentru care într-o săptămînă în raionul Pașcani viteza de lucru la semănat a fost cu aproape 3 200 de hectare mai mică de- cît cea planificată.
Aceiași factori stau la baza încetinirii ritmului de lucru și în G.A.C. Ivanda, Diniași și Peciul Nou din raionul Timișoara : terenul este eliberat cu întîrziere de coceni, capacitatea de lucru a tractoarelor și celorlalte mașini agricole este folosită incomplet, însă- mînțările se desfășoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător.
• Se așteaptă răspunsul mecanizatorilor
IfRx'!• V
Slalom uriaș printre coceni...Desen de M. CARANfIL
Iată și o situație inversă :Colectiviștii din comuna
Samsud. raionul Zalău au asigurat din timp condiții bune pentru ca mecanizatorii să poată folosi mașinile la întreaga capacitate. Viteza de lucru este însă mică. Din cele patru tractoare care deservesc această unitate, două sînt defecte. Unul nu va mai fi utilizat în acest ar., iar la celălalt se mai lucrează încă la reparații.
Tractoarele mecanizatorilor K. Naghi și Francisc Silaghi din cauza întreținerii necorespunzătoare se defectează foarte des. Pentru a nu le „obosi" prea tare cei doi mecanizatori încep lucru cu cîteva ore mai tîrziu și-1 termină cu cîteva mai devreme. Piesele de schimb necesare pentru o u- zură normală lipsesc. Cum să înlături defecțiunile la timp pentru a menține mereu în
brazdă tractoarele ? Ca urmare viteza de lucru este în fiecare zi cu aproape 6 hectare mai mică decît cea planificată.
La Arghireș în același raion, doar o treime din numărul semănătorilor lucrează, într-o singură zi în raionul Zalău din cele 321 de tractoare, 46 nu erau folosite, fiind defecte. Mai este de mirare că în acest raion viteza zilnică de lucru planificată a fost realizată în proporție de numai 53 la sută ?
’★
Mai sînt deci mari posibilități de grăbire a ritmului la însămînțări. înlăturarea cauzelor rămînerii în urmă în unele gospodării colective depinde de înseși aceste gospodării, de buna organizare a muncii în campania de toamnă. Se impun următoarele lucruri : să fie grăbită eliberarea terenurilor de culturile premergătoare, iar tractoarele și celelalte mașini agricole să fie folosite la întreaga capacitate. Organizațiile U.T.M. din G.A.C. trebuie să mobilizeze un număr sporit de tineri la recoltatul porumbului, grăbind astfel ritmul de eliberare a terenului, iar grupele U.T.M. din brigăzile de tractoare să se ocupe cu grijă de tinerii mecanizatori pentru ca aceștia să-și îngrijească și exploateze mașinile în cele mai bune condiții.
După echipajele noastre de caiac feminin și de canoe, care în urma întrecerilor de marți se calificaseră direct în finale, miercuri au obținut dreptul de a participa în finale și echipajele noastre masculine de caiac.
Echipajele noastre au ocupat primele locuri în semifinale. Astfel, la caiac-1 Aurel Vernescu a cîștigat seria a Il-a a semifinalei cu timpul de 4’03“35/100, întrecînd pe suedezul Petersson, pe englezul Willson și pe canadianul Simonik, Celelalte două serii semifinale au fost cîștigate de Hansen (Danemarca) — 4’03“00 și Pfaff (Austria) - 4’03“53/100. La caiac dublu, echipajul nostru Ivanov — Nîcoară a cîștigat a doua serie semifinală cu 3’49“02/100, întrecînd pe reprezentanții Danemarcei, Italiei și Canadei. Celelalte semifinale la caiac-dublu au revenit echipajelor Suediei și Olandei. în sfîrșit, la caiac-4, echipajul R.P.R., format din Cuciuc, Sciotnik, Turcaș și Vernescu s-a clasat primul în seria sa semifinală cu 3’24“22/100, întrecînd echipajele Iugoslaviei, Australiei și Angliei. Celelalte două semifinale au fost adjudecate de echipajele Germaniei și U.R.S.S.
Toate probele finale la caiac masculin, caiac feminin și canoe se dispută astăzi. Sportivii romîni *vor evolua în toate cele 7 probe finale de caiac-canoe.
vicepreședintele
Consiliului de Miniștri
Gheorghe Gaston Marin,
a ambasadorului Italiei
Marți, 21 octombrie 1964, vicepreședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gaston Marin, a primit în audiență pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Italiei la București, Alberto Pa veri Fontana, în legătură cu plecarea sa definitivă din Republica Populară Ro- mînă.
----- • < —
Descoperiri
arheologice într-o așezare dacică des
coperită la Oncești, raionul Sighet a fost găsit un bogat material ceramic. în decurs de sute de ani, așezarea a fost acoperită de un strat gros de pămînt, iar în secolul XIV cnejii maramureșeni și-au înălțat în acest loc reședința lor, din care s-a păstrat pînă astăzi un turn de piatră.
(Agerpres)
’’’ ■ y nrrrrv •. r»irnnrrre<. re rfrrf^nss
are chipul lort-o în 1949, fiind elev la Școala elementară din Răcari- Titu, carnetul de utemist l-a primit în 1952 la Școala medie tehnică C.F.R. din București, candidat de partid a devenit în 1958 pe șantierul Paroșeni, iar membru de partid în 1959, fiind militar. Trecînd din șantier în șantier a urmat liceul. La Brazi a urcat categoriile 7 și 8 de calificare, cele mai înalte. Pe soție a cunoscut-o la Ploiești, nunta a făcut-o la Paroșeni... Acum, pînă la terminarea noii termocentrale se află în București. Pe urmă... „Pe urmă — unde ne va redistribui întreprinderea...", îmi spunea el.
A fi „redistribuiți" înseamnă în limbajul constructorilor a fi trimiși unde este nevoie de ei. Există undeva un colectiv de specialiști care gin- dește la nivelul sarcinilor e- nergeticii din întreaga țară, a tuturor lucrărilor de montaj, colectiv care cunoaște specialiștii de bază din toate șantierele și-n raport de nevoi îi distribuie în cutare sau cutare loc. Un telefon : „Costache te duci să ajuți echipa de mon- tori de la Pitești. E nevoie să urgentăm lucrările acolo". A lăsat un înlocuitor la Paroșeni și a plecat la Pitești. „Te duci la Hunedoara..." S-a dus. „Te duci la Reactorul A- tomic..." S-a dus.
Pe lista oamenilor de bază, ba chiar în fruntea listei se află și numele lui Raica. A avea un asemenea loc înseamnă o mare prețuire dar înseamnă și multe obligații personale, înseamnă răspundere, înseamnă că n-ai voie să te dai bătut. Ninge, plouă, e vară, e iarnă — oriunde e nevoie, te duci.
Am avut curiozitatea să văd ce poate scrie într-o autobiografie un om ca Raica, ultima autobiografie fiind făcută de el cu prilejul primirii în rîn- dul candidaților de partid, anul trecut. Trei file — în atît erau rezumați cei 28 de ani de viață ai lui Raica. Începea simplu: „Subsemnatul, m-am născut la Sibiu, unde am absolvit școala profesională. La 16 ani am plecat pe șantier..." Simplu, fără nici o vorbă mare, Raica enumera apoi pe cele trei pagini datele esențiale ale vieții lui. „Din septembrie 1953 pînă în noiembrie 1953 am montat o turbină la Sadu V; din noiembrie 1953 — decembrie 1955 am lucrat la montarea turbinelor de la Sîngeorgiu de Pădure ; din decembrie 1955 — ianuarie 1956, am montat o turbină la Paroșeni; din ianuarie 1956 — septembrie 1956,
altă turbină la Sîngeorgiu de Pădure; din septembrie 195S — ianuarie 1957 am participat la montarea Unei turbine la Borzești; din ianuarie 1957 — august 1957 am lucrat la mon- tarea Reactorului Atomic...".
Și așa mai departe, urmînd în ordine — Termocentrala Govora, din nou Termocentrala Borzești, Bicazul, Brazii, Fîntînele, C.E.T.-Reșița, Danubiana... Aproape nu lipsește construcție termo sau hidroenergetică din ultimii 12 ani la care Raica să nu fi participat.
Cîteva fraze intervin — ici, colo — în această biografie ca de pildă: „Fiind la Borzești am primit Medalia Muncii întrucît am contribuit și eu la montarea termocentralelor aici enumerate..."
„Am contribuit” — acestea sînt singurele cuvinte de autoapreciere din biografia lui Raica. Modestia lui, ne spuneau tovarășii din conducerea întreprinderii, nu ne poate însă face să uităm că pentru punerea în funcțiune a termocentralelor și hidrocentralelor el a făcut lucruri deosebit de importante, fiind astăzi unul dintre cei mai buni specialiști ai noștri în centrarea axelor motoarelor de turbine — operație deosebit de grea. Paralel cu munca pe șantier Raica a absolvit școala de maiștri cu calificativul „excepțional", lucrarea sa de diplomă fiind expusă la Muzeul tehnic.
Și argumentele vin să vorbească despre tînărul constructor nu numai privind pregătirea. sa profesională, dar și despre seriozitatea lui, despre spiritul lui de disciplină, despre pasiunea cu care muncește. Un singur exemplu — montarea celei mai mari turbine din țară, cea de 150 MW de la Paroșeni unde el a fost maistru. Deși începerea lucrărilor a întârziat cu o lună și jumătate din cauze obiective, turbina a intrat în funcțiune cu 20 de zile înainte de termenul inițial stabilit.
Maistrul Raica a fost acolo vioara întîi, n-a făcut deosebire dintre zi și noapte dar, găsind, probabil, că aceste a- mănunte ar semăna a laudă el nu le-a trecut în autobiografie. Enumerînd numai locurile unde a lucrat se adresează organizației de bază „cu rugămintea de a aprecia dacă merită 6â-și realizeze visul de a face parte din rîndul membrilor de partid”
Simplu, emoționant de simplu !
...Dar de fapt ce altceva mai trebuia spus aici cînd singure faptele biografice ale acestor băieți spun totul despre ei, ca muncitori, ca oamenii
III
X,
Paris:Sesiunea conferinței
U.N.E.S.C.O.PARIS 21. — Coresponden
tul Agerpres, Georges Dascal, transmite : Ședința din 21 octombrie a celei de-a 13 sesiuni a Conferinței generale U.N.E.S.C.O., s-a deschis la ora 10 sub președinția lui Paulo deBerreti Carneiro, președintele sesiunii a 12-a. Ședința a fost consacrată discutării or- dinei de zi și primirii de noi membri în organizație.
După-amiază, ședința plenară a ales ca președinte al celei de-a 13-a sesiuni pe No- rair Sissakian, secretar științific principal al Prezidiului Academiei de Științe a U.R.S.S., membru al delegației sovietice.
It
In ședință s-a continuat după aceea discutarea ordinei de zi a lucrărilor sesiunii, care cuprinde programul de activitate a U.N.E.S.C.O. pe perioada 1965—1966, precum și proiectul de buget pe aceeași perioadă.
în același timp a început constituirea comisiilor și comitetelor de lucru, urmînd să fie terminată această operațiune în cursul zilei de joi.
Discuția generală va începe vineri, 23 octombrie, iar lucrările celei de-a 13-a sesiuni a Conferinței generale U.N.E.S.C.O. vor continua pînă la 19 noiembrie.
Ședința Consiliului
de Miniștri francez. PARIS. — In cadrul obișnuitei
ședințe săptămînale a Consiliului de Miniștri, care s-a ținut miercuri la Paris sub președinția generalului de Gaulle, au fost discutate un grup de probleme actuale, printre care rețin atenția cele privitoare la relațiile Franței cu Piața comună.
După cum a declarat intr-o conferință de presă la sfirșitul consiliului, ministrul informațiilor, Alain Peyrefitte, „președintele republicii și guvernul au subliniat că Franța va înceta de a mai fi membră a Comunității Europene (Piața comună — n.r. clacă nu se va organiza o piață agricolă, așa cum s-a convenit".
Această hotărîre, care constituie de fapt un nou ultimatum francez adresat partenerilor săi c]in Piața comună și mai ales Germaniei occidentale, care se o- pune categoric unei politici de armonizare a prețurilor la produsele agrare, a fost adoptată în urma unui raport prezentat de ministrul agriculturii, Pisani, întors de la Bruxelles, unde a participat la întîlnirea de două zile a miniștrilor agriculturii din Piața comună. Comunicatul dat pv-
--------- •-
WASHINGTON:
Reuniunea guvernului
S. U. AWASHINGTON. — La Casa
Albă a avut loc marți seara o reuniune a guvernului american care a trecut în revistă, potrivit agenției U.P.I., „unele probleme ale situației interne și internaționale". După reuniune, președintele Johnson a dat citire unei declarații făcute presei și televiziunii, rezu- mînd principalele concluzii ale problemelor discutate. Re- ferindu-se la evenimentele internaționale din ultima vreme, Johnson a declarat că „a- ceste evenimente nu indică în prezent vreo schimbare în politica externă a S.U.A.". Statele Unite, a subliniat el, vor continua să-și mențină și să întărească pregătirile de apărare împotriva oricărui act de agresiune, dar, în același timp, ele vor trebui să asigure atît pe aliați cît și pe adversari că singurul lor obiectiv este d}e a tinde spre o lume a păcii și dreptății". „In timp ce va trebui să urmărim cu atenție situația internațională, a declarat președintele, este foarte important ca economia țării să țină un nivel care să garanteze atît împotriva inflației cît și a recesiunii".
Ill
Moscova:
Conferința de presăa primului echipaj cosmic
Prezidiul Academiei de Științe a U.R.S.S. și Ministerul Afacerilor Ex
terne al U.R.S.S. au organizat miercuri la amiază în clădirea universității „Lomonosov* o conferință de presă consacrată zborului navei cosmice „Voshod".
Marea sală de spectacole era plină pină la ultimul loc cu oameni de știință, ziariști sovietici și corespondenți ai presei străine. Conferința de presă a fost deschisă de Mstislav Keldiș, președintele Academie de Științe a UJLSS- E1 a sublinia: succesele cosmonauticii sovietice care a rezolvat numeroase și complexe probleme științifice legate de pătrunderea omului in Cosmos.
Nava „Vosbod*. a declarat președintele Academiei de Științe a U-RS-S- se deosebește esențial de seria navelor „Vostok". Pentru prima oară, cosxnonauții au efectuat zboruri fără costume de scafandru și fără sistem de cata- pultare.
In continuare vorbitorul a relatat că primul zbor al navei cosmice cu mai multe locuri „Vosbod* a fost planificat pentru 24 de ore dar că posibilitățile de funcționare a a- paraturii erau mult mai mari.
A luat apoi cuvîntul comandantul navei. Vladimir Komarov. El a spus că noua navă cosmică pe care a pilotat-o este mai perfecționată decît toate cele anterioare.
Alcătuirea echipajului din trei oameni, specialiști de diferite profiluri, a subliniat Vladimir Komarov, a făcut posibilă nu numai o considerabilă lărgire a sferei de observații și experimentări științifice desfășurate în spațiul cosmic dar și ridicarea lor la un nivel superior. Dacă în timpul zborului navelor „Vos- tok“. cosroonauții trebuiau să întrerupă orice activitate șâ să piardă o pane a timpului de zbor pentru a se odihni, pe nava _Vcsaod‘ activitatea ra s-a întrerupt nad un rrgmh. In timp ce una' se adâmea. cetialt: dat încraa.
Cnwmnnaiaul a sublrriat că -» programul râoruhn. _□»-a exista: mei un punct a cărui rezolvare ar putea fi folosită in scopuri de război, in scopuri îndreptate impocnva o- muhri. cultum. ovilxzataeî'.
A luat ape: cuvîntul tenul de știință Kcnsoanun Feoktis-
PE SCURTBUDAPESTA. — Cu prilejul
Zilei Forțelor Armate ale R. P. Romine, It. col. Alexandru Maca- vei, atașat militar și aero al R. P. Romine la Budapesta, a organizat în saloanele ambasadei o conferință de presă și o gală de filme.
In aceste zile au fost depuse coroane de flori la monumentele ostașilor romi ni din localitățile Miskolk, Debrecen, Nyiregyha- za p altele.
PEKIN — La 21 octombrie, colonelul Marin Sorescu. atașatul militar aero și naval de pe lingă Ambasada R. P. Romine Ia Pekin, a ținut o conferință de presă in saloanele ambasadei cu prilejul apropiatei sărbătoriri a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Popu-
I Zare Romine.
hri
Saigon
PE SCURT5- PODIM
generalul IXxng va fi menținut in șef al statului s-ar
SAIGON 21 (Agerpres). — La Saigon a fost dat publicității textul noii constituții provizorii a Vietnamului de sud. elaborată de „Consiliul înțelepților". Constituția prevede desemnarea unui șef al statului, a guvernului, a unui parlament compus din două Camere și a altor organisme. Atribuțiile cele mai importante vor reveni, însă, unui Consiliu național al securității compus din șeful statului, șeful guvernului, ministrul armatei și șeful statului major al trupelor guvernamentale. Agenția Associated Press a- preciază că constituirea acestui consiliu reprezintă o solu-. ție de compromis între presiunile populare în vederea creării unui guvern civil și pretențiile generalilor de a avea în continuare controlul pra administrației.
însă, dacă Van Minh funcția de putea ca. după cum relevă a- ceeași agenție, miiiurii să dispună de trei din cele patru locuri ale Consiliului.
în mod formal, noua constituție a și intrat în vigoare. Cu toate acestea, guvernul militar al lui Nguyen Khanh nu pare să intenționeze să transfere curînd puterea unui guvern civil.
Tot din Saigon, agențiile de presă anunță că cei patru generali care au participai la lovitura de stat antidiemistâ și care au fost arestați la 30 ianuarie în timpul luării puterii de către generalul Nguyen Khanh sub acuzația de a fi favorizat ideea „neutralizării" Vietnamului de sud, au fost reîncadrați în mod oficial în rîndurile armatei.
asu- De fapt,
▼'•J
î\r
Roma
\
R. P. Mongolă: Clădirea Universității de stat din Ulan Ba'.o:
Madrid
3AA
4
Mc $>■ , ; A.
?•
,‘«r
'Vietnamul de Sud : Aspect de la o recentă demonstrație a textiliștilor din Saigon, în sprijinul revendicărilor lor.
' W -‘fl ■ t
*
CONFRUNTĂRIPREELECTORALE
n viața politică italiană coincid mai multe evenimente care atrag atenția observatorilor. Este vorba în primul rind despre alegerile
pentru consiliile comunale și provinciale, care vor avea loc la 22 noiembrie ; în al doilea rind, nu de mult a avut loc Congresul Partidului Democrat-Creștin urmat la scurt timp de dezbateri parlamentare ; în sfîrșit, absența îndelungată, din motive de boală a președintelui Segni nu a reușit să elucideze, problema destul de complexă a succesiunii sale. Toate aceste evenimente arată că într-un mod sau altul sînt puse în discuție perspectivele politice atît ale cursului actualului guvern cit și ale alianțelor electorale de viitor.
Alegerile în consiliile comunale și provinciale sînt apreciate ca un test electoral prețios. Ele pot mărturisi starea de spiritcorpului electoral și îngăduie o confruntare mai largă a problemelor politicii externe și interne. Campania pentru aceste alegeri a permis de pe acum principalelor partide politice din Italia
a
să-și precizeze punctul lor de vedere. ceea ce ușurează mult alegătorului italian comparația politică care se impune. Poziția partidului socialist pare ușor influen; 3 țață de încercările curentului de dreapta din Partidul Democrat- Creștin de a-și consolida pozițiile în unele centre comunale și provinciale. Francesco de Martino, secretarul Partidului socialist italian, sublinia în mod categoric faptul că consilii de centru stingă (adică cu participarea reprezentanților socialiști, demoerat- creștini și republicani) nu pot fi formate în condițiile ascensiunii aripei de dreapta democrat-creș- tine. De aci concluzia este foarte facilă : o reeditare a alianței dintre socialiști, comuniști și alte forțe de stingă. De altminteri, nu trebuie omis faptul că în genere in alegerile comunale și provinciale a existat o precumpănitoare alianță între socialiști și cornii- niști- iar slăbirea acesteia la ultimele alegeri a dus la pierderi de voturi, de către socialiști și demoerat-creștini în favoarea co-
care au câștigat 1 mi- bon de voturi).
D^îccjâțâe înregistrate de coahtia de centru stingă au fost, de asemenea, evidente în recentele dezbateri care au avut loc in parlzmennd italian. Cu acest prdn afata MCfafefti ai democrat- oeștinâkz ri-au reafirmat rezervele față de diferite proiecte sprninite de către draocrat-cre«- tim ri mai ales fată de proiectul de creare a forței nucleare multilaterale.
Pe acest fundal nefaiiștea manifestată in crnxmle politice in i legătură ca boala președintelui
Griji suplimentare pentru părinți...umeroși capi de iamilie din Spania au primit recent prin poștă o „surpriză" despre care se poate spune că nu le-a iăcut de
loc plăcere. „Prin adrese expediate de administrațiile sau secretariatele școlilor medii —■ scrie ziarul „PUEBLO" care a- pare la Madrid — părinții au fost înștiințați că taxele lunare pe care le. plătesc pentru copiii lor ce urmează cursurile școlare vor fi majorate. Aceste sporuri variază între 50 și 150 la sută după categoria și localitățile în care se află diferitele școli. Iată de ce, redactorul ziarului madrilian a ajuns la concluzia că „părinții elevilor nu au nici un fel de motive de bucurie, o dată cu începerea noului an școlar : pe lîngă faptul că vor putea cu greu să acopere taxele școlare ale copiilor lor, nu vor avea posibilitatea să satisfacă nici măcar o treime din cheltuielile legate de
procurarea cărților, rechizitelor și a altor necesități". Caracteri- zînd această stare de lucruri părintele unui școlar a chemat redacția ziarului „Pueblo" la telefon și a spus cu multă amărăciune : „De la 300 de pesetas va trebui să plătesc de acum înainte 700 de pesetas... și toate acestea pentru un copil care este de abia în clasa I de liceu."
Înrăutățirea situației învăță- mîntului în Spania a fost analizată și cu prilejul unei consfătuiri la care au luat parte numeroși profesori din diferite licee. Concluziile trase cu acest prilej au arătat că membrii corpului didactic sînt extrem de prost salarizați iar apelurile lor nu găsesc ecoul așteptat din partea autorităților. „Retribuția unui profesor dintr-un colegiu de categoria a 4-a care predă cite șase ore pe zi — arată ziarul din Madrid — este de numai 3 000 de pesetas în timp ce ea ar trebui să iie în-
tre 9 000 și JOOOO de pesetas. Conducerile colegiilor recunosc acest iapt dar spun că nu pot majora actualele salarii decît cu ce! mult 30 la sută. restul urmînd să iie plătit de stat. La riadul lor, reprezentanții Ministerului de finan/e — continuă ziarul — nu par dispuși să accepte aceste cereri aruncînd vina asupra colegiilor pentru iaptul că nu sini in stare sâ asigure o retribuție justă a corpului proiesoraT.
Subliniind că această stare de fapt, nu poate să provoace decît îngrijorare în încheiere: vorbit despre necesitatea măririi salariilor proiesorilor și au fost numeroase acele persoane care au recunoscut, în vorbe, datoria de a se trece la o sporire a lor. Dar toate acestea au rămas numai vorbe în- trucît în prezent retribuțiile corpului proiesoral sînt aceleași ca în urmă cu trei ani".
„Pueblo" scrie „$i în 1961 s-a
I. R.
U.R.S.S.: Fascicol al unuia din cele doua puternice ra- diotelescoape ce funcționează pe malul iîului Oka, în cadrul centrului de cercetări radioastronomice al Academiei de Științe a Uniunii
Sovietice.
RĂSFOINDPRESA
republicii, Segni, nu a putut fi temperată pe baza comunicatului grupului de medici care a amînat pînă în decembrie răspunsul definitiv în legătură cu posibilitatea lui Segni de a-și exercita pe viitor funcția prezidențială. Problemele continuă să fie comentate atît de presa italiană cît și de presa mondială, iar ideea de baza a acestor comentarii este că indiferent de actuala „pauză medicală" cursa pentru succesiune există. Numele cele mai des pomenite sînt din partea democrat-creștini- lor Giovani Leone, fostul președinte al Camerei și Paulo Emilio Taviani, actualul ministru de interne. Acești doi principali candidați demoerat-creștini sînt secondați și de alți politicieni cum ar fi fostul prim-ministru Fan- lani, Merzagora, președintele Senatului și actualul președinte ad- interim al Italiei. în afară de aceștia presa este de părere că Giuseppe Saragat, actualul ministru de externe social-democrat, care a mai candidat pentru funcția de președinte ar putea să reediteze această tentativă. Revista italiană „L’ESPRESSO" este în orice caz de părere că lupta pentru succesiune este un fenomen evident în viața politică din Italia.
Diversele declarații politice făcute în contextul acestor evenimente se referă în genere la necesitatea soluționării problemelor care se află în fața țării. Conducătorii partidului socialist susțin astfel că „problemele trebuie înfruntate printr-o politică curajoasă de reformă socială și prin voința fermă de a învinge rezistența conservatorilor". Partidul comunist se prezintă în alegeri pe o platformă politică largă. ..Calea de ieșire din contradicțiile monopoliste — declara secretarul general al P.C.I. Luigi Longo — nu se află Ia dreapta : la dreapta este nbmai agravarea problemelor si a dificultăților". Iată de ce observatorii sînt de părere că evenimentele evoluează în favoarea curentelor de stingă și a tendințelor de consolidare a opoziției față de politica conservatoare. Alegerile din 22 noiembrie vor însemna fără doar și poate un prim răspuns la agenda încărcată de probleme existentă în viața politică italiană.
Revendicăriledocherilor englezi
LONDRA. — Porturile britanice se află din nou în fața unei situații dificile. Negocierile dintre reprezentanții docherilor și cei ai patronilor, care s-au desfășurat în mai multe reprize în ultimele luni, au eșuat mărfi. Docherii continuă să insiste asupra unei majorări a salariilor cu 25 shilingi pe săptămînă, în timp ce patronii nu sînt de acord să ofere mai mult de 12 shilingi și 6 pence. Reprezentanții docherilor au trimis imediat o notificare patronilor. ceea ce aici se consideră ca fiind un prim pas spre pregătirea unei greve generale.
STRĂINĂ
Manevrelelui lan Smith
Qiituația din Rhodesia de sud continuă să stea în atenția comentatorilor
trimișilor speciali care consemnează
politici și ai ziarelor zilnic fapte legate de ofensiva „minorității albe", condusă de Ian Smith, primul ministru al guvernului din această țară, pentru „netezirea drumului" spre o independență unilaterală. „Unilateraliștii" recurg tot mai frecvent la o gamă variată de metode teroriste spre a determina populația africană a acestei țări să se supună declarării unei independențe fictive. Trimisul special al ziarului englez „THE GUARDIAN" scrie în corespondența sa că alți lideri ai populației care Josiah fost trimiși preventivă" Gwelo, unde se află și Joshua Nkomo, conducător de frunte al mișcării naționale sud- rhodesiene. De asemenea, a- paratul polițienesc al premierului Smith a trecut în ulti-
africane, printre Chinamano, în în
au„detențiune închisoarea
„The Guardian"
mele zile la o supraveghere foarte atentă a regiunii Gona- kudzingwa, unde se găsesc într-o adevărată rezervație peste o mie de africani din mișcarea de eliberare națională. Ian Smith se face cunoscut tot mai mult prin mijloacele sale de reprimare a populației băștinașe. Una din ultimele măsuri luate de primul ministru, a fost aceea de a se ordona trupelor teritoriale și celor din armata regulată să se maseze în regiunile locuite de triburi, creîndu-se în acest fel, după cum însuși Smith s-a exprimat, „o fantastică situație de intimidare în țară". Acțiunea guvernamentală in- cluzînd „discuții" cu șefii de triburi pentru a-i determina să adopte o poziție de sprijinire a referendumului din 5 noiembrie, s-a soldat cu noi incidente sîngeroase. Rezultatul „contactului politic" cu șefii și populația triburilor a fost noi victime omenești și distrugeri. Locuințele a șase conducători de triburi au fost arse, un conducător de trib a murit ars în flăcări.
In prezent situația a devenit mai dificilă pentru poziția premierului Smith, datorită victoriei în alegeri a laburiștilor, care prin actualul premier englez, Wilson, s-au declarat împotriva unei independențe a minorității. Primul ministru sud-rhodesian, este de părere „Guardian", va trebui să țină seama de noua poziție a Londrei.
Preocupări literarem țara a
Pretoria, slujbași ai lor colindă Nu-i vorba de o pasiune ieșită din comun pentru operele literare. Nici gînd. Dovadă: dumnealor au ștampile pe care stă scris cuvîntul „interzis". Ați înțeles ?
In aceste zile guvernul lui Verwoerd și-a intensificat și mai mult acțiunile sale represive în domeniul literaturii.
Orice carte care vine în contradicție cu filozofia apartheidului și, în primul
<.Î3Î-REDACTIA ji ADMINISTRAȚIA: București, Plata „Setatei!’’, Tel. 17.60.10, Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Sclnteli",
*
4
Sute de autorități- librăriile.
rind, operele marilor scriitori umaniști, constituie pentru autoritățile de la Pretoria... o primejdie. Metoda a devenit obișnuită. Numai în anul trecut au fost interzise 10 000 titluri de cărți, iar în ultimele săptămîni au fost confiscate numeroase ediții. Recent, presa oficială a anunțat că au fost elaborate noi dispoziții în scopul verificării în mod a- mănunțit a tuturor cărților care sosesc în tară.
Funcționari cu îm-
speciale depozite
răsfoind cărțile care au fost permise în Republica Sud Africană numai cu cîtva timp în urmă și le confiscă pe acelea cere, potrivit indicațiilor de ultima oră, sînt considerate ca fiind inadmisibile.
Măsurile cenzurii in acest domeniu au luat asemenea proporții incit au dus la dezorganizarea comerțului cu cărți în întreaga țară.
puterniciri vizitează
IOAN TIMOFTE
Top Related