ENUNTURILE PENTRU TESTCONTROL SESIUNEA DE IARNA FACULTATEA
STOMATOLOGIE 2015
1) Definitia necrozei:
moartea celulei si tesutului in organismul viu
2) Indicaţi stadiul procesului necrotic:
autoliza
3) Indicaţi semnele microscopice caracteristice ale necrozei celulei:
Cariorexis
plasmoliza
4) Indicati varianta etiologica a necrozei:
toxica
5) Indicaţi varianta necrozei indirecte:
vasculara
6) Indicaţi varianta clinico-morfologica a necrozei
De coagulare
7) Indicaţi o varianta a gangrenei:
escarele
8) Definitia gangrenei:
Necroza tesuturilor ce vin in contact cu mediul extern
9) Consecinta caracteristica a necrozei uscate:
organizarea
10) Definiţia distrofiei:
dereglarea metabolismului tisular/celular,urmata de modificari structurale
11) Variantele distrofiilor in dependenta de localizarea modificărilor morfologice:
Parenchimatoase
mezenchimale
12) Consecinta caracteristică pentru necroza ţesutului cerebral:
Formarea chisturilor
13) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltării distrofiilor:
Infiltratie
decompozitie
14) Indicaţi varianta distrofiei parenchimatoase proteice:
Distrofia hidropica
15) Indicaţi localizarea mai frecventa a distrofiilor parenchimatoare:
Ficat
rinichi
16) Cum se modificăfunctia miocardului in distrofia lipidică:
Diminuarea functiei
17) Care metodă histochimică se foloseşte pentru depistarea lipidelor:
Sudan III
18) Definitia distrofiei mezenchimale:
dereglarea metabolismului in stroma organelor si peretii vaselor
19) Indicaţi variantele distrofiei mezenchimale proteice:
Intumescenta fibrinoida
hialinoza
20) Caracteristica intumescentei mucoide:
Se dezvolta in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
21) Mecanismele morfogenetice ale dezvoltarii distrofiilor mezenchimale:
Decompozitie
Transformare
faneroza
22) In consecinta caror procese se poate dezvolta hialinoza:
Intumescentei fibrinoide
Necrozei
plasmoragiei
23) Procesele patologice care duc la hialinoza sunt urmatoarele, cu exceptia:
intumescenta mucoida
24) Caracteristica macroscopica a organului in amiloidoza:
marit
consistenta densa
25) Care afectiuni se pot complica cu amiloidoza:
Bronsiectaziile
Abcesul pulmonar cronic
Artrita reumatoida
26) Ce coloranti se utilizeaza pentru identificarea amiloidului:
Rosu de congo
27) Definiţia distrofiei mixte:
Manifestarile dereglarii metabolismului mineralelor si proteinelor complexe in parenchimul si stroma
organelor
28) Indicaţi pigmentii hemoglobinogeni:
Bilirubina
Feritrina
porfirina
29) Indicaţi cauza hemosiderozei generalizate:
Hemoliza intravasculara
30) Indicaţi pigmentul hemoglobinogen care are rol important inmetabolismul fierului:
feritrina
31) Indicaţi variantele de icter:
Mecanic
Parenchimatos
hemolitic
32) Numiţi pigmenţii tirozinogeni:
Melanina
adenocromul
33) In care celule se întîlnesc granule de melanină:
melanicite
34) In care boală se dezvoltă hipermelanoza generalizată:
Boala addison
35) Care modificări duc la formarea tofilor gutosi (podagrici)
Depunerea sarurilor acidului uric
36) Care organ participă la reglarea metabolismului calciului:
Glandele paratiroide
37) In care boli se intilneste dereglarea metabolismului nucleoproteidelor:
Podagra(guta)
Infarct acido uric
Boala litiazica
38) Cauza principală a calcinozei metastatice:
hipercalcemia
39)In care organe se depune mai frecvent calciul in calcinoza metastatica:
Rinichi
Pulmoni
cord
40) Variantele calculilor urinari în dependenţă de compoziţa chimică:
Urati
Oxalati
fosfati
41) Care sînt complicaţiile litiazei renale:
Pielonefrita
hidronefroza
42) Definiţia leucoplaziei:
Keratinizarea patologica a membranelor mucoase
43) Varianta hiperemiei venoase dupa extindere:
generalizata
44) Definiţia hiperemiei venoase:
Reducerea refluxului sangvin
45) Caracteristica macroscopica a organelor în hiperemia venoasă cronică:
marirea in dimensiuni,consistenta densa
46) Definiţia stazei sanguine:
Oprirea circulatiei sanvine in patul microcirculator
47) Definiţia hemoragiei:
Iesirea singelui din camerele cordului si lumenul vaselor
48) Cauzele hemoragiilor:
Cresterea permeabilitatii vasculare
Ruperea peretelui vasului
49) Cauza hiperemiei venoase generalizate:
Patologia cardiaca
50) Varietăţile de ischemie în dependenţă de cauzele şi condiţiile de apariţie:
Prin compresiune
Angiospastica
In rezultatul redistribuirii singelui
51) Aspectul macroscopic al organelor in ischemie:
Micsorate
palide
52) Consecinţele ischemiei:
Distrofie
necroza
53) Definiţia trombozei:
Coagularea intravitala a singelui in lumenul vaselor sau cavitatile cordului
54) Indicaţi stadiile formării trombului:
Aglutinarea trombocitelor
55) Care sînt variantele de trombi după aspectul exterior:
Alb
rosu
56) Din ce elemente este format trombul roşu:
Fibrina,eritrocite,trombocite
57) Definiţia ischemiei
Micsorarea afluxului de singe spre organ
58) Care sint particularitatiile macroscopice ale trombului:
suprafata rugoasa
dens,fragil
adera la peretii vasului
59) Noţiunea de embolie:
Vehicularea particulelor care in norma nu se intilnesc in singe si obturarea vaselor cu ele
60) Variantele de embolie în dependenţă de direcţia mişcării embolului:
Ortograda
Retrograda
paradoxala
61) Tipurile de embolii în dependenţă de natura embolului:
Bacteriana
lipidica
62) Care colorant se utilizează pentru depistarea emboliei lipidice:
Suadan III
63) Notiunea de infarct:
Necroza vasculara
64) Variante de infarct după aspectul exterior:
Alb
rosu
65) Consecintele trombozei
Organizare
Trombembolia
Autoliza aseptica
66) Cauzele nemijlocite ale infarctului:
Tromboza
tromembolia
67) Care sint consecintele infarctului:
Organizare
Hemosideroza
Formarea cavitatilor chistice
68) Variantele de insuficienta a circulatiei limfatice:
mecanica
resorbtionala
dinamica
69) Manifestarile creşterii continutului de lichid tisular in cavitatile corpului:
hidrotorax
hidrocel
ascita
70) Se cunosc urmatoarele tipuri de edeme, cu exceptia:
hepatice
71) Definitia inflamatiei:
Reactie vaso mezenchimala complexa orientata spre lichidarea agentului patogen si restabilirea tesutului
alterat
72) Factorii etiologici ai inflamatiei:
Biologici
Fizici
chimici
73) Fazele inflamatiei:
Proliferarea
Exudarea
alterarea
74) Manifestările morfologice ale alterarii în inflamaţie:
Necroza
distrofia
75) Semneleclinice clasice aleinflamatiei:
cresterea temperaturii locale
tumefierea
roseata
76) Variantele fagocitozei:
Endocitobioza
completa
77) Factorii care reglează procesul inflamator:
Hormonali
Imuni
nervosi
78) De care factori depind consecinţele inflamaţiei:
Etiologia inflamatiei
Marimea focarului inflamator
Starea organismului
79) Variantele inflamaţiei exsudative:
Seroasa
Fibrinoasa
purulenta
80) Variantele inflamatiei fibrinoase:
difteroida
crupoasa
81) Care factori determină varianta inflamatiei fibrinoase:
profunzimea necrozei
tipul epiteliului care tapeteaza suprafata afectata
82) Localizarea inflamatiei fibrinoase:
Plamini
Tunici seroase
Tunici mucoase
83) Tabloul morfological inflamaţiei fibrinoase:
Infiltrat celular inflamator
Necroza
Pelicula de fibrina
84) Consecinţele inflamaţiei fibrinoase:
Cicatrizare
aderente
85) Variantele inflamaţiei purulente:
Abcesul
Flegmonul
86) Componenţa microscopică a exsudatului purulent:
Neutrofile
microbi
87) Componentele structurale a peretelui unui abces cronic:
Tesut de granulatie
Membrana piogena
Capsula conjunctiva
88) Complicatiile inflamatiei purulente cronice:
sepsis
amiloidoza
89) Variantele exsudatului in inflamatia catarala:
mucus
purulent
seros
90) Variantele inflamatiei proliferative:
Granulomatoasa
Cu formare de polipi
91) Varietaţile granuloamelor în inflamaţia productivă după componenţa celulară:
Macrofagal
gigantocelular
92) Clasificarea granuloamelor după etiologie:
Infectioase
neinfectioase
93) Bolile insoţite de formarea granuloamelor specifice:
Tuberculoza
Lepra
sifilisul
94) Structura microscopică a granulomului tuberculos include urmatoarele elemente, cu exceptia:
Leuocite neutrofile
95) Structura microscopica a gomei sifilitice:
Necroza uscata
Limfocite
plasmocite
96) Localizarea polipilor în inflamaţia proliferativă:
Uter
colon
97) Definiţia regeneraţiei:
Restabilirea elementelor structurale in locul celor distruse
98) Fazele morfogenetice ale procesului regenerator:
proliferare
diferentiere
99) Variantele de regenerare:
Reparativa
Fiziologica
patologica
100) Formele de regenerare:
Celulara
intracelulara
101) Regenerarea reparatoare din punct de vedere calitativ poate fi:
Completa
incompleta
102) Variantele de regenerare a vaselor de calibru mic:
Regenerare prin inmugurire
Regenerarea autogena
103) Definitia atrofiei:
Micsorarea intavaitala a volumului celulelor,tesuturilor,organelor cu reducerea functiei lor
104) Care variantă de hipertrofie se referă la procesele adaptative:
neuroumorala
105) Care variante de hipertrofii se referă la procesele de compensare:
De efort
vicarianta
106) Definiţia hipertrofiei:
Marirea in volum si masa a celulelor,tesutului,organului
107) Care din termenii enumeraţi semnifică regenerarea completă:
restitutia
108) Care este mecanismul morfogenetic al hiperplaziei:
Cresterea numarului celulelor sau al oragnitelor intracelulare
109) Care din procesele compensatorii enumerate se dezvoltă în primul rând în stenoza aortică:
Hipertrofia ventricolului sting
110) În care din procesele patologice enumerate are loc mărirea în volum a părţilor periferice alescheletului:
acromegalie
111) Toate procesele patologice enumerate sunt manifestări ale atrofiei locale, cu excepţia:
casexia
112) Toate condiţiile enumerate favorizează vindecarea per primam intentionem a plăgilor, cu excepţia:
Plagi chirurgicale suturate
113) Care din procesele patologice enumerate pot fi apreciate ca hipertrofie compensatorie:
Hipertrofia inimii in valvulopatii
Hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenom de prostata
Hipertrofia ventricolului drept in patologia pulmonara cronica
114) Care din procesele enumerate sunt implicate în dezvoltarea hipertrofiei miocardului:
Hipertrofia si hiperplazia organitelor intracelulare
Marirea in dimensiuni a cardiomiocitelor
115) Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de decompensare a hipertrofiei de lucrua
miocardului:
Consistenta flasca a muschiului cardiac
Stenoza miocardului
Dilatarea pasiva(miogena) a cavitatilor inimii
116) Numiţi condiţiile care favorizează vindecarea plăgii per secundam intentionem:
Infectarea plagii
Plaga prin muscatura
Diabetul zaharat
117) Care semne caracterizează atipismul tumoral celular:
Patologia mitozei
Schimbarae indicelui nucleu-citoplasma
Polimorfismul nucleelor,nucleolelor
118) Variantele atipismului tumoral:
Tisular
celular
119) Ce caracter are proliferarea celulelor în procesul tumoral:
autonom
120) Care semn caracterizează atipismul tumoral tisular:
Schimbarae raportului dintre stroma si parenchim
121) Care semn caracterizează tumorile benigne;
Crestere espansiva
122) Semnele caracteristice ale tumorilor benigne:
Crestere expansiva, lenta
Atipism celular,crstere lenta
123) Care sînt semnele caracteristice ale metastazării tumorale:
Vehicularea celulelor cu torentul sangvin si limfatic
Implantarea celulelor tumorale
124) Teoriileprincipaleale etiologieitumorilor:
Viruso genetica
Fizico chimica
disodontogenica
125) Influenta generala asupra organismului a tumorilor maligne se manifestă prin:
casexie
126) Indicaţi modificarile secundare in tumora:
Aparitia necrozei
Prezenta hemoragiilor
127) Stări precanceroase facultative:
Gastrita cronica atrofica
Ulcer gastric cronic
Leucoplazia colului uterin
128) Stări precanceroase obligatorii:
polipoza congenitala a intestinului gros
xeroderma pigmentozum
129) Tumorile epiteliale benigne organonespecifice:
Papilomul
adenomul
130) In care organe se întîlneşte mai frecvent papilomul:
Piele
Vezica urinara
Mucoasa cavitatii bucale
131) Formele histologice ale adenomului:
acinos
papilar
trabecular
132) Tumorile organonespecifice epiteliale maligne:
adenocarcinomul
carcinom mucipar
carcinom pavimentos
133) Sinonimele adenocarcinomului si variantele lui:
Cancer glandular
Cancer papilifer
acinos
134) Tumorile benigne din tesutul conjunctiv:
dermatofibrom
mixom
fibrom
135) Tumora maligna din tesutul conjunctiv si varianta ei histologică:
fibrosarcom
diferentiat
136) Calea principala demetastazare a tumorilor maligne mezenchimale:
hematogena
137) Tumorile benigne din tesutul adipos:
hipernom
lipom
138) Tumorile maligne din tesutul adipos:
lipom lipoblastic
liposarcomul
hipernom malign
139) Tumorile benigne ale vaselor sanguine:
Hemangiom cavernos
Tumoare glomica
hemangiopericitom
140) Tumorile benigne din tesutul muscular:
Leiomiomul
Tumora cu celule granulare
rabdomiomul
141) Tumorile maligne din ţesutul muscular:
Rabdomiosarcomul
leiomiosarcomul
142) Tumorile benigne osteogene:
Osteomul osteoid
Osteomul spongios
143) Tumorile maligne osteogene:
Osteosarcomul osteoblastic
Osteosarcomul osteolitic
144) Formele histologice ale nevilor:
Jonctional
Intradermic
mixt
145) Variantele histologice ale nevilor:
Epitelioid
Albastru
fusocelular
146) Tumorile maligne din tesutul melanoformator:
Melanoblastomul
melanomul
147) Care semne morfologice sunt caracteristice pentru melanom:
Aspectul unei pete cafenii
Metastaze hematogene
Metastaze limfogene
148) În care organe (ţesuturi) se întîlneşte mai frecvent melanomul:
Suprarenale
Derm
retina
149) Din care ţesut se dezvoltă cancerul?
Tesutul epitelial
150) Care semn este caracteristic pentru tumorile maligne
Recidivarea
Cresterea invaziva
metastazarea
151) Definitia anemiei:
Micsorarea numarului de eritrocite si hemoglobina intr-o unitate de volum
152) Formele de anemii dishematopoietice:
anemii fierodeficitare
vit b12 deficitare
153) Pentru care tip de anemie este caracteristică splenomegalia şi icterul:
hemolitica
154) Cauza principală a anemiei pernicioase:
Insuficienta endogena a vit b 12 si acidului folic
155) Modificările ficatului în anemia posthemoragică cronică:
Distrofie lipidica,focare extramedulare de hematopoieza
156) Criteriul principal, care stă la baza clasificării leucozelor în acute şi cronice:
Gradul de diferentiere a celulelor tumorale
157) Care variantă de leucoza se caracterizeaza prin cresterea numarului de leucocite in singele periferic:
leucemia
158) Indicaţi varianta de leucoza acuta:
mieloblastica
159) Numiti afectiunea tumorală regională a tesutului hematopoietic si limfoid:
limfomul hodkin(limfogranulomatoza)
160) Care leziune este caracteristică pentru leucoză:
Angina necrotica
161)Cauza frecventă a decesului în leucoza acută:
Hemoragie cerebrala
162) Cum se numeşte splina în limfomul Hodgkin:
porfirica
163) Semnul caracteristic al acutizăriileucozei cronice:
criza blastica
164) Care proces patologic stă la baza anemiei hemolitice:
Liza hematiilor
165) Anemia hemolitică se caracterizează prin următoarele semne, cu excepţia:
cianoza
166) Leucemia acută poate fi provocată de următorii factori, cu excepţia:
traumatisme
167) Celulele Reed-Sternberg sint caracteristice pentru:
Limfomul Hodkin
168) În care afecţiune se observă splenomegalie pronuntata:
mieloleucoza cronica
169) Care celule sînt caracteristice pentru limfomul Hodgkin:
Celulele reed sternberg
170) Substratul morfologic caracteristic al aterosclerozei este:
Afectarea arterelor de tip elastic si musculoelastic in urma dereglarii metabolismului proteolipidic
171) Care este factorulprimordial in dezvoltarea aterosclerozei:
Hiperlipidemia constanta
172) Care din următoarele afirmaţii se referă la ateroscleroză:
Este o dereglare a metabolismului lipidic si proteic
173) Indicaţi stadiul microscopic iniţial al aterosclerozei:
prelipidic
174) Indicaţi stadiul macroscopic iniţial al aterosclerozei
Pete si bandelete lipidice
175) Care organe se afectează mai frecvent in ateroscleroza:
Creierul
cordul
176) Forma clinico-morfologică a aterosclerozei:
cerebrala
177) Indicaţi complicaţia caracteristică a aterosclerozei aortei:
Formarea anevrismului
178) Care afirmaţie este corectă rfeferitor la hipertensiunea arterială esenţială (boala hipertensivă):
Hipertensiunea-manifestarea primara a bolii
179) Care factor are rol primordial în dezvoltarea hipertensiunii arteriale esenţiale:
stresul
180) Modificările morfologice ale arterelor mici de tip muscular în boala hipertensivă:
Hialinoza
Infiltratia plasmatica
181) Indicaţi modificarea morfologică caracteristică a arteriolelor în criza hipertensivă:
Infiltratia plasmatica
182) Indicaţi modificările morfologice caracteristice ale arterelor de tip elastic si musculo-elastic în
bola hipetensivă:
Ateroscleroza
elastofibroza
183) Numiti formele clinico-morfologice ale bolii hipertensive:
Cerebrala
cardiaca
184) Indicaţicomplicaţia cerebrală caracteristică a bolii hipertensive:
Ictus hemoragic
185) Modificarea caracteristică a rinichilor în boala hipertensivă:
Rinichi ratatinat primar
186) Modificarea caracteristică a cordului în boala hipertensivă:
Hipertrofia ventricolului sting
187) Definiţia cardiopatiei ischemice:
Afectiunea cordului cauzata de insuficienta absoluta sau relativa a circulatiei coronariene
188) Factorii patogenetici ai cardiopatiei ischemice:
Hipertensiunea arteriala
fumatul
189) Cardiopatia ischemică se dezvoltă pe fondul leziunilor arterelor coronariuene în:
Ateroscleroza
Hipertensiune arteriala
190) Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:
Distrofia ischemica a miocardului
Infarct miocardic
191) Stadiile infarctului miocardic:
Ischemic
necrotic
192) Cauzele nemijlocite aleinfarctului miocardic:
Tromboza arterei coronariene
Spasmul arterei coronariene
193) Complicaţiile infarctului miocardic:
Hemopericard
Anevrism cardiac acut
194) Manifestarea morfologică a cardiopatiei ischemice cronice:
Cardioscleroza macrofocala
Cardioscleroza microfocala
Anevrism cardiac cronic
195) Cauza mai frecventă a decesului în cardiopatia ischemică cronică:
Insuficienta cardiovasculara cronica
196) Cauza mai frecventă a decesului în cardiopatia ischemică acută:
Insuficienta cardiovasculara acuta
197) Noţiunea de pneumonie crupoasa:
Boala infecto alergica acuta in care se afecteaza unul sau mai multi lobi pulmonari
198) Care este agentul patogen al pneumoniei crupoase:
pneumococul
199) Numiţi stadiul pneumoniei crupoase:
De congestie
200) Componenteleexsudatulu in stadiul trei al pneumoniei crupoase:
Leucocite polimorfonucleate,fibrina
201) Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei crupoase:
Abces
carnificare
202) Complicaţiile pneumoniei crupoase în cazul răspîndirii limfogene a infecţiei:
mediastinita
pericardita
203) Complicaţiile pneumoniei crupoase în cazul răspîndirii hematogene a infecţiei:
Abcese cerebrale
Endocardita ulceropolipoasa
Meningita purulenta
204) Cauzele decesului în pneumonia crupoasă:
Insuficienta cardiaca
Abces cerebral
meningita
205) Complicaţiile bronşitei acute:
Bronhopeneumonie
Pneumonie interstitiala prebronsica
Bronsita cronica
206) Noţiune de pneumonie în focar:
Inflamatie purulenta ce se dezvolta ca urmare a bronsitei sau bronsiolitei
207) Numiţi agenţii patogeni ai pneumoniei în focar:
Stafilococi
Pneumococi
virusi
208) Variantele patogenetice ale pneumoniei în focar:
Prin aspiratie
hipostatica
209) Variantele proceselor distructive pulmonare acute:
Abces
gangrena
210) Variantele abceselor pulmonare după origine:
Bronhogen
pneumomiogen
211) Care afecţiuni se referă la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare:
Abcesul cronic
Bolile interstitiale ale plaminilor
pneumoscleroza
212) Complicaţiile pulmonare în bronşita cronică:
Emfizem pulmonar
Pneumonie cronica
bronsectazii
213) Definitia bronşiectaziei:
Dilatari ale bronhiilor in forma de cilindru sau de sac
214) Numiţi variantele de bronşiectazii după formă:
Sacciforme
cilindrice
215) Denumirea plamînului în stadiul final al pneumonitei interstiţiale (alveolitei fibrozante):
Plamin in fagure
216) Complicaţiile bolii bronşiectatice:
Cord pulmonar
Abces pulmonar
amiloidoza
217) Definiţia emfizemului pulmonar:
Boala caracterizata printr-un exces de aer in plamini
218) ) Variante de emfizern pulmonar:
Idiopatic
Senil
Cronic difuz obstructiv
219) Modificarile macroscopice ale plamînului în emfizemul pulmonar:
Marire in volum
aspect spongios
Se taie cu crepitatie
220) Complicatiile emfizemului pulmonar:
Insuficienta cardio pulmonara
Cord pulmonar
pneumotorax
221) Structura peretelui abcesului cronic:
Tesut de granulatie
Tesut conjunctiv
Mase necrotice
222) Clasificarea clinico-anatomică a carcinomului pulmonar după localizare:
Parahilar
periferic
223) Complicatiile carcinomului pulmonar
Metastazare
Hemoragie pulmonara
Atelectazii,supuratii
224) Formele microscopice de carcinompulmonar:
Epidermoid
Adenocarcinom
nediferentiat
225) Formele macroscopice de carcinompulmonar:
in forma de placa
polipos
nodulat
226) Formele frecvente de esofagita acuta pot fi urmatoarele, cu exceptia:
hemoragica
227) Formele morfologice de gastrita cronica:
atrofica
228) Agenţii patogeni frecvenţi în etiologia anginei (tonzilitei):
Stafilococul
Streptococul
Asociatii de microbi
229) Formele frecvente de angină acută:
catarala
flegmonoasa
foliculara
230) Tabloul morfologic al anginei flegmonoase include următoarele semne cu excepţia:
Depuneri de fibrina
231) Tabloul morfologic al anginei cronice include:
Sclerozarea tesutului limfoid
Sclerozarea capsulei tonzilei
Largirea lacunelor tonzilei
232) Complicaţiile locale ale amigdalitei acute:
Abcesul amigadalian
Abcesul retrofaringian
Tromboflebita regionala
233) Complicatiile cu caracter general ale anginei:
Glomerulonefrita
reumatism
234) Bolile frecvente ale esofagului:
Diverticule
Esofagita
tumori
235) Variantele diverticulelor esofagiene după localizare:
Faringoesofagiene
De bifurcatie
epifrenice
236) Complicaţiile diverticulelor esofagiene:
Diverticulita
Ruperea peretelui
237) Cauzele gastritei acute sînt următoarele, cu exceptia:
hipodinamia
238) Formelemorfologice de gastrită acută:
Catarala
Fibrinoasa
flegmonoasa
239) Tabloul microscopic al gastritei catarale include următoarele, cu excepţia:
depuneri de fibrina
240) Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include următoarele semne, cu excepţia:
hemoragii intramurale extinse
241) Variante de ulcere simptomatice sînt următoarele, cu excepţia:
hipoproteinemice
242) Stadiile morfologice ale manifestărilor locale în boala ulceroasă:
Eroziunea
Ulcerul acut
Ulcerul cronic
243) Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include următoarele semne, cu excepţia:
Polipi in regiunea fundului ulcerului
244)Complicaţiile ulcero-distructive în boala ulceroasă:
Hemoragia
Perforatia
penetratia
245) Complicaţiile bolii ulceroase pot fi următoarele, cu excepţia:
distrofice
246) Organele si ţesuturile în care penetrează frecvent ulcerul gastric sau duodenal:
Ligamentul hepato duodena
Pancreas
Micul epiploon
247) Starile precanceroase pentru cancerul gastric:
Polipiii adenomatosi
Gastrita cronica atrofica
Ulcerul gastric cronic
248) Localizarea de preferinţă a cancerului gastric:
Curbura mica
piloric
249) Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere exofită:
Polipos
Fungios
Forma de placa
250) Formele histologice de cancer gastric sînt următoarele, cu exceptia:
Din epiteliu de tranzitie
251) Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere endofită:
Infiltrativ ulceros
difuz
252) Căile de metastazare a cancerului gastric:
Limfogena
Hematogena
Prin implantare
253) Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric:
Metastaza virchow
Tumoarea kruckenberg
Metastaza schnitzler
254) Metastaze hematogene ale cancerului gastric se întîlneşte în următoarele organe, cu exceptia:
splina
255) Complicaţii ale cancerului gastric pot fi următoarele, cu excepţia:
Calculi urinari
256) Formele de enterită acută:
Catarala
Fibrinoasa
ulceronecrotica
257) Complicaţiile frecvente în enterita acută:
Hemoragia
Perforatia
deshidratarea
258) Formele morfologice de enterită cronica:
Atrofica
Fara atrofia mucoasei
259) Complicaţiile enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia:
hemoragii
260) Etiologia colitei acute:
Factori toxici
Factori infectiosi
Factori toxico alergici
261) Formele morfologice frecvente de colită acută sînt următoarele, cu excepţia:
idiopatica
262) Complicaţiile colitei acute:
Hemoragia
Perforatia
paraproctita
263) Formele morfologice de colită cronică:
Atrofica
Fara atrofia mucoasei
264) Complicatiile colitei cronice:
Paraproctita
Parasigmoidita
hipovitaminoza
265) Teoriile care explică etiologia şi patogenia apendicitei:
Coprostazei
angioneurotica
266) Modificarile morfologice ale apendicelui vermicular in forma flegmonoasa:
hiperemie
depuneri de fibrina
infiltratie leucocitara difuza
267) Complicaţiile apendicitei acute distructive pot fi urmatoarele, cu excepţia:
hemoragii
268) Variantele de apendicită acută sînt următoarele, cu excepţia:
fibrinoasa
269) Tabloul morfologic al apendicitei cronice:
Peretele sclerozat
Lumenul obliterat
Aderente cu tesuturile adiacente
270)Cauzele frecvente ale peritonitei difuze pot fi următoarele, cu excepţia:
Pneumonia focala
271) Noţiunea de distrofie toxică a ficatului:
Patologie acuta,mai rar cronica cu necroza hepatica masiva si insuficienta hepatica
272) Etiologia distrofiei toxice a ficatului:
Intoxicatia cu produse alimentare alterate
Gestoza gravidica,toxicoza
Factori alergici
273) Tabloul macroscopic al ficatului în distrofia toxică:
Micsorat
Consistenta flasca
274) Particularităţile microscopice ale ficatului în distrofia toxică, stadiul de distrofie galbenă:
Distrofia lipidica a hepatocitelor
Necroza hepatocitelor
Degradarea autolitica
275) Modificările extrahepatice in distrofia toxică a ficatului:
icter
sufuziuni hemoragice in mucoase
splenomegalia
276) Consecinţa gravă frecventă a distrofiei toxice a ficatului:
Ciroza postnecrotica
277) Definiţia hepatitei:
Afectiune hepatica la baza careia sta inflamatia ficatului cu modificari distrofice si necrobiotice ale
parenchimului
278) Formele de hepatită în dependentă de evoluţie:
Acuta
cronica
279) Caracteristica macroscopica a ficatului in hepatita cronica:
marit
dens
pestrit pe sectiune
280) Variantele morfologice ale hepatitei cronice:
Activa
Neactiva
colestatica
281) Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:
toxica
282) Cauzele morţii în hepatita virală:
Insuficienta hepatica
Sindromul hepatorenal
283) Noţiunea de ciroză hepatică:
Afectiune cronica cu insuficienta hepatica progresiva legata de ratatinarea cicatriciala si restrucutrarea
ficatului
284) Variantele morfogenetice ale cirozei hepatice:
Postnecrotica
Portala
biliara
285) Particularităţile histologice ale cirozei hepatice:
Distrofia si necroza hepatocitelor
Scleroza difuza
Reorganizarea structurala a organului
286) Modificări extrahepatice in ciroza:
Icter
Sindrom hemoragic
splenomegalie
287) Complicaţiile cirozei hepatice:
Coma hepatica
Hemoragii din varicele esofagiene
Ascita peritonita
288) Afecţiunile care se referă la glomerulopatiile dobîndite:
Sindromul nefrotic idiopatic
glomerulonefrita
289) Afecţiunile care se referă la tubulopatiile dobîndite:
Rinichiul mielomatos
Rinichiul gutos
Nefroza necrotica
290) Funcţille renale care se alterează preponderent în tubulopatii:
Reabsorbtia
Secretia
concentratia
291) Simptomele renale în glomerulonefrită:
Oliguria
Proteinuria
hematuria
292) Simptomele extrarenale în glomerulonefrită:
Edeme
Uremia
Hipertensiunea arteriala
293) Factorul etiologic principal al glomerulonefritei:
Streptococul B-hemolitic
294) Afectiuni care pot anticipa frecvent glomerulonefrita:
Tonzilita
Scarlatina
Infectia respiratorie acuta streptococica
295) Formele de glomerulonefrită dupa localizarea procesului patologic:
Intracapilara
extracapilara
296) Formele de glomerulonefrită după caracterul inflamaţiei:
Proliferativa
exudativa
297) Semnul macroscopic caracteristic a glomerulonefritei acute:
Rinichi mare pestrit
298) Semnele microscopice ale glomerulonefritei acute:
Infiltratia glomerulului cu leucocite neutrofile
Proliferarea endoteliocitelor
Proliferarea mezangiocitelor
299) Semne macroscopice ale glomerulonefritei subacute:
Rinichi mariti,flasci
Rinichi mare pestrit
Piramidele rosii intunecate
300) Formele de glomerulonefrită cronică:
Mezangiala
fibroplastica
301) Leziunile microscopice în glomerulonefrita cronică:
scleroza si hialinoza glomerulilor
arteriolohialinoza
302) Modificările macroscopice ale rinichilor în glomerulonefrita cronică:
Micsorati
Suprafata granulara
Cortexul efilat
303) Complicaţiile letale frecvente în glomerulonefrita cronică:
Uremie azotemica
Hemoragie intracerebrala
304) Afectiunile care se pot solda cu amiloidoza nefropaticăsecundară:
Tuberculoza pulmonara fibro cavitara
Artrita reumatoida
Boala bronsiectatica
305) Stadiile de evolutie a amiloidozei renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
Stadiul de oligo anurie
306) Modificările macroscopice ale rinichilor în amiloidoza sunt următoarele, cu exceptia:
Aspect pestrit
307) Tabloul microscopic al rinichilor în amiloidoză include următoarele, cu excepţia:
Carbuncul renal
308) Metodele de identificare a amiloidului în amiloidoza renală:
Metoda macroscopica virchow
Rosu de congo
tioflavina
309) Complicatiile amiloidozei renale pot fi urmatoarele, cu excepţia:
Gastrita cronica
310) Cauzele principale ale nefrozei necrotice pot fi urmatoarele cu exceptia:
stomatita
311) Tabloul macroscopic al rinichilor in nefroza necrotica include urmatoarele, cu exepţia:
Suprafata nodulara
312) Tabloulmicroscopic al rinichilor înnecroza tubulara acuta include următoarele semne, cuexcepţia:
Hialinoza vaselor
313) Stadiile evolutiei nefrozei necrotice:
De soc
Oligoanuric
De restabilire a diurezei
314) Complicaţiile necrozei tubulare acute a rinichilor:
Necroza corticala segmentara
Necroza corticala totala
315) Definiţiapielonefritei:
inflamatia bazinetelor,calicelor si tesutului interstitial renal
316) Caile de raspindire a infectiei in pielonefrita:
Ascendenta
descendenta
317) Factorii care contribuie la dezvoltarea pielonefritei:
Patrunderea infectiei in rinichi
Imunodeficienta
Staza urinei
318) Tabloul macroscopic al rinichilor în pielonefrita acuta include următoarele semne, cu excepţia:
Mucus in bazinete
319) Modificările microscopice ale rinichilor în pielonefrita acutăinclud următoarele, cu excepţia:
Granulomatoza nespecifica
320) Tabloul macroscopic al pielonefritei cronice include următoarele semne, cu
excepţia:
Capsula se detaseaza usor
321) Semnele microscopice în pielonefrita cronica sînt următoarele, cu excepţia:
Scleroza vaselor limfatice
322) Complicaţiile pielonefritei acute pot fi următoarele, cu excepţia:
Amiloidoza renala
323) Complicaţiile pielonefritei cronice:
Hipertensiune arteriala nefrogena
Uremia azotemica
Ictus hemoragic
324) Factorii generali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
tulburarile metabolismului mineral
caracterul alimentatiei
componenta apei potabile
325) Factorii locali care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei:
Staza urinei
Inflamatia cailor urinare
Atonia bazinetelor si ureterelor
326) Tabloul morfologic al rinichiului în nefrolitiază includeurmătoarele semne, cu exceptia:
Hipertrofia parenchimului renal
327) Complicaţiile frecvente ale nefrolitiazei pot fi urmatoarele, cu excepţia:
glomerulonefrita
328) Ratatinarea primara a rinichilor se dezvolta in urmatoarele boli:
ateroscleroza
boala hipertensiva
329) Ratatinarea secundară a rinichilor se dezvoltă în următoarele boli, cu exceptia:
hipernefromul
330) Suprafata microgranulară a rinichilor este caracteristică pentru următoarele afecţiuni:
Glomerulonefrita cronica
Hipertensiune arteriala
331) Suprafata macronodulară a rinichilor este caracteristica pentru următoarele afectiuni:
Amiloidoza renala
Pielonefrita cronica
ateroscleroza
332) Semnele morfologice ale uremiei în insuficienţa renală cronică sînt următoarele cu exceptia:
timomegalia
333) Sursa de infectare cu gripa:
Omul bolnav
334) Mecanismele dezvoltarii gripei:
Absorbtia prima si multiplicarea virusului in epiteliul cailor respiratorii
Actiune avasopatica a virusului
335) Forma clinico-morfologică de evolutie a gripei:
usoara
336) Varianta formei grave de gripă:
Cu complicatii pulmonare
337) Modificările microscopice în forma uşoară de gripa:
Hiperemie
Edem
Distrofia hidropica a rpiteliului
338) Particularităţile macroscopice ale plămînilor în forma gravă de gripă:
Mariti in dimensiuni
Aspect pestrit
339) Complicaţiile gripei:
Bronsita
Pneumonie
340)Sursa de infectare in SIDA:
Purtatorii de virusi
Omul bolnav
341) Căile de infectare în SIDA:
Sexuala
Parenterala
transplacentara
342) Stadiile SIDA:
De incubatie
Generalizata persistenta limfoadenopatica
Sida propriu zisa
343) Modificarea ganglionilor limfatici în stadiul SIDA al HIV infectiei
Micsorati in dimensiuni
344) Care sînt cele mai caracteristice infectii oportuniste în SIDA:
Pneumonie pneumocistica
Infectia citomegalovirotica
Infectia herpetica
345) semnele caracteristice ale tusei convulsive:
boala infectioasa acuta
la copii
nevroza cailor respiratorii
346) Particularitatile tabloului morfologic in tusea convulsiva:
Rupturi si ulceratii pe friul limbii
Emfizem intestinal
Catar seros
347) Caracteristica difteriei ca boala si substratul morfologic:
Boala infectioasa acuta
Inflamatie fibrinoasa
348) Localizarea modificărilor locale în difterie:
Mucoasa cailor respiratorii
Mucoasa vestibulului fariangian si amigdalelor
349) Formeleclinico-morfologiceale difteriei faringeluişiamigdalelor:
Toxica
Hipertoxica
localizata
350) Varianta inflamaţiei căilor respiratorii în difterie si manifestarea clinico-morfologică
Fibrinoasa
Crup difteric
351) Care modificări morfologice în cord nu sînt caracteristice pentru difterie:
Formarea granuloamelor
Endocardita verucoasa
352) Caracterul modificarilor morfologice ale nervilor periferici in difterie si complicatia posibila:
Nevrita parenchimatoasa
Paralizii tardive
353) Care nervi periferici nu se afecteaza in difteria faringelui:
Intercostali
faciali
354) Complicaţiile principale în difterie:
Pericondrita purulenta a cartilajului laringelui
Pneumonie
Mediastinita purulenta
355) Caracteristica scarlatinei ca boala, localizarea modificărilor si caracterul erupţiei:
Streptococica
Vestibululul faringian
Punctiforma,rosie aprinsa
356) Care factori determină evoluţia şi formele clinico-anatomice ale scarlatinei:
Toxic
Alergic
septic
357) Modificarile morfologice tipice din prima perioada ascarlatinei:
Angina necrotica
Limba zmeurie
358) Caracteristica eruptiei in scarlatina si modul de descuamare:
Punctiforma rosie aprinsa
Nu acopera triunghiul nazolabial
Descuamarea lamelara
359) Formele principale ale infecţiei meningococice:
Rinofaringita meningococica
Meningita purulenta
meningococemia
360) Manifestările morfologice ale rinofaringitei meningococice:
Inflamatia catarala
Edemul peretelui posterior al faringelui
Hiperplazia folicolilor limfatici
361) Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei:
Eruptia cutanata
Indiociclita purulenta
Sindromul waterhause friderichsen
362) Semnele caracteristice ale tifosului exantematic epidemic :
cauzat de ricketsii
afectarea vaselor de calibru mic
363) Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic:
Encefal
Piele
364) In care organe se formeaza granuloame exantematice Popov:
encefal
piele
365) Caracteristica exantemului in tifosul exantematic:
Apare pe piele
In a 3-5 zi de febra
Granuloame popov
366) Complicatiile principale în tifosul exantematic:
Bronhopneumonie
Otita purulenta
Oleogranuloame de tesut subcutanat
367) Localizarea modificărilor morfologice locale în febra tifoidă:
Ileonul
Cecul
Colonul transvers
368) Stadiilemodificărilor morfologice din plăcile Peyer in febra tifoidă sînt următoarele, cu excepţia:
Intumescenta fibrinoida
369) Cauzele peritonitei în febra tifoida:
Perforatia ulcerelor intestinale
Necroza ganglionilor limfatici mezenterici
Ruptura capsulei splinei prin necroza granuloamelor
370) Modificările generale în febra tifoida:
exantem
modificari distrofice in ficat,rinichi
splenomegalie
371) Complicatiile intestinale în febra tifoidă:
Hemoragia
Peritonita
372) Complicaţiile extraintestinale frecvente în febra tifoidă:
Pneumonia
Pericondrita laringelui
Osteomelita purulenta
373) Localizarea modificărilor locale în dizenterie:
Rect
Sigma
374) Stadiilede evoluţie ale colitei dizenterice:
Colita catarala
Colita fibrinoasa
Colita ulceroasa
375) Modificările morfologice din intestin în dizenterie includ următoarele semne, cu excepţia:
chisturi
376) Modificările generale în dizenterie:
Hiperplazia splinei
Distrofia lipidica a ficatului
Necroza tubulara acuta
377) Complicatiile intestinale frecvente in dizenterie:
Peritonita
paraproctita
378) Complicatiile extraintestinale in dizenterie:
Pneumonia
Pielonefrita
Artrite
379) Stadiile de evoluţie a holerei:
Enterita holerica
Gastroenterita holerica
Perioada algida
380) Modificările morfologice din intestin în holeră:
Inflamatia seroasa
Hipersecretie
Hemoragii in mucoasa
381) ModifIcările organelor interne în holera includ următoarele, cu excepţia:
Hemoragii in suprarenale
382) Complicaţiile specifice în holeră:
Tifosul holeriform
Uremia postholerica
383) Complicaţiile nespecifice în holeră:
Pneumonie
Erizipel
384) Caile de contaminare in tuberculoza:
Pe cale aerogena
Pe cale alimentara
385) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei:
Primara
Hematogena
secundara
386) Localizarea posibilă a complexului tuberculos primar:
Plamini
Intetsin
387) Componenţa complexului tuberculos primar:
Afect primar
Limfadenita
Limfangita
388) Variantele posibile de evolutie a tuberculozei primare:
Stingerea si vindecarea focarului primar
Progresarea si generalizarea provesului
Tuberculoza cu evolutie cronica
389) Pentru care forma de tuberculoza este caracteristic afectarea oaselor:
Hematogena predominant extra pulmonara
390) Variantele tuberculozei hematogene:
tuberculoza generalizata
tuberculoza hematogena pulmonara
tuberculoza predominant extrapulmonara
391) Care din aceste forme se refera la tuberculoza secundara:
Acuta cavernoasa
Acuta in focar
Tuberculomul
392) Care dintre aceste forme se referă la tuberculoza secundara:
Pneumonie cazeoasa
Forma infiltrativa
393) Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare:
Tuberculomul
Fibro cavitara
Cirotica
394) Şancrul dur este caracteristic pentru urmatoarea patologie:
sifilis
395) ) Peste cît timp după infectare apare şancru dur in sifilis:
Peste 3 saptamini
396) Caracteristica macroscopica a sancrului dur in sifilis:
Marginile ulcerului dure,rotunjite
Cicatrizarea are loc peste 2-3 luni
397) Care tip de eruptii este caracteristic pentru perioada secundara a sifilisului:
Rozeole,papule,pustule
398) In ce perioada de dezvoltare a sifilisului are loc afectarea viscerelor:
tertiara
399) Care sînt schimbarile caracteristice pentru afectarea sifilitică a aortei:
Aspectul pielii de sagrin
Mezaortita
400) Care porţiune a aortei se afectează în sifilis:
ascendenta
401) Numiţi formele desifiliscongenital:
Nou nascutilor morti
Congenitala precoce
Congenitala tardiva
402) Care semn nu este caracteristic pentru sepsis:
Evolutie cu caracter ciclic
403) Caracteristica morfologica a focarului septic:
inflamatie purulenta
limfangita
flebita,tromboflebita
404) Care forme de sepsis nu se întîlnesc la adulţi:
ombilical
405) Care forme de sepsis nu se întîlnesc la nou-născuţi:
odontogen
406) Formele clinico-morfologice ale sepsisului sunt urmatoarele, cu excepţia:
sepsisul criptogen
407) Care semn clinico-morfologic nu este caracteristic pentru septicemie:
Prezenta metastazelor purulente
408) Care semne clinico-morfologice nu sînt caracteristice pentru septicopiemie:
Prezenta hiperergiei sporite
Toxicoza pronuntata
409) In care organe apar primele abcese metastatice în septicopiemie:
plamini
410) Formele endocarditei infecţioase după caracterul evoluţiei:
Acuta
Subacuta
Latenta
411) Care valvule se afectează mai frecvent în endocardita infecţioasă şi în care variantă morfologică se
întîlneşte:
Aortala
Ulcero polipoasa
412) Modificarile macroscopice ale valvulelor aortale in endocardita infecţioasă:
Depozite de trombocite
Depozite calcare
Defecte ulceroase
413) Modificările microscopice ale valvelor aortale în endocardita infecţioasă:
Focare de necroza
Depozite trombocite
Depozite calcare
414) Particularităţile sepsisului cronic:
Supuratii vaste
Casexie progresiva
Dezvoltarea amiloidozei
415) Localizarea inflamaţiei catarale:
mucoasele 416) În care din variantele enumerate de pericardită se observă aspectul vilos al inimii:
Pericardita fibrinoasa
417) Semnil morfologic caracteristic al inflamaţiei fibrinoase:
Pelicula albicioasa pe suprafata mucoaselor
418) Care definiţie a empiemului este corectă:
acumulare de puroi intr-o cavitate anatomica preexistenta
419) Care este consecinţa mai frecventă a inflamaţiei productive:
scleroza
420) Care din celulele enumerate se întîlnesc în granulomul tuberculos?
Cellule epitelioide
Limfocite
Cellule langhans
421) Grupele histologice de tumori odontogene:
Epiteliale
Mezenchimale
Mixte
422) Caracterul de evolutie si localizarea ameloblastomului:
tumora benigna cu caracter local invaziv
mandibula-ramura ascendenta
mandibula- regiunea molarilor
423) Formele histologice ale ameloblastomului:
Foliculara
Plexiforma
424) Semnele microscopice caracteristice ale ameloblastomului folicular:
In centru celule poligonale si stelate
La periferie celule cubice sau cilindrice
425) Tumorile epiteliale odontogene:
Ameloblastomul
Tumora adenomatoida
426) Formele clinico-anatomice ale ameloblastomului:
Chistica
Solida
427) Tumorile benigne din mezenchimul odontogen:
dentinomul
mixomul
cementomul
428) Variantele histologice ale cementomului:
Fibromul cementifiant
Cementom gigant
429) Tumorile odontogene de geneză mixtă:
Fibromul ameloblastic
Fibrodontomul ameloblastic
odontoameloblastomul
430) Afecţiunile pseudotumorale ale maxilarelor:
Cherubizm
Epulis
Displazia fibroasa
431) Variantele histologice ale epulisului:
Angiomatos
Gigantocelular
Fibromatos
432) Semnele histologice ale epulisului gigantocelular:
tesut de granulatie
osteoclasti
depozitari de hemosiderina
433) Formele displaziei fibroase şi localizarea preponderentă:
Monostotica
Poliostototica
Maxilarul
434) Semnele morfologice caracteristice ale sindromului Albright:
Displazie fibroasa poliostotica
Melanoza pielii
Endocrinopatii
435) Caracteristica histologică a displaziei fibroase include urmatoarele, cu exceptia:
Depozite de melanina
436) Caracteristica macroscopică a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
Tumora odontogena
437) Caracteristica microscopica a tumorii gigantocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
structuri glandulare
438) Variantele histologice ale adenoamelor glandelor salivare:
Monomorf
Pleomorf
439) Semnele macroscopice caracteristice ale adenomului pleomorf:
Creste lent
In forma de nodul
Consistenta densa
440) Semnele morfologice caracteristice ale adenomului pleomorf:
Structuri glandulare
Structuri mezenchimale
Recidiveaza
441) Variantele histologice de adenom monomorf:
Tubulara
Bazocelulara
Cu celule clare
442) Semnele microscopice caracteristice ale adenolimfomului:
se localizeaza in glanda parotida
nodul bine delimitat
epiteliu cu citoplasma eozinofila
443) Semnele morfologice ale tumorii mucoepidermoide:
Celule de tip epidermoid
Celule mucogene
Celule intermediare
444) Criteriile de evoluţie malignă a tumorii mucoepidermoide:
Predomina celulele intermediare,care nu produc mucus
Crestere invaziva
Metastazeaza
445) Caracteristica morfologică a tumorii acinocelulare include urmatoarele, cu exceptia:
celule mucogene
446)Tumora maligna frecventa a glandelor salivare:
Carcinomul adenochistic
447) Leziunile necariate ale dinţilor sînt următoarele, cu excepţia:
Pulpita
448) Care afirmaţii sînt corecte referitor la caracteristica cariei dentare:
Afecteaza frecvent copii,adolescentii
Afecteaza frecvent dintii maxilarului superior
Frecvent sint afectati primii molari
449) Factorii locali care au importanta in dezvoltarea cariei dentare:
Excesul de glucide alimentare
Flora microbiana bucala
Componenta salivei
450) Factorii generali care au importanţă în dezvoltarea cariei dentare sînt următorii, cu excepţia:
Patologia sistemului osteoarticular
451) Depozitul dentar constă din următoarele componente, cu excepţia:
colesterol
452) Stadiile de evoluţie ale cariei dentare:
Stadiul de macula
Carie superficiala
Carie profunda
453) Componentele microscopice ale peretelui cavităţii cariate:
Zona de dentina ramolita
Zona de dentina transparenta
Zona dentinei de substitutie
454) Particularitatile cariei dentare la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:
fluoroza
455) Complicaţiile locale ale cariei dentare profunde sînt următoarele, cu excepţia:
Parodontoza
456) Complicaţii generale ale cariei dentare profunde sînt urmatoarele, cu excepţia:
Ictus cerebral
457) Modificările reactive ale pulpei includ următoarele procese, cu excepţia:
Pulpita
458) Factorii etiologici generali ai pulpitei:
Infectiosi
Metabolici
Toxici
459) Factorii etiologici locali ai pulpitei sunt urmatorii, cu exceptia:
Sialodenita
460) Structura histologică a pulpei dentare prezintă următoarele elemente, cu excepţia:
Miocite
461) Variantele pulpitei acute:
Seroasa
Flegmonoasa
Gangrenoasa
462) Variantele pulpitei cronice:
Gangrenoasa
Granulanta
Fibroasa
463) Complicaţiile locale ale pulpitei sînt următoarele, cu excepţia;
Amiloidoza
464) Complicatii generale in pulpita pot fi urmatoarele, cu exceptia:
pneumonia
465) Factorii etiologici ai periodontitei sînt următorii, cu excepţia:
Factori psihici
466) Formele periodontitei după localizare:
Apicala
Marginala
467) Variantele periodontitei apicale acute:
Seroasa
Purulenta focala
Purulenta difuza
468) Variantele periodontitei apicale cronice:
Granulanta
Granulomatoasa
Fibroasa
469) Variantele granuloamelor in periodontita cronica granulomatoasa:
simplu
epitelial
chistogranulom
470) Complicaţiile locale a periodontitei sunt urmatoarele, cu exceptia:
Amiloidoza primara
471) Particularităţile periodontitei la copii includ următoarele, cu excepţia:
Formarea chisturilor hidatice
472) Cauzele locale ale gingivitei:
Traumatisme dentare
Factori chimici
Infectia din depozitele dentare
473) Cauzele generale ale gingivitei:
Boli infectioase
Boli endocrine
Factori metabolici
474) Formele morfologice frecvente ale gingivitei:
catarala
ulceroasa
hipertrofica
475) Cauzele principale ale periodontitei sînt următoarele, cu excepţia:
hemisinusita
476) Tabloul morfologic al pungii paradontale în parodontită include următoarele, cu excepţia:
Sechestre osoase
477) Variantele de resorbţie osoasă în parodontită:
Sinuoasa
Lacunara
Neteda
478) Complicaţiafrecventă a parodontozei:
Caderea dintilor
479) Tabloul morfologic al paradontozei include urmatoarele, cu exceptia:
periostita
480) Afecţiunile inflamatorii ale maxilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
periodontita
481) Variantele morfologice de periostită:
Seoasa
Purulenta
Fibroasa
482) Tabloul morfologic al osteomielitei maxilarului include următoarele semne, cu excepţia:
Exces de mucus
483) Complicaţiile infecţiei odontogene sînt următoarele, cu excepţia:
pancreatita
484) Complicatiile osteomielitei cronice a maxilarelor:
amiloidoza
485) Variantele de chisturi ale maxilarelor:
Folicular
Radicular
486) Tabloul morfologic al chistului radicular include următoarele semne, cu excepţia:
Sechestre osoase
487) Afecţiunile dobîndite ale glandelor salivare sînt următoarele, cu excepţia:
Anomalii de dezvolatare
488) Sialoadenita primară se întîlneşte în:
Parotidita epidermica
citomegalie
489) Cauzele sialoadenitei secundare:
bacterii
intoxicatii cu saruri ale metalelor grele
490) Variantele morfologice de sialoadenită acută:
Seroasa
Purulenta
491) Formele clinico-morfologice de cheilită sint următoarele, cu excepţia:
papilara
492) Formele clinico-morfologice de glosită:
Exfoliativa
Romboida
493) Grupele principale de stomatite după etiologie sînt următoarele, cu excepţia:
In pneumopatii
494) Variantele frecvente de stomatita dupa caracterul inflamatiei sunt urmatoarele, cu exceptia:
fibrinoasa
495) Bolile infecţioase cu manifestări bucale:
Rujeola
Scarlatina
Varicela
496) Afecţiuni dermatologice cu manifestări bucale:
Lichenul plan
Pemfigus
Dermatita herpetiforma
497) Boli de sînge cu manifestări bucale sunt următoarele, cu excepţia:
Anemia posthemoragica acuta
498) Avitaminoze însoţite de manifestări bucale:
Hipovitaminoza A
Avitaminoza B12
Avitaminoza C
499) Consecinta cea mai frecventa ainflamatiei proliferative
Scleroza
Abcedarea
500) Cauzele frecvente a decesului pacientilor in febra tifoida
Hemoragie intestinala
Pneumonia
Peritonita
Top Related