8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 1/22
Suport de curs
Prof.univ.dr. Mitica Lupu
SPECTACOLUL MUZICAL (MUSIC-HALL, MUSICAL)
ÎN SECOLUL XX
ÎNCEPUTURILE TEATRULUI MUZICAL ROMÂNESC
În cultura românească, teatrul muzical reprezintă o componentă
cu vechi şi valoroase tradiţii, impuse cu preţul unor mari sacrificii de către o
seamă de artişti ce şi-au nchinat e!istenţa făuririi -n condiţii vitre"e ale
veacului al #$#-lea şi nceput de secol ## %artei spectacolului naţional.
&intotdeauna talentele n domeniu au e!istat ncă nainte de a avea un teatru
muzical, ţara noastră dând străinătăţii artişti ale căror nume au intrat n
istoria interpretării spectacolelor de teatru şi muzică.
'!istenţa z(uciumată, nesi"ură şi intermitentă a teatrului muzical
românesc a fost ntrucâtva consolidată după primul răz(oi mondial, când
schim(ul de valori interpretative ntre teatrele europene şi cura)ul de a
introduce n repertoriu lucrări la modă va apropia pu(licul de noutatea
spectacolelor.
Pentru a se nţele"e spiritul epocii n rândurile de mai )os vomncerca să creionăm conte!tul n care aceste personalităţi s-au remarcat pe
scena românească de profil.
Încă de la nceputul sec. al #$#-lea, n $asi a e!istat un viu interes
pentru spectacolele de teatru liric. Prima reprezentaţie de operă a fost *La
+
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 2/22
&ame (lanche de ranois-/drien 0oieldieu. 'venimentul a avut loc n
decem(rie +122 si s-a datorat trupei 3eatrului francez condus de fraţii
0aptiste şi 4oseph ourreau!. La 56 fe(ruarie +121 a avut loc premiera
românească a operei *7orma de 8incenzo 0ellini, la numai 9 ani după premiera a(solută. /cest spectacol a fost realizat de :onservatorul
filarmonic-dramatic din $aşi; de la această dată, spectacolele de operă,
operetă şi vodevil devin o permanenţă.
/vând folclorul ca sursă de inspiraţie, compozitori ca< 4./.
=achmann, :arol Miculi, /le!andru lechtenmacher, 'duard :audella,
>avriil Musicescu, :iprian Porum(escu, >heor"he 0urada, >heor"he &ima
compun muzică corală şi vocal-instrumentală, operă, operetă şi vodevil.
?pera şi activitatea acestor ctitori ai muzicii româneşti profesioniste
marchează naşterea şi afirmarea şcolii muzicale naţionale.
La $aşi, >oldfaden, pune (azele primului teatru evreiesc din
lume, n +19@, considerat si precursorul AmusicaluluiA, "en afirmat cu forţă
şi talent pe 0roadBaC.
&ramatur" şi actor, :. Dalepliu s-a născut la 0răila unde şi-a
nceput studiile, continuate apoi la 0ucureşti. ace parte din trupele lui M.
Millo, M. Pascali şi :. :ara"iali, )ucând la $aşi, 0ucureşti şi Piteşti. În
ultimul oraş, n sta"iunea +1E5-+1E2, este şi re"izor. /re o merituoasă
activitate de animator teatral, ntr-o epocă de pionierat. În +1E6, mpreună cu
alţi actori moldoveni formează la 0ucureşti o trupă de teatru F,,naţională,
e!traordinarăAG care, n cele două luni de spectacol, se (ucură de maresucces la pu(lic. &e altfel, el şi va şi revendica meritul de a fi adus
vodevilul pentru prima dată pe scenele (ucureştene.
5
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 3/22
/le!andru lechtenmacher, compozitor, diri)or şi peda"o"
român s-a nHscut la $aşi la 52 decem(rie +152 şi a murit la 0ucureşti la 51
ianuarie +1I1. / făcut studiile muzicale la 8iena şi Paris. S-a rentors n ţară
şi a avut o contri(uţie nsemnată la dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. /făcut parte din pleiada intelectualităţii, care a luat parte activă la Jevoluţia
din +1K1, ce a militat pentru nfăptuirea nirii, lechtenmacher numărându-
se printre marii naintaşi care au susţinut dezvoltarea şi afirmarea muzicii
româneşti. :ompozitor, violonist, diri)or si peda"o" român, autor de
vodeviluri si cuplete pentru piesele lui 8asile /lecsandri; :ânticelele au
constituit evenimente n teatrul românesc prin luări nete de poziţii, lucrări
care au prile)uit totodată creaţii remarca(ile actorilor de comedie ai vremii,
Matei Millo şi 7eculai Luchian. /lecsandri şi preciza astfel intenţiile<
am socotit că nu ar fi poate o lucrare "reşită de a compune pentru
curiozitatea urmaşilor noştri o "alerie de tipuri contemporane, iar pentru a da
acestor tipuri o e!presie mai vie, am adoptat pentru ele forma dramatică şi
le-am prezentat pu(licului su( numele de :ânticele comice.
/. lechtemacher a fost ntemeietorul si primul director al
:onservatorului din 0ucuresti. ? contri(uţie la dezvoltarea culturii mondiale
a adus lechternmacher prin impunerea n premiera mondiala, la $asi, n
+1K1, a noului "en muzical ?pereta. Premiera operetei A0a(a DârcaA avea
loc n capitala Moldovei, n rolul titular fiind marele naintaş al teatrului
românesc % Matei Millo, care semna si li(retul.
Prima operetă românească - n formă nedefinitivată - a apărutla $aşi, actul de naştere al "enului, pe plan mondial semnându-se zece ani
mai târziu, de către 4acNues ?ffen(ach, când, la Paris, apărea pe scenă
A?rfeu n infernA. &acă lorenţa a dat lumii ntâia ?peră, $aşul i-a oferit
acesteia, prima operetă-vodevil.
2
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 4/22
lechtemacher a funcţionat ca şef de orchestră la 3eatrul
7aţional din 0ucureşti, :raiova şi $aşi. În această calitate scrie muzica de
scenă pentru mai toate piesele româneşti de teatru apărute intre anii +1K6-
+116, crend n total circa @66 de piese muzicale, la producţiile lui 8asile/lecsandri, :. 7e"ruzzi, Matei Millo şi alţii. 3itluri mai importante< :inel-
:inel, :oana :hiriţa, Piatra din casă, :etatea 7eamţului, lorin şi lorica,
luierul fermecat, &oi ţărani şi cinci cârlani, Jăzvan şi 8idra, $aşii n
:arnaval, 0a(a Dârca. şi multe altele. /ceastă a(undentă creaţie a nsemnat
pentru /le!andru lechtenmacher ocazia de a deschide o lar"ă cale
folclorului românesc n muzica cultă, contri(uind n acelaşi timp la
nceputurile teatrului muzical românesc. / mai compus Dora nirii şi opera
ata de la :ozia. Presti"iul câşti"at n viaţa muzicală a ţării a făcut ca la
nfiinţarea :onservatorului din 0ucureşti, n anul +1@K, să fie numit director
al acestei instituţii n care a depus o rodnică şi ndelun"ată activitate
peda"o"ică.
În domeniul teatrului muzical şi-a manifestat talentul şi :onstantin
&imitrescu F+1K9-+I51G . 'l a fost autorul mai multor comedii cu muzică,
feerii, melodrame şi operete. Ser"entul :artuş şi 7ini care apelează la
forme muzicale specifice "enului uşor. &atorită popularităţii, ariile,
cupletele, valsurile şi marşurile din aceste piese au fost cântate şi n afara
teatrului de către tarafuri şi fanfare.
VODEVILUL se numeşte aşa după franţuzescul 8oi!-de-8illeFvocea oraşuluiG. În sec.#8 capătă o lar"ă răspândire n 7ormandia un
cântec popular având conţinut satiric, acesta devenind nelipsit n teatrul de
târ" F3heatre de la foireG ca fond muzical pentru parodii sau ca alcătuire
veselă de mai multe cuplete. Începe să fie introdus n unele piese de teatru n
K
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 5/22
special n comedii numindu-se la nceput :omedii cu vodeviluri, mai târziu
rămânând 8odevil ca "en destinat.
În acest mod a rămas specifică denumirea de vodevil pentru o
piesă comică cu intri"ă mai mult sau mai puţin in"enioasă n care alături decuplete, cântece simple, vesele sau satirice s-au introdus arii, romanţe, duete,
intervenţii corale, care a pre"ătit apariţia operetei şi operei comice. 8odevilul
i-a o(li"at pe artişti să stăpânească "ama lar"ă ce-i este proprie< voce, simţ
core"rafic, a"ilitate corporală, comunicare spontană cu pu(licul.
OPERETA şi are ori"inea n vechile forme de vodevil, n opera
comică franceză, opera (ufă italiană, n sin"spiel-ul "erman şi n unele
spectacole de parodie. 'lemente impuse de operetă au fost< melodica
uşoară variată şi (o"ată, cuplete pline de haz, cântece şi dansuri la modă<
"alopul, cadrilul, valsul, marşul. ?pereta este o operă de mică dimensiune
n care alături de partea vocală, instrumentală, orchestrală, (aletul şi
mişcarea scenică Fspecifice şi opereiG apar dialo"urile vor(ite pe fond
muzical FmelodramaG. Muzica are un caracter accesi(il, putând fi uşor de
memorat şi reprodus. :onţinutul nu are profunzimea operei, elemente
predominante fiind comicul şi sentimentalul, dramatur"ia conducând
ntotdeauna la un final optimist, caracterizat prin fast, cu participarea
ntre"ului ansam(lu.
?pereta a fost şi este, ca "en musical, deose(it de ndră"ită de
pu(licul românesc, mărturie stau numeroasele companii de "en care aue!istat n 0ucureşti şi n ţară ncă de acum +66 de ani.
:ompozitorul care la sfârşitul secolului al #$#-lea i-a depăşit pe
confraţii săi n inspiraţie melodică şi suflu românesc a fost :iprian
Porum(escu F+1E2-+112G, autorul operetei româneşti n sensul modern al
E
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 6/22
noţiunii. :J/$ 7? este opereta care ocupă un rol important n istoria
muzicii naţionale. Piesele sale ritmice aparţin cate"oriei ce purta pe vremea
aceea eticheta de muzică de salon.
Spectacolul de operetă s-a inte"rat firesc n viaţa culturală (ucureşteană; meritul aparţine trupelor ce au evoluat n vestita >rădină
?teteleşeanu, la nceputul secolului ##. :ompaniile >ri"oriu şi Leonard au
cultivat şi au ntreţinut interesul pu(licului (ucureştean pentru operetă.
Le"endarul Prinţ al ?peretei, Leonard a conferit spectacolului forţa
ma"netică de atracţie.
În perioada inter(elică este meritul 3eatrului /lham(ra şi al
directorului 7icolae 8lădoianu de a readuce n atenţia pu(licului spectacolul
de operetă.
Între +IK@-+IE6, secţia muzicală a 3eatrului /rmatei a impus şi a
statornicit n noi dimensiuni şcoala românească de opereta. >raţie acestei
(o"ate tradiţii a fost posi(ilă nfiinţarea 3eatrului de Stat de ?peretă -
inau"urat la 9 noiem(rie +IE6 cu premiera, A8ânt de li(ertateA de
&unaevsOi. :ompozitori români care au scris operete cu mare succes la
pu(lic au fost< >herase &endrino FLisCstrata, Lăsaţi-mă să cântG,
7icolae irculescu F7-a fost nuntă mai frumoasăG, 'llC Joman FSpune,
inimioară, spuneG, ilaret 0ar(u F/na Lu"o)anaG, DenrC Mălineanu
FSuflet de artistG, lorin :omişel FALeonardG, >eor"e >ri"oriu FSe
mărită fetele, A8alurile dunăriiAG. $nteresante montări au fost făcute la
?pera din $aşi după +II6 cu musicalurile, Darţă Jăzaşul şi Piatra dincasă compuse de 8ictor $usceanu, după piesele lui 8asile /lecsandri.
&e-a lun"ul anilor, succesele operetei româneşti au depăşit
"raniţele ţării, prin spectacolele de calitate realizate de teatrul din 0ucureşti
precum şi cele de la >alaţi, 3imişoara şi :onstanţa.
@
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 7/22
:lădirea teatrului de operetă (ucureştean a fost demolată n au"ust
+I1@. &e atunci, ea şi primeşte spectatorii n Sala Mică din clădirea
3eatrului 7aţional. &upă +II6 i s-a adău"at titulaturii 3eatrului de ?peretă şi
numele marelui tenor carea fost $on &acian. 'vantaiul repertorial penduleazăntre opereta clasică
şi musicalul modern.
TEATRUL DE REVISTĂ ROMÂNESC
J'8$S3/ Fvine de la franţuzescul revue*G este un spectacol
apărut la sfârşitul sec. #$# n ranţa şi răspândit la nceputul sec. ## n
toată lumea.
7u este deloc uşor să faci distincţie ntre numeroasele variante
pe care le-a "enerat< feeria, ca(aretul, variete-ul sau comedie muzicală.
:aracteristicile cele mai importante ale spectacolului de revistă
sunt<
• /ctualitatea temei
• 7ota comico-satiricH
• Spectaculosul
• 3endinţa de a avea un fir conducător
• Succesiunea in mod distinct a ta(lourilor şi scenelor;
• Jitmul alert - element important ce definşte spectacolul de revistă
Jevista a "enerat două direcţii distincte de spectacol<
1. Marea Jevistă caracterizată prin elemente e!terioare de o mare
(o"ăţie a montării< sceno"rafie, costume, pena)e, frumuseţea corpului de
9
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 8/22
(alet, cele(ritatea vedetelor, muzică şi core"rafie de mare efect; după
primul răz(oi mondial n ta(lourile ale"orice vivante ale spectacolului de
revistă francez a apărut nudul ca element de atracţie. Preluarea şi
transformarea lui n streap-tease precum şi alăturarea altor numere specificerevistei a făcut posi(ilă apariţia spectacolului de tip ni"ht-clu(*.
2. Jevista de cameră F$talia, >ermaniaG apărută după primul rHz(oi
mondial având o istorie şi elemente proprii, caracterizate printr-o distri(uţie
mică ce suplinea inclusiv (aletul, prin ponderea te!tului satiric, lipsită de
fastul sceno"rafiei şi costumelor, acestea fiind aduse la minimum necesar.
'ste em(rionul comediei muzicale ce ncepea să se afirme.
Si"ur că 8asile /lecsandri rămâne un precursor ilustru al revistei.
/tât cânticelele comice cât şi cele două :hiriţe F:oana :hiriţa n voia),
un cânticel comic-+1@9 şi :oana :hiriţa n (alon, farsă de carnaval-+19KG
au trecut pe lân"ă "enul revistei atin"ându-l cu aripa lor satirică. Scriitorul
nu face decât să creeze, aşa cum şi-a propus, o "alerie de tipuri mai mult
pentru curiositatea urmaşilor noştri.
&ar revista nu se n"ri)eşte de urmaşi. 'a are n vedere
e!clusiv lumea contemporană, mai mult chiar decât atât, lumea cotidiană.
Pentru /lecsandri %scriitorul- acest o(iectiv era prea mărunt şi numai de
dra"ul lui Millo accepta concesiile scrisului umoristic, pentru el oricum facil
şi desuet. /lecsandri era un scriitor prea important pentru literatura română,
care şi-a "ândit opera fără să ai(ă nici o clipă n vedere, apariţia revistei
româneşti. Poate că dacă ar fi vrut să o facă, ar fi făcut-o ntr-un modremarca(il. / făcut-o Millo, deschis şi cu (ună intenţie, după ce văzuse la
Paris revistele fraţilor :o"nard, ntr-o clipă de inspiraţie, când a simţit că
pu(licul vrea altceva. S-a nimerit atunci şi descoperirea izvoarelor de la
8ăcăreşti, care i-a servit lui Millo prete!tul.
1
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 9/22
Primul spectacol românesc de revistă s-a arătat pu(licului la data
de +I noiem(rie +195 şi se numea /pele de la 8ăcăreşti.
În +19E, şase ziarişti de la Jevista :ontimporană au scris :er
cuvântul sau /m(iţul rosei, o revistă pe care 3eatrul 7aţional a prezentat-o pu(licului cu un imens succes.
'ra o revistă ziaristică, plină de cura), care ataca politica
"uvernului conservator şi pe primul ministru Lascăr :atar"iu. Qi ca să se
evite orice echivoc, coana rosa din su(titlul revistei nu era alta decât soţia
primului ministru.
iind scrisă de ziarişti, noua revistă avea nerv satiric, su(stanţă
comică mai puţin superficială decât /pele de la 8ăcăreşti, precum şi o
selecţie a unor pro(leme sociale şi politice importante ale momentului.
'!ista un prete!t su(ţire, de a se da cuvântul interpretului care-l
cerea şi, pentru aceasta, e!ista, ca n spectacolele de "en de la Paris, un
comper şi o comeră, primii de acest fel din teatrul românesc.
'ra o adevărată revistă, pro(a(il mai revistă decât /pele de la
8ăcăreşti, care ilustra, se pare toate ri"orile "enului şi care stârnise
numeroase şi neaşteptate reacţii n lumea contemporană românească.
'ra, poate, "enul de spectacol cel mai apropiat de revista
românească modernă, pe care marele actor :onstantin 3ănase o edifică la
:ără(uş, ncepând cu +I+I data nfiinţării companiei sale de revistă.
Preluând e!perienţa revistei franceze el a adaptat-o, dupH cum
spunea, spiritului românesc.:.3ănase a e!perimentat stiluri şi tehnici variate, care s-au
cristalizat n cele din urmH ntr-o formH de teatru specific, condiţionat de
evoluţia muzicii uşoare, a dansului şi sceno"rafiei moderne. / perfecţionat
I
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 10/22
spectacolul cu instinct artistic, adHu"ând, eliminând, sau modificând, fiind
considerat părintele revistei româneşti.
Jevista românească are cu totul o altă formă faţă de spectacolul de
revistă din alte capitale ale lumii. aţă de tot ce aducea ca nou revistaeuropeană şi americană, 3ănase a adău"at te!tul, vor(a, of-ul cetăţeanului.
'l an"a)a periodic de la Paris, 0erlin, 0udapesta, cântăreţi şi
dansatori, care erau n mare vo"ă. Soliditatea şi trăinicia unei montări se
verifică cel mai (ine atunci când n reprezentaţie, susţin rolurile principale
nu soliştii pentru care a fost conceput spectacolul nici aceia ce pe parcurs au
luat ştafeta, ci interpreţii-invitaţi, urcând pentru prima dată n spectacolul
respectiv, n compania colectivului artistic-"azdă.
:.3ănase a folosit cu rafinament cântecul, dansul, costumele,
decorul, finalurile de efect, nţele"ând că oricât ar fi fost de dură satira sau
hazul actorilor, nu a)un"eau pentru a ncropi un spectacol (un de revistH.
/propiat de oameni şi cunoscăndu-le of-ul, 3ănase le transpunea
artistic stările ca nimeni altul. 'l avea n vedere că umorul este scris n "ena
neamului românesc ca formă de apărare.
morul este râsul omului superior despre tot ce e inferior. morul nu
schilodeşte. morul construieşte, avertizează, şi amendează. 0ăşcălia este
râsul omului inferior vizavi de valori. ?mul superior are umor. 7u se râde de
orice. 7e(unul şi mitocanul râde de orice. 0ăşcălia este desacralizantă.
0ăşcălia este copilul ateismului. :omicul are valoare psiholo"ică. Jâsul nu
este tot timpul comic. 'l poate fi şi patolo"ic. :ând râsul este comic are şifuncţie socială. Spune-mi de ce râzi, ca să-ţi spun ce structură ai.
Pu(licul pleca mulţumit de la spectacolele lui 3ănase, fredonând
melodiile semnate de< >herase &endrino, 'llC Joman, $on 8asilescu etc.
/ceştia dealtfel au cristalizat formele de muzică adecvate revistei
+6
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 11/22
româneşti< prolo"ul şi finalul, cupletul muzical, cântecul tematic, muzica de
(alet, ilustraţia muzicalH.
$?7 8/S$L'S: F+I62-+I@6G unul dintre cei mai mari şiapropiaţi compozitori ai "enului revuistic a m(inat elemente din folclor cu
spiritul muzicii de )azz, pentru a crea stilul românesc de muzicH uşoară,
fiind considerat ntemeietor al acestui "en. / studiat conservatorul la
0ucureşti, şi la Schola :antorum din Paris. / fost profesor de muzică la
:raiova şi Ploieşti apoi diri)or la 3eatrul 7aţional din :raiova; compozitor
şi conducător muzical al companiei lui :.3Hnase, teatrul /lham(ra*, iar
dupH +IKK al teatrului >ioconda* şi al 3eatrului de ?peretH. $on 8asilescu
spunea cH a m(răţişat "enul uşor* pentru a-i nfrunta dificultăţile şi pentru
a-l autohtoniza*F>eor"e S(ârceaG. / condus secţia de Muzică uşoară* a
uniunii compozitorilor promovând tineri compozitori care aveau ceva de
spus n cântecul românesc de "en.
Marea actriţă de comedie Stela Popescu spunea ntr-un interviu
că< 3eatrul de revistă românesc are toate şansele să facă spectacole foarte
(une, nsă acestea necesită (ani. :ine a văzut un spectacol pe 0roadBaC, ştie
că acest "en de spectacol necesită investiţie şi implică ele"anţă şi fast. &acă
poţi să )oci 0recht n rochii de in, ntr-un decor improvizat din trei-patru
perdele "ri, şi să iasă foarte (ine, să )oci şi :ehov, n costume de pânză pe un
fundal cu doi mesteceni, nu poţi nsă face Jevistă fără mare montare, fără
(ani. :u cât e mai dez(răcat (aletul, cu atât e mai scump...şi asta se ştieR Jevista impune vedeta n apariţii pentru care se scriu numere
speciale, ilustrate cu (alet, alături de scheciuri, cuplete muzicale, dansuri
e!otice, iluzionism sau alte numere interesante la modă, ncadrate ntre
prolo" şi final asemenea unor coperţi.
++
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 12/22
:upletul este forma muzicalH prin care se cântă te!tul unei
strofe, melodia repetându-se de mai multe ori n funcţie de numărul acestora.
?pt sau şaisprezece măsuri de melodie hazlie, reluate identic la fiecare
strofă, care nu pretinde interpretului vreun efort vocal deose(it F>eor"eS(ârceaG. neori cupletul este urmat de ritornelă, un fra"ment muzical
concis, interpretat de ansam(lul instrumental, vocal sau de un instrument ce
acompaniază Fchitară, acordeon, pian, etc.G
În momentul n care ritornela a căpătat o ima"ine muzicală
pre"nantă, dinamică şi o funcţie armonică (ine precizată, s-a transformat n
refren.
/companiamentul urmăreşte te!tul şi )ocul actoricesc, căutând
comicul prin efecte specifice, prin su(linieri armonice şi melodice. /lteori
cupletul preia o melodie cunoscută pe care se construieşte un te!t nou, caz n
care comicul se amplifică prin raportarea FcâteodatăG la te!tul iniţial.
>rădina $union*, amintită şi n comedia ? noapte furtunoasă* a
lui $.L.:ara"iale a do(ândit faimă n 0ucureştiul de altădată, datorită
ndeose(i cupletistului $.&.$onescu. /rtist dramatic foarte talentat născut la
0raşov, a fHcut turnee cu Matei Millo n scurte sta"iuni, interpretând roluri
şi cântând ntre acte, cântece la modă.
:upletul de actualitate a cunoscut epoca sa de "lorie n
interpretarea lui $.&.$onescu. >rădina $union*, era prea mică pentru a putea
onora pe toţi cei ce vroiau să-l vadă pe marele actor, povesteşte :.0acal(aşa.
:u o voce "eneroasă, pricepându-se să e!prime şi cu minile, $.&.$onescu, acontri(uit la evoluţia teatrului muzical românesc ; delecta pu(licul cu
scenete şi cuplete inspirate din actualitate şi şi mprospăta mereu repertoriul.
iarele vremii arătau că pe lân"H amuzament $.&.$onescu
moraliza prin cupletele sale societatea. Le"at de actualitate şi mpre)urări
+5
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 13/22
imediate cu un te!t de o coloratH violenţă, n interpretarea actorului ce şi
nuanţa monotonia repetării melodiei cu vervă comică, cupletul nu-şi "reşea
niciodată efectul asupra ascultătorilor. 'rau criticate prin el moravurile,
"uvernanţii etc. :u timpul cupletul a do(ândit individualitate n teatrul muzical,
devenind o formă artistică de satiră socială şi politică. Qi atunci ca şi acum,
elita artistică l consideră un "en facil*.
Suferind transformări ce ţin de evoluţia muzicală Facompaniament şi
tehnici de nre"istrareG, cupletul se află la (aza spectacolelor muzicale de
revistă, ca(aret, divertismente de Jadio şi 38., fHcând deliciul spectatorilor,
ca la nceputurile lui.
În ultima perioadă, cu toate că autorii de revistă se "ăsesc tot mai
rar, au mai scris totuşi cuplete usturătoare la adresa "uvernanţilor sau
moralizatoare pentru societate < /le!andru &arian, :onstantin ărnescu,
Mihai Ma!imilian, /urel Storin, :iupi Jădulescu, >eor"e Mihalache, 7ae
:osmescu, lorin Pretorian, /nanie >a"niuc, :ornel drea, :armen /ldea
8lad şi alţii pe muzică compusă de< 8asile 8eselovschi, /urel Manolache,
&an &imitriu, &an /rdelean, 8iorel >avrilă, &umitru Lupu.
La nceputuri n spectacolul de revistă, comperul era cel care
le"a prin prezentări a(ile numerele artistice. :ristalizarea formei la trei acte
Ftempi, părţiG divizate n +6-+E ta(louri, introduce finalul de act $ , precum
şi marele final care venea după actele $$ şi $$$ le"ate pentru a nu se rupe
ritmul spectacolului .Spectacolul se mparte n acte şi ta(louri, trase la temă prin
le"ături in"enios "ândite de autori şi re"izor, cu mi)loace specifice.
?rchestra stă la fosă, avnd rol de acompaniament, su(liniind prin
accente şi tuşuri )ocul interpreţilor. Prin com(inaţii tim(rale ea
+2
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 14/22
accentuează comicul de situaţie şi urmăreşte desfăşurarea acţiunii sta(ilind
ritmul acesteia. :âteodată, n formulă completă, sau "rup alcătuit din câţiva
instrumentişti, urcă pe scenă ca actori făcând dovada virtuozităţii lor
instrumentale, n concordanţă cu tema spectacolului.Sceno"rafia şi costumele precum şi Je"ia care le ansam(lează pe
toate, fac din revistă unul din cele mai atractive "enuri de spectacol.
&in cauza comple!itaţii montării, fiind foarte "reu de deplasat,
spectacolul de revistă a apelat ntotdeauna la importul şi schim(ul de
vedete.
:aracteristica principală a spectacolului de revistă fiind
actualitatea nu se poate vor(i de un repertoriu care să poată fi )ucat oricând
şi oriunde.
Putera revistei se manifestă< mpotriva puterii, mpotriva
slă(iciunilor puterii, mpotriva fermităţii puterii, mpotriva )i"odismului
amator al celor care ncă n-au a)uns la putere, mpotriva ridicării la putere,
mpotriva co(orârii de la putere, mpotriva puterii de a ofta fără speranţă*
F/urel StorinG.
&upă modelul teatrului creat de :.3ănase, pe harta ţării au mai
apărut şi alte teatre sau secţii muzicale< 3eatrul de revistă antasio din
:onstanţa, secţia de estradă a teatrului 7ae Leonard din >alaţi, secţia de
estradă a teatrului /L.&avila din Piteşti, secţia de revistă a teatrului din
0aia Mare, secţia de revistă a teatrului 3oma :ara"iu din Ploieşti. Jevista
este e!presia la zi a unui "en pe care lumea s-a deprins să-l socotească uşor./udienţa lar"ă, de care are parte peste tot, i asi"ură perenitatea şi simpatia
"eneraţiilor de spectatori care se succed şi imprimă artei, creatorilor ei,
situarea divertismentului aparţinnd mereu contemporaneităţii, prezentului.
+K
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 15/22
ESTRADĂ este denumirea dată unor spectacole de divertisment
n care predomină cupletele şi scenele satirice, umoristice, muzica uşoară şi
dansurile Facest tip de spectacol este foarte des confundat cu spectacolul de
revistăG &enumirea vine de la franţuzescul estrade care nseamnă scenă, podium având aici nţelesul de podium ntr-o sală de teatru sau de concert,
sau n aer li(er unde sunt prezentate spectacole de teatru sau muzică .
Spectacolele de estradă de tip sovietic erau foarte ndepărtate de
spectacolele care se )ucau la 3ănase. 'le cuprindeau numere disparate-
de dansuri, cântece şi umor, cântăreţii şi dansatorii aparţineau unor "enuri
serioase, mai ales operei şi operetei, dar şi preponderenţa unor interpreţi şi
creatori de revistă.
MUSIC-HALL-UL ŞI REVISTA LA PARIS
:ătre +115-+112 n localul lui Jodolphe Salis Le chat noir se
perindau n număr tot mai mare poeţi, pictori cântăreţi şi "azetari ai epocii,
alături de demimondene şi no(ili cheflii. /ici se produceau :oNuelin )r., r.
:oppee, SullC Prudhomme, Moreas, &eli(es, Sarah 0ernhardt.
&e un enorm succes se (ucură teatrul um(relor la care contri(uie
5K de instrumentişti ce asi"ură efectele sonore, completate alternativ şi de un
pian şi o or"ă, piesele reprezentate F$spitirea Sf. /nton sau iul
eunuculuiG fiind pi"mentate cu comentariile fără perdea ale lui Salis, spre
deliciul spectatorilor. La alte ca(arete montmartreze F:a(aret du 7eant sau :a(aret de
lT'nferG se ncearcă tot felul de atracţii şocante< intrarea Fla cel din urmăG
printr-un "âtle) de drac, chelneri- diavoli m(răcaţi n roşu, flăcări su( mese
+E
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 16/22
su"erând focul >heenei; pe un fel de estradă se )ucau scene terifiante din
)udecata de apoi, realizate prin tot felul de truca)e cu o"linzi şi proiecţii.
În localul 'lCsee-Montmartre din (ulevardul Jochechouart se
rostesc cuplete ndrăcite şi scheciuri piperate şi su( lumina lampioanelor cu"az, n z"omotul tumultuos al alămurilor, renvie freneticul cadril reeditând
atmosfera (alurilor populare de la Moulin de la >alette, locul distracţiei
duminicale a micilor (ur"hezi, a meseriaşilor şi midinetelor printre care se
amestecau artiştii.
Jenoir, 8an >o"h şi Lautrec aveau să imortalizeze n pânzele lor,
cele(rul loc n aer li(er unde se dansa şi se mâncau "alete- plăcinte din
făina produsă de faimoasele mori din vârful colinei.
3ipul de spectacol de divertisment n care, ntr-un amal"am
etero"en menit să uimească şi să amuze, se perindau ventrilo"i, vră)itori
muzicali, sculptori la minut, artişti care cântau printre mesele
consumatorilor, apăruse ncă din secolul #8$$, Palais JoCal fiind - după
cum constată 4acNues &amase- unul din primele temple ale music-hall-
ului.
8edetele erau n special cântăreţi de şansonete, a(ordând diferite
"enuri de cântece romanţioase, sentimentale, până la cântece patriotice, sau
nspirate din viaţa oamenilor sărmani, trăind la mar"inea societăţii.
În a doua )umătate a secolului #$#, 3ereza F3herese 8aladonG- va
fi prima mare interpretă profesionistă de cafe-concert.
În sezonul e!poziţiilor universale anuale, localurile de cafe-concert şi ca(aretele cunosc o afluenţă de spectatori de toate naţiile.
&upă e!poziţia din +1@9, pentru crearea unei diversităţi, n
spectacol se intercalează feerii ntre evoluţiile cântăreţilor, iar n +19I la
olies- 0er"ere Frenumitul teatru de music-hallG spectacolul câşti"ă n
+@
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 17/22
amploare prin varietatea numerelor< acro(aţii, scheciuri, cântăreţi iar mai
târziu pantomimă, )on"lerie, orchestre de ţi"ani, feerii de (alet, n care, su(
lumina reflectoarelor electrice F+1I+G, e!celează Loie uller prin dansurile ei
danses papillonnantes, ce-l fascinau pe Jodin şi pe care le surprinde nliniile şerpuitoare, nvârte)ite n spuma culorii 3oulouse-Lautrec.
La 7ouveau-:irNue, su( influenţa )aponismului atât de en
vo"ue n Parisul fin de siecle, se reprezintă 0aletul lui Papa
:rCsantheme; arena se transformă n piscină cu nuferi şi lotuşi ntre care
evoluează dansatoare nfăşurate n transparente văluri, fremătând unduitoare
n lumina colorată a reflectoarelor ce-şi schim(ă mereu direcţia n )ocuri de
eclera) pline de efect.
:ând Jodolphe Salis şi mută ca(aretul :hat 7oir n str.
Lavali, n locul lui, pe (-dul Jochechouart, un cola(orator al său
şansonetistul /ristide 0ruant deschide un nou ca(aret Le Mirliton devenit
ulterior un mare punct de atracţie al (oemei artistice pariziene. 3ru(adur al
tâlharilor şi prostituatelor cum l numeşte DenrC Perruchot, el cântă n
cuplete deşucheate, ntr-u lim(a) de ar"ou presărat cu e!presii triviale, lumea
maidanelor, lumea unor declasaţi, a unor decăzuţi capa(ili nsă de acte de
sacrificiu, de duioşie şi "enerozitate.
LT'lCsee-Montmartre, Le chat 7oir, Le Mirliton, Le &ivan
4aponais, Le cafe des /m(assadeurs, Le :oncert Parisien, -devin cele mai
cele(re localuri din Parisul ultimelor două decenii ale veacului #$#.
/nul +11I este nu numai anul inau"urării, lui 3our 'iffel, dar şicel n care antrepenorii :harles idler şi 4oseph ?ller, posesori ai mai multor
ca(arete, circuri, monta"nes-russes-uri, i invită pe participanţii de la
e!poziţia universală, să-şi petreacă serile, chemaţi ademenitor de (ecurile
roşii ţipătoare ce se-nvârteau o dată cu aripile de la Moulin rou"e- n
+9
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 18/22
localul clădit la poalele colinei Montmartre. Printre candela(re strălucitoare,
n săli ornate cu o"linzi imense se dansează ntr-o frenetică dezlănţuire
dincolo de orişice pre)udecăţi, - cadrilul pe care străinii l numesc French
Cancan. Prota"onişti erau La >oulue FLouise =e(erG şi 8alentin le &esosseF4ean JenaudinG care au smuls ropote de aplauze pe la toate (alurile din
ca(aretele montmartreze. Pictaţi de 3oulouse-Lautrec, ea o alsaciană (londă
durdulie, cu un profil acvilin, ochi al(aştri metalici, desfrânată şi
seducătoare, frenetică şi lascivă...- el o siluetă filiformă cu picioare şi (raţe
nemăsurate dar foarte mlădioase, dansează cu )o(enul uşor nclinat pe frunte,
cu pleoapele pe )umătate nchiseFDenri PerruchotG
&acă cei doi dansatori au adus faima localurilor pariziene din
epocă, "loria lor postumă menţinută până n zilele noastre, se datorează
indiscuta(il artei lui 3oulouse-Lautrec care i-a imortalizat n cele mai diferite
ipostaze, identificând spectacolul de music-hall cu cei care-l sim(olizează
cel mai (ine prin actul lor creator.
La rându-i 3oulouse-Lautrec devine dintr-odată cunoscut n toată
capitala datorită afişului n care cei doi dansatori La >oulue FLacomaG şi
8alentin le &esosse, apar reprezentaţi concentrând esenţa spectacolului ce
urma să fie lansat de Moulin Jou"e n toamna anului +1I+.
3oulouse-Lautrec marca apariţia afişului modern ca "en artistic,
dovedind prin concizie, prin e!presivitatea rafinată a ara(escului ca şi prin
coloritul viu, calitatea lui esenţială dincolo de valoarea pur decorativă< aceea
de a capta direct şi iz(itor privirile trecătorilor. /fişul de la Moulin Jou"e l consacrase definitiv n Parisul a
cărui atmosferă de petrecere, tipică pentru la (elle epoNue, va fi
pi"mentată de culorile iz(ucnind din alte 26 de afişe lito"rafiate, lansând
cântăreţi, dansatoare, spectacole de cafe-concert şi music-hall.
+1
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 19/22
/lţi artişti de music-hall prezenţi n lucrările lui Lautrec sunt<
serafica dansatoare, 4ane /vril , "raţioasa (alerină Loie uller de la olies-
0er"ere, clovneasa n pantaloni (ufanţi :ha--ao, nou punct de atracţie la
Moulin Jou"e, dar nici o artistă n-a o(sedat ima"inaţia delirantă a lui3oulouse-Lautrec ca nentrecuta cântăreaţă a şantanurilor din Montmartre
-Uvette >uil(ert.
Pasionat de lito"rafie pictorul ilustrază partituri şi pro"rame de
teatru, spre sfrşitul vieţii editând n cola(orare cu $(els, 55 de lito"rafii,
planşe care ilustrau cele mai reprezentative momente din viaţa spectacolelor
de cafe-concert şi music-hall.
:ând n +1I2 4oseph ?ller a construit primul mare teatru de
music-hall lT?lCmpia n 0oulevard des :apucines, amploarea fastuoasă a
spectacolului de revistă, pi"mentat cu atractive numere de circ şi de
demonstraţii de virtuozitate, a nceput să um(rească reprezentaţia de cafe-
concert şi să detroneze şansoneta.
MUSIC-HALL-UL ŞI REVISTA ÎN AMERICA
Modul de realizare al spectacolului de revistă de către producătorii şi
re"izorii de pe 0roadBaC tinde către "randios; proporţiile montării, decorul
de un lu! fără e"al, (o"ăţia şi diversitatea scenelor, aluziile contemporane,
numărul şi calitatea prota"oniştilor şi nainte de orice, antrenul şifuncţionarea impeca(ilă a ntre"ului ansam(lu, evocând de fiecare dată
desăvârşirea unui comple! mecanism automatizat. Specificul shoBului din
teatrele /mericii, hipnoza perfecţiunii tehnice pentru care se omoară
civilizaţia modernă.
+I
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 20/22
'#3J/8/>/7/ a fost un prim "en teatral de music-hall
inventat de americani. Spectacol fără lo"ică n acţiune, sau motivări
dramatice. 'ra alcătuit dintr-o suită de numere vesele, melodramatice,
core"rafice din care nu tre(uia să lipsească, amuzamentul şi spectaculosul.Se pare că primul spectacol 3D' 0L/: :J?? FQarlatanul ne"ruG a
apărut din ntâmplare, atunci când producătorii au fost nevoiţi să
improvizeze ceva când un incendiu a mistuit teatrul n care urma să ai(ă loc
reprezentaţia. Proza, muzica, dansul, scenele de oroare şi scheciurile se
alternau pe durata a E-@ ore spre deliciul spectatorilor. 3D' 0L/:
:J?? este primul spectacol apărut după +116 pe muzica mai multor
compozitori, scrisă pe un li(ret de :harles M. 0arras n core"rafia
semnată de &avid :osta care aduce ca inovaţie, costume colorate, purtate de
rânduri de tinere dansatoare, n efecte scenice speciale. Premiera a avut loc
la +5 septem(rie +1@@ la 7eB UorO. Spectacolul a avut K9E de reprezentaţii.
J'8$S3/ americană pare să fie n ntre"ime opera lui lorenz
ie"feld care a fost vră)it de spectacolele de la olies 0er"ere. /colo a
nţeles ce feerii se pot scoate din pânză, carton, muzică şi dans, când e!istă
spirit, e!i"enţă, "enerozitate.
În +I69 la 1 iulie a de(utat ca producător ntr-o "rădină de vară
F4ardin de ParisG cu prima sa revistă după modelul celei franceze care se
numea $'>'L& ?L$'S. ?LL$'S ? +I69 a fost prima dintr-o lun"ă
serie de spectacole. Muzica aparţinea mai multor compozitori iar scheciurile
erau semnate de DarrC 0. Smith. S-au )ucat 96 de reprezentaţii &ecorurifastuase, cincizeci de (alerine, cântăreţe, duete comice, a fost o com(inaţia
artistică fericită ce a pre"ătit succesul lui lorenz ie"feld. Peste patru
decenii el a stăpânit cu mână si"ură spectacolul de revistă american.
56
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 21/22
? altă serie de spectacole de revistă se numeau S:/7&/LS.
>eor"e =. Lederer cola(ora n deceniul al treilea al secolului ## cu
compozitori ca < >eor"e >ershBin, JaC Denderson, 8incent Uoumans.
JaCmond DitchcocO a devenit cele(ru cu serialul său de revistentitulat D$3:DU-?? pentru care scriau :ole Porter şi 4erome ern.
$rvin" 0erlin, poate cel mai fecund dintre compozitorii de "en ai
/mericii ale cărui cântece au rezistat tuturor modelor, a produs mpreună cu
Sam D. Darris, MS$: 0?# J'8'. Spectacolul a fost rennoit şi )ucat
timp de şase ani.
Leonard 0ernstein spunea despre spectacolul de revistă că< lucrul
cel mai de seamă pe care musicalul l-a nvăţat de la acesta pare să fie
nsăilarea ntr-o armonie de ansam(lu a unor elemente disparate.
? nesilită (ună dispoziţie şi antren tineresc au animat "enul, durata lui
n timp şi urmele lăsate n evoluţia teatrului de peste /tlantic fiind evidente.
&incolo de e!celenta re"ie, de nivelul interpreţilor şi de fastul
montării, ceea ce a dat un relif deose(it revistelor lui lorenz ie"feld a fost
muzica de )azz. Momentele vocale şi de dans prile)uite de )azz aduceau o
notă de voluptate primitivă. Pulsaţia )azzului redescoperea drumul pierdut al
muzicii populare, semăna aproape a )oacă datorită continuei improvizaţii
ritmice.La nceput )azzul a fost introdus n spectacolele de revistă n forma
lui cea mai simplă. Sa!ofonul, pianul, (an)o-ul şi (ateria cântau n formula
ra"time-ului. $rvin" 0erlin a compus n +I+K prima partitură inspirată de
ra"time pentru revista =/3:D U?J S3'P. 4azzul anilor 56 a fost o proiecţie a vieţii americane n sunete. :ompozitorii >eor"e >hersBin,
$rvin" 0erlin, 4erome ern, :ole Porter şi alţii i-au folosit su"estiile
tonifiante creând un lim(a) nou, adaptat teatrului. 'fectul a fost covârşitor
asupra ntre"ii muzici de spectacol şi de dans a secolului ##.
5+
8/15/2019 Spectacolul Muzical in Secolul Xx
http://slidepdf.com/reader/full/spectacolul-muzical-in-secolul-xx 22/22
Jevista )uca un rol nsemnat n popularizarea )azzului. Muzica
spectacolului SD?= >$JL scrisă n +I5I de >ershBin a fost e!ecutată de
orchestra lui &uOe 'llin"ton. /lţi mari muzicieni au cântat n spectacole de
revistă cu succes< 0ennC >ootman, >lenn Milller etc.Spectacolele de music-hall, revistă şi musical au n orchestra lor,
unul sau mai mulţi instrumentişti ne"ri. 'i dau interpretării SBin"ul, o
palpitaţie de nalt rafinament artistic. Prin anii T96, fiind invitat la festivalul
:er(ul de aur care se ţinea la 0raşov, cântăreţul american ?.:. Smith a
venit nsoţit de doi muzicieni Fun pianist şi-un (ateristG care s-au inte"rat n
orchestra de estradă a J38, diri)ată atunci de marele artist Sile &inicu.
SBin"-ul acestora a dat acompaniamentului un total stil american. Între(at,
ce este sBin"-ul, marele Louis /rmstron" a răspuns< &acă nu l simţi şi eşti
nevoit să ntre(i ce este, atunci fii si"ur că nu vei şti niciodatăR *.
Ja"timeul şi )azzul au dat stilul particular comediei muzicale americane, şi
un caracter naţional de neconfundat.
Muzica aceasta e!primă ntr-o formă caracteristică anumite
sentimente, atitudini, reacţii specifice poporului american.
55
Top Related