SOCIOLOGIA DEVIANŢEI -consumul de DROGURI

1

ldquordquo1rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

SOCIOLOGIA DEVIANŢEIhellip

Tema Un caz de consum de droguri (5 ani) ndash tacircnăr

Profesor indrumator Lect univdr Cătălin POPESCU

Referent Viziteu Monica

Anul 3hellip

Iasi2012

2

ldquordquo2rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

In orice societate umanaexista reguli si cerinteexplicite sau implicitecare solicita indivizilor sa realizeze numai actiuni socialmente dezirabilesa manifeste numai comportamente admise si sa aleagain situatii sociale specificenumai solutii compatibile cu standardele culturale ale societatii respectivePersonalitatea asa cum se stienu este doar un produs al caracteristicilor sau al experientelor individualeci in primul rando constructie socioculturalarezultanta a interactiunilor permanente intre individmediul social si culturalDe aceeanici un individ nu reactioneaza in mod instinctual la situatiile de viata cu care este confruntatci rezolva aceste situatii utilizand numai solutii compatibile cu standardele de rationalitatenormalitate sau moralitate ale societatii din care face parteconsiderate legitimeadica in concordanta cu normele si valorile socialecu principiile moraleprescriptiile juridice si definitiile culturale existente

Aceasta estede faptesenta notiunii de deviantacare se refera la orice conduita sociala si orice act social care sunt diferite de comportamentele si actiunile generale ale membrilor unei societati si care riscaprin aceasta diferentasa provoace reactii ostile sau sanctiuni din partea colectivitatii

Dintre aceste conduite sau actiuni se pot mentiona urmatoarele

a)infractiuniile si delictele contra proprietatii sau persoaneicomise individual sau in grupprin violentainselaciuneabuz sau prin orice fel de mijloace ilicite sau proscrise

b)delincventa juvenila

c)sinuciderea

d)toxicomania

e)transgresiunile sexuale

f)devianta religioasa

g)devianta politica

h)nonconformismul

i)bolile si deficientele psihice

j)handicapul fizic

k)maltratarile

l)alte forme de violentaconduite sau acte prohibitive ori indezirabile

Iasi2012

3

ldquordquo3rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

In acest dosar vom intocmi managementul de caz cu temardquordquo Un caz de consum de droguri (5 ani) ndash tacircnărrdquordquo

Managementul de caz aplicat icircn domeniul protectiei drepturilor copiluluiimplicatilde parcurgerea urmatildetoarelor etape principale

1 Identificarea evaluarea initiala si preluarea cazului

2 Evaluarea detaliatacomplexa a situatiei copilului

3 Planifi carea serviciilor si interventiilor concretizate icircntr-un plan

prevazut icircn legislathornie PIP plan de recuperare plan de reabilitare si

sau reintegrare sociala PS

4 Furnizarea serviciilor si interventhorniilor pentru copil familiereprezentant

legal si alte persoane importante pentru copil

5 Monitorizarea si re-evaluarea periodica a progreselor icircnregistrate

deciziilor si interventhorniilor specializate

6 Icircnchiderea cazului

Identificarea unor mijloace adecvate de control şi prevenire a fenomenului delincvenţei presupune o cunoaştere clară a cauzelor acestuia Astfel rezolvarea acestor probleme ale tinerilor presupune adoptarea unei legislaţii satisfăcătoare icircn diferite domenii (familie icircnvăţămacircnt muncă religie etc) şi de asemenea presupune cunoaşterea evaluarea explicarea şi determinarea cauzelor şi condiţiilor care generează sau favorizează manifestări antisociale şi apoi elaborarea unor modele etiologice şi predictive care să cuprindă complexitatea factorilor delictogeni Reprezentacircnd ansamblul actelor şi faptelor care violacircnd regulile juridice penale determină adoptarea unor sancţiuni negative organizate din partea agenţilor specializaţi ai controlului social (poliţie justiţie tribunale instituţii de recluziune etc delincvenţa juvenilă se caracterizează printr-o serie de trăsături şi note distincte pentru o societate sau alta care derivă atacirct din condiţiile socio-economice şi culturale ale societăţii respective cacirct şi din modalitatea de concepere sancţionare şi tratare a delictelor comise de minori şi tineri Aceste caracteristici se identifică prin factorul rdquoagresivitaterdquo sau cel de rdquofrustarerdquo de instabilitate afectivă şi comportamentală şi de egocentrismul şi impulsivitatea ce caracterizează vacircrsta adolescenţei

Iasi2012

4

ldquordquo4rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipANCHETĂ PSIHO-SOCIALĂhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

PRIVIND SITUAŢIA COPILULUI Daniel R helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipDate personale

Data şi locul naşterii hellip 27 10 1990 ndash loc Orşova ndash jud Mehedinţihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip Domiciliul helliphelliphelliphelliphellip com IeşelniţahelliphelliphelliphellipOcupaţia helliphellip elevhelliphelliphelliphellipReligie ortodoxăhelliphellip Naţionalitate romanhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Mama NumeprenumehelliphellipEIhelliphellipData şi locul naşterii 22 03 1970 com Ieşelniţa jud Mehedinţi

Grad de instruire a absolvit 12 clase ndash Liceul Teoretic---Ocupaţie helliphellipcasnică se ocupă de gospodăria casei şi muncile cacircmpului---Religieortodoxă---Stare civilăhellip Concubinaj

Tata NumeprenumeI R helliphelliphelliphelliphellipData şi locul naşterii 13 04 1969hellip mun DrTr SeverinGrad de instruire studii medii ndash Liceul Auto(mecanic auto)Ocupaţie şomer (ocazionalmunceşte cu ziua la alţi oameni)ReligieortodoxăStare civilăcăsătorit

Tipul cazuluiCopilul delincvent maltratat

Identificarea cazuluiInspectoratul Judeţean de Poliţie a fost sesizat de către sectoristul zonei hellipundeacesta locuieşte Sesizarea cuprinde informaţia că DanielR şi-a sustras bunuri publice dintr-un

magazin din prejmă icircn care intrase prin efracţie

(spărgacircnd geamul şi dezactivacircnd alarma) Trebuie precizat faptul că nu este prima dată cacircnd comite fapte antisociale el fiind luat icircn vizor de către Poliţialocală icircn urmă cu 2 ani cacircnd

numitul Daniel R a fost prins pentru prima oarăin posesia sa gasindu-se o anumita cantitate de droguri

Istoricul familiei şi relaţii intrafamiliale

Intervenţia

Cacircnd s-a luat la cunoştinţă de cazul numitului Daniel R s-a mers la Poliţia mun Dr Tr Severin acesta era deja adus icircn Centrul de Minori datorită spargerii unui magazin şi unei sifonării din

cartier precum si posesie de droguri

Mi-a fost recomandat de către un ofiţer de Poliţie care se ocupa de acest copil icircncă de la prima infracţiune comisa (7 03 2002) cacircnd a spart un magazin universal icircmpreună cu alţi doi copii de aceeaşi vacircrstăIn prezent copilul a fost eliberat din Centrul de Primire Minori pe baza unei semnături din partea părinţilor care vor avea grijă de el (acest lucru s-a mai icircntacircmplat de

Iasi2012

5

ldquordquo5rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologieaproximativ 10 ori deci nu ştiu cacirct succes va avea această metodă) Nu trebuie uitat faptul că R nu doreşte să se icircntoarcă icircn mijlocul familiei Unii specialişti spun că un copil se dezvoltă armonios numai icircn cadrul familiei alături de părinţii lui Şi aşa este normal Icircnsă aceasta este clar

o abatere de la normalitate (pe care as vrea sa o consider excepţia care icircntăreşte regula dar realitatea nu este numai aceasta) Echipa de intervenţie are sarcina de a se implica icircn soluţionarea acestui caz prioritară fiind siguranţa şi securitatea lui R deci trebuie scos din mediul familial

Veniturile familieiSalariul tatălui venituri ocazionale din laquo munca cu ziua raquo la alţi oameni Salariul

mamei- Alocaţie copilcopii 840000 lei

Descrierea condiţiilor de locuitFamilia locuieşte icircntr-o comunitate izolată de rromi la periferia oraşului Casa familiei constă icircntr-o cameră cu o suprafaţă de aproximativ 6 msup2 care ţine loc şi de bucătărie Este sărăcăcios mobilată o sobă şi două paturi improvizateDomneşte amestecul de greu-acru al mirosului de

igrasie cu al fumului de tutun ieftin si a drogurilor

Elemente psihosociale Copilul Mama Concubinul Are un comportament agresiv şi o conduită imorală (icircnvaţă copilul să mintă şi icircmpreună cu

unchiul lui R icircl mai icircnvaţă şi să fure găini din curtea vecinului)Alcoolic şi violent nu terorizează doar copiii ci şi soţia care cu greu mai poate fi o adevărată mamă pentru copii Fiind foarte agresiv mai ales sub influenţa alcoolului si a drogurilor acesta icircşi pedepseşte copilul prin

bătaie dar şi pe soţieConcluzii şi recomandări

R este tratat ca un infractor singurul răspunzător pentru faptele sale Nimeni nu ia icircn considerare relaţiile sale cu familia motiv pentru care părinţii lui nu au fost niciodată chemaţi la SPJPC

-------

Istoricul familiei

Elena si Ionel romani de religie ortodoxa s-au cunoscut in urma cu 15ani El lucra la o uzina din localitate iar ea era vacircnzătoare la un magazindin apropiere Aveau 22 de ani si multe planuri de

viitor S-au casatorit destul de repede si-au luat un apartament după care au apărut

scandalurile provocate in primul racircnd de neajunsuri materiale la care s-a adăugat si moartea primului copil la numai 3 luni ndash meningoencefalita După 3 ani de convieţuire in oraş s-au mutat la tara intr-o casa cu 1 camere si o bucătărieS-au mutat la tara datorita faptului ca au rămas fara

serviciu neputacircnd astfel sa icircntreţină apartamentul si neavacircnd posibilităţile materiale necesare asigurării unui trai decent ndash e prea mult spus ndash hranei bdquode azi pe macircinerdquo

Amănunte privind modul cum s-au cheltuit banii rezultaţi din vacircnzarea apartamentului se spune ca ar fi drogurile si bauturahelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Iasi2012

6

ldquordquo6rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si SociologieIn prezent au 37 de aniau divortat mama locuieste cu concubinul mama locuieste impreuna cu prietenul sau in aceeasi casa degradata fara baie si dotata cu un echipament foarte redus un aparat de radio un televizor care nu merge si un aragaz Incalzirea se face cu ajutorul sobelor de

teracota iar iluminatul este corespunzător In prezent Elena nu mai lucreaza si nici nu mai beneficiaza de ajutorul de somajSingurul venit provine din alocatia copilului mai beneficiaza si

de venituri ocazionale in urma bdquomuncii cu ziuardquo la alti oameniDeci in gospodarie sunt 3 persoane parintii si copilulDaniel a avut si el probleme cu sanatatea fiind internat 2 ani in

spitalde la varsta de 1 an datorita unei boli la cap (nu au stiut numele bolii)Mama este suspecta de cancer Nu de puţine ori prietenul şi-a bătut concubina in fata copilului ba uneori l-a mai si

alungat din casa Chiar in ziua in care am vorbit cu ea Elena avea un ochi negru si o buza sparta Rugata sa vorbească mai tare a spus ca nu poate deoarece cu o zi icircnainte

prietenul ei icircncercase sa o sugrume Ceartascandalurile şi-au gasit un loc permanet in casa Cauza principala oconstituie consumul de băuturi alcoolice si

de droguri O data si-a bătut prietena aşa de tare icircncacirct i-a provocat hemoragie si o săptămacircna nu s-a mai putut ridica din pat

Alte informaţii relevanteBunicii sunt pensionari (pensionaţi pe caz de boală) şi suferă de afecţiuni cronice care necesită tratament permanentD DATE DESPRE PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL ADEZVOLTAT LEGĂTURI DE ATAŞAMENT1 Nume şi prenume Tănase Maria2 Data naşterii şi CNP 24203228856473 Ocupaţia pensionară Tipul relaţiei Bunica maternă reprezintă modelul parental funcţionalpentru băiat Concluzii Comunicarea dintre Daniel si mama sa este deficitaratilde(se desfatildesoaratilde la intervale mari neregulate rezumacircndu-se la un schimb satilderac de informathornii cel mai des prin intermediul bunicii)

Se va urmatilderi punerea icircn context a factorilor de protectie si a factorilor de risc pentru o evaluare initial eficientatilde icircn stabilirea demersurilor ce trebuie urmateafectacircnd atacirct relathornia dintre cei doi cacirct si procesul de dezvoltare psihosocialatilde a lui Daniel Interventia va viza mentinerea relatiilor

personale ale copilului cu patilderinthornii

Lipsa mamei si dificultatildethornile prin care a trecut Daniel l-au afectat negative pe acesta Este necesaratilde o evaluare a impactului pe care l-a avut lipsa mamei asupra sa

O prioritate icircn interventhornie este reintegrarea ordmcolaratilde a lui Andrei Icircn planul de servicii vor fi incluse programe de prevenire a recidivei

PROPUNERI1048635 Completarea evaluării situaţiei copilului din alte perspective1048635 psihologică 1048635 medicală 1048635 psihiatrică 1048635 juridică 1048635 alte tipuri de

Iasi2012

7

ldquordquo7rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologieevaluare1048635 Această propunere implică demarerea procesuluide evaluare complexă (completarea acestei evaluări dinperspectivă socială) necesar pentru stabilirea nevoilorclientului şi realizarea planului de servicii1048635 Icircntocmirea planului de servicii

1048635 Monitorizare la ____3 luni _________________________________ 1048635 Conform Ordinului 2192006 monitorizarea se realizează la un interval maxim de 3 luni Specifi cul cazului poate solicita o monitorizare mai atentă şi la un interval de timp mai redus lunar bilunar sau chiar săptămacircnalData efectuării 13 iunie 2007Responsabil de caz (numele şi prenumele icircn clar şi semnătura)Marius Neghină

PLAN DE SERVICIIData realizării revizuirii 20iunie2007Nr de icircnregistrare al cazului 176813 iunie 2007A DATE DESPRE CAZ1 Numele şi prenumele copilului Daniel R2 Data şi locul naşterii 24 ianuarie 1991 CNP 19101243399223 Mama Elena I Tata Ion I4 Persoana de icircntreţinere reprezentant legal şi gradul derudenie Tănase Maria bunica maternă5 Adresa Str Sălciilor nr18 Bl282 Ap 206 Motivul icircntocmiriirevizuirii planului de servicii ConformOrdinului 2192006 icircn urma icircntocmirii REI s-au identifi cat situaţiade risc icircn care se află minorul şi tipurile de neglijare la care a fostsupus7 Managerul de caz care asigură coordonarea metodologică aresponsabilului de caz prevenire Nu a fost solicitată coordonareametodologică a unui manager de caz8 Responsabil de caz Marius Neghină9 Membrii echipei şi instituţia din care provin asistent socialMarius Neghină (SPAS) psiholog Nicoleta Amariei (ONG 1) pedagogMaria Enache (DGASPC) poliţist de proximitate Constantin Vornicu(Secţia 8 Poliţie) animator tineret Alina Dumbravă (ONG 2)

BPRESTATII

Iasi2012

8

ldquordquo8rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si SociologieTipul CuantumulcantitateaAutoritatea locală Instituţia ONGData icircnceperii de acordarePerioada

Alocaţiede stat25 ron SPAS august Pacircnă laicircmplinirea a 18aniRechiziteşcolare100 ron ONG 2 august 1 lună

C SERVICII PENTRU COPILTipul Instituţia responsabilăObiective generale Data icircnceperiiPerioada de desfăşurareResponsabil de intervenţiePersoana responsabilă

--Prevenirea efectelor negative ale separării copiluluide părinţi SPAS ONG 1 Icircmbunătăţirea comunicării dintre copil şi mamă şi restabilirea relaţiilor personaleConsilierea mamei cu privire la consecinţele separării de copii---02 iulie-02 iulie-4 luni-2 luni --Asistent social Marius Neghină (SPAS)Psiholog ndashNicoleta Amariei (ONG)Rezolvarea problemei reprezentatilderii legale a responsabilitatildetii privind cresterea si asigurarea dezvoltatilderii copilului(inclusiv prin stabilirea unei matildesuri de protecthornie)-02 iulie 2 luni

Prevenirea recidivei SPAS Sectia 8 Politie

ONG 2 Constientizarea copilului cu privire la efectele

comportamentului delincvent Implicarea copilului icircn activitatildethorni de timp liber--22 iunie--22 iunie--4 luni

--6 luni---asistent social Marius Neghinatilde(SPAS)

--polithornist de proximitate ConstantinVornicu (Secthornia 8 Polithornie)

--animator tineret Alina Dumbravatilde(ONG 2)

Realizarea controlului medical periodic

22 iunie 1 lunatilde asistent social Marius Neghinatilde

(SPAS)

Iasi2012

9

ldquordquo9rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

DSERVICII PENTRU FAMILIE

Tipul Institutiaresponsabilatilde

Obiective generale

Data icircnceperii

Perioada de desfatildesurare

Responsabil de interventhornie Persoana responsabilatilde

Prevenirea efectelor negative ale

Separatilderii copilului de patilderinti

SPAS

Informarea mamei cu privire la starea copilului si responsabilizarea ei fatatilde de obligatiile materneIcircmbunatildetatildetirea comunicatilderii dintre mamatilde si copil si restabilirea relasiilor personaleConsilierea mamei cu privire la consecinthornele separatilderii de copiiConsilierea mamei cu privire la necesitatea reprezentatilderii legale a copilului la asumarea responsabilitatildethornii privind cresterea si asigurarea dezvoltatilderii copilului (inclusiv prin stabilirea unei matildesuri de protectie)-22 iunie-22 iunie-6 luni asistent social Marius Neghinatilde (SPAS)

-polithornist de proximitate Constantin Vornicu (Sectia 8 Polithornie)

RecomandăriAvacircnd icircn vedere interesul superior al copilului şi nevoile de dezvoltare ale acestuia recomandăm ca R Daniel bull Să fi e crescut şi educat icircntr-un mediu familial securizant (icircn care săse asigure nevoile pentru dezvoltarea fi zică intelectuală şi psihosocialăprecum şi stabilirea unui ataşament de tip sigur cu părinţiibull Sprijin pentru reintegrare şcolară pentru asigurarea stimulăriiintelectuale necesare dezvoltării personalităţiibull Consiliere individuală centrată pea exprimarea emoţiilor şi sentimentelor faţă de părinţib autocunoaştere şi dezvoltarea icircncrederii icircn sinec formarea abilităţilor de luare a deciziilord orientare icircn carierăbull Medierea relaţiilor dintre copil şi familiebull Prevenirea recidiveibull Evitarea anturajelor cu comportamente predelincvente şidelincvente

INCHIDEREA CAZULUI

Iasi2012

10

ldquordquo10rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si SociologieDaniel a fost crescut icircn primul racircnd de către mama sa Mama lui biologică şi Tatal nu au antecedente penale propriu-zise cu toate acestea Daniel spune ca ambii erau dependenti de alcool si cocaina Implicarea sa penala a fost fără icircndoialăcea mai extinsă icircn cadrul probei De

la vacircrsta de treisprezece ani a fost implicat in afaceri cu cocaina metamfetamine si marijuana atacirct icircn calitate de dealer cat şi de utilizator Daniel lipsea foarte mult de la scoala insa cu toate acestea nu a fost exmatriculat Acesta participare poate să fi fost urmarea implicării sale penale extinsă El a fost oficial acuzat de două infracţiuni una pentru atac şi una pentru ameninţări teroriste Cele mai multe contravenţii depuse icircmpotriva sa a implicat consumul minor posesia de substanţe controlate şi sau posesia de droguri Nici una dintre aceste infractiuni nu a implicat utilizarea unei arme şi toate au fost facute icircntr-un interval de doi ani la icircnceputul adolescenţei saleAsemanator cu celelalte cazuri Daniel a descris un mediu familial instabil icircn care el a fost icircn primul racircnd crescut de mama şi prietenul eiDinamica familiei a fost de multe ori nesanatoasa si chiar abuziva atacirct de catre mama cat şi de prietenul ei ambii dependent I de alcool şi cocaină Aşa cum a descris DanielnoapteardquoEi au fost un fel de petrecareti stateau intinsistiisi ma certau mereu pentru ca nu faceam lucrurile

cum trebuieMai mult Daniel a spus că prima lui implicare intr-o infractiune a fost incurajata şi facuta icircn preajma prietenului mamei sale Implicarea lui icircn viaţa tatalui sau biologic a fost minimă icircn cea mai mare parte a copilariei sale Cu toate acestea uneori după ce a fost implicat icircn mod repetat in sistemul de justiţie juvenilă Daniel a decis să-si schimbe viaţa şi a vrut sa evite efectele negative traind cu mama luirdquotata a parasi-to pe mama deoarece ea a devenit o dependent a şi acum am realizat că intreaga mea viata nu l-am cunoscut ştii pacircnă cacircnd mi-a dat un loc unde să trăiasc caci a auzit am fost icircnchis A devenit evident că problemele legate de educaţie au fost foarte importante in icircnţelegerea sa personala de ce şi cum şi-a schimbat viaţa Icircn perioada de vacircrf a implicarii lui penale Daniel a participat de multe ori la scoala doar pentru a vinde droguri şi pentru a putea vorbi cu colegii sai După ce a fost trimis la scoala de corecţie pentru transport de droguri orele la care a participat au fost parte a pedepsei sale Cu toate acestea el nu a simţit asta in nici un fel dimpotriva acest lucru a fost benefic pentru elAdica am facut scoala de tratament şi a fost ca scoala de idiotivreau sa spun că trebuie sa fI fost fost lucru de clasa a cincea ceea ce ne-au oferit Aceasta nu este o provocare foarte reusita aceasta scoala de corectie aş spune că e pentru copii mici vreau sa spun ca e pentru patru clase elevii de clasa a treia pot spune ca este o muncă foarte uşora Adica ei lucrau la mai multe mese şi am fost ca (Reporter cati ani ai ) 17 Am fost ca si cum as spune eu nu am de gacircnd să fac acest lucru Eu nu ar fi trebuit să fac acest lucru şi ei m-au făcut sa fac prostiile lucrurile uşorerdquoExistă lucruri mai provocatoare si voi baieti ar trebui sa incepeti sa-mi dati lucruri mai provocatoare pentru ca nu merg la scoala pentru ca voi baieti imi insultati inteligenta stitihellipnu am invatat nimic sa stiti ldquoAcest tip de raspuns a fost găsit icircn toate cele trei interviuri Cu toate acestea este important să se constate că Daniel icircn cele din urmă a continuat să se icircnscrie icircn

Iasi2012

11

ldquordquo11rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

colegiu şi ca in prezent lucrează la grad icircn Justiţie penală si isi creste cei doi copii mici Aşa cum sa discutat icircn literatura de specialitateocuparea forţei de muncă a fost demonstrat a pentru reduce implicarea penală la adulţi (Uggen 2000) Daniel a schimbat icircn mod special implicarea sa la egal la egal pe parcursul etapelor sale de viaţă diferiteIcircn timpul tinereţii sale el era in principal asociat cu mai multi tinerii implicaţi penal Prietenii lui au fost utilizatori de droguri si

a fost icircn general parte a activităţilor sale ilegale Cu toate acestea după ce Daniel a avut un copil a fost căsătorit şi a icircnceput să-si transforme viaţa icircn jurul valorii de la egal la egal s-a schimbat drasticEu stau cu un grup de oameni calmi acum Am dat afară - şi soţia mea am dat afara pe toată lumea care era un creştin rău oricine fură minte nu stam cu ei şi nimeni dintre cei pe care ii stim nu stau cu ei M-am transformat icircntr-o persoană cu adevărat decenta de cand cu copilăria meaConştiinţa a icircnceput să lucreze din nou După cum sa arătat mai sus Daniel a evitat icircn mod intenţionat colegii din trecutul său ca răspuns la valorile şi obiectivele sale schimbarea de viaţă Daniel a atribuit aceste modificări la motivarea de sine mai degrabă decacirct experienţa sa cu sistemul de justiţie penală

Atunci cand a fost intrebat sa discute despre impactul pe care sistemul de justiţie juvenilă l-a avut asupra omportamentului sau penal Daniel a avut multe de comentat Icircn general el a simţit că educaţional posibilităţile nu au fost suficiente Lipsa de oportunităţi provocatoare chiar au afectat programele de tratament la care a participat Aşa cum Daniel a declaratVreau să spun că părea ca un tratament pentru persoanele mai puţin educaţe cum am presupus e doar un stereotip şi realitatea ca cei mai mulţi oameni care sunt dependenţi de droguri şi sti ca lucuri rele I s-au intamplat şi au probleme de furie nu sunt bine educati ştii ldquo

Iasi2012

12

ldquordquo12rdquordquoUniversitatea Petre Andrei din Iasi

Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

Bibliografi eDicthornionar de Sociologie (coord C Zamfi r L Vlatildesceanu) Editura Babel

Bucureordmti 1998 Dublea A ordftefatilderoi N Luca S Gafta G Moisescu R Mursa L Luca

C Scripcaru C Puordmcaordmu D amp Vlad M 2005 Ghid de practici

instituthornionale icircn instrumentarea cauzelor cu minori Asociathornia Alternative

Sociale Iaordmi

Petcu M 2003 Teorii sociale privind geneza delincventhorneirdquo Revista Academiei

BANCIU DAN RĂDULESCU SORIN M Introducere icircn sociologia delincvenţei juvenile (Adolescenţa

- icircntrenormalitate şi devianţă)Editura Medicală Bucureşti 1990

BANCIU DAN RĂDULESCU SORIN M VOICUM Introducere icircn sociologia devianţei Editura

EnciclopedicăBucureşti 1985

The end helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

Iasi2012

Page 2: SOCIOLOGIA DEVIANŢEI -consumul de DROGURI