1
SINTEZA PROPUNERILOR
la proiectul de Legii contabilității în redacție nouă
Nr.
d/o
Denumirea
autorităţilor, (numărul şi data
avizului)
Articolul
avizat
Varianta din proiect
Conţinutul propunerilor
Decizia
1 2 3 4 5 6
1. Asociația Contabililor
și Auditorilor
Profesioniști din
Moldova (ACAP)
(302/19.12.2016)
Art.5 alin.(11)
Modul de ținere a contabilității și
de aplicare a standardelor de
contabilitate
(11) Entitățile prevăzute la alin.
(1) - (3) pot ține contabilitatea și
întocmi situații financiare în baza
IFRS.
(11) Entitățile menționate la alin. (1) și (3) pot ține
contabilitatea și întocmi situații financiare în baza IFRS
sau IFRS pentru ÎMM - uri.
În opinia noastră acordarea opțiunii de aplicare a IFRS
pentru IMM-uri:
va oferi entităților micro, mici și mijlocii din Republica
Moldova posibilitatea de a implementa unele din cele
mai bune practici recunoscute pe plan internațional în
domeniul raportării financiare ;
va oferi entităților micro, mici și mijlocii oportunități de
dezvoltare și integrare la nivel regional și global va
impulsiona dezvoltarea profesiei contabile în Republica
Moldova inclusiv prin creșterea numărului de
profesioniști contabili și auditori cu experiență în
aplicarea IFRS-urilor, capabili să ofere servicii
competitive la nivel regional și global (offshoring de
servicii).
propunem de stipulat cărui organ anume (spre exemplu
organ profesional) și care va fi mecanismul de delegare.
Nu se acceptă, deoarece IFRS pentru
IMM-uri nu sunt acceptate pentru
aplicare de către entitățile din
Republica Moldova.
Nu se acceptă, Ministerul Finanțelor
va delega în baza prevederii
menționate, responsabilul de
elaborarea a actului normativ în
domeniul contabilității unui organ
care va demonstra capacități și
responsabilități de elaborare, care
poate fi, inclusiv un organ
profesional. Mecanismul de delegare
Art.8 alin.(1)
lit.f) Organele de reglementare a
contabilității și competenţa acestora
(1) Ministerul Finanţelor:
f) poate delega responsabilitățile de
elaborare a actelor normative din
domeniul contabilității unui organ
de contabilitate și raportare
financiară.
2
va fi stabilit de ministerul finanțelor
în baza funcțiilor și atribuțiilor
stabilite prin Hotărîrea Guvernului
cu privire la reglementarea activității
Ministerului Finanțelor nr.1265 din
14.11.2008.
Art.18 alin.(6)
Art.18 alin.(7)
Obligațiile și drepturile entităţii
privind ținerea contabilității și
raportarea financiară
Contabilul-șef sau altă persoana
împuternicită de organizarea și
conducerea contabilității entităţii,
cu excepția entității de interes
public, trebuie să aibă studii
superioare sau profesionale tehnice
postsecundare economice.
Contabilul-șef sau altă persoana
împuternicită de organizarea și
conducerea contabilității entității
de interes public trebuie să aibă
studii economice superioare.
(6) Contabilul-șef sau altă persoană împuternicită de
organizarea și conducerea contabilității entității, cu
excepția entității de interes public, trebuie să aibă studii
superioare sau profesionale tehnice postsecundare
economice și 5 ani stagiu în domeniul contabilității
(7) se cere definirea cerințelor față de posturile de contabil-
sef la entitățile de interes public si anume:
un contabil-șef al entității de interes public trebuie să
fie membru al unui corp profesional membru IFAC și
să fie titular al unor certificări profesionale recunoscute
pe plan global a căror curiculă presupune cunoaștere la
un nivel avansat a IFRS."
(7) Această propunere vine în sprijinul și în spiritul
prevederilor prezentului proiect de lege și a propunerilor de
îmbunătățire de mai sus:
entitățile de interes public sunt obligate să aplice IFRS;
profesia contabilă servește interesului public prin urmare
calitatea raportării financiare poate fi asigurată în mare
parte de membri ai corpurilor profesionale, membre IFAC,
care aplică mecanisme de asigurare a calității, inclusiv
cerințe pentru dezvoltarea profesională continuă și
certificări profesionale cu scop de recunoaștere a anumitor
competențe la standarde globale.
Nu se acceptă, fiecare angajator își
stabilește individual criteriile de
angajare.
Se acceptă, se va propune includerea
prevederii menționate în Legea
instituțiilor financiare nr.550 din
21.07.1995 și Legea cu privire la
asigurări nr.407 din 21.12.2006.
3
Art.22 alin.(7)
lit.b)
Note la situațiile financiare
(1) Nota explicativă a entității
mari și entității de interes public
conține în mod obligatoriu,
suplimentar la informațiile cerute
conform alin. (5) și (6), informații
privind:
a) totalul onorariilor achitate
entităților de audit pentru auditul
situațiilor financiare și totalul
onorariilor percepute de către
aceste entități pentru alte servicii
decît cele de audit, inclusiv pe
tipuri de servicii.
Nu este clar care este rolul acestor informații pentru ca să
fie făcute publice. Prin această prevedere se încalcă cerința
confidențialității stabilită pentru auditul situațiilor
financiare și taina comercială. Se face discriminare între
serviciile de audit și alte tipuri de servicii (de exemplu,
marketing, transport etc.)
Nu se acceptă, deoarece informația
se prezintă conform prevederilor
Directivei 2013/34/UE..
Art.32
Auditul situațiilor financiare
(1) Auditului obligatoriu sînt
supuse:
a) situațiile financiare individuale
ale entităților mijlocii și mari,
entităților de interes public și ale
altor entități conform cerințelor
legislației în vigoare;
b) situațiile financiare consolidate
ale grupurilor care au obligația de
consolidare conform art.27.
Auditul situaţiilor financiare se
efectuează în conformitate cu
prevederile Legii privind auditul
situațiilor financiare.
(2) Auditul situaţiilor financiare se
efectuează în conformitate cu
prevederile Legii privind auditul
situațiilor financiare.
Se propune de indicat situațiile financiare ale cărei
perioade (2017 ori 2018) vor fi supuse auditului obligatoriu
conform prezentei legi.
Se acceptă, perioada de gestiune
pentru toate entităţile care
întocmesc şi prezintă situaţii
financiare este anul calendaristic,
care cuprinde perioada de la 1
ianuarie pînă la 31 decembrie. Data
întocmirii situaţiilor financiare este
ultima zi calendaristică a perioadei
de gestiune, cu excepţia cazurilor de
reorganizare şi lichidare a entităţii.
Prezenta lege intră în vigoare la 1
ianuarie 2018.
Astfel, primele situații financiare
care vor fi supuse auditului
obligatoriu vor fi cele întocmite
pentru anul 2018
4
Art.33
alin.(1)
Art.35 alin.(1)
lit.b)
Prezentarea și publicarea situațiilor
financiare
1) Entitatea prezintă pe suport de
hîrtie sau în formă electronică
situaţiile financiare individuale,
raportul conducerii și raportul
auditorului proprietarilor
(asociaţilor, acţionarilor
fondatorilor, membrilor) şi
Serviciului situațiilor financiare.
(1) Guvernul, în termen de 6 luni
de la data publicării:
b) va aduce actele sale normative
în concordanţă cu prezenta lege;
Conform legislației cu privire la audit, raportul auditorului
se emite cu ziua când au fost finisate procedurile de audit și
exprima opinia asupra situațiilor financiare deja elaborate
și, cel mai deseori, prezentate SSF. Din acest motiv, data
situațiilor financiare este semnificativ premergătoare datei
raportului auditorului și, de cele mai multe ori, acesta din
urmă nu poate fi prezentat SSF odată cu situațiile
financiare.
Se propune instituirea prin legea contabilității a unui
Comitet pentru Standarde de contabilitate cu statut de
Agenție publică independentă de Ministerul Finanțelor.
Acest Comitet să fie responsabil de punerea în aplicare,
actualizarea și interpretarea standardelor naționale de
contabilitate. Bugetul acestui Comitet să fie format din
contribuțiile BNM, CNPF, entități de interes public,
entități cotate la bursa de valori, etc. Este foarte important
ca acest Comitet să fie independent de Ministerul
Finanțelor, care este responsabil de formarea părții de
venit a bugetului.
De stipulat expres pentru care situații financiare se vor
aplica prevederile prezentei legi:
- situațiile financiare întocmite pentru 2017, 2018 ori
2019.
Nu se acceptă, deoarece informația
se prezintă conform prevederilor
Directivei 2013/34/UE. Totodată,
termenul de prezentare a situațiilor
financiare de 120 de zile este
suficient pentru a asigura întocmirea
raportului auditorului și prezentarea
acestuia entității auditate.
Nu se acceptă, deoarece Ministerul
Finanțelor este organul responsabil
pentru aprobarea și stabilirea
politicilor în domeniul contabilității.
Se acceptă, perioada de gestiune
pentru toate entităţile care
întocmesc şi prezintă situaţii
financiare este anul calendaristic,
care cuprinde perioada de la 1
ianuarie pînă la 31 decembrie. Data
întocmirii situaţiilor financiare este
ultima zi calendaristică a perioadei
de gestiune, cu excepţia cazurilor de
reorganizare şi lichidare a entităţii.
Prezenta lege intră în vigoare la 1
ianuarie 2018.
Astfel, vor fi supuse auditului
obligatoriu situațiile financiare
întocmite pentru anul 2018.
5
6. Asociația Auditorilor
și Consultanților în
Management din
Republica Moldova
(01-509 din
14.12.2016)
Art.4
Categorii de entități și grupuri
(1) Entitate micro – entitatea care,
la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 5 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 11 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 10.
(2) Entitate mică – entitatea care,
la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 63 600 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(3) Entitate mijlocie – entitatea
care, la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 250.
(4) Entitate mare – entitatea care,
la data raportării, depășește limitele
a cel puțin două dintre următoarele
trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
În primul rînd asupra necesității revizuirii criteriilor de
clasificare a categoriilor de entități și grupuri, clasificare
care are un impact direct auditul obligatoriu al entităților.
Astfel, conform proiectului, se propune ca auditului
obligatoriu să fie supuse entitățile mijlocii și mari, (criterii:
active – 318 000 000 lei, venituri din vînzări – 636 000 000
lei, angajați - 250) cît și la entitățile de interes public. Nu
putem utiliza niște criterii de clasificare facînd trimitere la
practica țărilor europene, unde economia este mult mai
dezvoltată. Astfel, este una când asemenea criterii sunt
impuse pentru o țară precum Germania și cu totul altceva
când acestea se vor face obligatorii în Republica Moldova.
Dacă în Germania criteriile respective vor fi depășite de
zeci de mii de companii, la noi în Moldova criteriile de
mărime indicate în proiectul legii vor fi depășite de un
număr foarte redus de companii, ceea ce va avea efecte
negative imediate asupra pieței de audit.
În cele ce urmează dorim să evidențiem o idee magistrală
si anume că transpunerea criteriilor de mărime pentru
clasificarea companiilor pe cele 4 categorii
(micro/mici/medii/mari) este un aspect care nu trebuie
confundat cu stabilirea unor criterii de mărime pentru audit
obligatoriu.
În această ordine de idei, într-adevăr este absolut logic ca
definițiile celor patru tipuri de companii din punct de
vedere al criteriilor de mărime (total active, cifra de afaceri
și numărul mediu de angajați) să fie în mare măsură
uniforme pentru toate statele naționale. Însă, atenție,
stabilirea criteriilor de mărime în funcție de care se va
hotărî caracterul obligatoriu al auditului este o
prerogativă a fiecărui stat național în parte, fapt de
care profită majoritatea statelor europene. În acest sens,
sugerez să consultați prevederile articolului 2 al Directivei:
1. „audit statutar” înseamnă un audit al situațiilor
financiare anuale sau al situațiilor financiare consolidate
în măsura în care:
(a) este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii;
(b) este obligatoriu în temeiul dreptului intern referitoare
la întreprinderile mici;
Nu se acceptă, deoarece pentru
clasificarea entităților, criteriile de
mărime au fost stabilite conform
echivalentului în monedă națională
prin aplicarea cursului de schimb de
16,7320 MDL/EUR stabilit de
Banca Națională a Moldovei la 19
iulie 2013, data intrării în vigoare a
Directivei 2013/34/EU.
Conform datelor prezentate de către
Consiliul de supraveghere a
activității de audit, pentru anul 2015,
auditul obligatoriu al situațiilor
financiare anuale s-a efectuat la 362
entități, inclusiv entități de interes
public și alte entități conform
prevederilor legislației în vigoare.
Conform proiectului Legii
contabilității în redacție nouă,
auditului obligatoriu vor fi supuse
situațiile financiare individuale ale
entităților mijlocii și mari, entităților
de interes public și altor entități
conform cerințelor legislației în
vigoare, care va cuprinde în jur de
589 entități.
Totodată, conform proiectului Legii
privind întreprinderile de stat și
întreprinderile municipale în redacție
nouă, auditului obligatoriu vor fi
supuse situațiile financiare anuale
ale întreprinderilor de stat și
întreprinderilor municipale, care
cuprind circa 720 entități, cu
excepția entităților care au fost
clasificate în calitate de entități de
interes public, entitate mijlocie și
mare, conform criteriilor stabilite de
proiectul Legii contabilității în
6
perioada de gestiune: 250.
(5) Grup mic – grupul constituit
din entitatea-mamă și entitățile-
fiice care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună, nu
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: 63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(6) Grup mijlociu – grupul
constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie
incluse în consolidare și care,
împreună, nu depășește limitele a
cel puțin două dintre următoarele
trei criterii la data raportării
entității-mamă:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
(7) Grup mare – grupul constituit
din entitatea-mamă și entitățile-
fiice care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună,
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
Mai mult decât atât, este edificator în acest sens studiul
realizat de Federația Europeana a Contabililor (FEE) -
Audit exemption thresholds in Europe Update after the
transposition of the Accounting Directive1 (a se vedea
documentul atașat), în care sunt prezentate criteriile de
mărime folosite în diferite state europene în funcție de care
se stabilește caracterul obligatoriu al unui audit (Audit
exemptions thresholds). Acestea, nu sunt identice cu acele
criterii de mărime în funcție de care companiile sunt
clasificate pe cele patru categorii.
Consultând acest studiu veți observa că sunt state cu o
economie incomparabil mai mare decât cea a țării noastre,
dar care și-au setat niște criterii pentru audit obligatoriu
mult mai jos față de definiția companiei medii din
Directivă. De exemplu (toate sume în EURO dacă nu este
specificat altfel):
Țara Total active Cifra de
afaceri
Număr de
angajați PIB (2015)2
Republica
Moldova3
63,600,000
MDL sau
aprox.
2,890,000
EURO
127,200,000
MDL sau
aprox.
5,780,000
EURO
50 6,551
Bulgaria 1,000,000 2,000,000 30 48,953
Cehia 1,500,000 3,000,000 50 181,811
Finlanda 100,000 200,000 3 229,810
Franța4 1,000,000 sau 2,000,000 sau 20 sau 50
2,421,682 1,550,000 3,100,000 50
Letonia 800,000 1,600,000 50 27,035
Malta 46,600 93,000 2 9,643
Norvegia 2,500,000 5,000,000 50 388,315
Polonia 2,500,000 5,000,000 50 474,483
Portugalia 1,500,000 3,000,000 50 198,931
Slovacia 1,000,000 2,000,000 30 86,582
Spania 2,850,000 5,700,000 50 1,199,057
Suedia 150,000 300,000 3 492,618
Prin urmare, reiterăm idea că ar trebui să revenim asupra
aspectului criteriilor în funcție de care auditul devine
obligatoriu.
Ca o sugestie, propunem ca pe lângă companiile medii și
mari, caracterul obligatoriu al auditului trebuie aplicat și
redacție nouă.
Prin urmare, putem menționa, că în
mediu pentru o entitate de audit
înregistrată conform prevederilor
proiectului, va reveni pentru
efectuarea auditului circa 15 entități,
față de 4 entități în mediu pentru anii
precedenți.
1 https://www.accountancyeurope.eu/wp-content/uploads/1605_Audit_exemption_thresholds_update.pdf
2 Banca Mondială, în milioane USD.
3 Criteriile de mărime așa cum sunt prezentate în Proiectul Legii contabilității (Art.4). Conversia în EURO s-a realizat aplicând cursul 1 EURO = 22 MDL.
4 În funcție de forma juridică.
7
Art.11 alin.(12)
Art.22
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
(8) O entitate sau grup trece dintr-
o categorie în alta dacă, la data
raportării, depășește sau încetează
să mai depășească limitele a două
dintre cele trei criterii, pentru
ultimele două perioade de gestiune
consecutive.
(9) Criteriile de clasificare
prevăzute la alin. (1) - (7) nu se
aplică entităților enumerate la art. 2
lit. d) - f) și entităților de interes
public.
Documente primare
Persoanele care întocmesc şi/sau
semnează documentele primare,
precum şi cele care le înregistrează
în contabilitate, poartă răspundere
în conformitate cu art. 34.
Note la situațiile financiare
(2) Notele la situaţiile financiare
cuprind anexele şi nota explicativă.
(3) Notele la situațiile financiare
altor companii, luând în calcul dimensiunea economiei
naționale. Așadar, am putea să stabilim cele trei criterii
pentru audit obligatoriu după cum urmează:
Total active: 500 mii EURO
Cifra de afaceri: 1 mil EURO
Nr. mediu de angajați: 25
Ar putea fi folosită aceeași regulă ca și cea stipulată în
proiectul legii - ”2 din 3” și anume dacă 2 din cele 3 criterii
sunt depășite, situațiile financiare ale entității respective
vor fi auditate în mod obligatoriu. Criteriile de mai sus vor
putea fi discutate în cadrul întâlnirii/întâlnirilor noastre
viitoare.
Astfel, aplicarea acestor criterii prin raportarea la
dimensiunea economiei naționale, va spori atractivitatea
profesiei și va preveni contractarea pieței de audit.
Persoanele care întocmesc și cele care înregistrează
documentele primare nu pot purta răspundere conform
legislației în vigoare, cu atît mai mult penală,
contravențională. Răspunderea pentru încălcarea acestei
legi trebuie să aparțină factorilor de decizie a entității,
administratorului/fondatorului și nici într-un caz
persoanelor care au obligația de a înregistra aceste
documente primare în contabilitate. Aceste persoane vor
purta răspundere în fața angajatorului, acesta avînd dreptul
inclusiv la acțiune în regres pentru recuperarea
prejudiciilor cauzate în cazul în care asemenea prejudicii
vor exista. În acest context, cuvintele ”întocmesc” și
”înregistrează” urmează a fi excluse.
Înțelegem că aceste prevederi sunt preluate din Directivele
europene, dar practicile europene neadaptate la necesitățile
și realitățile RM, nu vor asigura o dezvoltare, dar
dimpotrivă vor duce la stagnarea schimbărilor și
Nu se acceptă, deoarece persoanele
care întocmesc și înregistrează
documente primare poartă
răspundere disciplinară și
patrimonială conform Codului
Muncii. Sancțiuni în baza Codului
Penal și Contravențional nu sunt
prevăzute pentru persoane care
întocmesc/ înregistrează documente
primare.
Nu se acceptă, deoarece conținutul
notelor explicative este obligatoriu
conform cerințelor Directivei
8
respectă ordinea în care sînt
prezentate elementele contabile în
bilanț și în situația de profit și
pierdere.
(4) Anexele conţin informaţii care
detaliază elementele situaţiilor
financiare și se întocmesc în
conformitate cu standardele de
contabilitate.
(5) Nota explicativă conţine
informaţii suplimentare care nu sînt
incluse în situaţiile financiare şi în
anexele la acestea. Volumul,
structura şi forma de prezentare a
notei explicative se stabilesc de
entitate de sine stătător în funcție
de categoria acesteia, de
dimensiunea, forma juridică de
organizare, domeniul/profilul de
activitate al acesteia, necesităţile
informaţionale proprii și cerințele
prezentei legi.
(6) Nota explicativă pentru toate
entitățile conține în mod
obligatoriu, pe lîngă alte informații
prevăzute în prezenta lege,
informații privind:
a) politicile contabile adoptate;
b) în cazul evaluării ulterioare a
activelor imobilizate conform
modelului reevaluării:
valoarea reevaluată pe fiecare
categorie de imobilizări la
începutul şi sfîrşitul perioadei
de gestiune;
modificarea diferențelor din
reevaluare pe parcursul
perioadei de gestiune cu
explicarea tratamentului fiscal
reformelor. Așa spre exemplu proiectul Legii, prevede
aplicarea și utilizarea notelor la situațiile financiare.
Conform acestor prevederi, agenții economici vor avea
obligația prezentării unor rapoarte suplimentare, cu o
informație confidențială, irelevantă sau la care de fapt
statul are acces. Așa spre ex:
- Agentul economic trebuie să indice valoarea
reevaluată pe fiecare categorie de imobilizări la începutul
și sfîrșitul perioadei de gestiune, modificarea diferențelor
din reevaluarea pe parcursul perioadei de gestiune cu
explicarea tratamentului fiscal al acestora și valoarea
contabilă în cazul cînd imobilizările nu ar fi fost
reevaluate. Aceasta presupune un lucru suplimentar
nejustificat, analiza unor consecințe a unor fapte care nu s-
au realizat, ținerea unei contabilități paralele.
- Urmează a fi raportată suma retribuțiilor
acordate pe parcursul perioadei de gestiune membrilor
consiliului, organului executiv și de supraveghere și alte
angajamente apărute sau asumate în legătură cu pensiile
membrilor actuali sau ale foștilor membri ai acestor
organe; onorariile achitate entităților de audit. În primul
rînd această informație este confidențială, în al doilea rînd
nu are relevanță!
- O serie de informații solicitate sunt deja deținute
de organele statului fie prin prezentarea altor rapoarte
(numărul mediu de salariați), fie prin acces la bazele de
date (soldurile activelor și datoriilor privind impozitul pe
venit amînat, numărul și valoarea nominală a acțiunilor
subscrise, valoarea nominală a acțiunilor ș.a.). Deci, aceste
prevederi ale Directivei în Republica Moldova deja sunt
implementate, organele abilitate dețin asemenea informații.
Nu credem că în țările Comunității europene, solicitarea
uneia și aceleiași informații se dublează în diferite rapoarte.
În acest caz, ar trebui concomitent de anulat rapoartele
actuale.
Astfel, considerăm necesară revizuirea
prevederilor ce reglementează notele la situațiile
financiare, prin simplificarea acestora.
2013/34/UE, iar informația
prezentată nu cade sub incidența
Legii cu privire la secretul comercial
nr.171 din 6 iulie 1994 și a Legii
privind protecția datelor cu caracter
personal nr.133 din 8 iulie 2011.
De asemenea, majoritatea
informațiilor solicitate pentru
prezentare în notele explicative
conform proiectului sunt prevăzute
pentru prezentare la momentul
actual în Standardele Naționale de
Contabilitate existente.
9
al acestora; și
valoarea contabilă în cazul cînd
imobilizările nu ar fi fost
reevaluate;
c) în cazul evaluării ulterioare la
valoarea justă a instrumentelor
financiare și altor categorii de
active:
metodele folosite la
determinarea valorii juste și
informațiile care au stat la baza
aplicării lor;
valoarea justă pe fiecare
categorie la începutul şi
sfîrşitul perioadei de gestiune și
modificările diferenţelor de
valoare provenite din ajustările
valorii juste decontată la
cheltuielile sau veniturile
perioadei de gestiune;
tipul și natura instrumentelor
financiare derivate, inclusiv
termenele și condițiile
semnificative care afectează
valoarea, calendarul și
certitudinea fluxurilor de
numerar viitoare;
mișcarea rezervelor de valoare
justă pe parcursul perioadei de
gestiune;
d) valoarea totală a
angajamentelor financiare,
garanțiilor sau activelor și
datoriilor contingente neincluse
în bilanț, indicînd natura și
forma oricărei garanții care a
fost acordată; angajamentele
privind pensiile și cele către
10
entitățile afiliate sau asociate
sînt prezentate separat;
e) suma avansurilor și
împrumuturilor acordate
membrilor consiliului,
organului executiv și de
supraveghere, cu indicarea
ratelor dobînzii, condiţiilor
principale de acordare a
acestora, sumelor rambursate,
precum şi a angajamentelor
asumate în numele lor sub
garanţii de orice fel;
f) cuantumul și natura
elementelor individuale de
venituri sau de cheltuieli care
au o mărime sau o incidență
neordinară;
g) sumele datoriilor cu un termen
de achitare mai mare de 5 ani și
valoarea totală a datoriilor
acoperite cu garanții, cu
indicarea naturii și formei
garanțiilor;
h) h) răscumpărarea părţilor sociale
şi a acţiunilor proprii, în cazul
în care entitatea nu întocmește
raportul conducerii;
i) elementele individuale de
active sau datorii care au
legătură cu mai mult de un
element din structura bilanțului,
dacă nu sînt prezentate distinct
în bilanț;
j) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune.
(7) Nota explicativă a entității
mijlocii, mari și entității de interes
11
public conține în mod obligatoriu,
suplimentar la informațiile cerute
conform alin. (5), informații
privind:
a) imobilizările necorporale și
corporale:
costul de intrare sau, dacă a
fost aplicată evaluarea
ulterioară la valoarea justă sau
valoarea reevaluată - valoarea
justă sau valoarea reevaluată la
începutul și sfîrșitul perioadei
de gestiune;
majorările, diminuările și
transferurile în cursul perioadei
de gestiune;
amortizarea acumulată,
pierderile acumulate din
depreciere și diferențele din
reevaluare la începutul şi
sfîrşitul perioadei de gestiune şi
modificările acestora în cursul
perioadei de gestiune;
costurile îndatorării capitalizate
în perioada de gestiune;
costurile ulterioare capitalizate
în perioada de gestiune;
b) instrumentele financiare, atunci
cînd sînt evaluate la cost:
valoarea justă, dacă această
valoare poate fi determinată,
pentru fiecare clasă de
instrumente financiare derivate
și natura lor;
valoarea contabilă și valoarea
justă a instrumentelor
financiare, din clasa activelor
imobilizate, înregistrate la o
valoare mai mare decît valoarea
12
lor justă și motivele pentru care
nu a fost redusă valoarea
contabilă;
c) suma retribuţiilor acordate pe
parcursul perioadei de gestiune
membrilor consiliului,
organului executiv și de
supraveghere şi alte
angajamente apărute sau
asumate în legătură cu pensiile
membrilor actuali sau ale
foştilor membri ai acestor
organe, pe categorii;
d) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune, repartizat
pe categorii și cheltuielile cu
personalul aferente perioadei
de gestiune, dacă acestea nu
sînt prezentate separat în
situația de profit și pierdere;
e) soldurile și modificarea
activelor și datoriilor privind
impozitul pe venit amînat, în
cazul aplicării metodei
impozitului amînat;
f) denumirea și adresa entităților
în care se deține un interes de
participare, prezentînd cota în
capitalul social, mărimea
capitalului social, rezervelor și
profitul (pierderea) entității
respective pentru ultima
perioadă de gestiune pentru
care au fost aprobate situațiile
financiare;
g) numărul și valoarea nominală a
acțiunilor subscrise în cursul
perioadei de gestiune;
13
h) dacă există mai multe categorii
de acțiuni, numărul și valoarea
nominală din fiecare categorie;
i) existența oricăror tipuri de
instrumente financiare cu
indicarea numărului acestora și
a drepturilor pe care le conferă;
j) denumirea și adresa fiecăreia
dintre entitățile cu răspundere
nelimitată, înregistrate în
confomitate cu legislația civilă,
la care entitatea este asociată;
k) denumirea și adresa entității
care întocmește situațiile
financiare consolidate ale celui
mai mare grup de entități din
care entitatea face parte în
calitate de entitate-fiică;
l) denumirea și adresa entității
care întocmește situațiile
financiare consolidate ale celui
mai mic grup de entități din
care entitatea face parte în
calitate de entitate-fiică și care
este inclus în grupul de entități
prevăzut la lit. k);
m) propunerea de repartizare a
profitului (acoperire a pierderii)
sau repartizarea profitului
(acoperirea pierderii), după caz;
n) natura și scopul comercial ale
angajamentelor entității care nu
sînt incluse în bilanț, precum și
impactul financiar al acelor
angajamente asupra entității, cu
condiția că riscurile sau
beneficiile care decurg să fie
semnificative;
14
Art.23
o) natura și efectele financiare ale
evenimentelor semnificative
ulterioare datei de raportare și
care nu sînt reflectate în bilanț
și în situația de profit și
pierdere;
p) tranzacțiile cu părțile afiliate,
inclusiv suma, natura relației și
alte informații aferente.
(8) Nota explicativă a entității
mari și entității de interes
public conține în mod
obligatoriu, suplimentar la
informațiile cerute conform
alin. (5) și (6), informații
privind:
b) venitul din vînzări prezentat pe
segmente de activitate și pe
zone geografice;
c) totalul onorariilor achitate
entităților de audit pentru
auditul situațiilor financiare și
totalul onorariilor percepute de
către aceste entități pentru alte
servicii decît cele de audit,
inclusiv pe tipuri de servicii.
Raportul conducerii
i) Entitățile mijlocii, mari și
entitățile de interes public
întocmesc și prezintă anual raportul
conducerii împreună cu situațiile
financiare.
j) Raportul conducerii
conține o prezentare fidelă a
poziției entității, dezvoltării și
performanței activităților acesteia și
prezintă o analiză corelată cu
dimensiunea și complexitatea
Proiectul legii operează cu noțiunea de ”Raport al
conducerii”. Ca și în cazul notelor contabile, acest raport
urmează să conțină informații irelevante și confidențiale,
astfel considerăm oportună excluderea acestora. Mai mult
ca atît, menționăm, că se impune obligația de a prezenta
acest raport inclusiv în cazul entităților private. Prezentarea
raportului ar putea fi justificată în cazul entităților în care
statul deține cotă parte, entităților de interes public, dar nu
și în cazul entităților private, altfel, aceasta este o imixtiune
directă în activitatea de întreprinzător.
Astfel, considerăm necesară revizuirea
Nu se acceptă, deoarece conținutul
raportului este obligatoriu conform
cerințelor Directivei 2013/34/UE, iar
informația prezentată nu cade sub
incidența Legii cu privire la secretul
comercial nr.171 din 6 iulie 1994 și
a Legii privind protecția datelor cu
caracter personal nr.133 din 8 iulie
2011.
De asemenea, majoritatea
informațiilor solicitate pentru
15
activităților desfășurate.
k) Raportul conducerii
include, cel puțin, informații
privind:
a) indicatorii financiari de
performanță;
b) indicatorii nefinanciari de
performanță relevanți pentru
activitatea entității;
c) perspectivele de
dezvoltare ale entităţii;
d) activitățile din domeniul
cercetării și dezvoltării;
e) răscumpărarea părţilor
sociale şi a acţiunilor proprii;
f) existenţa filialelor
entităţii;
g) principalele riscuri şi
incertitudini cu care se confruntă
entitatea;
h) mediul înconjurător şi
oportunităţile profesionale ale
angajaţilor;
i) dacă utilizarea
instrumentelor financiare este
semnificativă pentru evaluarea
poziției și performanței financiare:
- obiectivele și politicile în
gestiunea riscului financiar pentru
fiecare tip major de tranzacție
previzionată pentru care se
utilizează metode de acoperire
împotriva riscurilor;
- expunerea entității la riscul de
preț, riscul de credit, riscul de
lichiditate și la riscul fluxului de
numerar.
l) Raportul conducerii
conține, după caz, referiri și
prevederilor ce reglementează Raportul conducerii,
prin simplificarea acestora.
prezentare în notele explicative
conform proiectului sunt prevăzute
pentru prezentare la momentul
actual în Standardele Naționale de
Contabilitate.
16
explicații suplimentare la
informațiile prezentate conform
alin. (3) lit. a) și b) și sumele
prezentate în situațiile financiare.
m) Entitatea de interes public
care corespunde criteriilor stabilite
pentru entitățile mari și a căror
număr mediu al salariaților în
perioada de gestiune depășește 500
salariați, sînt obligate să includă în
raportul conducerii o declarație
nefinanciară.
n) Declarația nefinanciară
include informații privind aspectele
de mediu, sociale și de personal,
privind respectarea drepturilor
omului și combaterea corupției, și
cuprinde cu referire la acestea:
a) descrierea succintă a
modelului de afaceri al entității;
b) descrierea politicilor
adoptate, procedurile aplicate și
rezultatele obținute de entitate;
c) principalele riscuri și
modul în care sînt gestionate de
către entitate.
o) Dacă entitatea nu aplică
politici privind aspectele de mediu,
sociale și de personal, privind
respectarea drepturilor omului și
combaterea corupției, declarația
nefinanciară oferă o explicație în
acest sens.
p) Raportul conducerii
entităţii de interes public, a cărei
valori mobiliare sînt admise la
tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, cuprinde un capitol
separat privind guvernanţa
17
corporativă care conţine informaţii
privind:
a) codul de guvernanţă
corporativă aplicat de entitate, cu
referinţă la sursa publicării;
b) gradul cu care entitatea se
conformează prevederilor din codul
de guvernanţă corporativă prevăzut
la lit. a), iar în cazul cînd se abate,
prezintă o explicație privind părțile
din cod pe care nu le aplică și
motivele neaplicării;
c) sistemele de control intern
şi gestiune a riscurilor entităţii, în
raport cu procesul de raportare
financiară;
d) cotele de participare
semnificative la capitalul social,
directe sau indirecte;
e) deținătorii oricărei valori
mobiliare care conferă drepturi
speciale de control și o descriere a
acestor drepturi;
f) orice restricție a dreptului
de vot, cum ar fi limitarea
dreptului de vot pentru deținătorii
unui anumit procentaj sau ai unui
anumit număr de voturi, termenele
impuse pentru exercitarea dreptului
de vot sau sistemele în care, cu
cooperarea entității, drepturile
financiare atașate valorilor
mobiliare sunt separate de
deținerea acestora;
g) prevederile privind
numirea și înlocuirea membrilor
consiliului, organului executiv și
modificarea statutului entității;
h) competențele consiliului,
18
organului executiv privind
emiterea sau răscumpărarea
valorilor mobiliare;
i) împuternicirile şi
drepturile organelor de conducere,
acţionarilor, altor deţinători de
valori mobiliare ale entităţii și
modalitățile de exercitare a
acestora;
j) componenţa, modul de
funcţionare şi structura organelor
de conducere și comitetelor
entității;
k) descrierea politicii de
diversitate aplicate în ceea ce
privește consiliul, organul executiv
și de supraveghere ale entității
referitor la aspecte cum ar fi vîrsta,
genul sau educația și experiența
profesională, obiectivele acestei
politici de diversitate, modul în
care a fost pusă în aplicare și
rezultatele în perioada de raportare,
în cazul în care entitatea
corespunde criteriilor stabilite
pentru entitățile mari. Dacă nu se
aplică o astfel de politică,
declarația conține o explicație în
acest sens.
q) Entitatea mare și entitatea
de interes public, care este entitate
din industria extractivă sau din
sectorul exploatării forestiere,
include în raportul conducerii un
capitol separat privind plățile către
stat, care cuprind suma achitată în
numerar sau în natură sub formă de
taxe pentru resursele naturale,
impozit pe venit, redevențe,
19
dividende, taxe pentru licență, dacă
oricare din aceste plați depășește 1
700 000 lei în perioada de gestiune.
Informațiile privind plățile către
stat includ:
a) suma totală a plăților,
inclusiv pe tipuri, efectuate către
stat;
b) plățile în natură către stat,
prezentate în expresie cantitativă și
valorică, cu justificarea modului de
determinare a valorii acestora.
7. Asociația Investitorilor
Străini (f/n din
12.12.2016)
Art.3
Art.4
entități afiliate – două sau mai
multe entități din cadrul unui grup;
situații financiare – set complet de
rapoarte care caracterizează poziţia
financiară, performanţa financiară
și alte informații aferente activității
entităţii pentru o perioadă de
gestiune;
Categorii de entități și grupuri
(1) Entitate micro – entitatea care,
la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
Noțiunea de entitate afiliata din lege diferă de definiția din
SNC si poate duce in eroare sau crea confuzii.
SNC Părţi afiliate şi contracte de societate civilă definește
afilierea in felul următor:
„Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au
capacitatea de a controla sau sunt controlate, au
influenţă semnificativă sau sînt influenţate semnificativ
de cealaltă parte în politicile financiare şi
operaţionale.”
Consideram ca definițiile din legea contabilității trebuie sa
corespunda definiției din standardul de contabilitate
respectiv.
Situațiile financiare pot fi de mai multe tipuri, de aceea in
definiție trebuie de scos cuvîntul „complet”. Propunem
următoarea redacție care este conform SNC Prezentarea
situațiilor financiare:
Situaţii financiare – set de rapoarte care conţin
informaţii privind poziţia financiară, performanţa
financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile
de numerar ale entităţii pe o perioadă de gestiune.
Divizarea pe categorii creează unele confuzii in felul cum
este formulat textul, spre exemplu entitatea care
îndeplinește criteriile pentru entitate mica, poate sa fie si
entitatea micro, iar cea mijlocie poate sa fie si mica si
micro in același timp. Propunem sa fie incluse precizări in
Se acceptă. Standardele Naționale de
Contabilitate vor fi modificate în
baza art.35 alin.(1) al proiectului.
Nu se acceptă, deoarece setul
complet de situații financiare pentru
fiecare categorie de entitate este
diferit, unele categorii de entități nu
vor prezenta rapoarte financiare
privind fluxul de numerar și rapoarte
privind modificarea capitalului
propriu.
Se acceptă, se va expune în redacție
nouă astfel:
20
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 5 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 11 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 10.
(2) Entitate mică – entitatea care, la
data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(3) Entitate mijlocie – entitatea
care, la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 250.
(4) Entitate mare – entitatea care, la
data raportării, depășește limitele a
cel puțin două dintre următoarele
trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 250.
(5) Grup mic – grupul constituit din
entitatea-mamă și entitățile-fiice
care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună, nu
categorizarea entitătilor si anume:
(1) Entitate micro – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: ≤5 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: ≤11 200 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
≤10.
(2) Entitate mică – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: >5 600 000 lei si ≤63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >11 200 000 lei si ≤127 200 000
lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>10 si ≤50.
(3) Entitate mijlocie – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: >63 600 000 lei si ≤318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000 000
lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>50 si ≤250.
(4) Entitate mare – entitatea care, la data raportării,
depășește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii:
(a) totalul activelor: >318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >636 000 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>250.
(5) Grup mic – grupul constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și
care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
„(2) Entitate mică – entitatea care nu
este entitate micro și la data
raportării, nu depășește limitele a cel
puțin două dintre următoarele trei
criterii:”
„(3) Entitate mijlocie – entitatea care
nu este entitate micro sau entitate
mică și la data raportării, nu
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii:”
21
Art.28 alin.(3)
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: 63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(6) Grup mijlociu – grupul
constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie
incluse în consolidare și care,
împreună, nu depășește limitele a
cel puțin două dintre următoarele
trei criterii la data raportării
entității-mamă:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
(7) Grup mare – grupul constituit
din entitatea-mamă și entitățile-
fiice care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună,
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
Componența situațiilor financiare
consolidate
(3) Entitatea-mamă întocmeşte
(a) totalul activelor: ≤63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: ≤127 200 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
≤50.
(6) Grup mijlociu – grupul constituit din entitatea-mamă
și entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare
și care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: >63 600 000 lei si ≤318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în cursul perioadei de
gestiune: >50 si ≤250.
(7) Grup mare – grupul constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și
care, împreună, depășește limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: >318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >636 000 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în cursul perioadei de
gestiune: >250.
Daca entitatea mama va întocmi situații financiare
consolidate din prima perioada cînd va îndeplini criteriile,
atunci entitatea aceasta va trebui sa prezinte si date
„(6) Grup mijlociu – grup care nu
este grup mic și este constituit din
entitatea-mamă și entitățile-fiice care
urmează să fie incluse în consolidare
și care, împreună, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data
raportării entității-mamă:”
Se acceptă parțial, modul de
întocmire a situațiilor financiare
consolidate va fi inclus în Standardul
22
situații financiare consolidate
începînd cu prima perioadă de
gestiune în care sunt depăşite
criteriile prevăzute la art. 4 și cu
respectarea prevederilor art. 27.
comparative consolidate, deși în perioada comparativă –
precedenta aceasta nu a îndeplinit criteriile de consolidare,
ceea ce nu este corect.
Se propune de a modifica acest aliniat și de a obliga
prezentarea situațiilor financiare consolidate din perioada
următoare perioadei de gestiune in care entitatea mama a
îndeplinit criteriile de consolidare.
„Entitatea-mamă întocmește situații financiare
consolidate începând cu următoarea perioadă de
gestiune celei în care sunt depășite criteriile prevăzute
la art. 4 și cu respectarea prevederilor art. 27.”
Național de Contabilitate
„Prezentarea situațiilor financiare
consolidate”.
8. Camera de Comerț
Americană (
nr.03/10.01.2017)
Art.3
Art.4
entități afiliate – două sau mai
multe entități din cadrul unui grup;
situații financiare – set complet de
rapoarte care caracterizează poziţia
financiară, performanţa financiară
și alte informații aferente activității
entităţii pentru o perioadă de
gestiune;
Categorii de entități și grupuri
(1) Entitate micro – entitatea care,
la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 5 600 000 lei;
Noțiunea de entitate afiliata din lege diferă de definiția din
SNC si poate duce in eroare sau crea confuzii.
SNC Părţi afiliate şi contracte de societate civilă definește
afilierea in felul următor:
„Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au
capacitatea de a controla sau sunt controlate, au
influenţă semnificativă sau sînt influenţate semnificativ
de cealaltă parte în politicile financiare şi
operaţionale.”
Consideram ca definițiile din legea contabilității trebuie sa
corespunda definiției din standardul de contabilitate
respectiv.
Situațiile financiare pot fi de mai multe tipuri, de aceea in
definiție trebuie de scos cuvîntul „complet”. Propunem
următoarea redacție care este conform SNC Prezentarea
situațiilor financiare:
Situaţii financiare – set de rapoarte care conţin
informaţii privind poziţia financiară, performanţa
financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile
de numerar ale entităţii pe o perioadă de gestiune.
Divizarea pe categorii creează unele confuzii in felul cum
este formulat textul, spre exemplu entitatea care
îndeplinește criteriile pentru entitate mica, poate sa fie si
entitatea micro, iar cea mijlocie poate sa fie si mica si
micro in același timp. Propunem sa fie incluse precizări in
categorizarea entitătilor si anume:
Se acceptă. Standardele Naționale de
Contabilitate vor fi modificate în
baza art.35 alin.(1) al proiectului.
Nu se acceptă, deoarece setul
complet de situații financiare pentru
fiecare categorie de entitate este
diferit, unele categorii de entități nu
vor prezenta rapoarte financiare
privind fluxul de numerar și rapoarte
privind modificarea capitalului
propriu.
Se acceptă, se va expune în redacție
nouă astfel:
23
(b) veniturile din vînzări: 11 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 10.
(2) Entitate mică – entitatea care, la
data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(3) Entitate mijlocie – entitatea
care, la data raportării, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 250.
(4) Entitate mare – entitatea care, la
data raportării, depășește limitele a
cel puțin două dintre următoarele
trei criterii:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 250.
(5) Grup mic – grupul constituit din
entitatea-mamă și entitățile-fiice
care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună, nu
depășește limitele a cel puțin două
(1) Entitate micro – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: ≤5 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: ≤11 200 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
≤10.
(2) Entitate mică – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: >5 600 000 lei si ≤63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >11 200 000 lei si ≤127 200 000
lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>10 si ≤50.
(3) Entitate mijlocie – entitatea care, la data raportării,
îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
(a) totalul activelor: >63 600 000 lei si ≤318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000 000
lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>50 si ≤250.
(4) Entitate mare – entitatea care, la data raportării,
depășește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii:
(a) totalul activelor: >318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >636 000 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
>250.
(5) Grup mic – grupul constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și
care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: ≤63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: ≤127 200 000 lei;
„(2) Entitate mică – entitatea care nu
este entitate micro și la data
raportării, nu depășește limitele a cel
puțin două dintre următoarele trei
criterii:”
„(3) Entitate mijlocie – entitatea care
nu este entitate micro sau entitate
mică și la data raportării, nu
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii:”
24
Art.12 alin.(3)
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: 63 600 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: 127 200
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
perioada de gestiune: 50.
(6) Grup mijlociu – grupul
constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie
incluse în consolidare și care,
împreună, nu depășește limitele a
cel puțin două dintre următoarele
trei criterii la data raportării
entității-mamă:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
(7) Grup mare – grupul constituit
din entitatea-mamă și entitățile-
fiice care urmează să fie incluse în
consolidare și care, împreună,
depășește limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii la
data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: 318 000 000
lei;
(b) veniturile din vînzări: 636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în
cursul perioadei de gestiune: 250.
Documente primare cu regim
special
(3) Pentru operaţiunile cu caracter
internațional prevăzute la alin. (1),
(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:
≤50.
(6) Grup mijlociu – grupul constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și
care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: >63 600 000 lei si ≤318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000
000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în cursul perioadei de
gestiune: >50 si ≤250.
(7) Grup mare – grupul constituit din entitatea-mamă și
entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și
care, împreună, depășește limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:
(a) totalul activelor: >318 000 000 lei;
(b) veniturile din vînzări: >636 000 000 lei;
(c) numărul mediu al salariaților în cursul perioadei de
gestiune: >250.
Nu este clar:
- dacă pot fi utilizate documentele aplicate în practica
internaţională sau cele prevăzute de contract în alte cazuri,
decât prevăzute la alin. (1);
„(6) Grup mijlociu – grup care nu
este grup mic și este constituit din
entitatea-mamă și entitățile-fiice care
urmează să fie incluse în consolidare
și care, împreună, nu depășește
limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii la data
raportării entității-mamă:”
Nu se acceptă, deoarece prevederea
se conține în Legea contabilității
existentă. Concomitent menționăm
că prevederile Legii contabilității
25
Art.18 alin.(10)
Art.28 alin.(3)
drept documente primare pot fi
utilizate documentele aplicate în
practica internaţională sau cele
prevăzute de contract.
Obligațiile și drepturile entităţii
privind ținerea contabilității și
raportarea financiară
(10) Diferența dintre profitul și
suma dividendelor primite aferente
interesului de participare, se
înregistrează ca rezerve și nu poate
fi distribuită proprietarilor
(asociaților, acționarilor,
fondatorilor, membrilor).
Componența situațiilor financiare
consolidate
Entitatea-mamă întocmeşte situații
financiare consolidate începînd cu
prima perioadă de gestiune în care
sunt depăşite criteriile prevăzute la
art. 4 și cu respectarea prevederilor
art. 27.
- dacă lista elementelor obligatorii, specificate în ar. 11
alin. (7) se aplică și la documentele aplicate în practica
internaţională sau cele prevăzute de contract – în special,
funcţia, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor
responsabile
În practica internațională de prestări a serviciilor (e.g.
facebook, alte servicii) de obicei se folosesc invoice-uri în
forma PDF, unde nu este indicată funcţia, numele,
prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile.
Înseamnă aceasta oare că profitul anual nerepartizat la
încheierea anului nu va mai putea fi repartizat ulterior?
Consider că, este o limitare nejusitificată, deoarece profitul
nu coincide, de regulă, cu sumele numerarului disponibil
pentru repartizare. De aici, apare o cvasi confiscare a
veniturilor acționarilor, care va face cadrul investițional
destul de neprietenos și va complica și mai mult atragerea
investițiilor.
Considerăm această prevedere drept abuzivă deoarece
stabilește restricții care nu se regăsesc în legislația ce
reglementează distribuirea dividendelor (Legea nr. 135-
XVI din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere
limitată sau Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind
societățile pe acțiuni).
Recomandăm excluderea acestei prevederi din proiectul
Legii contabilității, deoarece aceste aspecte trebuie să fie
reglementate exclusiv de legile specifice menționate mai
sus.
Daca entitatea mama va întocmi situații financiare
consolidate din prima perioadă când va îndeplini criteriile,
atunci entitatea aceasta va trebui să prezinte și date
comparative consolidate, deși în perioada comparativă –
precedentă aceasta nu a îndeplinit criteriile de consolidare,
ceea ce nu este corect.
Se propune de a modifica acest aliniat și de a obliga
prezentarea situațiilor financiare consolidate din perioada
următoare perioadei de gestiune în care entitatea mama a
îndeplinit criteriile de consolidare.
actuale nu conțin elementele
obligatorii ale unui document primar
de circulație internațională.
Se acceptă. Art.18 alin.(10) este
exclus.
Se acceptă, modul de întocmire a
situațiilor financiare consolidate va
fi inclus în Standardul Național de
Contabilitate „Prezentarea situațiilor
financiare consolidate”.
26
Art.32
Art.33
alin.(5)
Auditul situațiilor financiare
(1) Auditului obligatoriu sînt
supuse:
a) situațiile financiare individuale
ale entităților mijlocii și mari,
entităților de interes public și ale
altor entități conform cerințelor
legislației în vigoare;
a) situațiile financiare
consolidate ale grupurilor care au
obligația de consolidare conform
art.27.
(2) Auditul situaţiilor financiare
se efectuează în conformitate cu
prevederile Legii privind auditul
situațiilor financiare.
Prezentarea și publicarea situațiilor
financiare
(5) Situaţiile financiare, raportul
conducerii și raportul auditorului
ale entităţilor supuse auditului
obligatoriu se plasează pe pagina-
web a entităţii.
„Entitatea-mamă întocmește situații financiare
consolidate începând cu următoarea perioadă de
gestiune celei în care sunt depășite criteriile prevăzute
la art. 4 și cu respectarea prevederilor art. 27.”
Nu este clar dacă auditul este obligatoriu tuturor entităților
mijlocii și mari sau numai acelor entități mijlocii și mari
care sunt, totodată, entități de interes public. Cred că
asemenea obligație trebuie să fie limitată doar la entitățile
de interes public, datorită statutului lor de interes public. În
rest, ar trebui să decidă acționarii dacă au sau nu nevoie de
audit. În acest context, această obligație ar trebui să fie
impusă doar acelor grupuri care includ o entitate de interes
public.
Considerăm că astfel de obligații ar trebui limitate doar la
entitățile de interes public, datorită caracterului și
interesului din partea persoanelor terțe.
Pentru celelalte entități, altele decât cele de interes public,
considerăm că nu ar trebui impuse astfel de obligații
deoarece:
- nu toate companiile (datorită dimensiunii și
specificului activității entității) dispun de pagini-web.
Respectiv, aceasta reglementare va duce la costuri
suplimentare pentru business;
- Art. 33, alin. (1) al Legii nr. 220-XVI din
19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor
juridice și a întreprinzătorilor individuali, stabilește că în
Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu date
privind situația financiară anuală. Iar art. 34, alin. (1)
stabilește că datele din Registrul de stat și din actele de
Nu se acceptă, deoarece prevederea
dată transpune exact cerințele
minime ale Directivei 2013/34/UE,
în ceea ce privește cerințele minime
obligatorii ale entității supuse
auditării.
Nu se acceptă, deoarece prevederea
dată transpune exact cerințele
Directivei 2013/34/UE, în ceea ce
privește prezentarea și publicare
situațiilor financiare.
27
constituire sunt publice și accesibile tuturor. Respectiv,
datele privind situația financiară a entităților, altele decât
cele de interes public, poate fi obținută gratuit din Registrul
de stat.
8. Asociația Businessului
European (EBA
Moldova f/n din
17.01.2017)
Art.18
alin.(6)-(7)
Art21
alin.(1)
Obligațiile și drepturile entităţii
privind ținerea contabilității și
raportarea financiară
(6) Contabilul-șef sau altă
persoana împuternicită de
organizarea și conducerea
contabilității entităţii, cu excepția
entității de interes public, trebuie să
aibă studii superioare sau
profesionale tehnice postsecundare
economice.
(7) Contabilul-șef sau altă persoana
împuternicită de organizarea și
conducerea contabilității entității
de interes public trebuie să aibă
studii economice superioare.
Componența situațiilor financiare
individuale
(1) În funcție de categoria și
necesitățile informaționale proprii,
entitatea care aplică SNC
întocmește si prezintă anual:
a) situații financiare prescurtate;
sau
b) situaţii financiare simplificate;
Art. 18 prevede faptul că, contabilul-șef al entității trebuie
să dețină studii economice (superioare sau profesionale
tehnice postsecundare, în funcție de categoria entității).
Ținând cont de complexitatea profesiei, dar și conform
experienței internaționale, este practic imposibil ca un
specialist fără studii specializate în domeniul contabilității
să ofere unei entități servicii calitative de evidență
contabilă. În același timp, profesia contabilă necesită a fi
dezvoltată în concordanță cu cele mai bune practici
mondiale, iar aceste practici prevăd nu doar studii
specializate, dar și certificări suplimentare pentru doritorii
de a practica această specialitate de o valoare și importanță
deosebită.
Art. 21 din proiectul Legii prevede aplicarea situațiilor
financiare ”prescurtate”, ”simplificate” sau ”complete” în
funcție de categoria și necesitățile informaționale interne
ale entităților. Această prevedere, de rând cu altele conexe,
presupune o modificare esențială în Standardele Naționale
de Contabilitate la care un număr mare de întreprinderi va
trebui să se racordeze, să suporte cheltuieli suplimentare și
aranjamente administrative. În acest sens, considerăm că
intrarea în vigoare a legii la 1 ianuarie 2018 nu este
binevenită.
Nu se acceptă, deoarece sunt
acceptate toate tipurile de studii
superioare (ciclul I-III).
Legea contabilității stabilește
prevederi generale referitoare la
studiile contabilului șef, prevederile
speciale/suplimentare urmează să fie
prevăzute în legislația de ramură sau
să fie prevăzute de entități. Organele
se supraveghere pot stabili cerințe
suplimentare față de criteriile
stabilite în proiect.
Nu se acceptă, este o prevedere
existentă și aplicabilă din 1 ianuarie
2008.
9. Ţurcanu Viorel, dr.
hab., profesor univ.,
ASEM
Golocialova Irina, dr.,
conf.univ., ASEM
Art.3 contabilitate de angajamente –
metodă a contabilității conform
căreia elementele contabile sînt
recunoscute pe măsura apariţiei
acestora, indiferent de momentul
încasării/plăţii numerarului sau
compensării în altă formă.
contabilitate de angajamente – metodă a contabilităţii…,
iar în art.6 face parte din princiipii generale (contrazicere);
Se acceptă, se exclude noțiunea de
„contabilitate de angajamente” de la
art.3 din proiect.
28
Top Related