Download - Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat

Transcript
Page 1: Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat

ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ

ANUL II, Nit. 109 ‘

SlM BATA5 M AI 1990

4 PAGINI 50 BANI

Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,îţ i scriu de pe acum pentru că nu

sînt con v in s 'că , după 20 mai, voi mai putea-o face. . . .

Sînt un simplu alegător, fără ambiţii politice, care te votez pe ‘ dumneata cu nădejdea că te vei gîndi. mai mult la ' binele meu .— electorul — decît la pro- prla-ţi strălucire. Spui doar că mă re­prezinţi! Sper să n u -o faci aşa cum au făcut-o predecesorii dumitale, fiindcă — e cazul să-ţi reamintesc — eu am mai fost alegător, interesele mele au mai fost „reprezentate1* şi de alţii. E adevărat că acestora le-am cerut altceva decît iţi cer dumitale. Pe vremea aceea eram dezin­teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat la „vu l­garită ţi cum ar fi: alimentaţia execra­bilă, lipsa de benzină, preţurile dublate şi triplate la energia electrică, taxele subtile câre au înlocuit generozitatea

-socială, claustrare în propria ţară pînă la izolarea completă de restul-lum ii. Nu, eu nu am vrut atunci, toate astea." Fără să o spun explicit, tînjeam după modul de .viaţă nora-coreeari. Drept urmare, aleşii .mei duceau în M.A.N. mesajele mele de deplină mulţumire şl dragostea neţărmurită pentru „cei mai“ . . . , Asta

-era voinţa.m ea, atunci. , . -Acum, însă, mi-am schimbat complet^

preferinţele. De pildă, nu mâi vreau sâ aud cît oi fi şi-oi trăi nici un fe l^ de ;

osanale. Dacă conducătorii îşi merită laudele (să lase pe seama noastră aceas­tă’ apreciere), atunci îi vom realege cu dragă inimă.

Vreau ca dumneata, din cînd .în cînd,- să mă priveşti în ochi şi să-mi spui că nu m-am înşelat atunci cînd te-am ales, că riu te-ai „căpătuit" din politică, nu ai susţinut şi riu ţi-ai aranjat neamurile; prietenii/ fracţiunea politică, ’ care te sprijină. :

Dacă nu eşti îri stare să asculţi şi al­te păreri decît cele proprii, dacă nu vei admite că şi alţii pot gîndi, dacă nu mă vei laSa să văd lucrurile pe toate feţele lor ş i , îmi vei impune să cred ceea ce spui şi nu , ceea ce văd, înseamnă că mi-ai tras cea mai mare păcăleală, din care am pierdut eu toţii. .' Da, cu toţii. Pentru că şi dumneata vei pierde încre­derea meâ şi nu mă voi jena să-ţi fac. cunoscut acest lucru. Sper că „raţiona­mente superioare'1 să nu se ivească pînă atunci.

UN a l e g a t o r n a i v★ ■ ■ -

P.S. Ca şi aciim, şi-în viitor mă va in­teresa mai mult ce faci, iar nu ce spui,' decizia. în sine; iar nu declaraţia de in­tenţii, soluţia, iar. nu explicarea greută­ţilor. • • ' ' '

■ A M t '5 TJNGAf

SiiStae%. /M ut,V R E A F T A ?

CUM SE FACE POLITICA ELECTORALĂ?Domnul Emil Onaca a acordat sîmbătă dimineaţa un

interviu Televiziunii clujene, în calitate de candidat in­dependent pentru postul d e : senator, şi a solicitat v o ­turile alegătorilor /con tu rin d uri p ro g r a m de dezvoltare a : industriei, comerţului, turismului din judeţ, 'foa rte concret. A mers atît de departe cu exactitatea promisi­unilor, îneît a nominalizat întreprinderile din S.Ttf.A. care Vor coopera cu întreprinderi din ţară, a dat ch ia r ’ cifre. Odată ales, domnul Onaca pare a nu avea altceva de făcut decît un gest pentru ca Industria S.U.A. să stea la dispoziţia întreprinderilor, româneşti * pentru co­operare, modernizare etc.

Siguranţa domnului Onaca a impresionat din două motive. Primul ar fi că dovedeşte o foarte slabă cunoaş-' tere a situaţiei concrete din România. Păcat de care su­feră şi alţi candidaţi, de altfel. Probabil, nu ştie exact nici ce posibilităţi de cooperare ne oferă industria ame­ricană. Este greu de crezut că magnaţii americani nu au altă treabă declt de a asculta îndemnurile d-lui Onaca de a veni în România. Dar despre acest - aspect este mal greu să ne pronunţăm cu siguranţă. în al doilea rînd, a impresionat modul de a face campanie electorală al d-lui Onaca. Probabil, aşa se desfăşoară ea în S.U.A. Orice apariţie la Televiziunea americană costă, potrivit afirm aţiilor cuprinse în interviu, 2G5.000 dolari minu­tul. De aceea, cel ce face politică nu-şi permite ca. a- părînd în faţa camerelor de luat vederi, să spună vorbe frumoase şl generale despre intenţiile sale. Cum se în- tîmplă la noi. El trece direct la obiect, Inccrcînd să-şl facă înţelese dc marele public gîndurile. Ştie că, în caz contrar, nimeni nu-1 ascultă şi, deci, nimeni nu-1 vo­tează. Oare în ' zilele care au rămas pînă la alegeri voia auzi şi noi astfel de intervenţii? Trebuie recunoscut fap­tul că situaţia României este foarte grea şl soluţii foar­te d a r e sînt relativ greu do dat în m od responsabil. Dar nici simplul apel la vorbe frumoase nu este m ij­locul cel mai potrivit de a convinge alegătorii.

V. CIUOREANU

E lim pede: dacă comu­nismul nu a m u rit," dc a‘cum . încolo comuniştii nu vor mai avea n ici o şansă. A dovedit-o şi o dovedeşte nu numai T i­mişoara şi după ea Pia­ţa . Universităţii din Bucureşti, ci şi tot mai numeroasele : „ZONE FARA COMUNISM", care au cucerit, aseme­nea unor campusuri- re­voluţionare, centrcle urbane ale Clujului, la­

şului, C on stan ţei...: Foto: N. PETCU

Orchestra , simfonică a Filarmonicii clujene a susţinut aseară un con­cert extraordinar, cu par­ticiparea dirijorului Hu- gues Reiner şi a pianis­tului Edson Elias,- prezent fiind şi com pozitorul E. Coff, toţi t re i oaspeţi francezi ai municipiului nostru. In program: W. A. Mozart — Uvertu­ra la „Nunta lui Figaro“ ;E. C off — Concert pentru' pian şi orchestră — p.a.; L. van Beethoven — Sim­fonia a VII-a. Oaspeţii francezi, care se a f lă , de cîteva zile în pregătirea concertului, au avut a- mabilitatea să răspundă, unor întrebări.

Dirijorul Hugues Rei- ner: Tatăl meu s-a năs­cut în România, şi-mi vorbea' foarte des despre această adevărată , grădi­nă a Europei de Est, despre micul Paris, cum era considerat » Bucureş- , tiul între cele două răz­boaie . mondiale. î i plă­cea sa spună că viaţa era\ frumoasă atunci în R o­mânia. , ,

— Cînd aţi venit în Ro­mânia, ce aţi găsit din imaginea pe care avea

■ tatăl dumneavoastră des­pre ţară?

— în noiembrie anul trecut am descoperit o ţară vampirizată, ocupată1 de. dictatură.

— Ce părere aveţi des­pre România de azi?

— Am fost foarte em o- ţloriât îri timpul Revolu­ţiei române, care „rai-a trecut** prin suflet ca şl cum aş fi participat di­rect la ea; A cum sînteţi la poalele -m unţilor şi a- veţi de urcat. -

— Cum vi se pare or­chestra din Cluj-Napoca?

— Am dirijat la Iaşi şi Bucureşti, unde ăm au­zit că orchestra Filarmo­nicii elujerie este foarte bună.: Intr-adevăr, aşa e. Este uşor să lucrezi cu-

oameni care au o mare disponibilitate profesio­nală.

Pianistul Edson Elias este brazilian, dar tră­ieşte la Paris. : A 'colin-',

.dat întreaga lume, în con­certe susţinute cu mari dirijori, a obţinut 13 pre­mii la concursuri inter­naţionale. -

T llf l MUZICIENI FRANCEZI

IA CLU J-N APO CA' — Cum a decurs , inte­grarea în orchestra clu­jeană, domnule Edson Elias? . ..

— Cred că toţi compo­nenţii orchestrei sînt ade­văraţi profesionişti,- Fie-r- care încearcă să colabo­reze, sâ se. integreze în

! activitatea de ansamblu. Nu există o barieră între şeful de orchestră, solist şi ceilalţi instrumentişti. Ceea ce face ca munca să se desfăşoare, mai uşor. Lucru foarte important în general, dar cu deose­bire atunci cînd se in­tenţionează realizarea u- riui disc, cum e cazul concertului nostru!

E. C off este compozitor, în programul serii figu­rina un C on cert- pentru pian şî orchestră scrîs de domnia sa, este, de ase-

-m e n e a ,. preşedintele . şl sponsorul Orchestrei eu­ropene, alcătuită din mu­zicieni proveniţi din mal multe ţări. Cunoscînd orchestra clujeană, s-a decis a-i încredinţa una din lucrările proprii, aju- tîndu-î în acelaşi timp pe componenţii ei cu mai

; multe instrumente de ca­re aceştia aveau absolută nevoie. A înţeles să aju­

te România într-un fel deosebit: prin muzică.

— Ce părere aveţi, dom ule Coff, despre pro­fesional ita tea orchestrei clujene?

— Instrumentiştii clu­jeni au un an u m it5 Simţ al muzicii în sînge şi cîn- tă cu -fervoare deosebită.

— Aţi cunoscut perso­nal compozitori români?, — 11 cunosc pe Con­stantin Sandu care ■ este, după părerea mea, unul dintre cei mai buni com ­pozitori români. Şcoala românească de muzică este foarte bună. (■ — Sînteţi mulţumit d-ţ orchestra clujeană? .

— ' Da. Şi-a dat toată silinţa şi concertul dove­deşte reuşita, care este a tuturor. S-a creat o co- rhuniune între orchestră, dirijor şi solist, de parcă ar fi cînta t împreună dintotdeauna.

— Ge credeţi' că avem de făcut în România pen­tru acreditarea ideii de sprijinire a muzicii, de sponsorizare a orchestre­lor sim fonice? -

— Această : problemă, deloc uşoară, este a tutu­ror orchestrelor din lume. Trebuie găsiţi oameni ca -; re să accepte riscurile şl avantajele sponsorizării. Ce e valabil pentru lu­mea occidentală este va­labil şi pentru România.

— Veţi continua cola­borarea . cu Filarmonica din Cluj-N apoca? .

— Evident. Vrem să difuzăm în Franţa un disc realizat cu ocazia pregătirii concertului de

. aseară şi sperăm ca el să fie bine primit. Apoi vom discuta şi despre turneele în străinătate' pe care să le facă orchestra. Valoarea ei o îndreptă­ţeşte să aibă " aspiraţii foarte mari. Ne vom re­vedea la Paris cu toată plăcerea.

Vaier CIIIOREANU

; SOCIETATEA PRO AM ICIŢIA

La Cluj-Napoca a luat fiinţă Societatea culturală PRO AM ICIŢIA, pentru promovarea culturii italiene în Ro­mânia şi a celei române în Italia. Societatea organizează întîlniri cu scriitori şi oameni de cultură din ambele ţări, dezbateri, simpozioane, recitaluri de muzică şi poe­zie, expoziţii de artă plastică, îşi propune deschiderea Ia Cluj a unei biblioteci publice italiene, iniţierea cursurilor de lim ba şi cultura italiană, vizionarea de vi- deocasete, înfiinţarea unei case de editură mixte, alte acţiuni. . . ,

Pentru informaţii şi înscrierea membrilor," sediul pro­vizoriu este: Cluj-Napoca, str. Fîntînele nr. 63— 65, bloc B 9, sc. A, ap. 22, telefon 951/8-27-14.

PREŞEDINTE, Ştefan DAM !AN

INVITAŢIEM embrii şi simpatizanţii

Partidului de Uniune Na­ţională a Rom ânilor - . din Transilvania sînt rugaţi să participe la întrunirea . a- cestuia, _ care va avea loc luni, 7 mai a.c., ora 17, la Casa de cultură a studen­ţilor. . ' ,

ALIA N ŢA PENTRU UNITATEA ROMANILOIt

M U L Ţ U M I R IA m prim it, recent, din par­

tea doam nei Szăsz Maria dla Cluj cîtcva rlndurl prin care Horeşte să-şi exprim e public recunoştinţa fată de conduce­

r i l e C.F.U.N. Judeţean ţl m u­nicipal Cluj, caro au ajutat-o

■ făcînd demersurile necesare in vederea trimiterii fratelui el, Mâtli6 G rigore, pentru o - peraţlo şl tratament la Linz, In Austria. Tlnăral a fost Îm­puşcat In timpul revoluţiei din dccem bric, salvarea piciorului rănit, chiar a vlcVii tlnârulul fiind puse şuti scmuui liv e t- tltudlnll. Cu ajutorul Iul Dum­nezeu, cl a suportat cu bine Inlervcntliii- •:hlturj«calc la care n fost supus In Austria, starea sănătăţii s-a ameliorat, chiar dacă recuperarea va mal dura încă m ulţi vrem e. Ace­leaşi mulţumiri sînt adresate Întregului personal • mcilical al Clinicii Medicale I care, cu competentă ţ l ' dăruire a acor­dat rănitului Îngrijirile care se Impuneau, pină la plecarea acestuia In străinătate. Tu* turor cclor care au contribuit prin ajutorul lor dezinteresat la salvarea acestui erou tlnăt al revoluţiei romftno mulţu­m irile doamnei Maria Szăsz, cărora le «lăturăm ţ l P« noastre. (“ *■ **•»

Page 2: Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat

PAGINA £

foenofeie: PREZENŢE ROMÂNEŞTI■primul contact euurasul Greiioble'Jţl

•şi-etalează 'vocaţia sa turistică indiscuta­bilă. înconjurat .de iStaţiuni de -odihnă şi agrement, de iarnă -şi ,vară, de /notorie­tate internaţională,,.oraşului Grenoble i se .recunoaşte .statutul jde capitală a A l- pilar Jrancezi. întreaga aglomeraţie

.grenobleză însumează 400.000 de locu i­tori >;(în jschimb, . -oraşul jprqpriu-zis are

• 170.000 locuitori).tBepartamentul Isfcre, tru reşedinţa la

Grenoble, are -o suprafaţă de 8.000 krrţp şi ocupă partea‘desud-eSt a Franţei. Es­te alcătuit 'din două zone «geografice dis­tincte: 'partea de ■nord — care din m asi ­vul .Chartreuse ’platoiil Verscors tles-

«tJmie şpre *veăt către Lyon 41 xalea Khone — *?1 iregiunea -muntoasă /estică, tăiată *de ssîij -largi, în oare se -.dezvoltă

iţi ‘ oraşifl *T3rendble -— -Situat ’la numai >C0 !km tle Ijyon, 150 -km fie iGeneva, 560 km<fle Paris, 325 ikm fie TTorino etc.

€>raş 'industrial, «cmberâzU, ^universitar, vseditil unor stfasuri congrese <âe renu­me, CrenDlile «are «sa "blazon :trei '.roze,

«care •simbolizează -.cele strei ®ctlvrtăţi * - .îcaţiale /pe rare ’ le reprezintă: ţlniversi- tale, .Industrie, Turism.

, Trrgurîle cmncrcidle ■se inserţii jir in - -tnt «manîlestâifiic ■comerciale -care «ftau jpeîBimdlitate .capitalei fitepartamem ul ui ■htcre. 3n maeSt icmrtext « e impune m cn- ftionat asBoentul Primăvară STSre-'SEQbte, t7—3 t «p r ilie «ac;), Hn cătinii .*5- tm fc» «JEganizăt nji am 'Startd românesc.

SWn «grija rfrcKÎlftăţîlor ‘franceze lo ca ­l e -— 3rttre -care sse -imptnte menţionată rcontribaţin ?flommlor M . FRANCO, 2M. âBftTJME, 3. ® «G m -R q , rp. H E H D n B sj. — rv Bn «trilăborare cu /români -slă liiliţila Tranţa — T r . Si’ItQîS’EAN, 30. a â f iS tJ - «CEABTEt, X FANCEA, SL. SO M E A .şa. — standiil nostru s~n bucurat -tle /milita m-

‘teuţie, Siind •■vizitat #i -de jjrim ariil oraşu- a«fl :gazHâ, î&nnnul Jâ. ’CJMÎIGNQN.

■Cei 300 de ,roniâni inr«itnţi rsă 'jmrtidpc 3a tTîrgul ;& ®riniăvafă sau .fost anesstge- a® «rte j, «jtiiitţei -ţi Itetariicii xamâmggti.: SUita i k xoriîiaănţc =a -căutat Că .‘înfăţişeze 3te O&ţn «publicului ăsanenz «ooiîiiîBffite »3in

|P- ^TEffiCm»0î, IR. £DOE.mF).

istorie (I. A . POP), bogăţiile ‘.subsolului \ (I. PETRESCU), frumuseţile «subterane j

;(I. VJEHMAÎJN), invăţăm întul -universi- /tar ;(S. MAGER), eiîltura populară româ- mească (N SABÂTJ, - S. MUNTEAN.U,).

- Realizări .din înVăţănifntul tehnic şi -me­dical .românesc au 'fost jprezenlate de Jî. COLAN şi TURBEAîî. O reuşită -expo-

. ziţie >de iotografii, pe 'teme ilegale xle frumuseţile şi (bogăţiile Tării, a lo s t or­ganizată de I. VITQC, -sub jgencricul VA- TRA iROMANEASCA.

^Standul românesc a cuprins -şi produ- 3 se ale întreprinderii m ecanice din Cu^ir, ‘ ale :C.TJ.Gr-ului din Cluj-Napoca. Sub e- ■gida M uzeului *de Etnografie al Transil­vaniei (M. BOCŞE) ,s-au prezentat -expo­nate 'interesante âe artă spopulara.

.Ansamblul fo lcloric al Gentrului uni- sversrtar 'Cluj-Napoca ţcoordonat de M . BERCE), un grup îo lc lo r ic de instru- jnentişti "dm Maramureş jşi un ni­tu l âe copii-dansatori iiin tin erea — Cugrr an creat o atmosferă autentic .10- mâneascS 5n standtll mostra. aOomîtru FAlîCA Ş a 3ncîntat publiciîl fErancez cn irarflgotitl său. In îirtq, Jn sea ra Silei -âe a0 aprilie, © rd iestra iSanfonică din m n - .'riicipiiil .-nostru, venită rl’m Belgia, -a m • 'cerii aaiehmffinii grenolilezi, dlnd atn ţslus ’ ’de ‘âjstmiţţie preztaxţei .roin'âneţti l a Gre- j ndb'le. " ^

ilontaoteie pe *oBre Je-.am xrvut eu m ii- { >versriarii *renoblezi f(Inţre care ouTcxltoriil ® H lv e r S tS ţ ii J l . W n a t ie r" —-domnul jA. ,'NEMQZ) ani dcschis pers- J ipectii’jtile urar -viitoacc iala±Kjiaii, •itiit ile necesare ̂ ronă iin perioada pe «a r e <0 tea - î wersăm. 'Găldura cu rare-am *Eost'încon­juraţi s ic ■ (S rsperanţiq, ilar n e şi tdKIigă la ! eforiuri care să <ne j ’epună pe ^rumtil ■ |

îCOBţpateiţfâ jşi respansabîlitaţa. iConsti- ! 'eniii2îail Tioporul < de :necesitat«a tmei jrarficrp'ăra active 3a sactxil â e creaţie fle tonm rj a ffitte r ia le -ţg aşphatuale, 3n' .oare j iniţiativa jpsrticiiîară trebuie ssă -cBpdte |

'toate asigurările «a re s e iimpun, v o » Sibtfas'9* Tefiî^tiBăm Stitr^on ^fimp smâi scurt jp'ieraertle anarale ş̂i anateriate Jita ■ Dape jo n ă&st supuşi.' ' - ;■ ! ' ■ t

.. a fcr iin m . ^ e m m s a e i

CĂRŢI PENTRU FRAŢII BASARABEN1^Membrii Uniunii «Vatra Româneas- ■

că“ diri Institutul de tehnică ăe .calcul > au str în s ţi xumpărat cărţi de literatu- Tă pentru copii in valoare -de «aproxi- , mativ 4.000 lei. Cărţile au lo s t colee- ‘ ta te ca urmare a acţiunii lansate de Constantin 'Tănase, membru c£l A cade­miei -de ştiinţe din H.SjS. Jvîoldove- nească. Cărţile au fnst duse la ’Chişi- nău Săptămînă trecută cu un autotu­rism, acţiunea 'bucurindu-se de .multă căldură si apreciere sufletească. Ocazie cu jcare am aflat ca nevoia cea m ai stringentă este în domeniul dicţionare- ̂lor .explicative, dicţionarelor jde specia- ; Iitate /medicină, fizică, ^chimie, tiidlo- gie, log ică , informatică, .matematică, arhitectură etc.;) şi a . manual-’ t şco ­lare.

Profităm -fle această D cazie jperttru a înnoi -apelul • către oamenii de sullet strîngă -astfel d e cărţi care să ffie -adu­se iie la ;Uniunea „"Vatra .Rumâneasca*,, 'fie la •asociaţia Pro Basarabia iiin C ltij- Uapoca. Cărţile ,pot f i 'trimise sau xlu- se -.şî 'individual l a adresa: -Academia fle ştiinţe ra ’R.SS. ■Moldoveneasca, 'Ctu- _ şinău, -Centrul Republican de Tehndlo- 2 gie, bu levardu l Lenin, jnr. ,1, etajul 4.

Octavian CAp AŢIN A antfto: -N, ap®îCC-LA C.U.G.:

O SUBFILIALA A UNIUNti

„VATRA ROMANEASCĂ-

Din iniţiativa munottori- Ior, tehnicienilor jşi ingi­nerilor din cea mai ,»»are unitate industrială clujea­nă, Combinatul fle TJfOaj Greu, a luat fiinţă su bfi­liala „V A T R A ROMA­NEASCA”. / .

M em brii subfilialei îşi propun ca sub egida Uni­unii ^Vatra Românească0 să traducă în fapt gene­roasele obiective a le aces­teia. contribuind în form e specifice Ia. redresarea ac­tivităţii culturale, ştiinţi­fice şi sociale din «om K i- nat şi din municipiul d u j - Wapoca.

CONSILIUL SUBFILtALEi U K O C m

«VATRA ROMANEASCA"

■'Domntăe %ibs37 Gis- oard dXstain*,

A m Kost jJlăcut JBHT- ^prins t3nd văzut,auai « n , participind, ileşi eraţi ^preşedintele T.ran- ^ei. Ua un concurs a l -a- ^cordeoiuştilor. Mi^am zis atunci, ţă auiti .exclus aca şl U a rce l 'Budală âl nos­tru să -ajungă ipr^şedinie

A l .României. 'De avea htd-. tocuI -acesta, tse -concert ar li iţşit, mamă-mamă. Intre -Carpdţi şi Piriaeil

Acurn, pentru .că scau- ja i l sprezidenţii -l-taţi jpierduţ, -v-a .rămas, >drept 'consolare, jacordeonul. - SP&cat icră M arcel 'Dudală "nu TVă ponte ’ţine compa- urB. .Probabil că Bcniul •sSu -v-3T “î i irsdţmttt să "sfi asociaţi xu -alţi :I5 -parln- jnentari, acordeonişti .de •Mîna .-a doua, ^i m-aţi >fi fost -.ispitit aă-i acompa­niaţi >pe .-acei ^guriştl" <de la !L>yon, -care ^milogesc, •eu tflngurrj pînă Ila vet, .salvarea ..identităţii ctil- iurale ut Transilvaniei*.. Rostind, in .strigăte -si ruperi de .zdremţe, tîngu- area îmilogilor •iredenti^ti, Jtau top it >de m ilă -pe cîţi- •va deputaţi -creduli, în ­tre care şi .pe exrderrţa .voastră, şi ei \nloi!iază â - tum „compasiunea Iran- eeză" (de -nare, jSntr-aJc- *ar, .nv'eau rnevoie, ca nişte -ni^ajutoraţi ce rslntţ), compasiune -care tte-a reînnoit -cui7{Jifl pen- ta j « Jnîrunta «ic!& J d -

ccrcarea^ sînBBma^T, e e le-a fosT impusă. .-■*

23m “boacarodedla ^er :pfitnnaşă 3nu "reiese ^prea • ? dhar xicspue -®e inGeroawe poate Si WDfba. 'âar (Sud zic 'că de -disperare *s^au răscdlat 7la 'Timişoara. "în 16 decembrie 2989, după '

; care ^aniBriii le -a u -ur- mzrt -esmnplifl, ;h«-hăT... tocmai la Bucureşti, par­că .începem să ;ne .dumi-

’ rim :ce liram poartă -re- venciicatorii revoluţiei din B anat -Este un lu-

amavoastiS sji * lum ii în- t̂negi, .la Timişoara aa

■rourît 'şi an fiispărat *(a- Srek: -sînt incom pletc 3n- -cS), araturi O e 33 n a - ifh ian , 5 sîrtii -şi 4 ■ţer- aromi . r82 de uronllni. ‘Şi aceasta în ciuda pre­tenţiei n iilogilor de ' la a y o n -ră /gloanţele „tys- *ta “̂ româneşti i-nr 'fi căutat numai pe minori-

Sari.Sîntflţi im plorat -sâ

şusţiîKţi, ;cn apăsări r i ­guroase pe başi, „înde-

jip r i u mm|] IC0MP11W1IÎ11

cru de necontestat — . a i­ce .litania pe .care le -n orchestraţi — că :noi am plutit -preţul cel • .mai scump, ;prin singele <dai pentru liberalizarea 'f)i chiar pentru libor.tatoa tuturor romanilor** .... Doamne, râ-ţi vine :să ;ie sfîşii de durere, Cînd mfli cit .‘sacrificiu au ilepus -ei pentru 'eliberarea Tomâ- nilor de .sub .... . -românii Nu v-au “tremurat doge- • tele -pe «lape, domnule Giscard 'd*EstninR, cind aceşti megustori -de ;.1ertfe v-au purtat pe ^dinainte clutarul c u sîngele iEurat •; «florlalţl «r iil? ® cn - tru tâ , jspre ;jtiin,ţa dtun-

pendenţa pentru .onsam- {bliil «etniilor din Txan.'ixl- ■vania*‘ (cleşi :n-au 2ost /împuterniciţi rsă .„clnte'“ ■S» /pentru .iilţiit), <core ;co- anunităţj -ar î i cunoscut sacenstâ ^indepentlenţă .-minuniită" iim p de 300D de ani, .şi ea le -a 'permis ^.dezvoltarea -unei .verita- ’bîle 'culturi umaniste tn stil toccidental". Trebuia Eă 'Vă i i dat şi nişte « - xemple 3n ;accst «sens, -din teritoriul de.la Est'şiiîJord de T isa. runde o parte tlip .slavj .a u ^produs o. ®*- lităb ilă icultuiă „„pr-aptiri" Si jum anista“ 3u ibiscr.ics ortodoxa -dc ___ lartbă

mushiHrE. ia r a ltă gaar»;, împreună cu aamâaii, <en „dE2*a>haT ® cultură i - dentică 5îa «ad ru l îbiaeri- cii Breco-«3tt0lice de l ia j- {

-dudarog. in iaceea^ iiaa- b ă __ "europeană aşi -occi­dentală.

Ku «red em că ireliuie j să eă ̂ -dovedim, xlomnule Giscard .d’fistame, aaă limba Tomână. «e lo t *atit de latină ca ;şi franceza Şi dacă tsîntem latini s i creştinii xle da 'începuturi, de cine soare .trebuie asă apăraţi —- „cultura occi- dentală", pentru că -aici, în Carpaţi, urmaşii ro- ananilor inau iă cu t -scxll 3ncepînd s e u mi^râţia •vandalilorT

Exrelcflţă,. -lăsaţi -acor- ileorrul ide-o .-parte şi.pină rc ®rupul -vocal .vare w«a păcălit să Iţhwiţi istmul tunei partituri TCvizionis- le wa -căuta :in arhiva Hui Harfto’ ,-jQta -compoziţi*, anaj leactualizaţi-vă cu- aroştinţele ide !filosofie a «ulturii. Veţi --aîla, astfel, j «ă -valnarca ’imei civiliza­ţii -nu se -stabileşte in sra- .-poiît ru punctele sEardi- 3i ale ţ i fcâ arCterlCTcntâe l produc îarticarie numai \ ţovmilor culturali. Pnnte ■că. :dupfi ^ceea. .„‘Curiţtil” .asociaţiei ‘iredentiste din Xyon na vor nai 3>sns :ficia de sdrăngăneala » - vCDrdeonului-'depntat Ta- leţy Ctiscsrd id’Estair®

tCo ^pcranîe. ttiaill idtnu, 'VaJeî IIOSSO

PbbtSS Tomâncasoă

4JNIUKEA .,;VATRA HOiMĂMQlSCA* .« r g a n iz e a z ă sp e c ta c o lu l f o l d c n e

■ ■ iTAXRIE B O M 1 M — a*J.MÎ.VT S 2B A B U N 'care .va w e * l o c Tnarţi, ® Trrai, -orele 3® şi orele 19 fn Sala sporturilor din municipiul Cluj-Napoca. "BileM e se pot procura de la .responsabilii uniunilor „Vatra Româ- i» a s c ă “ din Instituţii, întreprinderi, şcoli şi de la sediul ifiin tPiaţa Păcii nr. 3.

; C 4 .V & U L C k z € T A f t f 1 0 R« -j Cu 0 ■săptămînă ir. urmă ,jClul/aiI- .a -găzduit un in- : iâtant 'dialc® realizat de -Constantin Mustaţă cu re- > dartordl şef-acljunci al entisiuriii' „Panorama* a Tele- ţ TKiwumi îde la ;Budapesta, ua*interviu cu Tamaş Mi-- klos TSaşpas’ — \deputat în -parlamentul maghiar şi un • -radioreportaj la ZBenianin '(Iugoslavia).! Azi. la <nra Ifi, timp de 0 oră, liadio Cluj va trans- . -mite.43irect dm Xg. îilureţ 0 nouă «dijie a „Clubului*,- awrnd «a âBvîtaţţi gazetaiă prezenţi la /pEimul Congres » -̂ 1 „y-etrei Raniâneşti“ 'organizat aici. .i ®Ici9ersftor: Constantin "Mustaţă.

V R M M ;T e afflStete woastre , aicmele străbunilor ' ' J «u rămascălduroase strlnjeri -de ■

-TiilnaSSi soarele-dăltuit iîn /porji ; îmhie 'âmineţul "să 'fetre «a *şi «nm jpeste tot * r -ii la -el acasă . . .

Cornelul iUJtKŞ

3Jf»U T

M IIEERTATECei ce-6u câa*t t»- d«terie Ne sînt marttEll ce-l cinstim.

s-au Jertfit se-a ţarii sUe, ttnn ItenrtHîlte îţ« Jte1Şlm. '■Ca sacriflttlifl te - ilhrtn Au «cris pe iteloojQMfl sSKnt Al ţarti icetDtK -Betrmp «jjestin 51 libertatea pe -pamtnt! vOsbciela -Stanca <JTU— AlCT*ă

SCRISOAREiFxatele mieu, -iubirea. i « r avu. teama, ~ v . Aiă-adeojnno js2 te rog, neliniştit: v . . ■Wu mă uri & o iubesc pc mama tUnd, %irfta, ţ i ipe ‘tine /te-a ^■ŞiW 'bine că avem numai ti cosS, ’

casă vech e,‘fără >de teta}. ' '•sDc tea ste (cerţi cu mine -mimai «a ■*& —Ajungem la bătăi şi la partoj?M-am înţeles ţprea bine care-4 boitri»(Cu -ce ie-,am .supărat Jtn ttoate cele,■Ori -le-ia iip n ii atit de iare graiul 1Rostit ide fjura xjirtiă-'u mamei m ele?37-w v ezi»cum nfă tîmplcle Zn -palme Şi-iî ipăru-zt <riîb •* 3*0 vem it 'năframa?T * rog jfrumos mi măi scorni •sudMmt,<Xjă -o 'iubcsc atit -ăe -mult pe ■mama.D e ce frăţia .noastră nu ţţi -place Cind fdrogostea-A al Aumîlar temei?(Cruzi îc-o vină să ne-mpaat ŞiiC JiU-ţi dea dreptate <dc ln ei?3Dp «e Hţi «pui ţpe -uşi atîtea ynliS?iNu-ft vin -pe 'holuri noaptea să niS. *pllntb. . .Vrei 'lucrurile talc? Vino"! la-lc?3>a nu-mti mai >eere dragoste *ln -schimb.Trate dl meu, ţl-aş scrie eu mai miilte, \Să •punem vapăt patimii -şi vrii. zUretshm ta mai poate s8 vşctlWe •Ori mu aude -de lucrarea]purii?Waiam xpun c8 dmgonva, mu teama, Mfanăemnă azi nolintfttt să-zţt scriu dubeste-o j t iu, -dacă poţi, )pe mama *C8-i efti j i ta ca mlne-ncelaşi Jiu.

T coflor C A rO T A

Page 3: Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat

u4'

-i* ■»,&. / * -jj

* - ' f * . , / f ' t ' s V*.*'* ÎV\,A

* .. •■, - : - * * ■ -7

»* , « ' ; .<- .« xv/ , ' \ * \ v \ \ y 'fi.-:*

1 4» î» »^ /> V

1N H K S *H H f

»• : . 3

1111nHpV

i ; iS*ţ ] 1 s îi / i : { ■** SS&.”î ' :

l 'M ' i ' ţ . J-J- 1 '\

S ' «* .

.„ r^ s* ■ . (.'1 "'* * ~ O ** 4 ' i", ,

Jb tt* , . ţ '. Â ' ' '2 . 5i>v -

«T̂ / *,' ' ' ^ iiî&sxMJxmiM M M«lt— «C.A. ?..»«,•

T roiţa d e la B erbeşfi IdeialtBj'F otografia : M arius VOBDMB

MINUNEA DIN PIAŢA UNIVERSITĂŢIIDe zece zile atenţia o-

piniei publice din -ţara noastră este „m a n ip u -. lată* de grupul de mani­festant! tle la Universi­tate. F ie că acest gru p ' numără '500, iie că nu­mără 50.000 (după afir­maţiile Unui mare coti­dian independent-şi liber care are -sediul în C ap i- - tală), fie -că media lo r de virstă este de 30 sau 50 de .ani, i ie că pe lîngă profesia de „manifes­tant" mal au şi altă pro­fesie sau nu, p e departe el nu poate şî nu va pu- ; tea să exprim e , voinţa ; întregului popor.

Situaţia din decem brie1989 s-a m odificat radi-

■caL Dacă 'în decem brie1989 poporul se putea i- dentifica, din punct de ■vedere a l năzuinţelor sa - ile, cu grupurile d c m a- iitifestanti *de la Bucu­reşti, 'Tim işoara/ Sibiu, Cluj «tc ., 3n prezent a - «iest lu cru » u m ai este valahii. P ără doar-şi poa­t e ea «s te :loc pentru imai M ae s i cu toţii sintem hotărîţi să acţionăm in .

acest sens. Dar cum ? S e- mănînd 'discordia' intre noi? Repetînd lozinci pe «are le auzim m ereu din32 ianuarie scandate ’ in mare 'de- aceleaşi grupuri şi categorii <de oam eni? .

Credeţi, dom nilor ma­nifestanţi;- că odată -cu revoluţia s-a pogortt a- supra dumneavoastră „harul divin" -purtînd se ­cretul; adevărului abso­lut pe care vi l^a Inocu ­lat in sufletele voastre .fără prihană* şi că pe noi ţoţi ceilalţi h m .lă­sat în seama - lu i ^Sata­na-.?

Bunul Dumnezeu a 'd a t semne d a re privind Toa- da pămîntuîui ş i ţăranii le-aii, înţeles singuri, ia ­ră *să fa că pelerinaj la • „minunea* d in .Piaţa ® - niversităţiL îlitaţi-^ă ^ * în fabrici, uzine, institu­ţii d e cercetare şl în v ă ţăm înt Ţjcoli, Tua^azine etc. ş i veţi vedea că in a - Joritatea -oaiaenîlor de ' buna credinţă îşi "vaa d « treburile lor,

S& i im re z iş t i, dom ni­lor . Ja. num ele poporulm

nu poate vorbi decit elec­toratul iar după cîte vă daţi şl voi singuri sea­ma n ici tot Bucureştiul cu toată Tim işoara j iu formaţi jumătate plus 1 din e le c to ra t : ■ ,

y â rugăm aveţi decen­ţa de a lăsa electoratul să hotărască -şi nu vă mai erijaţi v o i In apostoli.

Stimate dom nule Pe­tre M ihai Băcanu, am a- preciat In primele z ile după revoluţie ziarul pe care î l editaţi, dar mă întreb cum d e j i u cunoaş­teţi unul d in cele mai populare. proverbe ro- f mâneşti, « e l cu paiul şi cu bîrna, că c i n u pot ( să-mi -explic -afirm aţiile' domnului Baul G heor- ghiu d in unul d in arti­colele apărute I n . ziarul dumneavoastră cu p riv i­re Ja „Română41 din titu- latura Televiziunii. 3tfa aveţi im presia c ă Jn. ul­tima Treme interesele ţă­rii nu şi-au jă s it o tc- flectaspe adecvată în pa ­ginile ^imparţialtiluP‘ dunmearoastrSÎ, . ţ

He ameninţaţi-CU îtiter-

viuri, date cronologice privind începutul şi des­făşurarea „M ARII M A­NIFESTAŢII A PO­PORULUI “ de la Univer­sitate, criticaţi TVRL-ul şi nu fără motiv, ' dar ; despre evenimen tele din Transilvania ce-aţi pu­blicat, domnule Băcanu? Unde. este adevărul . pe ; care toată ţara îl doreşte, unde este adevărul care circulă şl acum din sură în gură ca 3n trista epo­că pe care am depăşit-o, unde -este adevărul cu ; privire la persoanele ca­re ne-au blam at numele, pe care din -nefericire-1 poartă-n ’ tiQu -şi „inde­pendentul* dumneavoas- ; tră, ne-au umilit în fel şi ch ip In mass-media occidentală?

lertaţi-m ă, - dom nule Petre M ihai Băcanu, dar mai reflectaţi dacă nu este cazul să "vă schim­baţi titulatura „Indepen­dentului* dumneavoastră sau . . . să luaţi laurul de coarne.'

P. S. An» zis TAUEWL, n^-inEJUBU-..':;'’'

; Dumitru BtSTOXU

0 DATORIE PENTRU ORICE CETĂŢEAN AL ACESTUI STAT

SSat bucuros câ pot să aduc am călduros salut dele­gaţiilor d in subfilialele teritoriale ale filia le i Cluj a Ţ l- ' niunii „Vatra Românească", venite la Cluj, la Conferin­ţa iB iaîei Q u j ® a«3estei U nltnâ .

^3 *eeasta cu atît smn m ult, -cn c î t o priv ire aruncată - h rsa lă l e lasă să "vezi Că şi «ceasta atdţmare este una dintre expresiile încurajatoare a le constituirii . U r t ş » „Vatra: Uom&ncasci\ « a a a « c t d e legitim itate « -cul­turii -naţionale, din care «-ati de*vaîtet de-a lungifl w e - ~ «narai» « e l e A sod aţîi d e îstorie trăită ţ i înflorită'; Şcoala Ardeleană, Astra, — acea renam ltă A soâaţie Transilvană {pentru literatura rom ână şi cultura poporu­lui tva& n j — Societatea de lectură; C iorile (Zărite) 13i- -horului; Societatea pentru fon d d e teatru rom ân şi a l­tele. M ulte a ltele___ '

Aşa cum se spune în Statutul Program , Uniunea „T a - - tra Boraânaascâ* d in C luj-H apoca este o organizaţie » spiUtnaiităţii româneşti «ara -întruneşte intelectualii d e " la oraşe s i sate, muncitori, ţărani ş î alte categoriL

Uniunea noastră nu este o organizaţie cu caracter politic ţ i m i se subordonează n ici u nu i partid politic, avînd drept scop reevaluarea şi redimensionarea tuturor aspectelor privind Tiaţa socio-cultural ă din societatea noastră actuală. In noile condiţii create «de revoluţie: iţi - pentru instaurarea unui clim at dem ocratic, pentru toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de naţionalitate. : :

Iar — -ji subliniez — dintre obiectivele Uniunii am reţinut prom ovarea Ideilor umanist dem ocratice la in - vâţămînt. ştiinţă, artă şl -In eeneral In întreaga viaţă culturală d in Transilvania; urm ărirea In toată activita­tea sa a Declaraţiei Universale a drepturilor omului, ac - ţlonînd în spiritul actului îin a l d e la Helsinki şi In con - : formitate c u constituţia şi leg ile ţării; respectarea ade­vărului în toate cercetările, studiile şi informaţiile U ni­unii privind 'valorile istorice, ecografice, dem ografice şi cultural-artistice, astfel In d t să £»e com bătute orice ten­dinţe d e denaturare şl de distrugere a-acestora, pentru a putea, f l transmise nealterate generaţiilor viitoare.

In sflrşit, Uniunea „Vatra Românească* promovează un dialog constructiv cu toate organizaţiile similare, le ­gai constituite ale minorităţilor naţionale, asupra tu ­turor problem elor-de interes comun. în tem eiul dreptu­rilor consfinţite d e constituţia Rom âniei; se -subliniază că .„Vatra Ttomâneascfi" Îşi întemeiază Telaţiile interet- •

, nice p e loialitatea tuturor -cetăţenilor faţă de poporul român ţ i de România, indiferent d e lim bă, credinţă, a- partenenţă politică, rasă şl sex. De asemenea relaţiile interetnice se vor baza pe spiritul d e cooperare sinceră, dp respectare a identităţii tuturor, şl dc pe accastă te­melie sâ se creeze prem izele de a intra uniţi şi cu dem­nitate In Casa Comună a Europei.

pînă -In prezent, ©munca „Vatra Românească- S-a ţinut cu'sfinţenie de acest îndreptar de onoare, stlr- nind In noi toţi sentimentul mersului împmină, al apă- , răni, al jertfei, fădndu-'ne să ne gîndim la strămoşi! noştri pentru care apărarea vetrei strămoşeşti a consti­tuit un comandament suprem; ti le mulţumim, neoi- tbidu-1.

Şl tocmai de aceca „Vatra Românească* îmi -dă sen* tiinentu! „Patrie)*, s) iubirii de Patrie, pentm a cărei

salvare, sau Înălţare, n ici o jertfă n u «ste şi au poat*Si prea mare. A; Ş i m ă închin Încă -odată la 'Eminescu, -care g3imea:_ „ A ti bun roaiân xm e i a aierit, a u e o calitate <. . .)_•«*« datorie pentra eriec cetăţean a l aeestifi «ta l, ba -chiar ffcn tts orice locuitor a l acestui ţ ia i i r t , care este «roş* «enirca exclusivă şi istorică a neM M lui rom âncsc".

. 5 S igu r -că aţi observat -că d in <cete .şpuse_ s e â esp rîn d , ■ ■.petăm Uscare d in tre ce i prezenţi, şi Jn -arioe caz pentru c e i d e tem a cn â is ţa . ;|j fă îa . « K m «Ira ien te .«rc .^ ir ita a k ta tc roaţâneascS*!, „.Uniunea nu este o <ox£a- Bizaţie -cu caracter p o litic Şi nu 5e subordonează n ici u - . n u i partid politic „Instaurarea xmui clim at tlemo- -cratfc^. „prom ovarea ideitor umanist dem ocratice*. „Tin dia log «onstractiv c u toate, organizaţiile sim ilare» legal constituite ale -minorităţilor naţionale*» „Yâtra_ H om â- jiească Îşi ‘întemeinză relaţiile interetnice p e loialitatea tuturor cetăţenilor"., „relaţiile interetnice s e vor "baza p e spiritul de cooperare sincera*; dar -cu toa te -acestea, în că de la înfiinţare, „V atra Românească* a prim it « t i- cheta d e form aţie d e extremă dreaptă, de form aţiune hitleristă. ceauşistă etc . ş i, ceea c e «ste m ai -dureros, n u num ai «din partea străinilor. — Vatra .Românească din Gluj-Napoca publicind de fiecare dată proteste ş i In fir­mări în gazeta „A devărul în libertate* — culm inînd cu cea lirmSrind declaraţiile fostului rege "Mihai, făcute a - nui redactor d e îa Televiziunea M aghiară, in care se vorbeşte chiar şl de „ură", este adevărat. In -contextul

înainte nu nii-a io s t dat să aud despre „V atra R o­mânească*. "Dar dacă aceasta este o organizaţie atît de extremistă, ea Îm i este profund antipatică. U na este cînd om ul Îşi iubeşte propria ţară şi ca totul alta cînd existăo astfel de ură*. Şi îm i pun întrebarea: N -ar f i trebuit să se intereseze despre ce este vorba înaintea unei -pro­blem e atît de -angaj ante? M ai ales dacă ai fost feg cle României, In care te-aî născut, a i trăit, a i luptat şi o cunoşti. - . . >

Şi socotesc cu atît mai bine venite „precizările* din „Adevărat In libertate" de vineri, 20 aprilie, -din rare reţinem:

— Uniunea „V atra Romanească* s-a născut în timpul Revoluţiei din necesitatea redeşteptării conştiinţei na­ţionale româneşti In faţa pericolelor -ce s-au manifestat şi se manifestă faţă de dem ocraţia românească In curs deform are.

—- -Uniunea „Vatra Românească- respinge categoric toate atacurile prin care ea este considerată organizaţie > ceauşistă, legionară etc. ca fiind total nefondate, ceea ce ştiu foarte bine şi detractorii noştri. ,, In sflrşit. Uniunea „Vatra Românească* -este *> orga­nizaţie socio-culturală apolitică, •independentă, -neavlnd nici o legătură c a nici un partid . . . d e d nici cu parti­dul Uniunea Democratică a Rom ânilor din Transilvania.

M i s-a părut Indicat să prezint,' în cadrul .siQutului a - dresat, aceste cîtcva aspecte din materialele „Vetrei "Ro- mlmeşti*, participanţilor la Conferinţă, care v or trebui să se pregătească şi instruiască In problem ele „Vetrei Bom âneşti*. pentru a fi gata aricind să poarte o discu ­ţie, să apere un punct de vedere, să susţină sau să com ­bată © afirmaţie, — pentru că armele noastre sînt d rep ­

tatea istorică, ştiinţa şi conştiinţa. In acest spirit, vă redau şi ultim ele două puncte ale ^Precizărilor*:

-— Chemăm p e toţi rom ânii să u i s e alăture pentru a realiza unitatea d e conştiinţă atît d e necesară pentm a-i aduce la adevăratele realităţi din -ţara noastră p e cei cu ^înduri ţ i la p te ce l puţin -vinovate fa ţă d e po- porul român, •

Şi: Uniunea -„Vatra Românească* bu luptă pentru * dobîndi puterea politică în stat, dar luptă pentru sta­bilizarea ţării, pentru apărarea suveranităţii şi integri­tăţii teritoriale a României, una-dintre ceie n a i im par-:? tante T»Dbteme ale timpului nostru. . . .

Ţineţi j&intel \ ;:V ’ ,1-T7S doi«sc inaîtâ ■sănătate, succes ţi credinţă îa ărep-

Utea -cauzci awBâneşfî.* -■> , ■ \ ’v.''¥ w fc':C r ^ /M ia C T O O T ;;

mu '■ M p p M S H M p I * «*, g ̂ -

........ ...

*

<kf jrj <* ^ t » »v » " y

....................

Biserica de lemn xlin A firb lciu ^

Page 4: Scrisoare deschisă: DOMNULE POLITICIAN,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…teresat de propriul meu confort şi, din proprie iniţiativă, am renunţat

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE; PAGINA 3

• Cil'.cizoci de trandafiri a - , dună astăzi 5 mal ln buchetul

vieţii mătuşa noastră FLOAREA NISTOR. „L a mulţi anl“ şl lericlrc li urează du dragoste nepoatele Slmona ş i . Nicoleta. (9873)

• Cu ocazia împlinirii vira­tei de 52 de ani 11 urăm scura-

- pulul nostru tată ION MUNTEAN din Vllşoara din toată inima „L a mulţi ani". Ani, Beniamin şl GăbL (9609)

V ÎN Z A R 1 -C U M P A R A R 1• Vlnd CEC Dacia 1310 Îns­

criere iulie ; 1987. . Telefon 4-34-41, după ora 18. (9959)

• Vlnd convenabil motoretă - Mobra, plck-up Tesla şl birou.

Telefon 3-65-09. (9963)• Vîn,d televizor' co lor Unl-

versum, -diagonală 67 1 cm şl video recorder „N ational Q. 33“ patru capete HQ conve­nabil. . Gherla, telefon 4-11-60, Intre orele <16—21. (9964)

• Vtnd casă 3' cam ere, str. Plopilor- nr. 17. Telefon 6-43-74. (10261)

• Cumpăr sticle Coca-cola. Relaţii telefon. 4-44-28, Intra orele 21—23, ziln ic.- (9902)

• Vlnd apartament 3 cam e­re, confort I, cartier G rlgo- ; rescu. Telefon 8-35-84. (9333)

<• Vlnd Dacia 1100 cu m otor desfăcut şi cabană cu grădi- * nă pe Tăietura Turcului. Re-., laţii zilnic între orele 17—20, - familia - Konacs, str. Donath 105, bloc B l , sc. n , etaj IV, ap. 62. (9872)

• v ln d . apartament patru ; camere, confort mărit, etaj X cu garaj In Zorilor. Telefon2-32,60. (9910)

• Cumpăr două. cam ere con­fort- ln cartierul Z orilor şi dispozitiv tractare rulotă pen­tru Dacia 1300. Relaţii la te­lefon 2-86-25. (9926)

0 Vînd avantajos v ideo por­tabil Mitsubishi şi vldeocam e- ră Nordmende c 303 cu gene­rator de caractere. Telefon 8-13-93. (9929**)

• Vind receptor satelit. Te­lefon 1-46-36. (10244) ' .

• Vindem" canapea şi două fotolii. Telefon 2-13-37. (10257)

• Vînd convenabil aparta­ment 4 camere, telefon 953/ 1-12-57, Turda. (9500) )

• Vînd două stative ctt a c- varil. Telefon 7-81-53. (9336) ;

• Vlnd convenabil m obilă Belvedere* s tr ., Tulcea nr.

26, bloQ L 3, ap. 28, sc. XIX. (9491) / . • ■

• Vlnd avantajos pian Scurt, trompetă chinezească, a co r ­deon Weitmeister, clarinet nou. -Telefon 4-90-43. (9444) -

• vînd Dacia 1300. Telefon 8-23-58.:(9135) . - , .

• Vind casă cu grădină sat Sînmârghita ,239, Dej, Relaţii telefon' 90,'74-41-43, orele 17—21. (9440)

• Vind apartament trei ca­mere, cartierul Mănăştur. Te­lefon 6-33-36, scara. A goston. (9431)

• Vlnd plck-up Tesla NZC 160, str. Avram Iancu 11, ca­mera 31. (9426)

• Vlrjd haină scurtă din vul­pe roşcată, mărimea 46—48. Telefon 8-57-23. (9690)

• Vlnd videoplayer. „N atio­nal* nou, sigilat, convertor Japonez s . 1. a. B. Telefon 1-62-07. (9683)

• Vlnd Fiat 1508 puţin ru­lat, Warszawa com plet recon­diţionat, m otor şl caroserie, la preţ toarte avantajos.' s z u - nyogh, Aurel Vlaicu nr. li , b loc V 3, etaj v . ap. 23. ■(9421)

• Vlnd m obilă dorm itor, canapea, dulap Solea, birou „Nador*, maşină de gătit-gaze » ochiuri. Telefon 4-13-86.(9417)

• Vlnd plan scurt. Telefon3-53-95, după ora 13. (9415)

• Vind maşină tricotat V e- rltas. Informaţii telefon4-59-89. (9414)

• Vind cărutflor combinat bleumarin, pat o persoană cu som ieră' şl saltele, toaletă; masă, palton bărbătesc. Te­lefon 4-55-33. (9379)

• Vlnd player Orion, abso­lut nou, cu telecomandă ln infraroşu. Telefon 4-38-95.(9295)

• vind CEC Înscriere Oltcit livrare imediată. Inform aţii telefon 3-31-42. (9303)

• Vlnd aparat vată de za­hăr, zilnic după ora ÎS, strada Ion Meşter nr. s, bloc D, sc.II, ap. 25, cartier Mănăştur, (9078)

ÎN C H IR IE R I .• inginer, caut pentru în­

chiriat garsonieră sau aparta­ment mobilat, telefon. Tele­fon 4-25-14. (9951)

• Caut de închiriat garso­nieră confort I, zona Gheor-

.gheni — Pata. Telefon 7-68-20, intre orele 20—23. (9914)

• Caut spaţiu 10—40 m p (1—2 . cam ere) parter, zona'centrală.

Telefon 4-25-14; 4-22-13 (după amiază). (10232)

DIVERSE• Căutăm doamnă serioasă

nefumătoare pentru îngrijire fetiţă de 5 luni. Telefon 1-66-74. (10253) ' ;

• Meditez b iologie ş l ’ pato- - logle veterinară pentru adm i­

tere facultatea M edicină vete­rinară. Telefon 8-65-30. (992»

• Schim b garsonieră con­fort special proprietate de stat din Bucureşti, B -dul Republi­cii _nr. 154 cu sim ilar in C luj- Napoca. Exclus parter. Infor­maţii la telefon 6-02-79, după ora 18. (9718)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din via­ţă tn ziua de 3 m ai a.c. ■ scum pului nostru fiu , fra­

te şi cumnat SORINEL FARCAŞ, in virstă de 38 ani. Veşnic nemîngilaţl pă­rinţii Vasile şi Sabina, fra­tele Nelu şl cumnata Anu-

ţa. (9501/A)• Cu adincă durere a-

nunţăm încetarea din via­ţă a iubitului nostru soţ şi tata SOBIN FARCAŞ, in virstă de 38 ani. Sufletul lui bun şl cald va rămine vcşnlc tn inim ile noastre. Inmormintarea duminică, 6 mai, ora 14, din capela nouă Mănăştur. Mariana , şi Sorina. (9504)

• Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, in 3 m ai 1990 a scumpului nostru ginere şi cumnat SORIN FARCAŞ In virstă de 38 ani. Nu te vom uita niciodată. Fami­liile Sabău, socrii şi cum­naţii Mihai şl Vasile en familiile. (9504/B)

• Sîmbătă, 5 m ai 1390, cu lacrim i in och i anun­ţăm că an trecut 6 săptă­mîni de la despărţirea de fiul şi fratele nostrn drag

RADU ALEXANDRU DRAGAN Ia frageda vîrs­tă de 5 anişori. Clt tlmp ai trăit te-am iubit, dar pără- sindu-ne al lăsat un gol 1- mens în sufletele noastre. Mormintul Iţi v a ' f l întot­deauna plin de flor i. Ca adincă durere tata, mama şi surorile Ânamaria şl Bianca. (9902/A)

• Cu adîncă durere tn suflet tanunţăm' Încetarea din viaţă, după o grea su­ferinţă a dragului nostru soţ, tată, socru şt bunic IOSIF PATAC, în virstă de 72 ani, pensionar „M etalul roşu*. Inmormintarea va avea lo c luni, 7 m al ora 14, In capela I a cimitirului Central. - Odihnească-se-n pace. Soţia Maria. (9878)

• Colegii de la coopera­tiva „M oda* sint alături de colega lor Szekely Katalln tn greaua încercare deter­minată de dispariţia pre­

matură a soţului drag, SZEICELY GHEORGHE şl transmit sincerc condole­anţe» (9869)

• Cu nemărginită dure­re anunţăm dispariţia dra­gului nostru frato IOAN DRAGAN. Veşnică odihnă şl veşnică pomenire aces­tui suflet minunat. Pios o -

•maglu şi nlcasă preţuire aduc Manei şl M agdl.(.0922)

• Cu sufletele imlurera- rate n e despărţim de dra­gul nostru tată, socru şi bunic IOSIF PATAC, caro ne-a Iubit şl ocrotit. Fle-1 ţărina uşoară. Fiul Adrian cu soţia luliana şi nepoţii Bogdan şl Andreea. (9878/A)

• Sinccre condoleanţe colcgel noastre, farmacist Lla Iureş, la pierderea ma­

m ei dragi. Colectivul Far- maclel nr. 21 Cluj. (9937) -

• Bunicii noastre dragi MARIA, cea. care ne-a ve­gheat copilăria şl adoles­cenţa şl pe caro am tubit-o atit de mult, un ultim şl pios om agiu. Codruţa şi Crlstinel lovăncscu . (9960/A)

• A duc mulţum iri şl re­cunoştinţă acelora care prin prezenţă Ia Inmormtn- tare au adus un ultim o - m aglu bunului . m eu soţ

MORARU NICOLAE MICKY, fost pictor firme la cooperativa „Constructo­rul* Cluj. Soţia Tuţa (Va­na). (9892)

• •Au trecut 6 săptă­m îni de la dureroasa des­părţire de Iubitul nostru soţ, fiu , tată, socru şl bu­n ic VIOREL OPREA, care ne-a părăsit la numai 45 ani. Bunătatea şl grija cu care ne-a înconjurat nu o vom uita niciodată. Co­m em orarea duminică, t m ai, ora 12, !n Mănăştur. In veci Îndureraţi, . soţia, mama, fiu l, nora şi cele 3 nepoate. (9890) _______

• Cu nemărginită dure­re anunţăm dispariţia dra­gului nostru frate IOAN DRAGAN. Veşnică odihnă şl veşnică pomenire accs- tul . sufl3t minunat. Pios omagiu şi a leasă , preţuire aduc Rozsi şi copiii Mioara şi Anlşoara. (9923/A) * ,

• Împărtăşim marea durere a colegei noastre econom ist Leontlna Rusu pricinuită de treccrca tn eternitate a fratelui el drag. Colegii de la ICRAL birou Contracte-at'onaţU (9911)• Sîntem alături de co ­

legul nostru, maistru Valentin Rus, In marea durere pricinuită de moar­tea tatălui său' drag. Co­lectivul Atelierului şl c o ­loanei auto din cadrul Re­gionalei C.F.R. Cluj. (9908)

• Sintem alături de tanti A na şl Nuşca ln aceste m om ente grele pricinuite de dispariţia soţului şi ta­tălui drag. Familia Milchlş şl Carolina. (9908)______.

• Împărtăşim durerea colegei noastre ing. Ceclila Donea pricinuită de. trece­rea tn 'nefiinţă & tatălui, drag. Colectivul de la to­pografie şl Îmbunătăţiri funciare. (9932)

• Cu adineft durere tn s u fle t . anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpu­lu i nostru tată, socru, bu­

n ic şl străbunic IOAN ŞUŞMAN, In virstă de M ani. Inm orm intarea va a- vea loe in data de S mal 1990 (azi) tn satul Sto- iana la orele 14. Copiii Mă- riuca, Anuţa, Damian, Va­sile, F lorica, V ictoria, lo - naş eu fam iliile. (9953) ■

• A u trecut şase săptă­m îni de durere sulletească de cînd dragul nostru soţ, tată, socru şl bunic IOAN- s a n t o , a plecat pe dru­m ul fără into» .-cere. Bine­cuvîntată să-l fie memoria. Dumnezeu să-l ierte. Pa­rastasul va avea Ioc dumi­nică, 6 m al, 1990, ora 12, la biserica de pe strada P etru Groza. Soţia Lucre- ţia, fiica Veronica, Lucia yi V oichlţa cu familiile.(9956)

• Un ultim omagiu dis­tinsuri! şl bunului nostru

r l.tea IOSIF PATAC. sin - cere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească. Familiile Căpllna, Chlfor şl Pop. (10247)

• Ana soţie şl Nuşca fi­ică, cu nemărginită dure­re , anunţă Încetarca din viaţă a iubitului lor IOAN DRAGAN, pensionar C.F.R. ln virstă dc 75 de ani, după o scurţii şl grea suferinţă. Inmormintarea va avea loc ln data de 5 m ai 1990, ore­le 13, de la casa familială, din cartierul Cordoş. Dum­nezeu să-l odihnească. (9946)• AV. TRAIAN STURZA

nu mal este printre noi. A murit curajos aşa cum a tfălt, fără cruţare de sine. O va rclntllnl pe Marta, doam na inimii lui lntr-o pace ultimă. Modelul său timid a atins m ăreţia şl nu a trădat niciodată speran­ţele celor din ju r. Prietenii 11 pot Însoţi pe drumul despărţirii, astăzi, 5 mal, ora 11, la cimitirul central, capela m ică. Familia tn- ' tfurerată. (9946)

• Cu nemărginită dure­re anunţăm scurgerea a 6 săptăm îni de la despărţi­rea de scumpa noastră m amă, soacră, mătuşă şl

verişoarâ MARIA DRAm b AREANU. Come­

m orarea va avea loc du­m inică, 6 m ai 1990, ora 12, la Biserica Ortodoxă din str Bisericii Ortodoxe din Cluj, Familia îndurerată. (10283) _________

• Vie şl neştearsă amin­tire dragei noastre mame RODICA CRIŞAN. Familia Mihai P opoviclu. (9928/A)

• Nc. despărţim cu a- dlncă durere In suflet de bunul nostru coleg şi prie­ten SZEKELY GHEORGHE şi transmitem familiei în­doliate sincere condolean­ţe. Colegii' C.F.I. din U J . C.M. şi cooperative. (10255)

• Cu aceeaşi durere ln suflet aducem un p ios' o - m agiu celui care a fost cel m ai iubi tor părinte şi bunic TOABER INDOLEAN din Giula la 6 săptămîni de la deces. Dragă tată, moartea crudă te-a smuls dintre noi cei care te-am Iubit, dar chipul tău drag va răm ine veşnic in ini­m ile noastre.. Comemora­rea va avea ioc ln localita­tea Glula ln ( mal 1990. Copiii Maria, T so , Monica şi Livia cu familiile. (10264)

• Cu sentimente de a- leasă compasiune sintem alături de colegul nostru Liviu Peteanu Ia marea durere pricinuită de pier­derea mult iubitei sale m ame. Sincere condolean­ţe din partea colegilor din serviciul tehnic OJT Cluj. (10263)

• Dragă Mariana şi So­rina, sint alături de voi ln marea durere cauzată de pierderea soţului şi tată­lui iubit SORIN FARCAŞ. Adi Pop. (10260/A)

• P ios omagiu şl o ru­găciune pentru cel care a

fost multă vreme consilier al Parohiei ortodoxe ro ­mâne Cluj-Cordoş IOAN DRAGAN, plecat dln~ sinul bisericii pe care a slu jit-o cu credinţă * şi . cinste. Transmitem condoleanţe familiei îndoliate şi rugăm pe Atotputernicul Dumne­zeu să -l odihnească cu cel drepţi. Consiliul parohial şi preotul Ioan Suciu din C luj-Cordoş. (9968) .

• Sîntem alături de ve­cinul nostru Horea Crişan ln m area durere pricinuită de pierderea soţiei dragi. Sincere condoleanţe fami­liei îndoliate. Locatarii b lo­cului E 2, str. Vlnătorulul nr. 19. (10259)

• Livia, Eugenia, Emilia şl Maria fiice, Împreună ca fam iliile, anunţăm cu ini­mile sftrşlte , de durere stingerea, din viaţă a m a­m ei noastre dragi, MARIA RUSU, în vîrstă de 85 de ani, din Turda, lnm orm ln-. tarea are loc azi, sîmbătă 5 m al 1990, ora 13, de la biserica din Turda veche. Va răm îne ca o Icoană sfîntă tn amintirea noastră. Dumnezeu s-o odihnească. (9960)

• A ducem un ultim şl pios om agiu dragului nos- , tru tată, socru şl bunle IOSIF PATAC. Dumnezeu să-l ierte şl sâ-l . odih­nească. Fiul M ircea eu so ­ţia Lucica şl nepotul Mir­cea. (9878/B)• Pios om agiu celei care a

fost colocatara noastrăEUGENIA BA R A. iar familiei sincere condoleanţe. Asocia­ţia locatari. Detunata 11.(6867)

• Sintem alături de colega noastră Maria Cizer ln aceste clipe grele prin care trece la moartea tatălui drag, expri- m îndu-ne întreaga com pasi­une. C olcctivul Grădiniţei 56. (9868)

• Colecivele disciplinelor de biochim ie de la I.M.F. Cluj sînt alături de colaboratoarea lor Carmen V oicu la marea durere pricinuită de moartea tatălui şi transmit sincere con ­doleanţe famiUei. (9907)

• Se Împlinesc 6 luni de Ia plecarea din această lume a

celui care a fost „VICTOR CATINEANU, Va rămtne veş­n ic In amintirea noastră. Sil­via Câtineanu. (10246)

• Sintem alături de colegul nostru ing. Marceliu Nedelcu tn marea durere pricinuită do pierderea tatălui. Colectivul I.C.S.I.T.M.U.A. - Filiala Cluj. (0972)

IN „CUPA DAVIS" DUPĂ PRIMELE PARTIDE . DE SIMPLU SCORUL ESTE EGAL: 1 -1

La arena „Progresul" din Capitală, în prezenţa a pes­te 3.000 de spectatori, a început, vineri, m eciul dintre echipele de tenis ale României şi Angliei, contînd pen­tru turul cloi al „Cupei Davis“, zona euro-africană. După primele două partide de simplu, scorul este egal: 1-1. Punctul echipei noastre a fost realizat de Florin Segăr- ceanu, care l-a învins clar, în -numai trei • seturi, cu 7-5, 6-1, 6-1 pe Jeremy Bates. Meciul dintre primele rachete ale celor două formaţii a fost dominat de jucă­torul român, care a etalat un jo c consistent, de mare regularitate, avînd drept principale arme passing-shootu- rile de mare efect în cross şi jocul de pe fundul terenu­lui, cu mingi liftate.

In prima partidă, Dânny Sapsford l-a întrecut cu 4-6, 6-1, 6-2, 6-3 pe George Cosac. -

Astăzi, de la ora 14,00 se dispută partida de dublu, decisivă, probabil, cuplurile anunţate fiind alcătuite din Florin Segărceanu, George Cosac şi, respectiv, Jeremy Bates, Andrew Castle.

- --------- — ■ ■ ' — - — ■■ - - - - -

Duminică, pe „M unicipal” r

UN EXAMEN GREU PENTRU „U”Pentru echipa de fotbal

„U “, partida de mîine, du­minică, 6 mai, în compania formaţiei F.C.M. Braşov, constituie unul din cele mai grele examene ale „se­siunii de primăvară” , mai ales ţlnînd cont de faptul că alb-negrii se află an­grenaţi în bătălia' grea pen­tru evitarea retrogradării.

Nota de dificultate a a- cestei partide este argu­mentată, îh mod deosebit, de două elemente distincte:

mit pe S.C. Bacău, Jiul, Corvinul şi chiar Flacăra), pentru că unele zvonuri despre incorectitudine cir­culă.

D incolo de zvonuri însă, ne exprimăm .convingerea că echipa „U“ , care în ul­timele trei jocuri de cam­pionat a manifestat o as­cendenţă de formă, etalind prestaţii apropiate de va­loarea reală a jucătorilor, se va mobiliza exemplar pentru obţinerea victoriei.

primul constă din faptul că - luptînd cu dăruire pentruformaţia braşoveană, situa­tă momentan pe locul 4 ih clasament, vizează un loc în Cupa U.E.F.A., deci se va bate ca să nu piardă poziţia bună şi pentru menţinerea avansului de puncte faţă de Petrolul şi „Poli* Timişoara, princi­palele contracandidate; al doilea element vizează no­ţiunea de corectitudine. Concret, este vorba de m o­dul cum îşi vor apăra şan-.

1 sele braşovenii' pentru a nii favoriza alte echipe a- flate în „zona cu cîntec* a clasamentului (le-am nu-

culorila echipei. ' Pentru materializarea acestui o- biectiv se impune, însă, ca duminică să vină la sta­dion cît mai mulţi specta­tori şi suporteri, să-i sus­ţină pe jucătorii lui ,,U“ cu entuziasm, din primul şi pînă în ultimul minut. Sprijinul moral al galeriei va cintări enorm, îi va mobiliza pe jucătorii ,lui „U“ pentru a trece pesta momentele grele ale parti­dei, conducîndu-i spre vic­toria atît de necesară.

Victor MOREA

Un amănunt inedit: lovitura de începere a partidei dintre „U " şi F.C.M. Braşov va fi dată de Miss Dunărea '90, clujeanca Adela Marian. Partida va începe la ore- Ie 18. -, ■

PROGRAM UL COMPETIŢIILOR SPORTIVE• FOTBAL. Etapa a -26-a a Diviziei A programează

duminică, de la ora 18, pe stadionul Municipal, partida dintre „U “ şi F.C.M. Braşov.

T ot duminică, de la ora 11, se dispută trei partide din cadrul Diviziei C: Ia D ej: Unirea— Minerul Sărmăşag: la Turda: Sticla Arieşul — C.P.L. Sebeş; la Gîmpia Tur­zii: Industria Sîrmei — M obila Şimleul Silvaniei.

• BASCHET. Azi şi duminică, de Ia ora 9, în Sala sporturilor, continuă atractivele întreceri ale turneului final al Diviziei şcolare şl de juniori la baschet (fem i­nin şl masculin), k

• MODELISM. Finalele Campionatelor naţionale da aeromodele (juniori şi seniori) se vor desfăşura dumi­nică (de la ora 10) pe aerodromul din Dezmir.

PROCESUL INCULPAŢILOR COMAN ION, PACOSTE CORNEL, ILIE MATEI Şl BĂLAN RADUCurtea^ Supremă de justiţie — secţia militară — va în­

cepe luni, 7 mal, judecarea inculpaţilor Coman Ion, Pa­coste Cornel, Ilie Matei şi Bălan Radu — acuzaţi de să- vîrşirea infracţiunii de genocid prin organizarea şi coor­donarea acţiunilor de reprimare sîngeroasă a timişoreni­lor participanţi la Revoluţia din. decembrie 1989..

■fllAGEMPASPECTACOLE

Teatrul Maghiar de Stat — ADEVĂR NEOCOLIT, ora 19. Abonament F şi 1/3.

Teatrul do păpuşi pre­zintă duminică, ora 12 — PRIETENII LUCIEI(secţia română).

FILME CAM PANIA A 7-A SUB

CLAR DE LUNA (9; 11; 13; 15: 17; 19) — Republica • CELE 4 NUNŢI ALE LUI M AHISOL (9; 11; 13;* 15 j 17: 19) — Victoria • CEI, ŞAPTE DIN TEBA (9; 11',

13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10); 7 BĂIEŢI Şl O ŞTRENGARIŢA (12; 14; 16; 18) — Dacia • RE­VANŞA (9; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10); DACA E MARŢI, B BELGIA (12; 14; 16; 18) — Mărăşti • LOVE STORY PE RING (9; II : 13: 15; 17; 19) — Arta • NU E UŞOR CU BARBAŢII (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Muncitoresc • RINGUL (9; 11; 13; 15; 17) e AVENTURIA L A U- TINOOZ IORSK (19) — 23 August • M AM A (9): JAN­DARM UL LA PLIM BARE (11; 13; 15; 17; 19) — Tim­puri noi •

COIEGIUI DE REDACŢIE» Ul« CAlian (redactoi , Dan Rebreami (redaclot te l -dlunct), Traian C (secretat general d « redacţie). Vale» Chloreanu,

Emil lu ca . Ion Rus.

ie»),too Redacţiai ClaJ, itr. Napoca ar. II. Teietoa t-M -U i telefoane Interioarei teoreu ria t - « t teoţi» culturală - t t i H

*2*1 problem* «ootai* jl «oom tot — t t i . t n , t* l; adm inistraţi* — CMj tipografia — ISJ, tH. Uloa publicitate i i primeştetllnle, lntt« o te l» t*—tt, nam al *» administraţie, «trada Napoea ar. lt , parter.

T ititi 44.474

Ml IM