COMPONENTA SOCIALA IN PROCESUL DE REGENERARE AL CENTRELOR ISTORICE
Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi
11 Octombrie 2012 – Seminar Tematic
Anii ‘60:• Agravarea problemelor sociale• Loviturile ideologice• Miscarile sociale si ale tineretului• Dezvoltarea procesului participatv din alte state (de ex. Planificarea participativa in SUA)• Problema locuintelor sociale • Identificarea problemelelor structurale si de igiena a cladirilor• Calitatea scazuta a locuirii
De la date la perceptie
Experiente anterioare care au influentat aspectele formale si institutionale:- Studii morfologice - Functiunile institutionale din cladirile principale- Dezvoltarea cartierelor rezindentiale in suburbii, departe de centrul istoric- Gentrificarea clasei de jos- Cresterea valorii imobiliare
De la date la perceptie
NOUTATE = atentia indreptata spre nevoile si asteptarile populatiei
Analiza social-economica
- Implicarea directa a populatiei- Interviuri, chestionare, discutii cu locuitorii
STUDIU DE CAZ: BOLOGNA (Cervellati, 1969):
REGENARAREA FONDULUI CONSTRUIT + REGENERAREA CULTURALA SI IDEOLOGICA
- REVITALIZAREA CENTRULUI ISTORIC - INTERPRETAREA CULTURALA A ARHITECTURII promovarea culturii traditionale adecvarea functiunii la programul de arhitectura
METODOLOGIA DE CERCETARE A EXPRESIEI CENTRULUI ISTORIC
1. “Interviuri aprofundate” (aprox. 20) in scopul identificarii unor probleme si stabilirea unui cadru de lucru pentru etapele urmatoare
2. Interviuri privind modul de imbunatatire al chestionarelor3. Chestionare cu mai multe posibilitati de raspuns, adesea si cu imagini
In unele cazuri: – Accentul pus exclusiv pe aspectele sociale si ignorarea implicatiilor economice– Efecte negative: rezidentii sunt aproape obligati sa stea in centrul istoric in loc sa se
mute in suburbii, in locuinte noi si mai confortabile.
De la date la perceptie
Locuintele, cladirile, strazile sunt mai vechi in centrul istoric decat in alte cartiere ale orasului Bologna si au caracteristici specifice.Puteti identifica aspectele cel mai des intalnite legate de culoare, structura si elemente arhitecturale?
Ce parere aveti despre elemetele identificate cand traversati centrul istoric?-Imi plac-Nu imi plac, ma deranjeaza-Nu ma intereseaza
Cetatenii se mandresc cu patrimoniul conservat din centrul istoric. Sunteti de acord?-Da-Nu-Nu stiu
Cateva dintre intrebari:
De la perceptie la actiune
REGENERAREA CENTRULUI ISTORIC DIN OTRANTO (Renzo Piano, 1980)“ATELIERUL DE LUCRU DIN CARTIER”Obiective:- Cunoasterea nevoilor si asteptarilor populatiei- Valorificarea mestesugurilor locale- Folosirea tehnologiilor inovative
Structuri cubice mobile in centrul istoric
Fiecare latura reprezinta un camp:1. Analiza si diagnostic2. Informatii si elemente de teorie3. Open project4. Implementarea proiectului
Programe europene
Anii ’90 – Interesul scazut pentru centru istoric– Tendinte noi de dezvoltare – principii ecologice si sustenabile
PROGRAME DE URBANISM IN ITALIA:
Genova Salerno
Bari VeneziaTriesteRoma
Napoli
Foggia
Cosenza
Catanzaro
Palermo
Reggio Calabria
Catania
Siracusa Cagliari
CENTRE ISTORICE
Programe – actiuni ce urmeaza a fi intreprinse:
- Sprijinirea IMM-urilor si stimularea dezvoltarii acestui sector
- Cresterea numarului de locurilor de munca la nivel local
- Imbunatatirea si cresterea numarului de servicii sociale (pentru solutionarea, in primul rand, a
problemelor majore, imbunatatirea calitatii vietii si a serviciilor de securitate)
- Imbunatatirea infrastructurilor
- Implicarea comunitatii ScopInstrumente Planificare participativa
Salerno: Cooperarea intre administratia publica locala si
locuitori construirea Observatorului Urban, o structura care este strans conectata cu publicul (colectare date direct de la cetateni, gestionare date, campanii de promovare si informare, sprijin tehnic si administrativ)
Programe europene
Bari: Centrul istoric constituie un punct de atractie pentru investitori si activitatile dezvoltate (restaurant, pub, etc.); o deosebita atentie este acordata sigurantei in spatiul public si a conditiilor de igiena, insa doar in partile cele mai vizibile a acestei zone; cresterea valorii imobiliare, a gentrificarii populatiei, cunoasterea insuficienta a nevoilor primare ale cetatenilor (de ex. infrastructura).
Participarea publicului devine parte esentiala in procesul de planificare (de ex. Premiile INU pentru cele mai bune practici care au drept scop implicarea populatiei)
DAR exista riscul ca aceasta actiune sa devina doar un pas formal pentru a obtine acordul in vederea implementarii actiunilor
Rezultate:
Planificarea participatva regelementata prin lege
Legea Regionala nr. 21, 29 iulie 2008
ART. 3DOCUMENTO PROGRAMMATICO PER LA RIGENERAZIONE URBANA“I comuni definiscono gli ambiti territoriali che, per le loro caratteristiche di contesti urbani periferici e marginali interessati, rendono necessari interventi di rigenerazione urbana. A tal fine predispongono un documento programmatico per la rigenerazione urbana, da mettere a punto con la partecipazione degli abitanti, tenendo conto anche delle proposte di intervento avanzate da altri soggetti pubblici e da soggetti privati…”
DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE“Municipalitatea defineste aria geografica care, datorita aspectului sau de zona periferica sau de suburbie, necesita interventii de regenerare. In acest scop, municipalitatea elaboreaza DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE in colaborare cu populatia, tinand cont, totodata, de propunerile altor actori interesati (publici si privati)…”
INTERVENTIILE DE REGENERAREA URBANA INCEP DIN CENTRUL ISTORIC
INTERVENTII DE REGENERARE LA SCARA LARGA: TESTUT URBAN, SUBURBII, ZONE RURALE SI PEISAJ
PLANIFICAREA PARTICIPATIVA CA INSTRUMENT PENTRU:
CUNOASTERE ACTIUNE
Planificarea participativa trebuie sa se desfasoare in paralel cu procesul de planificare
“Transactive participation” (Friedmann)Stabilirea prioritatilor si luarea deciziilor
(la ce suntem nevoiti sa renuntam)Deciziile finale nu produc invingatori sau
invinsi
Constientizarea existentei resurselor locale, culturale,
istoriceSpecificul locului
Implicarea comunitatii
Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA
- Probleme majore comunede ex. problema legata de sanatatea locuitorilor din apropierea industriei cu azbociment, care a provocat
numeroase decese de-a lungul timpului
- Pierderea de resurse importante de ex. cazul afacerilor cu maslini ce dureaza
de secole – arbori vechi din Monopoli
Implicarea comunitatii
Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA
- Asociatii de cetateni aparute spontan
- Birouri multidisciplinare (cu arhitecti, urbanisti, politologi, experti in comunicare, facilitatori, designer web, asistenti sociali) care ofera administratiei publice instrumentele necesare pentru realizarea in mod eficient a planificarii participative
AVVENTURA URBANAWebsite
Implicarea comunitatii
Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA
Metoda “open space” (Harrison Owen)Este o metoda de lucru simpla bazata pe auto-organizare si capacitatea participantilor de a la face propuneriEste un spatiu in care iau viata ideile, propunerile si viziunile participantilor
‘AVVENTURA URBANA’ – exemplu
Implicarea comunitatii
BENEFICIILE PORTALULUI VIRTUAL
- INSTRUMENT PENTRU FUNRNIZAREA DE INFORMATII
- INSTRUMENT PENTRU ELABORAREA DE METODE INOVATIVE
INTALNIRI COMUNITARE CU RESURE IT – Participantii sunt organizati in grupuri mici, in jurul unei mese. Pentru fiecare grup exista un facilitator specializat care ofera o discutie deschisa si democratica. Observatiile care decurg din discutii sunt transmise, prin intermediul laptopului pus la dispozitie si a internetului, unei echipe care are rolul de a identifica temele cele mai deficile si comune care au aparut la fiecare masa si de a rezuma continutul. Aceste rezumate sunt afisate apoi pe ecrane mari pentru intreaga adunare, in scopul de a vedea in mod direct rezultatele discutiei.
PLANIFICARE LA DISTANTA: blog-uri, retele de socializare, aplicatii pe telefonul mobil monitorizate in permanenta
Activitatile comunitatii
STATTE and CRISPIANO RETEAUA DE CENTRELOR ISTORICE DE DIMENSIUNI REDUSE
3 LABORATOARE DE PLANIFICARE URBANA:
I. Planificare urbanaII. Deplasari blandeIII. Mestesuguri vechi
PARTICIPANTI – STRUCTURA IERARHICA:
1. Comitetul de coordonare2. Grupuri mixte3. Experti4. Persoane specializate in PR5. Comunitate
METODA INTEGRATA SI FLEXIBILAEchipa a identificat metode de consultare specifice locului si a decis ca in urmatoarele etape sa le defineasca si sa le distribuie (actiuni care cer o implicare treptata a partilor care iau parte la proces), extinzand participarea la nivelul de workshop pe masura ce laboratorul ajunge la alt nivel.
LABORATORUL DE PLANIFICARE URBANA
Va multumesc pentru atentie!
Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi
Top Related