Cuprins
Introducere.................................................................................................................................................4
Capitolul I - Sisteme de transferuri electronice de fonduri folosite în prezent în România......................5
Sistemul ReGIS..............................................................................................................................7
Sistemul SENT.............................................................................................................................13
Sistemul SaFIR.............................................................................................................................17
Capitolul II - Studiu de caz privind evolutia sistemului ReGIS in anii 2008, 2009.................................23
Concluzii...................................................................................................................................................27
Bibliografie...............................................................................................................................................28
2
Cuvinte cheie
Sistemul electronic de plăţi
ReGIS
SENT
SaFIR
3
STFD- TRANSFOND S.A
Obiective
1. Insusirea cunostintelor privind Sistemul electronic de plăţi in Romania.
2. Cunoasterea principalelor facilitati oferite de SEP.
3. Cunoasterea componentelor SEP.
4. Dobandirea de informatii despre Sistemele ReGIS, SENT, SaFIR.
5. Capacitatea de a interpreta corect datele despre unele componente SEP.
4
INTRODUCERE
Informatia a devenit o resursa esentiala pentru dezvoltarea societatii moderne, care antreneaza o
crestere continua a volumului si diversitatii informatiilor prelucrate si care utilizeaza tehnologia
informatiei si a comunicatiilor, trasaturi care au condus la conceptul de societate informationala. Aceasta
societate reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, care implica folosirea intensiva a informatiei cu un
impact economic si social deosebit.
Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice, telemetrice,
care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin intermediul bancilor si a unor sisteme speciale de
transfer, intr-un timp foarte scurt. Inca din deceniul 1960-70 au aparut unele inovatii tehnologice care
permiteau legaturi intre locatii foarte indepartate de pe glob, ceea ce a permis aparitia mai intai a
transferului electronic de fonduri si apoi a platilor electronice. In locul instrumentelor de plata clasice au
inceput sa circule mesaje privind platile, cu informatiile necesare referitoare la moneda, suma, parteneri,
banci, precum si alte informatii specifice. Modalitatea electronica de transfer al fondurilor a determinat si
anumite modificari organizatorice in cadrul bancilor prin crearea de compartimente specializate in
transferuri de fonduri, carti de plata, plati catre persoane fizice, aparitia unor noi servicii bazate pe
aplicatii bancare electronice.
Banca Naţională a României are atribuţia statutară de a promova funcţionarea fară perturbări a
sistemelor de plăţi, în scopul asigurării stabilităţii financiare şi menţinerii încrederii publicului în moneda
naţională. Principalul instrument prin care se realizează acest obiectiv, în afara funcţiei de reglementare,
autorizare şi supraveghere a sistemelor de plăţi, constă în operarea unor sisteme de plăţi şi de decontare
proprii ale băncii centrale, în măsură să asigure toate condiţiile pentru dezvoltarea la nivel naţional a unor
sisteme de plăţi şi de compensare eficiente şi sănătoase şi pentru implementarea cu succes a politicii
monetare a băncii centrale.
5
CAPITOLUL I
SISTEME DE TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI FOLOSITE ÎN
PREZENT ÎN ROMÂNIA
Sistemul electronic de plăţi (SEP) a fost implementat printr-un proiect finanţat în comun de
Uniunea Europeană prin programul PHARE şi de comunitatea bancară din România, prin intermediul
STFD - TRANSFOND S.A. . Implementarea sistemului a fost asigurată de o echipă mixtă formată din 46
de specialişti ai Băncii Naţionale a României şi ai STFD - TRANSFOND S.A.
Proiectul a constat în:
dezvoltarea programelor informatice şi a interfeţelor aferente sistemelor ReGIS (RTGS), SENT
(ACH) şi SaFIR (GSRS);
achiziţionarea şi amenajarea sediilor primar şi secundar ale Sistemului Electronic de Plăţi;
implementarea reţelelor de comunicaţii SWIFT şi VPN;
achiziţionarea, instalarea şi configurarea echipamentelor;
elaborarea reglementărilor şi legislaţiei aferente funcţionării Sistemului Electronic de Plăţi;
instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plăţi din sistemul bancar.
Principalele facilităţi oferite de SEP sunt:
a) Reducerea perioadei de procesare şi decontare a ordinelor de plată de mică valoare .
Odată cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care plăţile interbancare sunt procesate
creşte semnificativ. Faţă de momentul recepţionării în SEP, decontarea finală poate avea loc într-un
interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS şi SaFIR) sau orelor (SENT). Mai exact, transferul
fondurilor aferente din contul băncii plătitorului în contul băncii beneficiarului are loc:
în timp real (imediat ce sunt primite de la participantul iniţiator) în cazul sistemelor ReGIS şi
SaFIR;
la maximum 2 ore de la recepţionarea lor în SENT (după compensare). Practic, sistemul SENT
permite ca un ordin de plată prezentat de un client la bancă la primele ore ale dimineţii, să fie transmis
în aceeaşi zi spre decontare, iar banca beneficiară ar trebui să poată pune la dispoziţia clientului său
suma de bani în cauză pană la sfârşitul zilei bancare.
b) Disponibilitate ridicată a sistemului.
Intervalul de timp în care aplicaţiile SEP sunt disponibile participanţilor a fost mărit considerabil
faţă de perioada anterioară. În plus, prin cele trei şedinţe de compensare zilnice şi extinderea
6
semnificativă a programului de funcţionare al SENT posibilitatea de a efectua plăţi pe parcursul zilei a
fost extinsă. Aplicaţiile SEP pot fi configurate astfel încât să asigure şi o mai mare disponibilitate zilnică,
dacă piaţa va solicita acest lucru.
c) Securitatea datelor
Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea unei infrastructuri cu chei
publice (PKI); pentru asigurarea şi verificarea autenticităţii iniţiatorului sunt folosite certificate digitale
emise de o autoritate de certificare autorizată.
d) Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăţilor
Prin introducerea SEP a fost redus riscul apariţiei de erori de natură umană, toate procesele (cu
excepţia operaţiunilor de administrare a aplicaţiilor şi a cclor în cazuri dc urgenţă) fiind automatizate.
Numărul de persoane implicate în manipularea instrumentelor pe suport hârtie a scăzut semnificativ.
e) Reducerea costurilor şi comisioanelor de procesare
Transmiterea şi procesarea electronică a instrucţiunilor de plată determină o reducere a numărului
angajaţilor implicaţi în procesarea instrucţiunilor şi o scădere a costurilor cu personalul la nivelul
băncilor şi al TransFond. De la intrarea în funcţiune a Sistemului Electronic de Plăţi, TransFond a redus
comisioanele, gradual, în trei trepte, comisioanele percepute băncilor şi celorlalţi participanţi la SEP
astfel încât, în prezent acestea au ajuns la 1/3 din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie.
f) Facilitarea apariţiei unor noi produse şi servicii bancare
Un exemplu relevant în acest sens îl constituie debitul direct interbancar, care este utilizat pe scară
largă în ţările dezvoltate pentru o serie întreagă de operaţiuni, cum ar fi cele de plăţi ale facturilor la
utilităţi sau ale ratelor la credite.
Componentele Sistemului Electronic de Plăţi au intrat în funcţiune începând cu al doilea
trimestru al anului 2005 şi acestea sunt:
sistemul ReGIS (acronim de la Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) - sistemul cu
decontare pe bază brută în timp real;
sistemul SENT (Sistemul Electronic cu decontare pe bază Netă administrat de TRANSFOND
S.A.) — casa de compensare automată;
sistemul SaFIR (Settlemcnt and Financial Instruments Registration) - sistemul de depozitare şi
decontare a operaţiunilor cu titluri dc stat.
Intrarea în funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a riscurilor
şi lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de securizare
al tranzacţiilor interbancare.
7
Este de remarcat că implementarea Sistemului Electronic dc Plăţi a creat posibilitatea procesării
integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un proces de reformă a sistemelor de
plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice
între o parte dintre participanţi.
Sistemul ReGIS
1. Consideraţii generale privind Sistemul cu decontare brută în timp real (ReGIS)
Sistemul ReGIS, intrat în funcţiunc la data de 8 aprilie 2005în bbaza principiilor elaborate de
SEBC(Sistemul European al Băncilor Centrale) incluse în modelul CPSS1- WGPS2)care este interfaţat de
SWIFT cu Banca Centrală Europeană(BCE)printr -un sistem tehnic numit Intcrbanking rezultând
TARGET.
Acest sistem asigură decontarea pe bază brută şi în timp real a tuturor plăţilor de mare
valoare (peste 50 000 RON) sau urgente în lei ale instituţiilor dc credit, în nume şi pc cont propriu sau
pc contul clienţilor, precum şi a plăţilor în lei rezultate în mod direct din sau efectuate în legătură cu
decontarea finală a poziţiilor nete provenite dc la sistemele cu dccontare pe bază netă şi a transferurilor
dc fonduri aferente operaţiunilor cu instrumente financiare.
Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai moderne sisteme de acest tip, fiind conceput astfel încât
să respecte practicile şi standardele europene şi internaţionale şi să răspundă obiectivelor avute în vedere
de cătrc Banca Naţională a României în implementarea acestuia, şi anume:
existenţa unui sistem dc plăţi compatibil cu cele similare din UE şi alinierea la standardele şi
practicile internaţionale în domeniu;
reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plată;
eficientizarea operaţiunilor de plăţi prin creşterea vitezei de procesare a instrucţiunilor de plată şi
diminuarea duratei de execuţie a acestora;
furnizarea de mijloace adecvate pentru îmbunătăţirea managementului lichidităţilor şi diminuarea
riscurilor financiare;
reducerea costurilor aferente transferurilor de fonduri şi a celor dc operare pentru instituţiile de
credit;
eliminarea operaţiunilor manuale şi a instrumentelor de plată pe suport hârtie;
facilitarea implementării politicii monetare a băncii centralc.
1 CPSS-G-10-Committee for Payment and Setlement System (Grupul de lucru al Băncii Reglementelor Intemaţionale-BRI).2 WGPS - Grup de lucru pentru Sistemul de plăţi din U.E..
8
Sistemul ReGIS a fost conceput astfel încât, după momentul aderării la Uniunea Europeană, să fie
posibile conectarea la platforma de decontare a plăţilor de mare valoare din spaţiul euro - TARGET
care asigură procesarea plăţilor transfrontaliere în euro, precum şi schimbarea monedei de decontare
din actuala monedă naţională în euro. Sistemul RcGIS prezintă o importanţă deosebită pentru
economie deoarece reprezintă principalul canal pentru implementarea politicii monetare şi orice
perturbare în funcţionarea sa poate avea consecinţc negative majore în activitatea financiară şi
economică.
2. Participanţii la ReGIS
Sistemul ReGIS implică cooperarea următorilor participanţi:
instituţii de credit;
Banca Naţională a României;
Trezoreria Statului;
organizaţii prestatoare de servicii de compensare sau decontare şi care sunt supravegheate de o
autoritate monetară (Depozitarul Central S.A., VISA Europe şi MasterCard International).
In ceea ce priveşte participarea Trezoreriei Statului la sistemul ReGIS, este de precizat faptul că,
odată cu implementarea sistemului electronic de plăţi, a fost eliminat tratamentul preferenţial acordat
acestei instituţii în cadrul vechiului sistem de plăţi, Trezoreria Statului având în prezent aceleaşi drepturi
şi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la sistem, la nivelul Trezoreriei Statului, fiind dezvoltată o reţea
internă între trezorerii şi un sistem STP (Straight Through Processing) care permite procesarea automată
a plăţilor acesteia la nivel central.
Accesul la sistemul ReGIS este transparent şi nediscriminatoriu. Pentru a participa la ReGIS, o
instituţie trebuie să fie instituţie eligibilă conform prevederilor regulilor de sistem ale ReGIS, să
îndeplinească condiţiile de participare şi să încheie Contractul de participare cu BNR în calitate de
administrator de sistem. Accesul unui participant la sistem se realizează prin intermediul unui punct unic
de acces aflat la sediul central al participantului, fiecare participant având obligaţia să-şi dezvolte o reţea
proprie internă prin care să transmită instrucţiunile de plată ordonate de clienţi săi.
Fiecare participant la sistemul ReGIS (cu excepţia sistemelor de compensare şi de decontare a
operaţiunilor cu instrumente financiare) are deschis un cont de decontare în sistem, prin intermediul
căruia se efectuează toate transferurile de fonduri aferente instrucţiunilor de plată iniţiate şi recepţionate
de acesta.
Pe parcursul zilei de operare a ReGIS, contul de decontare reprezintă contul curent al participantului
deschis în evidenţa BNR. Prin intermediul contului de decontare se efectuează toate transferurile de
9
fonduri aferente instrucţiunilor iniţiate de participanţi. În cadrul contului său de decontare, fiecare
participant poate constitui rezerve atât în scopul garantării decontării cât şi al gestiunii lichidităţii proprii.
În condiţii stabilite prin reglementări BNR, pentru a garanta procesarea şi decontarea fără perturbări a
instrucţiunilor de plată din sistemul ReGIS, BNR poate stabili pentru anumiţi participanţi un sold creditor
minim al contului de decontare pe parcursul zilei. Administratorul de sistem notifică imediat participantul
pe al cărui cont se stabileşte soldul creditor minim. În sistemul ReGIS, instrucţiunile de plată transmise
de participanţi sunt decontate în mod individual (bucată cu bucată) imediat ce sunt recepţionate de sistem,
în limita fondurilor disponibile. Pentru cazurile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru
decontarea unei instrucţiuni (sau a mai multor instrucţiuni), acestea sunt puse în aşa zisele „cozi de
aşteptare".
3. Rolul STFD- TRANSFOND S.A
STFD- TRANSFOND S.A este operatorul tehnic al sistemului fiind responsabil de asigurarea
funcţionării tehnice a sistemului, administrarea infrastructurii tehnice a acestuia, certificarca tehnică a
participanţilor la sistem, furnizarea de suport tehnic utilizatorilor sistemului, administrarea grupului
închis de utilizatori CUG ROL şi a serviciului SWIFT FIN Y COPY.
4. Rolul BNR în sistemul ReGIS
BNR este administratorul de sistem al ReGIS. În această calitate, BNR gestionează şi controlează
funcţionarea sistemului, autorizează participarea la sistem, administrează conturile de decontare ale
participanţilor la sistem, stabileşte şi modifică regulile de operare în sistem, urmăreşte respectarea
acestora de către participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor.
în calitate de bancă centrală, BNR furnizează participanţilor la ReGIS, lichiditate pe parcursul zilei,
pentru a asigura funcţionarea eficientă şi fară perturbări a sistemelor de plăţi. Banca centrală utilizează
sistemul pentru efectuarea plăţilor administrative proprii şi pentru a deconta transferurile de fonduri
aferente operaţiunilor de piaţă monetară, valutară şi facilităţilor permanente ale BNR, precum şi oricăror
alte operaţiuni care necesită transferuri de fonduri între conturile de decontare ale participanţilor. În cazul
în care banca centrală, în calitate de administrator al sistemului RcGis constată încălcarea de către
participanţi a regulilor de operare, aceasta procedează la avertizarea lor prin avertisment scris, poate să
suspende participarea la sistem şi să retragă calitatea de participant.
5. Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS
În sistemul ReGIS sunt procesate şi decontate definitiv următoarele instrucţiuni de plată:
instrucţiuni de plată de tip transfer credit aferente plăţilor de mare valoare sau urgente iniţiate de
participanţi;
10
instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete rezultate din sistemele de compensare.
Sistemul ReGiS asigură decontarea poziţiilor nete multilaterale calculate de sistemul SENT, a poziţiilor
nete multilaterale din sistemul SaFIR, decontarea pe bază brută a instrucţiunilor dc plată iniţiate de
sistemul SaFIR, a poziţiilor nete multilaterale din cadrul instrucţiunilor de plată iniţiate de organizaţiile
participante în ReGIS care furnizeaeză servicii de decontare sau compensare.
instrucţiuni de plată pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare şi
decontarea instrucţiunilor "livrare contra plată" (DvP- delivery versus payment) pe bază brută, în timp
real, pentru operaţiunile cu titluri de stat şi instrucţiuni pe bază brută emise de alte sisteme de valori
mobiliare;
instrucţiuni de plată aferente anumitor operaţiuni efectuate de BNR.
Toate instrucţiunile de plată procesate şi decontate în sistemul ReGIS vor fi denominate în lei.
Instrucţiunile de plată de tip transfer credit sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de
plată prin intermediul reţelei SWIFT, în acest scop, participanţii utilizand serviciul SWIFT FIN Y-Copy
pentru procesarea plăţilor.
Restul instrucţiunile de plată, sunt iniţiate de participanţi în sistem sub formă de mesaje de plată
prin intermediul reţelei proprietare TFDNet.
Acest lucru permite implementarea sistemelor tip STP (Straight Through Processing) la nivelul
participanţilor şi, implicit, creşterea eficienţei prin diminuarea riscurilor operaţionale şi a timpului de
decontare.
Pentru informaţii în timp real şi un control interactiv al contului de decontare, participanţii au
opţiunea de a utiliza fie reţeaua SWIFT, fie reţeaua privată TRANSFONDNet, ambele variante
beneficiind de tehnologie Internet de ultimă generaţie. Aceste informaţii pot fi prezentate sub forma
rapoartelor, graficelor sau notificărilor generate dc sistem.
Etapele parcurse în procesarea unei instrucţiuni de plată în sistemul ReGIS sunt următoarele:
1. Iniţierea, respectiv transmiterea instrucţiunii de plată de către participant sistemului ReGIS;
2. Validarea, respectiv aplicarea de către sistemul ReGIS a unei serii de proceduri operaţionale
asupra instrucţiunii respective, al căror scop este validarea acesteia;
3. Acceptarea tehnică, respectiv momentul din care, dat fiind faptul că instrucţiunea de plată a fost
validată cu succes, sistemul consideră instrucţiunea ca fiind intrată în sistem;
4. Verificarea disponibilităţii fondurilor în contul/conturile de decontare şi introducerea instrucţiunii
de plată în coada de aşteptare dacă nu există suficiente disponibilităţi în contul/conturile de decontare;
5. Acceptarea instrucţiunii de plată spre decontare de către ReGIS, dacă există suficiente fonduri
disponibile în contul/conturile de decontare, care să permită efectuarea decontării;
11
6. Decontarea imediată. Acceptarea spre decontare este urmată imediat de decontarea necondiţionată
şi irevocabilă, adică definitivă (finală), respectiv plătitorul este debitat şi beneficiarul este creditat.
6. Gradul de eficienţă al sistemului
Sistemul ReGIS poate procesa şi deconta un număr de cel puţin 30 000 de instrucţiuni de plată pe zi
şi poate asigura procesarea fară întreruperi a instrucţiunilor de plată în orele de vârf ale unei zile de
operare, respectiv cel puţin 40 la sută din volumul zilnic în interval de o oră.
Instrucţiunile de plată acceptate în sistem sunt procesate cronologic, conform principiului FIFO
(primul intrat, primul ieşit). Din punct dc vedere al numărului de participanţi în sistem sau al numărului
de conturi de decontare gestionate în cadrul sistemului ReGIS nu există limitări de ordin tehnic.
Gradul de eficienţă al sistemului ReGIS este determinat de facilităţile oferite participanţilor:
facilitatea de lichiditate pe parcursul zilei (repo intraday) acordată de Banca Naţională a
României, care oferă participanţilor posibilitatea de a obţine lichiditate pe parcursul zilei în scopul
fluidizării decontărilor în sistemul ReGIS. Această facilitate este acordată prin operaţiuni repo cu active
eligibile. Suplimentar faţă de facilitatea de repo intraday acest sistem permite acordarea de credit
intraday(intraday loan facility-ILF) şi stabilirea de limite pe descoperit de cont(overdraft) atunci când
reglementările legale permit acest lucru.
mecanismul cozii de aşteptare, funcţionează în cazul în care fondurile disponibile din
contul de decontare al unui participant nu sunt suficiente pentru a deconta o instrucţiune de plată,
sistemul ReGIS introducând instrucţiunea de plată respectivă în aşa numita coadă de aşteptare. Ori de
câte ori are loc creditarea contului de decontare al participantului care are instrucţiuni în coada de
aşteptare, sistemul reiniţiază procesarea acestora potrivit priorităţilor (cele cu prioritate mai mare sunt
procesate înaintea celor cu prioritate mai mică) după următorul algoritm:
instrucţiunile sunt procesate în ordine cronologică (conform principiului FIFO), dacă
instrucţiunile din coada de aşteptare au alocată aceeaşi prioritate;
instrucţiunile cu o prioritate mai mare sunt întotdeauna procesate înaintea instrucţiunilor cu
prioritate mai mică; acestea din urmă vor fi decontate numai dacă în coada de aşteptare nu mai există
instrucţiuni cu o prioritate mai mare;
instrucţiunile aflate în coada de aşteptare vor fi decontate conform principiului by- pass
FIFO (adică FAFO- primul disponibil, primul decontat) numai dacă instrucţiunile respective au aceeaşi
prioritate şi nu există instrucţiuni cu prioritate mai mare în coada de aşteptare.
facilităţi de rezervare a fondurilor, în vederea asigurării decontării instrucţiunilor de plată
iniţiate de sisteme de compensare sau de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, fonduri care
sunt blocate până la momentul decontării respectivelor instrucţiuni de plată. De asemenea, participanţii au
12
posibilitatea constituirii, oricând pe parcursul zilei de operare, a unei rezerve generale şi a rezervei de
numerar, în vederea gestionării resurselor proprii şi a operaţiunilor cu numerar;
mecanismul de soluţionare a blocajelor prin care se asigură deblocarea decontării
instrucţiunilor de plată a doi sau mai mulţi participanţi, aflate în coada de aşteptare datorită lipsei de
fonduri în conturile dc decontare ale respectivilor participanţi;
facilităţi de monitorizare în timp real a conturilor de decontare. In vederea obţinerii
informaţiilor necesare pentru gestionarea eficientă a resurselor proprii, sistemul permite participanţilor
monitorizarea activităţilor proprii, oferindu-le facilităţi de informare în timp real cu privire la situaţia
soldului contului de decontare şi la evoluţia disponibilului de lichiditate pe parcursul zilei de operare, atât
prin accesarea sistemului, cât şi prin rapoarte special elaborate.
politica de comisionare. Principiul care a stat la baza stabilirii acesteia este cel de
recuperare a costurilor aferente implementării şi operării sistemului. Banca Naţională a României, în
calitate de administrator al sistemului, poate aplica reduceri de comisioane, pe fiecare tip de instrucţiune
în parte, în funcţie de volumul instrucţiunilor procesate şi/sau decontate în ReGIS. De asemenea, se poate
aplica o comisionare stimulativă pentru a încuraja comportamentul disciplinat al participanţilor, cum ar fi
transmiterea instrucţiunilor în anumite intervale orare. Astfel, odată cu intrarea în funcţiune a sistemului,
nivelul comisioanelor a fost redus cu 25 la sută faţă de cel practicat până la acel moment în sistemul de
plăţi de mare valoare pe suport hârtie. La 4 luni de la operaţionalizarea sistemului, Banca Naţională a
României a procedat la o nouă modificare a comisioanelor practicate în sistemul ReGIS, determinată de
eliminarea comisionului perceput instituţiei de credit beneficiare a unei instrucţiuni de plată decontată în
sistem, conform practicilor internaţionale în domeniu, ajungându-se astfel la o reducere cu 50 la sută faţă
de nivelul comisioanelor practicate înainte de momentul operaţionalizării sistemului ReGIS.
Banca Naţională a României va acţiona în mod susţinut în sensul diminuării nivelului comisioanelor
percepute participanţilor pentru serviciile oferite prin sistemul ReGIS, în vederea creşterii eficienţei
sistemului de plăţi, alinierii comisioanelor la nivelul celor practicate de băncile centrale din statele
membre ale Uniunii Europene şi reducerii costurilor intermedierii financiare. Faţă de alte sisteme cu
decontare pe bază brută în timp real din Uniunea Europeană, în România, în prezent, nu se percep
comisioane pentru accesul şi participarea la sistem.
• avantaje din perspectiva clienţilor.
Principalele avantaje de care clienţii instituţiilor de credit beneficiază ca urmare a implementării
sistemului RcGIS sunt îmbunătăţirea calităţii serviciilor de plăţi în sensul reducerii perioadei dintre
momentul ordonării plăţii şi cel al recepţionării fondurilor de către beneficiarul plăţii, creşterea vitezei de
13
circulaţie a fondurilor şi a eficienţei şi siguranţei transmiterii acestora, precum şi reducerea costurilor
aferente.
Sistemul SENT
1. Consideraţii generale privind Casa de compensare automată (SENT)
La data de 13 mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare automată
(ACH), care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de
TransFond, procesează automat plăţile de mică valoare.
SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor, care asigură schimbul de
instrucţiuni de plată de mică valoare între participanţi (respectiv instrucţiuni tip transfer credit şi
direct debit sub 50 000 RON), calculează poziţiile nete multilaterale ale participanţilor la sistem şi
iniţiază automat decontarea în sistemul ReGIS a unei instrucţiuni de decontare pe bază netă (IDN -
instrucţiune de plată pentru decontarea poziţiilor nete) la sfârşitul fiecărei sesiuni de compcnsare, asigură
gestionarea automată a garanţiilor pentru decontare (prin intermediul interfeţelor automate cu
sistemele ReGIS şi SaFIR).
De asemenea, sistemul SENT asigură informarea participanţilor privind stadiul procesării
instrucţiunilor transmise de participanţi şi evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunii de
compensare. Importanţa pentru economie a acestui sistem este dată de faptul că este singurul sistem de
plăţi de mică valoare din ţară, iar imposibilitatea de funcţionare a acestuia ar impune procesarea tuturor
plăţilor de mică valoare prin sistemul ReGIS în condiţii similare plăţilor urgente (respectiv costuri
crescute) şi cu riscul încărcării excesive a sistemului ReGIS, peste limitele maxime de procesare.
Sistemul efectuează în prezent trei sesiuni de compensare pe zi, compensarea instrucţiunilor acceptate în
sistem fiind asigurată prin existenţa garanţiilor sub formă de fonduri şi/sau titluri de stat în sistemele
ReGIS şi SaFIR, cu care sistemul SENT este interconectat prin interfeţe automate.
Sistemul SENT poate procesa pe parcursul zilei de operare cel puţin 250 000 instrucţiuni de plată şi
poate să asigure procesarea normală în perioada de vârf, respectiv a cel puţin 40 la sută din volumul zilnic
de operaţiuni într-un interval de o oră. Zilele de operare ale sistemului SENT sunt aceleaşi ca pentru
sistemul ReGIS. Începînd cu data de 10 octombrie anul 2008 o nouă aplicaţie SENT asigură procesarea
electronică a plăţilor aferente instrumentelor de plată de debit pe suport hârtie (cecuri, cambii, bilete la
ordin).
2. Participanţii la sistemul SENT
La sistemul SENT pot participa:
instituţii de credit, autorizate conform legii să funcţioneze pe teritoriul României;
14
Banca Naţională a României;
Trezoreria Statului.
Pentru a fi participant, instituţia solicitantă trebuie să deţină un cont curent deschis în evidenţele BNR
şi un cont de decontare deschis pe numele său în sistemul ReGIS.
Pentru a putea participa în sistemul SENT, fiecare participant trebuie să fie participant în sistemul de
decontare a plăţilor de mare valoare ReGIS. De asemenea, fiecare participant trebuie să facă dovada
capacităţii sale operaţionale legată de echipamente specifice care să i permită utilizatea unui software pus
la dispoziţie de TransFond. Toţi participanţii se vor conecta la sistemul SENT central al TRANSFOND
S.A. prin intermediul reţelei dc comunicaţii virtuale private TFDNet (VPN), utilizând echipamentele
aflate la punctul principal de conectare la sistemul SENT sau, în situaţiile în care conexiunea de la punctul
principal de conectare la SENT nu este posibilă, prin echipamentele aflate la punctul de conectare
secundar, dacă acesta există.
Participanţii se vor conecta fie de la punctul de conectare principal fie de la cel secundar, după caz.
Conexiunea principală va fi realizată de la un punct unic din reţeaua teritorială a participantului (de
exemplu, sediul central).
3. Rolul STFD- TRANSFOND S.A în SENT
STFD- TRANSFOND S.A. este administratorul de sistem şi operatorul tehnic al sistemului SENT şi
deţine în proprietate infrastructura sistemului.
În calitate de administrator al sistemului, STFD-TRANSFOND S.A. gestionează şi controlează
funcţionarea sistemului SENT, autorizează participarea la SENT, emite şi actualizează regulile şi
documentaţia aferentă, stabileşte procedurile sistemului SENT şi standardele tehnice şi de securitate
utilizabile în sistemul SENT, informează participanţii, inclusiv prin elaborarea, gestionarea şi distribuirea
rapoartelor şi a graficelor standard şi la cerere.
STFD- TRANSFOND S.A este proprietarul infrastructurii IT a SENT, administratorul şi operatorul
tehnic al sistemului, în această calitate, TransFonD:
elaborează şi gestionează regulile dc sistem ale SENT, procedurile şi documentaţia sistemului;
încheie contractele de participare la sistem cu instituţiile eligibile;
asigură operarea zilnică a sistemului;
asigură aplicarea procedurilor în cazuri de urgenţă care afectează sistemul în întregul său sau
activitatea unuia sau mai multor participanţi;
asigură servicii de asistenţă tehnică şi funcţională;
asigură servicii de instruire şi atestare a utilizatorilor SENT.
15
STFD- TRANSFOND S.A deţine proprietatea efectivă asupra sistemului şi este unicul responsabil cu
autorizarea participării la ACH, emiterea şi actualizarea documentaţiei aferente, stabilirea standardelor şi
procedurilor de operare ale ACH.
STFD- TRANSFOND S.A controlează şi impune respectarea prezentelor reguli dc către participanţi.
STFD- TRANSFOND S.A, în calitate dc operator tehnic, administrează operaţiunile zilnice dc procesare,
asigură informarea participanţilor inclusiv prin elaborarea, gestionarea şi distribuirea rapoartelor şi
graficclor standard şi la cerere, şi este responsabil cu securitatea datelor, a aplicaţiilor software şi
infrastructurii, inclusiv a soluţiilor de rezervă („backup") şi recuperare în caz de dezastru.
STFD- TRANSFOND S.A poate, la propria alegere, să delege sarcinile operaţionale unor terţe părţi.
Această delegare nu va afecta responsabilitatea sa faţă de participanţi în ceca ce priveşte activităţile
respective. în măsura în care legea aplicabilă nu prevede altfel, TRANSFOND S.A. este responsabil
numai pentru eşecul său de a acţiona dc bună credinţă sau de a depune eforturi rezonabile, care vor fi
determinate în conformitate cu standardele comerciale rezonabile din cadrul industriei bancare din
România.
STFD- TRANSFOND S.A nu este responsabil pentru întârzierea efectuării sau eşecul în efectuarea
unei acţiuni de către un participant sau un terţ, nici pentru acurateţea oricăror date sau instrucţiuni
furnizate de către participant sau de o terţă parte şi nu are obligaţia să verifice acurateţea acestor date. în
nici o împrejurare TransFond nu este responsabil pentru nici o pierdere indirectă, accidentală, colaterală
(inclusiv pierdere de profit), chiar şi când posibilitatea producerii unei astfel de pierderi îi este
comunicată.
În calitate de operator al sistemului, STFD- TRANSFOND S.A. este responsabil de:
1. verificarea fişierelor cu instrucţiuni de plată recepţionate în concordanţă cu prevederile prezentelor
reguli şi ale manualele utilizatorilor;
2. asigurarea integrităţii, securităţii şi confidenţialităţii fişierului cu instrucţiuni de plată din momentul în
care acesta este acceptat la procesare, până ce fişierul este transmis participantului destinatar;
3. transmiterea la timp a instrucţiunii de decontare pe bază netă la sistemul RTGS;
4. menţinerea evidenţei tuturor instrucţiunilor de plată din sistemul ACH conform legislaţiei române
relevante;
5. punerea la dispoziţia participanţilor a informaţiilor actualizate cu privire la propriile fluxuri de plăţi şi
poziţiile conturilor tehnicc proprii, după cum sunt acestea generate de sistem;
6. TransFonD nu poartă răspunderea pentru pagubele rezultate din mesajele care conţin erori, pentru
erorile ce nu pot fi detectate prin verificările descrise în manualul de utilizator ori pentru pagubele
provocate de aceste erori;
16
7. TransFonD trebuie să ia toate măsurile posibile pentru protejarea sistemului său informatic sau pentru
a preveni defectarea acestuia şi să încerce să ofere, cât mai curând posibil, cu ocazia fiecărei defectări
sau producerii unui eveniment de constrângere important, o soluţie a problemei, prin aplicarea
procedurilor de backup adecvate.
STFD - TRANSFOND S.A nu este răspunzător pentru nici o pierdere suferită de participanţi sau
terţi datorită eşecului unui participant de a asigura compensarea înainte de sfârşitul zilei a instrucţiunilor
de debit direct cu scadenţa în ziua respectivă, existente în sistem.
4. Facilităţi suplimentare ale SENT
Sistemul SENT asigură un număr important de facilităţi de pregătire a fişierelor, de transmitere,
administrare, monitorizare şi informare pentru participanţi şi TransFonD.
Facilităţi de:
pregătire a fişierelor în formatul acceptabil,
de semnare a fişierelor,
de transmitere a fişierelor la sistemul central SENT.
Instrumente de administrare a parametrilor sistemului (orarul, calendarul, perioadele aferente
procesării instrucţiunilor de debit direct) disponibile administratorului sistemului.
Administrarea detaliilor privind participanţii şi utilizatorii, precum şi drepturile de acces ale
acestora în sistemul SENT (profile).
Instrumente de raportare a datelor zilei curente şi a celor istorice (pâna la cel puţin 65 de zile
lucrătoare în urmă).
Instrumente de interogare privind nivelul garanţiilor, stadiul procesării instrucţiunilor transmise de
participanţi, evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunilor de compensare;
Specific SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către sistem se face în
forma de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând maxim 1000 de instrucţiuni. Sistemul pune la
dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative, fiind dreptul participantului de a alege
varianta care i se potriveşte:
Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatori): este nevoie de acţiunile a doi utilizatori
(semnare şi transmitere apoi aprobare) pentru compensarea fişierelor;
Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată: nu este nevoie de
intervenţia utilizatorului participantului, semnarea şi transmiterea făcându-se automat).
Compensarea instrucţiunilor se efectuează la nivel de fişier, ţinând cont permanent de limita de
garantare a fiecărui participant (poziţia netă este permanent acoperită de nivelul garanţiilor constituite
voluntar de participanti).
17
Compensarea unui fişier cu OPv validat (şi din punct de vedere al formatului şi din cel al garanţiilor)
se efectuează pe parcursul perioadelor de compensare prestabilite prin orarul SENT, prin operarea în timp
real (imediat după validare) în conturile tehnice ale participanţilor implicaţi (iniţiator şi destinatar).
Sistemul SaFIR
1. Consideraţii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat SaFIR
Cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor cu titluri de stat,
SaFIR - a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de înregistrare şi decontare a
operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi gestionate de banca centrală în calitate
de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Numărul şi valoarea
operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă reduse, dar sistemul este important prin suportul pe care îl
acordă celorlalte două sisteme de plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.
În data de 3 octombrie 2005 a fost lansată şi cea de-a treia componentă a sistemului electronic de
plăţi - SaFIR - care asigură depozitarea şi decontarea operaţiunilor cu titluri de stat. Pentru banca centrală,
importanţa acestui sistem rezidă din interacţiunea pe care acesta o are cu celelalte sisteme de plăţi,
precum şi din rolul pe care îl au instrumentele emise de Ministerul Finanţelor Publice în operaţiunile de
politică monetară.
Sistemul SaFIR, asigură atât depozitarea de instrumente financiare, cât şi decontarea pe bază brută
în timp real în banii băncii centrale a operaţiunilor cu instrumentele financiare depozitate. în acest sens,
sistemul dispune de funcţionalităţi de gestionare a emisiunilor de instrumente financiare, de administrare
a conturilor, de gestionare a evenimentelor de plată aferente emisiunilor în circulaţie, de reconciliere,
precum şi de evaluare zilnică a emisiunilor. La dezvoltarea noului sistem de depozitare şi decontare a
instrumentelor financiare SaFIR, Banca Naţională a României a avut în vedere următoarele obiective:
creşterea vitezei de decontare şi asigurarea finalităţii decontării, siguranţa şi stabilitatea pieţei titlurilor de
stat, îndeplinirea cerinţelor de securitate, eficienţă şi accesibilitate, asigurarea cadrului pentru
implementarea eficientă a politicii monetare şi, nu în ultimul rând, stabilitatea financiară.
Având în vedere importanţa sistemului SaFIR, Banca Naţională a României este administratorul şi
operatorul acestuia, calitate în care gestionează şi monitorizează funcţionarea sistemului, autorizează
participarea în sistem, administrează conturile de titluri de stat ale participanţilor, stabileşte şi modifică
regulile de sistem şi documentaţia aferentă acestuia, urmăreşte respectarea regulilor dc cătrc participanţi
şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor.
Rolul societăţii comerciale TRANSFOND S.A. în cadrul infrastructurii sistemului SaFIR constă în
prestarea serviciilor de operare tehnică şi a celor de operare funcţională în numele Băncii Naţionale a
18
României. Instrucţiunile procesate în cadrul sistemului vor fi transmise de participanţi către acesta printr-
unul din mijloacele de comunicare : suport hârtie, reţeaua SWIFT şi reţeaua proprietară a TRANSFOND
S.A..
Etapele procesării instrucţiunilor în cadrul sistemului sunt:
• transmiterea mesajelor de către participanţi;
• validarea mesajelor recepţionate;
• operaţiunea de matching;
• verificarea disponibilităţii titlurilor de stat în contul de evidenţă şi rezervarea acestora
învederea decontării;
• decontarea instrucţiunilor în cadrul sistemului;
• transmiterea notificărilor de confirmare a efectuării decontării finale în sistem sau de anulare
a instrucţiunilor participanţilor nedecontate până la Momentul Limită.
2. Participanţi la sistem sunt:
Instituţiile de credit.
Banca Naţională a României
Ministerul Finanţelor Publice.
Societăţile de servicii de investiţii admise pe piaţa primară şi/sau secundară administrată de Banca
Naţională a României.
În conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului poate admite, după o
evaluare individuală, participarea în sistem, prin semnarea contractului de participare, a unor instituţii
care fac parte dintr-una din următoarele categorii:
Instituţii dc credit şi societăţi de servicii de investiţii financiare, altele decât cele menţionate mai
sus;
Entităţi de drept public care nu se încadrează în prevederile de la primul paragraf al acestei
secţiuni;
Operatori de sistem, agenţi de decontare sau contrapărţi centrale din cadrul sistemelor de
compensare pentru tranzacţiile cu titluri de stat.
Conform reglementarilor în vigoare, participanţii la sistem au una din următoarele calităţi:
Dealer primar;
Intermediar pe piaţa secundară;
Participant pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României care tranzacţioncază
numai în nume şi pe cont propriu;
Emitent;
19
Bancă centrală;
Sistem de tranzacţionare a titlurilor de stat (ex. BVB)
Modificarea calităţii se va înregistra de către administratorul sistemului SaFIR fie la notificarea
participantului fie la notificarea autorităţii de supraveghere şi produce efecte asupra conturilor
deschise pe numele participantului în SAFIR după caz, în conformitate cu reglementările în vigoare.
În afara participanţilor menţionaţi mai sus, pot avea acces la anumite servicii oferite dc sistem şi
alte entităţi. În acest sens, acestea vor semna un contract cu administratorul de sistem, conform
serviciilor prestate. Sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor, inclusiv cele aferente
operaţiunilor cu instrumente financiare vor beneficia de serviciile sistemului SaFIR, sub rezerva
semnării unui contract cu administratorul de sistem. Banca centrală, în calitatea sa de administrator al
sistemului, deschide conturi de evidenţă a titlurilor de stat pe numele fiecărui participant.
În sistem pot fi deschise următoarele tipuri de conturi de evidenţă a titlurilor de stat:
contul în nume propriu (0): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
participantului, în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea acestuia;
contul cumulat dc clienţi (1): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
participantului în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea clienţilor săi,
persoane fizice şi/sau juridice, rezidente sau nerezidente;
contul via dealer (2): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
participantului dealer primar în care sunt evidenţiate titlurile de stat adjudecate pe piaţa primara
de clienţii săi, intermediari ai pieţei secundare şi/sau participanţi în sistemul SaFIR care
efectuează operaţiuni cu titluri de stat exclusiv în nume şi pe cont propriu;
contul de emitent (9): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele emitentului
în care sunt evidenţiate titlurile de stat emise de acesta;
3. Tipologia operaţiunilor procesate de SaFIR
Sistemul SaFIR procesează:
1) operaţiuni derulate de participanţi în relaţie cu emitentul
decontarea rezultatelor pieţei primare;
plăţi de dobândă şi/sau cupon;
răscumpărări parţiale/opţionale/totale.
2) operaţiuni derulate între participanţi pc piaţa secundară
tranzacţii de vânzare/cumpărare,
contracte de garanţie financiară,
contracte de repo, transferuri de portofoliu.
20
4. Funcţionalităţile sistemului SaFIR
In calitate de sistem de depozitare şi decontare, SaFIR prezintă următoarele funcţionalităţi :
1. Sistem modern de gestionare a riscurilor
Primul mecanism de gestionare a riscurilor aferente operaţiunilor cu instrumente financiare îl
reprezintă, din punct de vedere al importanţei, principiul de decontare „livrare contra plată".
Sistemul aplică principiul livrare contra plată (DvP - Delivery versus Payment), în conformitate cu
recomandările CPSS (Committee on Payment and Settlement Systems), astfel: Sistemul asigură faptul că
debitarea conturilor de evidenţă a titlurilor de stat are loc dacă şi numai dacă Sistemul primeşte
confirmarea decontării fondurilor, garantând Participanţilor decontarea reciprocă a fondurilor şi a
titlurilor de stat.
In cazul operaţiunilor de piaţă primară şi secundară derulate cu titluri de stat denominate în lei,
confirmarea decontării fondurilor este transmisă de către sistemul ReGIS, ca răspuns la solicitarea
adresată acestuia de către sistemul SaFIR cu privire la debitarea contului de decontare al Participantului
plătitor. în ceea ce priveşte operaţiunile derulate cu titluri de stat denominate în valută, pentru
operaţiunile de piaţă primară, confirmarea decontării fondurilor este transmisă de banca centrală, în
calitatea acesteia de agent de decontare al statului, iar pentru operaţiunile de pe piaţa secundară,
confirmarea decontării fondurilor este transmisă direct de către Participantul vânzător. Implementarea
acestuia se concretizează, la nivelul sistemului, prin interdependenţa între transferul de fonduri şi cel de
instrumente financiare. Astfel, transferul final al instrumentelor financiare are loc dacă şi numai dacă arc
loc transferul final al fondurilor.
Un mijloc de reducere a riscului îl reprezintă însuşi modelul de decontare în timp real prin
eliminarea timpului suplimentar de procesare, limitându-sc riscul apariţiei unor evenimente de natură să
împiedice derularea cursivă a procedurii de decontare. De asemenea, decontarea pe bază brută
diminuează considerabil incertitudinile de natură legală şi operaţională, precum şi impactul unui
eventual eşec în decontare asupra celorlalţi participanţi, aspecte aferente unui sistem de decontare pe
bază netă.
Alături de principalele mecanisme descrise mai sus se adaugă plafoanele de decontare pentru
participanţii care nu au cont de decontare în sistemul ReGIS, sistemul de management al cozilor de
aşteptare pentru instrucţiunile de decontare şi procedura de deblocare a acestora.
2. Facilităţi pentru managementul lichidităţilor
Banca centrală acordă facilităţi de lichiditate pe parcursul zilei pentru participanţii la sistemul de
decontarc de mare valoare, în conformitate cu cerinţele prevăzute de standardele Băncii Centrale
Europene.
21
Instituţiile de crcdit participante la sistemul SaFIR au posibilitatea de a-şi procura de la Banca
Naţională a României lichiditatea necesară pe parcursul zilei, în vederea continuării decontărilor în acest
sistem prin operaţiuni repo derulate cu active eligibile pentru tranzacţionare.
1. Finalitate în cursul zilei
Prin finalitatea decontării se defineşte momentul în care transferul de titluri şi cel de fonduri devin
irevocabile şi necondiţionate. Finalitatea în cursul zilei presupune că transferul irevocabil şi
necondiţionat al titlurilor şi al fondurilor se poate realiza de mai multe ori pe parcursul unei zile de
operare.
Decontarea operaţiunilor de politică monetară, furnizarea de lichiditate în cursul zilei, interacţiunea
în timp real cu alte sisteme de plăţi, dar şi asigurarea decontării tranzacţiilor transfrontaliere, prccum şi
utilizarea transfrontalieră a colateralului pentru operaţiunile de politică monetară ale Sistemului
European al Băncilor Centrale - SEBC au reprezentat argumente pentru dezvoltarea unei infrastructuri
legale, tehnice şi operaţionale prin carc să se asigure finalitatea în cursul zilei.
În cazul sistemului SaFIR, finalitatea în cursul zilei este asigurată din punct de vedere operaţional
prin însuşi mecanismul de decontare brută în timp real, iar din punct de vedere legal, prin prevederile
Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi sistemele de
decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare şi prin regulile sistemului.
4. Nivel ridicat de automatizare şi standardizare
Având în vedere practicile curente privind crcşterca gradului dc standardizare a informaţiilor
transmise, precum şi evoluţiile în plan internaţional în domeniul sistemelor de decontare a
instrumentelor financiare, noul sistem permite prelucrarea automată (STP) a instrucţiunilor de dccontare
şi, implicit, creşterea eficienţei prin diminuarea riscurilor operaţionale şi a timpului de decontarc.
Totodată, tendinţa manifestată la nivel mondial este aceea de înlocuire totală a documentelor
transmise pe suport hârtie cu cele transmise electronic, în scopul asigurării condiţiilor pentru creşterea
vitezei de procesare a documentelor şi a eficicnţci sistemelor dc procesare. In ceea ce priveşte sistemul
SaFIR, circuitul de documente pc suport hârtie aferent operaţiunilor zilnice cu instituţiile dc credit, cu
Ministerul Finanţelor Publice, precum şi cu alte direcţii din cadrul Băncii Naţionale a României a fost
înlocuit cu circuitul fişierelor electronice.
5. Gamă largă de operaţiuni
La dezvoltarea noului sistem s-au avut în vedere atât activitatea curentă pe piaţa secundară, cât şi
tendinţele în plan internaţional. Prin urmare, gama operaţiunilor pe care le pot derula participanţii s-a
diversificat, iar modul de procesare a acestora prezintă un nivel ridicat de automatizare. Sistemul
procesează operaţiuni derulate de participanţi în relaţia cu emitentul (decontarea rezultatelor pieţei
22
primare, plăţi dc dobândă şi/sau cupon, răscumpărări parţiale/opţionale/totale) şi operaţiuni derulate de
participanţi pe piaţa secundară (tranzacţii de vânzare/cumpărare, contracte de garanţie financiară,
operaţiuni repo, transferuri de portofoliu). Toate operaţiunile enumerate prezintă un nivel ridicat de
inovaţie pentru piaţa locală.
6. Interacţiune în timp real cu sistemele de plăţi de mică şi mare valoare
Importanţa sistemului SaFIR rezidă şi din rolul accstuia în cadrul sistemului electronic de plăţi prin
suportul pe carc îl acordă celorlalte două componente ale sistemului elcctronic de plăţi. Acesta se
concretizează în posibilitatea participanţilor de a constitui garanţii în timp real pentru asigurarea
dccontării poziţiilor nete aferente participării la sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor,
poziţii a căror decontare se realizează în sistemul ReGIS.
Interfeţele între cele trei sisteme permit fluxuri de comunicaţii în timp real prin intermediul cărora
sunt transmise datele aferente garanţiilor constituite de participanţi
7. Eficienţa şi disponibilitatea sistemului
Unul dintre aspectele avute în vedere în evaluarea eficienţei sistemului îl reprezintă performanţele
tehnice pe care acesta le poate susţine. Din acest punct de vedere, sistemul SaFIR dispune de resurse
pentru a deconta 1 500 tranzacţii pe zi, cu posibilitatea extinderii capacităţii de procesare cu încă 50%
În perioadele de vârf ale zilei dc operare, capacitatea de procesare a acestuia poate susţine 40 la sută
din volumul maxim posibil programat. Din punct de vedere al numărului de participanţi în sistem sau al
numărului de emisiuni gestionate, nu există limitări de ordin tehnic.
Pe întreaga perioadă de funcţionare a sistemului, participanţilor le este asigurat accesul în timp real
la toate informaţiile referitoare la emisiuni şi la tranzacţii. Din acest punct dc vedere, timpul dc răspuns
la interogările/instrucţiunile adresate de participanţi este proiectat în medie la două secunde, iar
maximumul nu depăşeşte zece secunde.
Şi în cazul acestui sistem, principiile care stau la baza politicii de comisionare urmăresc
recuperarea costurilor pe care le implică operarea sistemului. Banca Naţională a României, în calitate
de administrator al sistemului, poate aplica reduceri ale comisioanelor pe diferite trepte, în funcţic de
volumul instrucţiunilor procesate şi/sau decontate în SaFIR. De asemenea, se poate aplica o
comisionare stimulativă pentru a încuraja comportamentul disciplinat al participanţilor, cum ar fi
transmiterea instrucţiunilor în anumite intervale orare.
23
Capitolul II - Studiu de caz privind evolutia sistemului ReGIS pe anii 2008, 2009
Sistemul ReGIS asigură decontarea pe bază brută şi în timp real a tuturor plăţilor de mare valoare
sau urgente în lei ale instituţiilor de credit, în nume şi pe cont propriu sau pe contul clienţilor, precum
şi a plăţilor în lei rezultate în mod direct din, sau efectuate în legătură cu, decontarea poziţiilor nete
provenite de la sistemele de compensare a plăţilor şi a fondurilor aferente operaţiunilor cu instrumente
financiare.
Atât in anul 2008 cat si in anul 2009 sistemul ReGIS a continuat să contribuie la buna
funcţionare a pieţelor monetară şi valutară şi să deţină un rol important în implementarea
cu succes a politicii monetare a Băncii Naţionale a României, având în vedere că
operaţiunile de politică monetară ale BNR sunt procesate exclusiv prin acest sistem.
Sistemul ReGIS a funcţionat fără perturbări atat in anul 2008 cat şi în anul 2009,
volumul plăţilor de mare valoare şi al celor urgente decontate prin acesta au continuat să
crească în mod constant, sistemul contribuind la îndeplinirea obiectivului de politică al
Băncii Naţionale a României de promovare a decontării în banii băncii centrale, ca unic
mijloc de plată.
Participarea la sistem
Numărul participanţilor a crescut în 2008, la sfârşitul anului participanţii la sistemul
ReGIS cumulând 42 de instituţii de credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului
şi 5 sisteme auxiliare (SENT, SaFIR, RoClear, VISA Europe şi MasterCard International).
La sfârşitul anului 2009 la sistemul ReGIS participau un numar de 41 de instituţii de
credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi 5 sisteme auxiliare (SENT, SaFIR,
RoClear, VISA Europe şi MasterCard International); numarul participantilor a fost
comparabil cu cel din anul precedent.
Politica de comisionare
Având în vedere obiectivul Băncii Naţionale a României de a oferi mijloace de efectuare
a plăţilor eficiente pentru economie2, precum şi de aliniere a comisioanelor aplicate în mod
similar în celelalte state ale Uniunii Europene, Banca Naţională a României a continuat şi în
anul 2008 politica de reducere a comisioanelor aplicate în sistemul ReGIS. Astfel, la data de
1 august 2008, nivelul comisionului pe tranzacţie a fost redus cu 10 la sută (de la 8,03 lei la
7,23 lei). La data de 1 aprilie 2009, nivelul comisionului pe tranzacţie a fost redus cu 5 la
suta (de la 7,23 lei la 6,87 lei).
Operatiunile ReGIS
În anul 2009, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o scadere a volumului
plăţilor procesate prin ReGIS, atât a celui total anual, cât si a celui mediu zilnic (cu
24
aproximativ 10 la suts comparativ cu anul 2008). În ceea ce priveste valoarea plăţilor, s-a
înregistrat o scadere usoara a valorii totale (cu 0,2 la suta comparativ cu anul 2008) si o
creştere a valorii medii pe tranzactie (cu circa 11 la suta fata de anul 2008). Tabelul 1
prezinta sumarul traficului de plati în cadrul sistemului ReGIS în anul 2009, prin comparatie
cu nivelul traficului înregistrat în anul anterior.
Tabel 1. Evolutia traficului de plati în ReGIS
Volum (nr. tranzactii) Valoare (mil. lei) Valoare medie
pe tranzactie
(mil. lei)Total
Medie
zilnicaTotal
Medie
zilnica
2008 2 804 864 10 999 5 126 374 20 104 1,83
2009 2 521 876 9 929 5 116 057 20 142 2,03
Variatie (±%) -10,1 -9,7 -0,2 +0,2 +11
Volumul plăţilor
decontate în cursul
anului 2008 în sistemul
ReGIS a fost de circa
2,8 milioane tranzacţii,
evoluând de la o medie
zilnică de 9 520
tranzacţii în luna
ianuarie la 13 152
tranzacţii în luna
decembrie. Volumul
maxim al plăţilor
decontate zilnic în
sistemul ReGIS a fost
atins în luna octombrie
2008 (18464
tranzacţii/zi).
Volumul plăţilor
decontate în cursul anului
2009 în sistemul ReGIS a
25
fost de circa 2,5 milioane milioane tranzacţii, evoluând de la o medie zilnică de 9 968
tranzactii în luna
ianuarie la 11 368 tranzacţii în luna decembrie. Volumul maxim al platilor decontate
zilnic în sistemul ReGIS a fost atins în luna decembrie 2009 (16286 tranzacţii/zi).
În tabelul 2.1 este prezentată structura pe tipuri a plăţilor efectuate prin ReGIS în anul
2008. Aceasta reflectă faptul că tranzacţiile de plată efectuate de instituţiile financiare în
nume propriu, dar pe contul clienţilor (cu mesaje SWIFT MT103) sunt preponderente (88,63
la sută din volumul total al tranzacţiilor prin sistem), dar valoarea totală a acestora a fost
relativ scăzută (doar 14,14 la sută din valoarea tuturor tranzacţiilor prin sistem). Totodată,
volumul tranzacţiilor de plată effectuate de instituţiile financiare în nume şi pe cont propriu
(cu mesaje SWIFT MT202) a fost relativ scăzut, dar aceste plăţi au avut o valoare
semnificativă.
Tabel 2.1. Structura plăţilor în sistemul ReGIS în anul 2008
procente
Plăţi MT103 MT202 Transfer direct
Volum total 88,63 9,27 2,10
Valoare totală 14,14 76,90 8,96
În tabelul 2.2. este prezentată structura pe tipuri a plăţilor efectuate prin ReGIS în anul
2008. Aceasta reflectă faptul că tranzacţiile de plată efectuate de instituţiile financiare în
nume propriu, dar pe contul clienţilor (cu mesaje SWIFT MT103) sunt preponderente (87,81
26
la sută din volumul total al tranzacţiilor prin sistem), dar valoarea totală a acestora a fost
relativ scăzută (doar 13,44 la sută din valoarea tuturor tranzacţiilor prin sistem). Totodată,
volumul tranzacţiilor de plată effectuate de instituţiile financiare în nume şi pe cont propriu
(cu mesaje SWIFT MT202) a fost relativ scăzut, dar aceste plăţi au avut o valoare
semnificativă.
Tabel 2.2. Structura plăţilor în sistemul ReGIS în anul 2008
procente
Plăţi MT103 MT202 Transfer direct
Volum total 87,81 9,83 2,35
Valoare totală 13,44 67,58 18,98
În ceea ce priveşte tranzacţiile de plată care implică debitarea/creditarea directă pe
conturile de decontare ale participanţilor la sistem, volumul acestora a fost scăzut. Aceasta
se datorează faptului că tranzacţiile corespund unor operaţiuni cu frecvenţă redusă,
precum încasarea de către Banca Naţională a României a unor comisioane, operaţiuni în
relaţia cu banca centrală, operaţiuni efectuate de BNR în numele participanţilor în cazuri de
urgenţă, când participanţii sunt în imposibilitatea de a se conecta la sistem şi de a efectua
operaţiunile etc.
Din punct de vedere al volumului plăţilor efectuate prin sistemul ReGIS, gradul de
concentrare a pieţei se menţine comparabil cu cel din anul precedent, primele cinci
instituţii de credit deţinând circa 55 la sută din piaţă, respectiv 56 la suta din piata.
Asigurarea unui nivel cât mai ridicat de disponibilitate pentru sistemul ReGIS reprezintă, de
asemenea, un obiectiv major al Băncii Naţionale a României, în contextul importanţei
sistemului ReGIS pentru sistemul financiar-bancar şi pentru economia naţională. În anul
2008, respectiv 2009, disponibilitatea medie a sistemului ReGIS, respectiv măsura în care
participanţii pot utiliza sistemul fără incidente pe durata programului de funcţionare, a atins
nivelul de 99,99 la sută, încadrându-se în toleranţele stabilite de Banca Naţională a
României pentru nivelul de calitate a serviciilor.
În calitatea sa de administrator de sistem, Banca Naţională a României a monitorizat
permanent, şi pe parcursul anuilor 2008, 2009, procesul de decontare şi activitatea
participanţilor în sistemul ReGIS, constatând că aceştia au avut un comportament
corespunzător, respectând regulile şi procedurile sistemului, nefiind necesară aplicarea de
penalizări sau sancţiuni. Nu au fost înregistrate blocaje în sistem datorate lipsei de fonduri
27
în conturile de decontare ale unuia sau mai multor participanţi. Atat in anul 2008, cat si in
2009 s-a constatat un management adecvat şi eficient al lichidităţilor la nivelul
participanţilor, existând un număr relativ mic de instrucţiuni de plată plasate în coada de
aşteptare şi doar pentru un interval scurt de timp.
CONCLUZII
Operaţiunile bancare, perfecţionarea şi diversificarea acestora, reprezintă un domeniu de
pregnantă importanţă în desfăşurarea proceselor economice şi financiare în toate ţările dezvoltate.
Evoluţiile în domeniu, care au fost determinate atât de creşterea considerabilă a dimensiunilor
fluxului de plăţi şi de eforturile organizatorice de a le opera cu maximă eficienţă, dar şi de tehnologiile de
ultimă oră angajate în domeniu, au condus la conturarea unui nou segment în activitatea bancară,
respectiv sistemul electronic de transfer al fondurilor.
Acest domeniu s-a dezvoltat puternic, susţinut fiind de tehnologia modernă, de progresele
informaticii şi ale telecomunicaţiilor, putând fi definit ca un ansamblu al dispozitivelor bazate pe
informatică şi electronică utilizate în operarea tranzacţiilor bancare.
In ţările dezvoltate, ultimii 10-15 ani au reprezentat o etapă de ample transformări în acest domeniu
care au necesitat acţiuni complexe de organizare şi reorganizare a reţelelor de plăţi şi compensare,
echipări tehnologice, funcţie de progresele rapide în domeniu. Acest proces este în plină desfăşurare,
promovat fiind de cerinţele creşterii eficienţei şi siguranţei activităţii bancare.
În sistemul electronic de transfer al fondurilor, se desfăşoară astăzi cea mai mare parte a fluxurilor
monetare din ţările dezvoltate, acest sistem fiind de fapt baza realizării circuitului monedei electronice.
28
BIBLIOGRAFIE
1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel C. – Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti, 2003;
2. Basno Cezar - Sisteme de Plăţi, Compensări şi Decontări, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti,
2003;
3. Dan Vasilache – Plati electronice, Rosetti Educational, 2004.
4. Diaconescu Mariana - Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică Bucureşti, 1999;
5. Violeta Elena Dragoi – Instrumente de plata si circuite de plati. Compensatia, Ed. Cartea
Studenteasca, Bucuresti, 2010.
6. http://www.bnro.ro/
7. http://www.ase.ro
8. http://www.transfond.ro/
29
Top Related