UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE LITERE

ANUL I

SPECIALIZAREA:COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

REDACTARE DE TEXT

STUDII DE CAZ

COORDONATORLECT. UNIV. DR. OLGA BĂLĂNESCU

BUCUREŞTI2006

Materialul este tipărit ca suport de curs pentru studenţii Centrului de Suport Local pentru Învăţământ la Distanţă din Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Acest material nu se comercializează.

2

ANUL I, SEMESTRUL ICOMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICEREDACTARE DE TEXTE – STUDII DE CAZLECT. UNIV. DR. OLGA BĂLĂNESCU

CUPRINS

PARTEA I....................................................................................................8

ÎNCADRAREA LIMBAJULUI COMERCIAL ÎN STRUCTURA STILISTICĂ A LIMBII

ROMÂNE – DIASISTEM..................................................................................8

PARTEA A II-A......................................................................................24

PONDEREA ŞI ORIGINEA NEOLOGISMELOR ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV 24

PARTEA A III-A.......................................................................................61

STRUCTURI COMPOZIŢIONALE DISCURSIVE ÎN FORMA FIXĂ.........61

PARTEA A IV-A.......................................................................................85

RAPORTUL DINTRE STILURILE VORBIRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ MODERNĂ 85

PARTEA A V-A......................................................................................121

TEHNICI ŞI STRATEGII SPECIFICE COMPANIEI Sportshop..................121

3

U N I V E R S I T A T E A DIN B U C U R E Ş T IF A C U L T A T E A DE L I T E R EC E N T R U L L O C A L D E S U P O R T I D Str. Edgar Quinet, nr. 14, Sector 1, Bucureşti, Tel/fax: (021) 314.61.77www.litereidd.ro

4

REDACTARE DE TEXTE

Discursul, în accepţiunea sa lingvistică, reprezintă forma de manifestare concretă a limbii printr-un mesaj, în funcţie de:

cadrul socio-profesional în care are loc actul comunicării

scopul comunicării raportul E/R

Nu ne va mira, de aceea, marea diversitate de varietăţi stilistice pe care o poate cunoaşte un tip de discurs.

Aparent, definirea obiectului de studiu Redactare de texte ar părea un demers facil, înlesnit de chiar numele său: această disciplină ne învaţă cum să redactăm… texte.

De fapt, lucrurile se complică pe măsură ce ne punem următoarele întrebări:

la ce fel de discurs ne vom referi? după ce criterii vom alege un tip de discurs sau altul? din ce perspectivă vom privi discursul respectiv?

Se cuvine aici să menţionăm motivul care a stat la baza zămislirii acestei noi discipline de studiu: nevoia şi dorinţa departamentului nostru, Comunicare şi Relaţii Publice, de a dispune de un instrument de lucru lingvistic.

În urmă anilor de experienţă didactică, dar şi studiind orientările ştiinţifice ale Instituţiilor de învăţământ similare din străinătate (trebuie să amintim aici, cu mândrie, că Facultatea noastră a fost un deschizător de drumuri, fiind cea dintâi de acest gen din ţară), am ajuns la concluzia că sunt câteva tipuri tematice de discurs care suscită interesul departamentului nostru (ca de altfel, al oricărui departament de Comunicare şi Relaţii Publice):

discursul publicitar discursul publicistic discursul politic discursul administrativ

Disciplina de studiu Redactare de texte ne oferă prezentarea principalelor:

structuri compoziţionale tehnici şi strategii discursive

Obiectul de studiu. Introducere.

Motivaţia lucrării

5

caracteristice fiecărei varietăţi stilistice, fiecărui tip de mesaj construit în cadrul unui discurs.

Acestea sunt urmărite în funcţie de: raportul dintre componenta afectivă şi cea

informaţională (componente structurale) funcţiile limbii funcţiile textului dublarea instanţelor comunicative (R poate fi

reprezentat de un R iniţial, direct, către care se îndreaptă la modul concret mesajul, şi un R secundar, indirect, către care E vrea de fapt să îşi direcţioneze mesajul)

Să exemplificăm:Scrisoarea deschisă (corespondenţa deschisă) se adresează

unei anumite persoane, domnului Prim-ministru, de exemplu. E intenţionează, de fapt, să se adreseze prin acest mesaj întregii mulţimi, masei cititorilor, unui R colectiv. Această a două ipostază a Receptorului este R indirect, secundar.

E R i (iniţial)

R s (secundar)

Ri este un pretext comunicativ pentru E. Adresându-i-se lui, E intenţionează, de fapt, să creeze un curent de opinie, o anumită atitudine din partea lui Rs.

Redactarea de text urmăreşte, dincolo de normele lingvistice corecte şi coerente specifice fiecărui tip de discurs, eficientizarea actului verbal în sensul desfăşurării unei comunicări benefice.

Fiecare tip de discurs este caracterizat prin trăsăturile sale individuale dar şi în comparaţie cu celelalte tipuri, ţinând cont de manifestările sale la nivel:

morfologic sintactic lexical transfrastic semantic

Cartea de faţă este inspirat subintitulată Studiu de caz. Am considerat că este nevoie de o aplicare practică a principiilor teoretice prezentate.

Capitolele cărţii reprezintă tot atâtea teme de studiu şi cercetare supuse atenţiei studenţilor departamentului nostru.

6

Fiecare capitol pleacă de la câte un aspect concret al limbii contemporane dintr-un anumit sector socio-profesional, sector compatibil cu specificul departamentului nostru.

Am încercat astfel să găsesc o aplicabilitate imediată şi eficientă a cunoştinţelor teoretice pentru a-l integra cu uşurinţă pe absolventul nostru în viaţa socială.

Cartea de faţă este o dovadă.

Lect. univ. dr. Olga Bălănescu

2 aprilie 2002Bucureşti

7

PARTEA I

ÎNCADRAREA LIMBAJULUI COMERCIAL ÎN STRUCTURA STILISTICĂ A LIMBII ROMÂNE –

DIASISTEM

Maria-Cristina Nicolae

8

CUPRINS

1. Definiţia stilisticii (Ce este stilistica)2. Apanajul stilisticii (Diasistem, limbă, limbaj)3. Limbajul comercial

3.1 Limbajul comercial – definiţie3.2 Raportul cu sistemul limbii3.3 Raportul stil colectiv/stil individual3.4 Trăsăturile caracteristice ale limbajului

comercial3.5 Nivel morfologic

3.5.1 Substantivul3.5.2 Adjectivul3.5.3 Numeralul3.5.4 Verbul3.5.5 Adverbul şi locuţiunile adverbiale predicative

3.6 Nivel lexical3.6.1 Unităţi lexicale3.6.2 Unităţi frazeologice

3.6.2.1 Formate din două elemente3.6.2.2 Formate din trei elemente3.6.2.3 Formate din patru elemente

4. Concluzii

9

1. DEFINIŢIA STILISTICII(CE ESTE STILISTICA)

Paula Diaconescu vorbea despre stilistica funcţională ca fiind interesată de felul în care se utilizează instrumentul lingvistic comun în transmiterea unor informaţii în cele mai diverse sectoare ale activităţii umane. Stilistica funcţională stabileşte specificul, stilul unui anumit limbaj. Ea deplasează cercetarea din planul vorbirii curente, uzuale, în planul vorbirii elaborate, în sensul larg al acestui termen.

Stilistica funcţională nu studiază exclusiv stilurile funcţionale intelectuale (ştiinţific, publicistic, oficial-administrativ), studiază de asemenea stilul artistic în sistemul limbii, alături şi în opoziţie cu celelalte stiluri funcţionale. Ea dezvăluie diversificarea limbii în raport cu scopurile comunicării, cu funcţiile inerente unui anumit enunţ lingvistic.

În viziunea lui Ion Coteanu, stilistica este ştiinţa care studiază frumosul în limbă. Ar trebui să se precizeze conţinutul stilisticii analizând relaţiile datorită cărora structura limbii se concretizează în enunţuri mai mult sau mai puţin expresive şi afective.

Între structura limbii şi enunţurile particulare există unele contradicţii pe care vorbitorii le rezolvă în mod diferit, imprimând exprimării o serie de caracteristici foarte variate, proprii fiecăruia dintre ei.

Ch. Bally constată că stilistica şi-a schimbat radical direcţia de cercetare, către limba „vorbită”, căutând astfel să descopere modul de funcţionare a limbii spre a răspunde la necesităţile comunicării. El cere ca stilul să se concentreze asupra tipurilor expresive, şi îl desparte în mod absolut de stilistică, disciplină destinată, în opinia sa, numai cercetării modului spontan de utilizare a limbii.

Sarcina stilisticii o reprezintă studierea tipurilor expresive care servesc într-o anumită perioadă la redarea mişcării gândirii şi sentimentului vorbitorilor, precum şi studierea efectelor produse spontan prin întrebuinţarea acestor tipuri asupra celor care le aud şi le înţeleg.

Bally a condiţionat stilistica pe psihologie şi a considerat ca fiind decisivă opoziţia dintre spontaneitatea limbajului oral şi caracterul deliberat al utilizării limbii în literatura artistică, atribuind stilului un caracter individual rezultat din prelucrarea conştientă a limbajului natural. Vorbitorul obişnuit face stil fără să ştie, în schimb artistul construieşte stilul în mod susţinut şi

10

conştient. Stilistica are obligaţia de a studia faptele reflectate în vorbirea obişnuită.

Între scriitor şi limbajul natural se interpun normele limbajului artistic din momentul creaţiei sale, şi nici un scriitor nu se poate sustrage de la respectarea acestor reguli.

Şcoala lingvistică de la Praga opune limba literară limbii populare, ajungând astfel la concluzia că stilistica nu este decât studiul modului de concretizare a acestei opoziţii..

Limba literară manifestă o dublă tendinţă – aceea de a se extinde spre a deveni o koine şi în acelaşi timp de a se restrânge spre a deveni un monopol, un semn caracteristic clasei dominante.

Deosebirea de bază dintre limba literară şi cea populară este aceea că limba literară se specializează spre a deveni expresia culturi şi civilizaţiei, în acest mod îşi măreşte şi îşi intelectualizează vocabularul.

11

2. APANAJUL STILISTICII(DIASISTEM, LIMBĂ, LIMBAJ)

Limba reprezintă mijlocul de comunicare lingvistică la un moment dat social-istoric determinat, într-o comunitate lingvistică bine definită. Limba există prin variante, manifestări materiale determinate de doi factori: geografic şi socio-cultural. Primul factor determină apariţia dialectelor şi graiurilor, celălalt antrenează apariţia limbajelor speciale, unele cu arie mai largă (urbane, suburbane, rurale), altele cu caracter mai restrâns la anumite domenii de manifestare umană.

Stratificarea stilistică a limbii se face aşadar în funcţie de mai multe criterii: socio-cultural, statistic, criteriul frecvenţei şi cel al autorităţii. Se impune principiul dihotomic de împărţire a limbii în

stil popular / limbă populară stil literar / limbă literară.

Factorul geografic reprezintă dimensiunea orizontală a limbii, iar cel socio-cultural dimensiunea verticală. Împreună formează un sistem de coordonate în care se încadrează orice limbă.

Pentru ca manifestările concrete ale limbii să se încadreze în acest sistem, trebuie să existe unele elemente comune atât în formele dialectale, cât şi în limbaje. În diversificarea produsă în limbă de cei doi factori acţionează un sistem reglator, numit diasistem.

Diasistemul reprezintă limba comună, sub presiunea căreia tendinţele particulare iau anumite direcţii de evoluţie, esenţa limbii într-un anumit moment al existenţei sale. El se naşte din variantele lingvistice aflate într-o relaţie ierarhică.

Limba comună se deosebeşte de ansamblul de norme literare, acesta fiind impus în mod convenţional, pornindu-se de la ideea că este literar numai modul de utilizare a limbii de către intelectualitatea unui popor. Astfel normele limbii comune nu coincid în întregime cu normele limbii literare.

Limba literară reprezintă forma principală de manifestare a diasistemului. Ea joacă rolul unei limbi comune faţă de variantele ei – limbajul artistic şi limbajele tehnico-ştiinţifice.

Limbajul literar standard este forma curentă a limbii literare, totalitatea elementelor lingvistice culte, care nu sunt diferenţiate în funcţie de regulile impuse de limbajul artistic şi cele tehnico-ştiinţifice. Aici sunt incluse vorbirea şi scrierea cultă nespecializată.

Variantele limbii literare se diferenţiază în funcţie de factorii socio-culturali.

12

Devenind instrumentul de expresie al unei mulţimi diverse şi a unor forme concrete de cultură, limba literară se va diversifica şi-şi va crea mijloacele de expresie cele mai variate.

O variantă stilistică reprezintă un aspect particular al limbii, subordonat altuia care se află pe o treaptă de generalizare mai înaltă. Numărul de variante creşte, pe măsură ce situaţiile se particularizează, ajungând până la stilurile individuale.

Limba populară este limbă comună, cu tendinţe similare celor din limba literară, dar cu deosebiri practice provenind din prelucrarea ei într-un mediu socio-cultural diferit de cel în care se produce prelucrarea limbii literare.

Limba comună ca diasistem

Limbă literară Limbă populară

Limbaj Limbaj Limbaj varianteliterar artistic tehnico-ştiinţificstandard

Numărul de variante stilistice dintr-o limbă este foarte mare, deoarece exprimarea se particularizează mereu.

Limbajul reprezintă un sistem lingvistic mai mult sau mai puţin specializat în redarea conţinutului de idei specifice unei activităţi profesionale, unuia sau mau multor domenii din viaţa social-culturală.

Orice limbaj nu este decât limba căreia i se atribuie o destinaţie specială, în urmă căreia structura ei de ansamblu se simplifică.

Limbajele au fost numite şi stiluri funcţionale sau stiluri ale limbii.

Şcoala de la Praga vede limba ca o formaţie complexă, cu structuri diferenţiate. Limba literară este alcătuită din limbaje speciale sau stiluri funcţionale: stilul tehnic, stilul poetic, stilul familial etc. Limbajul este identificat cu stilul funcţional sau cu stilul limbii.

Diasistemul se concretizează în anumite condiţii într-un limbaj sau altul. Limbajul se manifestă prin mesaje, care reprezintă unitatea stilistică fundamentală.

Academicianul Ion Coteanu stabileşte două aspecte fundamentale ale limbii: aspectul cultivat şi cel popular. În ce

13

priveşte limbajul cultivat, deosebim un limbaj al artei literare şi unul al ştiinţelor, fiecare dintre ele împărţindu-se, în continuare, într-o serie de alte limbaje speciale, folosite pentru comunicarea ideilor în diferite ramuri ale culturii şi ştiinţei. Unele cuvinte au o semnificaţie deosebită în limbajul tehnic, altele, fără să aibă un înţeles aparte, sunt utilizate în special ca termeni savanţi. Din aceste semnificaţii se formează unităţi superioare, propoziţii, fraze specifice diferitelor profesii sau domenii de activitate, păstrând cu necesitate structura gramaticală şi fonetică a limbii.

Distincţia operată la nivelul limbajului cultivat este valabilă, desigur, şi la nivelul limbajului popular, unde întâlnim o limbă a Mioriţei şi diferite utilizări ale limbii în procesul muncii. În vorbirea obişnuită procedeele lingvistice sunt folosite numai pentru exteriorizarea impresiilor, a dorinţelor etc. Limba literaturii artistice este utilizată pentru a crea imagini, pentru a construi o ficţiune.

Diasistem

Limbaj cultivat Limbaj popular

Limbaj Limbaj LimbajLimbaj

artistic non-artistic artistic non-artistic

proză poezie

Limbajele cultivate non-artistice sunt: limbajul standard, familial, de conversaţie oficială, ştiinţific etc. Numărul acestora poate fi foarte mare, cu condiţia ca fiecare să corespundă unei destinaţii clare şi să prezinte un minimum de deosebiri de structură faţă de celelalte.

Este non-artistic limbajul dominat de denotaţii şi în care semnul verbal trimite de regulă direct la referent.

Este artistic limbajul în care semnul verbal se transformă în mod constant în simbol prin valorificarea conotaţiilor.

Punctul de referinţă îl constituie exprimarea zero, adică absenţa oricăror înţelesuri suplimentare dintr-un enunţ.

Limbajul standard reprezintă o serie de fapte şi de reguli lingvistice a căror principală caracteristică a fost considerată apariţia lor la toţi vorbitorii unui idiom în împrejurări obişnuite.

14

3. LIMBAJUL COMERCIAL

După cum am afirmat înainte, variantele lingvistice se află într-o relaţie ierarhică şi formează un diasistem al limbii. Acesta se concretizează în stil literar şi stil neliterar. Stilul literar prezintă cel mai înalt nivel de exprimare artistică şi cuprinde limbajul artistic şi limbajul non-artistic.

Alături de stilul individual, care caracterizează discursul unui vorbitor, există stiluri funcţionale care, ca variante ale limbii, îndeplinesc funcţii de comunicare într-un domeniu de activitate determinat. Ele apar ca modele ce influenţează conştiinţa vorbitorilor care-şi schimbă voit sau involuntar forma mesajului.

Stilurile funcţionale cuprind: stilul administrativ (se foloseşte în relaţiile oficiale de comunicare), stilul tehnico-ştiinţific (se foloseşte în comunicare în domeniile ştiinţei şi tehnicii), stilul beletristic (se foloseşte în exprimare la nivelul esteticului), stilul publicistic (folosit în toate mediile de informare) şi stilul colocvial (se foloseşte în conversaţia uzuală şi se realizează de obicei oral, dar şi scris – notiţe, jurnal, urări etc.).

În cadrul stilurilor funcţionale ale limbii literare, limbajul comercial are cea mai strânsă legătură cu viaţa socială. Limbajul comercial aparţine limbajului literar sau cultivat, se încadrează în varianta cultă şi solemnă a limbii, aparţine stilului administrativ.

Stilul administrativ se împarte astfel: propriu-zis; juridic; comercial; diplomatic

Stilul administrativ prezintă o aplicabilitate foarte bine definită într-un perimetru socio-profesional distinct. Este propriu comunicării în relaţiile economice, juridice, diplomatice, şi în domeniul administraţiei de stat.

Stilul administrativ se concretizează textual în acte diplomatice, particulare sau cu destinaţie administrativă, documente oficiale, referitoare la viaţa socio-economică.

Are funcţii de: documentare (procesul verbal, raportul, referatul,

ordinul circular, procura); informare (declaraţia, anunţul, cererea, scrisoarea

comercială, invitaţia, telegrama); evidenţă a muncii (tabelul nominal, inventarul, orarul,

fişa de pontare, formularele tip: diploma, adeverinţa, factura fiscală);

15

reglementare în temei legal; normare a activităţii.

Procedeul lingvistic de bază este reprezentat de clişeu, de formular.

Textul este performativ, formulează un act de limbaj care poate fi o afirmaţie, o negaţie, o confirmare, un ordin, o interdicţie. Emiţătorul textului se depersonalizează, iar receptorul este mereu direcţionat în sensul dorit de emiţător.

Stilul administrativ răspunde unor necesităţi de ordin practic, este cel mai omogen dintre toate.

Prezintă o serie de variante interne: conservatoare (caracter impersonal, sobru, obiectiv); mediu conservatoare (scrisorile comerciale); orală (activitatea juridică).

La nivel formal stilul administrativ respectă strict formele literare, corectitudinea fonetică, lexicală, grafică, ortografică şi gramaticală, lipseşte componenta expresivă, nu permite decât o singură interpretare, are o terminologie specifică.

La nivelul producerii propriu-zise observăm frecvenţa substantivelor provenite din infinitive lungi (în vederea calificării, perfecţionării etc.), folosirea infinitivului şi a viitorului cu valoare de imperativ (a se vedea, va duce la îndeplinire etc.), folosirea reflexivului impersonal (se convoacă), preferinţa pentru anumite adverbe, prepoziţii, locuţiuni (în vederea, cu privire la, pe baza, de regulă etc.).

3.1 Limbajul comercial reprezintă varianta non-artistică a stilului administrativ. Ca parte a acestuia, limbajul comercial cuprinde următoarele:

corespondenţa comercialăo obiectivăo subiectivă

literatura de specialitate textele de popularizare

Tipurile de discurs se individualizează în funcţie de natura limbajului şi a elementelor esenţial necesare pentru existenţa mesajului, şi anume emiţătorul, receptorul, referentul, codul, canalul, cât şi de dimensiunea textului.

Emiţătorul – Trăsătura care îi individualizează pe E şi R este formalitatea, respectiv informalitatea. Caracterul formal determină prezenţa componentei oficiale, a autorităţii legal susţinute şi respectate.

16

Dacă emiţătorul este o persoană juridică se presupune o anumită structură a textului. În mod obligatoriu acesta trebuie să conţină:

I. identificarea E (antet);II. identificarea R (titlul);III. dovedirea legalităţii demersului emitent

(nr. de înregistrare);Acestor trei segmente de identificare a locutorilor le urmează

discursul propriu-zis, care trebuie să se subordoneze dezvoltării unei singure idei.

Faptul că există un singur referent determină denumirea diferită a acestor texte. Fiecare text poartă numele referentului.

Emiţătorul construieşte mesajul în virtutea unui temei legal. Tonul mesajului este mai mult sau mai puţin neutru, în funcţie de natura textului şi de receptor.

Emiţătorul poate fi şi o persoană non-oficială eliminarea din structura textuală a celor 3 segmente. Indiferent de calitatea oficială sau non-oficială a emiţătorului, textul trebuie să conţină elementul final al textului – semnătura şi ştampila.

Textele administrative sunt singurele care conţin acest element.

Receptorul – este neidentificat în textele de specialitate şi precis nominalizat în corespondenţa comercială, unde componenta afectivă este mai puternică.Poate fi învestit cu autoritate, astfel la nivel textual se

menţionează identificarea lui (segmentul ÎI).Poate fi non-oficial, ceea ce presupune adresarea politicoasă

(„Domnului…”).Caracterul oficial sau non-oficial al receptorului determină

registrul adresării. Când receptorul este persoană oficială predomină componenta informativă şi tonul deferent; se poate apela la afectivitate când R nu e oficial.

3.2 Raportul cu sistemul limbiiLimbajul comercial nu depăşeşte sistemul limbii naţionale.

Corespondenţa cu partenerii externi presupune unele expresii, formule, prescurtări consacrate pe plan mondial, în comerţul internaţional.

Împrumuturile lexicale neadaptate fonetic provin mai ales din engleză, ceea ce arată apropierea limbajului comercial de stilul ştiinţific.

Limbajul comercial se dezvoltă în cadrul limbajului scris, are întotdeauna un destinatar. Prezenţa acestuia îi impune emiţătorului

17

organizarea specifică a enunţului lingvistic la nivel sintactic şi lexico-semantic.

Este un limbaj eterogen, deoarece prezintă mai multe variante (corespondenţa comercială subiectivă, textele de popularizare).

3.3 Raportul stil colectiv / stil individualLimbajul comercial este închis construirii stilurilor

individuale, fiind refractar funcţiei emotivo-expresive a limbii.Corespondenţa comercială obiectivă şi literatura de

specialitate prezintă o tendinţă de reducere la zero a derivatelor de la norma stilistică.

În cadrul corespondenţei comerciale subiective şi textelor de popularizare, mesajul lingvistic este mai tolerant cu funcţia expresivă a limbii.

Ponderea ridicată a componentei informaţionale în defavoarea celei afective determină absenţa stilurilor, caracteristică asemănătoare stilului ştiinţific.

3.4 Trăsăturile caracteristice ale limbajului comercial

În determinarea trăsăturilor limbajului comercial se poate folosi ca punct de referinţă limbajul beletristic, cu rol de grad zero al limbajului. Astfel, trăsăturile celor două limbaje se construiesc în opoziţie:

Limbajul comercial Limbajul beletristic

densitate informaţională densitate afectivă

sinonimie infinită(pentru fiecare frază să existe

alte fraze echivalente)

sinonimie absentă

traductibil greu traductibil

omonimie absentă omonimie infinită

precizie ambiguitate

general individual

greu accesibil

universal particular

18

(adresat mai multor receptori are aceeaşi interpretare pentru toţi)

(semnificaţie diferită de la un individ la altul)

obligatoriu(urmăreşte să determine un

anumit comportament din partea receptorului)

neobligatoriu

oficial(conceput în litera legii, are

caracter oficial, de act juridic, poate fi folosit ca probă în

instanţă)

neoficial

3.5 Nivel morfologic

3.5.1. SubstantivulPredomină substantivele verbale, substantivele proprii

(adresele emiţătorului şi receptorului, semnătura, ştampila). Se observă trecerea unor substantive comune în rândul celor proprii (figură de stil numită antonomază) prin articularea cu majusculă (Lege, Decret, Circulară etc.). De asemenea şi prezenţa substantivelor în vocativ, fără desinenţă specifică, cu formă de nominativ, precedat de adjectiv („stimate domn”).

3.5.2 AdjectivulPutem observa antepunerea adjectivului („stimate domn”),

intercalarea adjectivului pronominal posesiv între substantiv şi adjectivul propriu-zis („sincerele noastre mulţumiri”), precum şi folosirea unor adjective abstracte, devenite specifice limbajului comercial („suma corespunzătoare”, „autoritate competentă”, „modul stabilit”).

3.5.3 NumeralulNumeralul care predomină este cel cardinal propriu-zis, care

conferă exactitate şi sobrietate. Frecvenţa maximă o are în corespondenţa comercială obiectivă, cu texte sub formă de tabele.

3.5.4 VerbulModurile verbale cele mai des întâlnite în limbajul comercial

sunt condiţionalul optativ şi conjunctivul, indicativul prezent cu valoare optativă („dorim să”, „intenţionăm să”), indicativul viitor cu valoare imperativă („personalul va asigura…”). Observăm şi înlocuirea verbelor pasive cu construcţii reflexiv pasive sau cu substantive verbale („s-au predat”, „s-a încheiat”, „sancţionarea”,

19

„nerepararea”), gerunziul căruia îi poate corespunde o subordonată atributivă, cauzală sau propoziţie principală („formulează… rugându-vă”), indicativul viitor cu valoare de prezent sau cu valoarea unui condiţional („dacă veţi fi amabil să…”), construcţii verbale prepoziţionale pentru verbe volitive („ne gândim la o colaborare”, „pentru… dorim să”), conjunctivul cu valoare imperativă („să nu schimbe domiciliul”).

3.5.5 Adverbul şi locuţiunile adverbiale predicativeSe întâlnesc mai ales în corespondenţa comercială subiectivă

(„poate”, „desigur”, „sigur”, „în ultimă instanţă”, „în bună măsură” etc.).

3.6 Nivel lexical

Întâlnim numeroase unităţi lexicale şi frazeologice specifice limbajului comercial.

3.6.1 Unităţi lexicale – care exprimă realităţile sociale concrete, specifice.Întâlnim termeni specifici, care determină o terminologie

specifică, un ansamblu lexical unitar în care se reflectă procedee de muncă, asocieri semantice instructive, metafore.

Vocabularul e structurat în trei categorii de cuvinte:3.6.1.1. Vocabular cu termeni obligatorii pentru

orice variantă a limbii, cuvinte cu cea mai mare frecvenţă, sfera general-activă, lexic fundamental.

3.6.1.2 Vocabular caracteristic nivelului mediu de cultură – limba literară curentă (din care este exclus limbajul poetic).

3.6.1.3 Vocabular specific ştiinţelor tehnicii, distinct faţă de primele două.

Cercetările au demonstrat că unităţile lexicale adaptate fonetic, adică neologismele, provin astfel: 52,2% din franceză (din care 12,5% de origine latină au ajuns în limba noastră prin filieră franceză), 35% din germană, italiană, engleză, spaniolă şi rusă.

Dintre unităţile lexicale neadaptate fonetic predomină cele engleze.

3.6.2 Unităţile frazeologice – pot fi de trei tipuri:3.6.2.1 Formate din două elemente:

3.6.2.1.1 substantiv la singular + adjectiv („act autentic”, „clauză penală”, „echilibru

20

bugetar”, „mesaj publicitar”, „persoană juridică” etc.);

3.6.2.1.2 substantiv în nominativ + substantiv în genitiv („anularea contractului”, „arie a pieţei”, „axioma preferinţei”, „diviziunea muncii”, „locaţia gestiunii”, „strategia costurilor” etc.)

3.6.2.2 Formate din trei elemente:3.6.2.2.1 substantiv + prepoziţie + substantiv în

acuzativ („acte de administraţie”, „bancă de emisiune”, „contract de asociere”, „fond de asigurare”, „ordin de plată”, „prestări de servicii”, „uz de fals” etc.);

3.6.2.2.2 substantiv + şi + substantiv („cerere şi ofertă”, „bunuri şi servicii” etc.)

3.6.2.3 Formate din patru elemente:substantiv + prepoziţie + substantiv + adjectiv („asimilare de produse noi”, „cantitate de bani lichizi”, „scrisoare de credit comercială”, „stoc de producţie” etc.)

21

4. CONCLUZII

Stilistica reprezintă ştiinţa care studiază frumosul în limbă, după cum afirmă Ion Coteanu, studiază faptele reflectate în vorbirea obişnuită. Ch. Bally consideră stilistica destinată numai cercetării modului spontan de utilizare a limbii.

Stratificarea stilistică a limbii se face în funcţie de anumite criterii: socio-cultural, statistic, al frecvenţei şi al autorităţii, criterii care împart limba în limbă populară şi limbă literară.

Diasistemul reprezintă limba comună, acţionează ca un sistem reglator al limbii. Diasistemul este alcătuit din limbajul cultivat şi limbajul popular, ambele având la rândul lor variante artistice şi non-artistice.

Limbajul comercial, ca variantă non-artistică a stilului administrativ, se încadrează în limbajul cultivat ca parte a diasistemului limbii. Fiind un limbaj non-artistic, predomină componenta informaţională, este dominat de denotaţii, iar semnul verbal trimite direct la referent, acesta determinând denumirea diferită a textelor comerciale.

Textele aparţinând limbajului comercial se individualizează în funcţie de natura limbajului, emiţător, receptor, referent, cod, canal şi dimensiunea textului. Caracterul oficial sau non-oficial al emiţătorului şi al receptorului determină registrul adresării, preponderenţa componentei oficiale sau afective, prezenţa autorităţii legal susţinute şi respectate.

Prin ponderea ridicată a componentei informaţionale în defavoarea celei afective este determinată absenţa stilurilor, caracteristică ce apropie limbajul comercial de stilul ştiinţific. Acest fapt este susţinut şi se provenienţa din limba engleză a celor mai multe împrumuturi lexicale neadaptate fonetic.

Limbajul comercial prezintă cea mai strânsă legătură cu viaţa socială, în comparaţie cu celelalte stiluri funcţionale. Ca variantă a limbajului administrativ, este folosit ca mijloc de comunicare în relaţiile economice, juridice, diplomatice şi în administraţia de stat.

22

Bibliografie:

Coteanu, Ion – Stilistica funcţională a limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 1973

Coteanu, Ion – Elemente de lingvistică structurală, cap. Structura stilistică a limbii

Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare moderne

Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2000

Ionescu, CristinaCerkez, Matei

– Gramatică şi stilistică, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 1997

23

PARTEA A II-A

PONDEREA ŞI ORIGINEA NEOLOGISMELOR ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV

Lorena Macoveanu

24

CUPRINS

1. Stilul administrativ- scurtă prezentare2. Termenul „neologism”. Neologismele în limba

română.3. Neologismele în limbajul administrativ:

– pondere;– origine scurt istoric al fiecăreia;– etimologia multiplă.

4. Concluzii:– cuvintele cel mai des apărute ;– preponderenţa originii franceze a neologismelor.

Bibliografie

25

1. STILUL ADMINISTRATIV

Stilul administrativ ( oficial) , utilizat în documente oficiale, în formele de comunicare ce se referă la activitatea unor instituţii sau la relaţii administrative, politice şi juridice, se diferenţiază de celelalte stiluri funcţionale prin anumite Particularităţi de limbaj.

Clişeul sau formularul este procedeul lingvistic de bază. Textul administrativ este performativ adică formulează un act de limbaj care poate fi o afirmaţie, o negaţie, o confirmare, un ordin, o interdicţie, etc. Emiţătorul textului se depersonalizează, iar receptorul este mereu direcţionat în sensul dorit de emiţător (în special în corespondenţa comercială subiectivă).

Textele administrative răspund unor necesităţi de ordin practic. Ele îndeplinesc mai multe funcţii:

– de documentare (proces verbal, raport, referat, procură, etc)– de informare (declaraţia, anunţul, cererea, scrisoarea comercială, invitaţia, telegrama, etc);– de evidenţă a muncii ( tabelul nominal, inventarul, formularele tip: diploma, adeverinţa, factura fiscală, etc);– de reglementare în temei legal;– de normare a activităţii.

Vocabularul are un caracter relativ stabil, dat de specificitatea comunicării prin textul juridic şi administrativ. Termenii neologici sunt specializaţi: „firma”, „organizare”, „director”, „catalog”, „formular”, „contract”, „decizie”, etc. sau provin din stilul ştiinţific: „credit”, „autoritate”, „marketing”, etc.

26

2.TERMENUL „NEOLOGISM”. NEOLOGISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ.

Termenul „neologism” provenit din limba greacă ( néos = nou şi logos = cuvânt) are două accepţiuni: cea etimologică, prin care se desemnează orice cuvânt nou apărut într-o limbă indiferent dacă aceasta este împrumutat sau a fost creat în interiorul limbii respective, şi cea lingvistică, denumind orice cuvânt împrumutat dintr-o altă limbă. La noi, această ultimă semnificaţie ce se acordă neologismului este singura utilizată.

În prezent, fondul lexical neologic al limbii române este foarte bogat şi foarte variat. În lucrarea „Sinteze de limba română”(1981) a lui Theodor Hristea, găsim informaţia potrivit căreia limba română conţine circa 40.000 de neologisme, fără a se ţine seama de termenii ştiinţifici de strictă specialitate.

27

3. NEOLOGISMELE ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV

Studiul de faţă, realizat pe baza a douăzeci de texte aparţinând limbajului administrativ a evidenţiat următoarele rezultate: în medie, neologismele au o pondere de 45,7%

Ele ating cel mai scăzut procent ( 32,14%) într-o scrisoare de ofertă şi cel mai ridicat procent (80%) într-o scrisoare de prospectare.

Comparând aceste cifre cu cele obţinute pe baza unor texte din stilul publicistic, observăm că în limbajul administrativ neologismele au o pondere superioară: 45,7 faţă de 24,97.

În ceea ce priveşte originea neologismelor, clasamentul este următorul: majoritatea covârşitoare este deţinută de cuvintele împrumutate din limba franceză (79,58%), urmate de cuvinte din limba latină (8,42%), din limba italiană (5,65%), din limba germană (3,7%) şi din limba engleză (1,96%).

Aşa cum reiese şi din acest clasament, limba franceză a exercitat cea mai puternică dintre influenţele moderne asupra limbii române. Încă din secolul al XIX-lea, vocabularul nostru s-a îmbogăţit cu câteva mii de cuvinte, care au pătruns în toate domeniile. Termenii noştri administrativi, ca şi cei juridici, politico-sociali,economici, medicali, filosofici, ştiinţifici sunt în majoritatea lor „de origine franceză ori au adeseori o etimologie multiplă (inclusiv franţuzească)” (Theodor Hristea – sinteze de limba română). Influenţa limbii lui Molière s-a făcut atât de puternic simţită, încât s-a ajuns la afirmaţii exagerate : D. Marcea susţinea că aproape 40% din lexicul românesc modern este de origine franceză. În cele douăzeci de texte, cuvintele împrumutate din limba franceză au întotdeauna ponderea cea mai mare, comparativ cu celelalte neologisme. Într-unul dintre textele obiective (o declaraţie), cuvintele de origine franceză ating chiar un procent de 100%, neexistând alt fel de neologisme. La cealaltă extremă găsim procentul de 66,6% aceasta este ponderea cea mai mică întâlnită în textele studiate (într-o adeverinţă).

Influenţa latinei savante asupra limbii române începe să se facă simţită începând cu secolul al XVII-lea, prin activitatea cronicarilor ulterior, reprezentanţii Şcolii Ardelene au îmbogăţit vocabularul românesc cu numeroşi termeni luaţi direct din latină, pe cale livrescă. În textele de faţă cuvintele împrumutate din latină au cea mai mare pondere într-o cerere (30%) şi cea mai mică pondere (2.63%) într-o scrisoare de vânzare.

28

Limba italiană ne-a furnizat neologisme încă din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, dar cele mai importante sunt acelea pe care le-am preluat în secolul al XIX-lea prin intermediul unor cărturari interesaţi de limba şi cultura italiană. : I.H. Rădulescu, N. Filimon, Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu sau Gheorghe Asachi.

Cea mai mare pondere a cuvintelor împrumutate din limba italiană există dintr-o scrisoare de vânzare ( 14,28%) iar cea mai mică (2,38) într-un text obiectiv (dare de seamă).

Deşi în limba română au apărut o mulţime de anglicisme în ultimii ani, această realitate nu este reflectată şi în limbajul administrativ, unde ele deţin o pondere scăzută : 7,69% este procentul cel mai înalt al cuvintelor englezeşti, atins într-o scrisoare de expediţie şi 2,63 de procentul cel mai mic într-o scrisoare de prospectare.

În mass-media împrumuturile englezeşti au pătruns mai mult decât în domeniul administrativ.

Termenii de origine germană, deşi specifici limbajului tehnic, sunt mai bine reprezentaţi în limbajul administrativ decât termenii englezeşti. Ei ating un maximum de 11,17% într-un text obiectiv (adeverinţa) şi un maximum de 2,86% într-o scrisoare de intenţie.

Iată cum stau lucrurile în ceea ce priveşte numărul de apariţie:neologismele franţuzeşti apar în toate cele douăzeci de texte, cele italieneşti în 15 texte ca şi cele latineşti, cele germane în 13 texte, iar cele englezeşti în 9 texte.

Cazurile de etimologie multiplă sunt frecvente în limba română, fapt explicabil aceea că, la constituirea limbii române au contribuit foarte multe limbi: latina savantă, neogreaca, germana, italiana şi în special franceza. În textele studiate există câteva cazuri de etimologie multiplă: cuvântul „club” provenit din „club” existent deopotrivă şi în limbile franceză şi engleză sau cuvântul „doctor”, provenit din latinescul „doctor” şi din cuvântul german „doktor”. Şi cuvântul „student” apare în DEX cu etimologie multiplă ( italiană, germană, latina), în timp ce în „ Dicţionarul uzual de neologisme” i se recunoaşte doar originea germană.

Tabelul următor ilustrează ponderea neologismelor comparativ în textele obiective şi în cele subiective.

Texte obiective Texte subiectivePonderea medie a neologismelor

45,06% 45,98%

Origine franceză 79,89% 79,45%Origine germană 3,11% 4,05%Origine latină 14,98% 5,61%Origine engleză – 2,8%Origine italiană 1,99% 7,22%

29

Este interesant de observat că în textele obiective nu apare nici un cuvânt de origine engleză. De asemenea, se poate vedea ce fluctuaţii mari prezintă cuvintele italieneşti şi latineşti în cele două tipuri de texte.

30

4. CONCLUZII

Cuvintele cu cele mai dese apariţii sunt: „director”, „transport”, „anexa”, „ataşa”, „angaja”, „organiza”, „data”, „invita” (origine franceză), „firma”, „contract”, „student”, (origine germană), „stimat” şi „omagii” (origine italiană), „propune”, „onora” (origine latină), „discount”, „marketing” (origine engleză). Desigur, există şi altele dare apar în mai mult de un text, pentru că aceasta este o caracteristică a limbajului administrativ: vocabularul său relativ stabil.

Se poate observa de asemenea că, în timp ce termenii pătrunşi în vocabular încă din secolele al XIX-lea şi al XX-lea au fost asimilaţi, ortografiindu-se potrivit normelor limbii române, termeni englezeşti ca „marketing” sau „look”, pătrunşi de curând, îşi păstrează scrierea din limba de provenienţă.

Termenii franţuzeşti deţin supremaţia în limbajul administrativ, la fel ca în toate celelalte domenii, iar acest fapt nu dă semne de schimbare în viitorul apropiat.

31

STUDIU DE CAZ

Textele folosite aparţin în special corespondenţei comerciale, deoarece prezintă o varietate mai mare decât celelalte scrieri administrative.

Oferta

S.C. Nufărul S.A.Str. Morilor 25-27 SUCEAVATel./Fax. 047.311.312 Nr. înregistrare…

Către Salonul de Înfrumuseţare „Afro”Doamnei Directoare

Potrivit răspunsului dumneavoastră afirmativ, vă trimitem

alăturat lista cu servicii solicitate expres de dumneavoastră, împreună cu preţurile aferente:

• prosop mic – spălat, călcat – 10.000 lei/buc.• prosop mare – spălat, călcat – 12.000 lei/buc.• halat – spălat, călcat – 15.000 lei/buc.• cearşaf – spălat, călcat – 16.000 lei/buc.

Oferim discount după cum urmează:• 20 prosoape mici – 7.000 lei/buc.• 20 prosoape mari – 10.000 lei/buc.• 10 halate – 12.000 lei/buc.• 20 cearşafuri – 13.000 lei/buc.

Transportul nu este inclus în preţul menţionat.

Pentru onorarea transportului la/de la sediul dumneavoastră, veţi achita încă 25.000 pe o factură separată cu menţiunea „transport”.

Vă trimitem alăturat, şi nota de comandă, pe care, în cazul în care veţi fi de acord cu termenii stipulaţi, o veţi putea trimite prin fax, având amprenta ştampilei dumneavoastră.

Vă urăm o zi bună în continuare.Cu respect.Director

1. salon ‹ fr. salon

32

2. director ‹ fr. directeur3. afirmativ ‹ fr. affirmatif4. lista ‹ fr. liste5. serviciu ‹ fr. service6. solicita ‹ fr. solliciter7. expres ‹ fr. exprès8. transport ‹ fr. transport9. menţionat ‹ fr. mentionné10. achita ‹ fr. acquitter11. factura ‹ fr. facture12. nota ‹ fr. note13. acord ‹ fr. accord14. stipula ‹ fr. stipuler15. fax (facsimil) ‹ fr. fac-similé16. amprentă ‹ fr. emprente17. respect ‹ fr. respect18. tip ‹ fr. type19. aferent ‹ fr. afférent 20. discount ‹ engl. discount 21. include ‹ lat. includere22. onorare ‹ lat. onorare23. sediu ‹ it. sedio

33

Nota de comandă

DORA FASHIONAdresa……….. Nr. Înreg………

Către Teatrul Naţional de StatDoamnei Directoare

Pentru a veni în sprijinul hotărârii dumneavoastră, anexăm prezenta notă de comandă la scrisoarea de ofertă făcută.

Este nevoie doar să completaţi formularul de mai jos, nota de comandă funcţionând cu valoare juridică legală cu comanda din momentul semnării şi ştampilării ei de către dumneavoastră.

Societatea ................... cod fiscal ................ nr. înreg. R.C. ................. cu sediul în ................... tel./fax .................... reprezentată legal prin dl./dna ................în calitate de ........................ Legitimat cu B.I. seria ................... nr. .............. eliberat la data de ...........................

Solicita

de la firma ............... cu sediul în ..................... pein prezenta notă de comandă, următoarele produse:

Nr. curent Produs Cantitatea

DirectorAmprenta ştampileiSemnătura

1. teatru < fr. théâtre2. naţional < fr. national3. director < fr. directeur4. anexa < fr. annexeur5. notă < fr. note6. ofertă < fr. offerte7. prezent < fr. présente8. completa < fr. compléter9. formular < fr. formulaire10. comandă < fr. commande11. funcţiona < fr. functionner

34

12. valoare < fr. valeur13. juridic < fr. juridique14. legal < fr. legal15. societate < fr. societé16. cod < fr. code17. fiscal < fr. fiscale18. reprezentant < fr. représentant19. calitate < fr. qualité20. legitimat < fr, legitimé21. solicita < fr. solliciter22. amprenta < fr. empreinte23. cantitate < fr. cantité24. curent < fr. courant25. moment < fr. moment26. facsimil < fr. fac-similé27. telefon < fr. téléphone28. sediu < fr. sedio29. elibera < lat. eliberare30. firma < ger. firma31. stat < lat. status

35

Scrisoare de expediţie

Restaurantul AL-HOB................................ Nr. înreg. ............

Stimate domnule director Radu Fronescu

Potrivit contractului semnat la data de 26.07.2000 primiţi astăzi produsele alimentare solicitate necesare cocktail-ului organizat de dumneavoastră.

La ora 1000 vor sosi şi cei 5 ospătari de care aveţi nevoie. Toate accesoriile sunt în transportul de faţă. Domnul Ene Dumitru va coordona pregătirile.

Cu stima,1. director < fr. directeur2. alimentar < fr. alimentaiŕé3. solicitat < fr. solicité4. necesar < fr. nécessaire5. organizat < fr. organisé6. accesorii < fr. accesoire7. transport < fr. transport8. coordona < fr. coordonner9. data < fr. date10. contract < germ Kontrakt11. cocktail < engl. cocktail12. stimat < it. stimare13. stimă < it. stimare

36

Scrisori de vânzare

Fabrica de Lacuri şivopsele Al-Sams................................. Nr. înreg. 251 ......

Distinsă doamnă directoare,

Noi putem COLORA totul!Credem că şi internatul pe care cu prestigiu îl supervizaţi are

nevoie de CULOARE.Când vă veţi gândi să decoraţi ori să zugrăviţi interioarele,

apelaţi la produsele noastre care deţin la ora actuală, 25% din piaţa românească de desfacere.

Comenzile primite până la data de 15.02.2000 beneficiază de un discount substanţial. De ce n-aţi beneficia şi dumneavoastră?

Tot ce aveţi de făcut este să analizaţi broşura alăturată şi să ne trimiteţi în scris alegerea dumneavoastră.

Profitaţi de oferta promoţională.Cu stimă,Director

1. director < fr. directeur2. superviza < fr. superviser3. decora < fr. décorer4. apela < fr. appeler5. actual < fr. actuel6. beneficia < fr. bénéficiér7. substanţial < fr. substantiel8. analiză < fr. analyser9. broşură < fr. brochuŕe10. profita < fr. profiter11. promoţional < fr. promotion12. oferta < fr. offerte13. stimă < it. stimare14. piaţa < it. piazza15. discount < engl. discount16. prestigiu < lat. praestigium

37

Scrisori de prospectare

S.C. ELECTROLUX-BENE.................................. Nr. înreg. ............

Stimate client,

Cu siguranţă ai nevoie de aşa ceva care să-ţi îmbunătăţească viaţa şi să-ţi creeze tot confortul necesar!

Îţi venim în ajutor trimiţându-ţi catalogul alăturat cu produsele firmei noastre: ventilatoare, aspiratoare, maşini de spălat şi jucării electronice. Preţurile sunt competitive şi oferim:

DISCOUNTCondiţiile în care poţi deveni posesorul unui asemenea

APARAT GROZAV sunt descrise în catalog. Menţionează, de asemenea, ce fel de aparat te interesează şi de ce. Reţine:

Avem STOC LIMITAT!TERMEN LIMITĂ: 30.04.2000

Sperăm să-ţi fie de folos!Director Departament Marketing

1. client < fr. cliént2. confort < fr. confort3. necesar < fr. nécessaire4. catalog < fr. catalogue5. firmă < germ. firma6. ventilator < fr. ventilateur7. aspirator < fr. aspirateur8. electronic < fr. electronique9. competitiv < fr. compétity10. condiţie < fr. condition11. posesor < fr. possesseur12. menţiona < fr. mentionner13. stoc < fr.,engl. stoc14. limitat < fr. limité15. director < fr. directeur16. departament < fr. départament17. crea < fr. creér18. stimat < it. stimare19. oferi < it. offrire20. aparat < germ. aparat21. discount < engl. discount22. marketing < engl. Marketing

38

S.C. Flora `95.......................... Nr. înreg. .............

Stimate client,

Faptul că locuieşti “La şosea” ne aproprie unul de altul.Firma noastră se ocupă de 5 ani de achiziţionarea, selectarea,

creşterea şi comercializarea unui sortiment bogat de: plante de decor pomi fructiferi arbuşti legume flori exotice

fiind principalul furnizor în vederea decorării, printre altele, a: parcului EXPO-FLORA (Herăstrău) restaurantul “SAHARA” hotelului NORD

Suntem siguri că ai de gând să îţi aranjezi o grădină de vis, de cum de instalează primăvara. Dar ...

De ce n-ai alegeNOI SORTIMENTE

pentru unNOU LOOK?

Îţi punem la dispoziţie catalogul nostru spre a-ţi alege ceea ce te interesează. Nu trebuie decât să completezi formularul alăturat şi în termen de 7 zile de la data expedierii vei primi la DOMICILIUL tău comanda solicitată.

Vei plăti, desigur, în momentul livrării comenzii.TRANSPORT GRATUIT!

Vezi ce afacere bună?Director vânzări

1.client < fr. client2. achiziţie < fr. acquisition3. comercializare < fr. de la “commercial”4. decor < fr. décor5. arbust < fr. arbreste6. exotic < fr. exotique7. principal < fr. principal8. furnizor < fr. fournisseur9. decorare < fr. décoration10. restaurant < fr. restaurant11. hotel < fr. hôtel12. instala < fr. installer13. catalog < fr. cataloque

39

14. formular < fr. formulaire15. completa < fr. compléter16. expediere < fr. de la “expédiér”17. domiciliu < fr. domicile18. solicitat < fr. sollicité19. livrare < fr. de la “livrer”20. transport < fr. transport21. interesa < fr. intéresser22. afacere < fr. affair23. parc < fr. parc24. firmă < germ. firma25. selectare < germ. selektieren26. sortiment < germ. sortiment27. stimat < it. stimare28. look < engl. look

S.C. Corola S.R.L.Nr. înreg. ...........

Domnului director ...al S.C. Penteleu S.R.L. Buzău

Mă adresez dumneavoastră în calitate de şef Serviciu Marketing al firmei COROLA S.R.L., specializată în producerea de echipament şi material sportiv.

Ţinând cont că magazinul dumneavoastră este situat într-o frumoasă zonă montană cu flux de vizitatori în sezonul turistic, vă propunem spre selecţie gama noastră de produse şi materiale sportive din colecţia de vară, în speranţa că vom încheia un contract de colaborare.

Pliantul alăturat vă va oferi tipurile de produse şi preţurile aferente.

Este bine să ştiţi că aprovizionăm de 2 ani numeroase magazine sportive din judeţele Braşov şi Covasna în condiţii avantajoase de ambele părţi.

Contactaţi-ne spre bine dumneavoastră!

Şef serviciu Marketing

1. director < fr. directéur2. societate < fr. societé3. adresa < fr. adresser4. calitate < fr. qualité5. serviciu < fr. service

40

6. specializa < fr. spécialiser7. echipament < fr. équipement8. material < fr. matériel9. sportiv < fr. sportif10. magazin < fr. magasin11. situat < fr. situé12. zona < fr. zone13. aflux < fr. aflux14. vizitator < din fr. visiter15. sezon < fr. saison16. turistic < fr. turistique17. selecţie < fr. sélection18. gama < fr. gamme19. colecţie < fr. collection20. colaborare < fr. collaboration21. pliant < fr. pliant22. aferent < fr. afférent23. aproviziona < fr. approvisionner24. avantajos < de la “avantage”25. ambele < prefix ambi26. contacta < fr. contacter27. tip < fr. type28. corola < fr. corolle29. limitat < de la “limiter”30. şef < fr. chef31. firma < germ. Firma32. montan < lat. montantts33. propune < lat. proponere34. contract < germ. Kontrakt35. beneficiu < lat. beneficium36. speranţa < it. speranza37. marketing < engl. marketing38. comercial < fr. comerciale

41

Scrisoare de menţinere

AUTOSERVICE “CARO:............................ Nr. de înreg. 1251/23.12.2000

Stimate domn Popescu Mircea,

Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, compania noastră doreşte să vă ureze:

SĂNĂTATE!CĂLĂTORII SIGURE ŞI PLĂCUTE!LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI!

Şi să vă mulţumească pentru fidelitatea cu care vă adresaţi constant serviciilor noastre.

Vă anunţăm, totodată, că aşteptăm cu interes sugestiile dumneavoastră până la sfârşitul acestui an calendaristic, în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor noastre.

Marea noastră realizare este să fim la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră.

Cu respect,Şef departament Relaţii Publice.

1. ocazia < fr. occasion2. companie < fr. compagne3. fidelitate < fr. fidélité4. adresa < fr. adresser5. constant < fr. constant6. anunţa < fr. annoncer7. sugestie < fr. suggestion8. realizare < fr. de la “réaliser”9. departament < fr. département10. stimat < de la it. “stimare”11. interes < it. interesse12. serviciu < fr. service13. relaţie < lat. relatio14. public < fr. publique

42

Reclamaţie

Salonul de frumuseţe “AFRO”.............................. Nr. înreg. ........

Către S.C. Nufărul S.A.Domnului Director ............................

Cu regret trebuie să vă anunţăm că s-au strecurat unele nereguli în procesul de curăţare a obiectelor noastre:

35 halate au fost returnate cu nasturii deterioraţi 3 prosoape mici lipsesc 20 prosoape mari nu au fost curăţate corespunzător

fiind returnate cu pete vizibileAducându-vă aminte că unitatea noastră are o clientă foarte

pretenţioasă care doreşte igienă maximă, ne exprimăm dezamăgirea faţă de cele întâmplate. De aceea, dacă nu veţi lua măsuri corespunzătoare, ne vedem nevoiţi să reziliem contractul înainte încheiat la data de 27 ianuarie 2000.

Credem, totuşi că s-a strecurat o greşeală care ar putea fi, de altfel, reparată şi aşteptăm să vedem ce măsuri veţi lua dumneavoastră în consecinţă.

Vă amintim că plata o efectuăm regulat, aşa cum am prevăzut contractual.

Plin de respect,Director.

1. regret < fr. regret2. anunţa < fr. annoncer3. proces < fr. procès4. returna < fr. retourner5. deteriorat < fr. déterioré6. corespunzător < fr. de la correspondré7. vizibil < fr. vizible8. clientela < fr. clientele9. pretenţios < fr. de la prétention10. exprima < fr. exprimer11. igiena < fr. hygiène12. rezilia < fr. résilier13. consecinţă < fr. conséquence14. efectua < fr. effectuer15. contractual < fr. contractual16. societate < fr. societé

43

17. data < fr. date18. maxim < lat. maximus19. contract < germ, Kontrakt20. unitate < fr. unité

NEWCO ROMANIA.................... Nr. înreg. ........

Domnului ..........Tipografax Bucureşti

Stimate Domnule Popescu,Am primit setul de formulare de înscriere pe care ni le-aţi

realizat. Vă mulţumim pentru promptitudinea cu care ne-aţi onorat comanda, dar trebuie să vă informez că au apărut câteva inadvertenţe.

În faxul de comandă înregistrat cu numărul ................... am menţionat că dorim să ne tipăriţi 500 de exemplare dintr-un formular al cărui model, de asemenea, vi l-am primis, cu paginile numerotate 1-2-3-4.

În setul pe care l-aţi realizat sunt numai 486 de exemplare, iar paginile 2 şi 4 apar inversate, astfel ordinea paginilor este acum 1-4-3-2.

Suntem conştienţi că oriunde pot interveni greşeli, dar trebuie să fiţi de acord că nu putem primi nişte materiale care nu concorda cu nevoile firmei noastre. De aceea, vă rugăm să revedeţi formularele satisfăcându-ne întocmai cerinţele, până la data de 07.04.2000.

În speranţa unei bune colaborări în continuare.Director Personal

1. formular < fr. formulaire2. realiza < fr. réalisér3. promptitudine < fr. promtitude4. comanda < fr. comande5. informa < fr. informer6. inadvertente < fr. inadvertence7. fax < fr. fac-similé8. intenţiona < fr. intentioner9. exemplar < fr. exemplaire10. numerotat < fr. numéroté11. inversat < fr. inverser12. ordine < fr. ordre

44

13. conştient < fr. conscient14. interveni < fr. intervenir15. acord < fr. accord16. material < fr. matériel17. concorda < fr. concorder18. colaborare < fr. collaborate19. director < fr. directeur20. data < fr. date21. personal < lat. personlis22. onora < lat. honorare23. set < engl. set24. firma < germ. Firma25. speranţa < it. speranza26. stima < it. stimare

45

Cerere de sponsorizare

Către Fundaţia XDomnului Director

Sunt student la Facultatea de Drept Bucureşti, anul IV şi am primit de curând o bursă FULBRIGHT de doi ani în vederea specializării în domeniul drept constituţional, la Paris.

Deoarece costurile referitoare la transport (403$) mă privesc pe mine, iar eu nu pot plăti această sumă, mă adresez dumneavoastră întrebându-vă dacă aţi putea să mă sprijiniţi financiar în acest demers.

La sfârşitul stagiului meu de specializare m-aş putea angaja la dumneavoastră căci o fundaţie de prestigiul dumneavoastră are nevoie de specialişti de înaltă clasă.

Anexez copii xerox după: foaie matricolă recomandările de oi dintre profesorii Facultăţii de Drept

Bucureşti certificatul FULBRIGHT acordul FULBRIGHT de a pleca pentru 2 ani la Paris acordul Universităţii SORBONA de a mă şcolariza într-

un stagiu postuniversitar. Vă asigur de cele mai sincere sentimente.

1. fundaţie < fr. fundation2. director < fr. directeur3. student < germ. it. student4. facultate < fr. facultate5. bursă < fr. bourse6. specializare < de la fr. spécialiser7. domeniu < fr. domaine8. constituţional < fr. constitutionnel9. transport < fr. transport10. adresa < fr. adresser11. financiar < fr. financier12. demers < fr. démarche13. angaja < fr. engager14. specialist < fr. spécialiste15. clasa < fr. classe16. anexa < fr. annexer17. copie < fr. copie18. certificat < fr. certificat19. acord < fr. accord

46

20. şcolarizare < fr. scolariser21. universitate < fr. université22. post < fr. post (prefix)23. respect < fr. respect24. asigura < fr. assurer25. cost < de la it. costare26. prestigiu < lat. praestigium27. xerox < engl. xerox28. matricolă < it. matricola29. referi < germ. Reférieren30. stagiu < lat. stagium

47

Invitaţii

Către Institutul pentru studiul Limbii Române“Bucureşti”

Doamnei directoare .........................

Marţi 12 iunie 1999, ore 18, Editura ARINA are onoarea de a vă invita la festivitatea de lansare a cărţii Dicţionar român-englez-arab.

Întrunirea va avea loc la Sala Oglinzilor, Cazinou Di Pietri (lângă Ambasada Franţei). Vor participa profesori universitari, studenţi români şi străini, oameni de afaceri, ziarişti, diplomaţi.

Festivitatea de va desfăşura după următorul program:Ora 1800 – primirea invitaţilorOra 1810 – cuvântul de deschidere adresat de directoarea

Editurii Arina– scurte aprecieri asupra cărţii (prof. univ. dr. X, prof. univ.

dr. Y, Preşedintele Asociaţiei Refugiaţilor)– intervenţia autorilorOra 1900 - cocktail

1. institut < fr. institut2. director < fr. directeur3. editură < fr. de la “editer”4. invita < fr. inviter5. festivitate < fr. festivité6. lansare < fr. din “lancer”7. dicţionar < fr. dictionnaire8. cazinou < fr. casino9. profesor < fr. professeur10. afacere < fr. affaire11. diplomat < fr. diplomate12. program < fr. programme13. invitat < fr. invité14. adresa < fr. adresser15. universitar < fr. universitaire16. aprecia < fr. apprécier17. asociaţie < fr. association18. refugiat < fr. réfugier19. intervenţie < fr. intervention20. studiu < lat. studium21. onoare < lat. honorare22. student < germ. student; it. studente

48

23. doctor < lat. doctor; germ. Doktor24. ziarist < it. diaristo25. cocktail < engl. cocktail26. ambasadă < fr. ambassade27. autor < fr. auteur

Domnului / Doamnei ................................

Domnului X, ambasador al statului J, la Bucureşti şi doamna Z au onoarea de a vă invita, la recepţia oferită în cinstea împlinirii a 125 de ani de la cucerirea independenţei statului nostru.

Recepţia va avea loc la Clubul Diplomatic pe data de 15 aprilie 2000, ora 1900.

Confirmarea participării o puteţi face telefonic la numărul ..........................

Omagiile noastre cordiale.

1. ambasador < fr. anbassadeur2. invita < fr. inviter3. recepţie < fr. réception4. independenţa < fr. indépendance5. diplomatic < fr. diplomatique6. data < fr. date7. club < fr., engl. club8. participare < fr. participation9. confirmare < fr. de la “confirmer”10. telefonic < fr. tétéphonique11. cordial < fr. cordial12. oferit < it. offrire13. onoare < lat. onorare14. stat < lat. status15. omagiu < it. omaggio

49

Scrisoare de intenţie

Excelenţei Sale,Domnului Ambasador X

În urmă participării mele la câteva dintre acţiunile organizate de ambasada dumneavoastră, am fost impresionată de înaltul profesionalism cu care aceste activităţi au fost desfăşurate.

Fiind absolventă a Facultăţii de Comunicare şi R.P., cu rezultare foarte bune pe tot parcursul studiilor universitare (anexez spre confirmare diploma şi foaia matricolă), consider o mare şansă pentru împlinirea mea profesională posibilitatea de a mă angaja în ambasada dumneavoastră în departamentul de Relaţii Publice.

Anexez CV-ul meu în care prezint toate acţiunile de Comunicare şi Relaţii Publice pe care le-am organizat sau am participat efectiv până acum.

Recomandările a doi dintre profesorii facultăţii noastre îmi fac cinste şi le ataşez prezentei mele scrisori de intenţie.

Dându-mi ocazia de a lucra în ambasada dumneavoastră vă veţi convinge de înaltul profesionalism al şcolii româneşti de Comunicare şi Relaţii Publice.

15.03.2000 Cu adânc respect,......................

1. excelenţa < fr. excellence2. ambasador < fr. ambassadeur3. ambasadă < fr. ambassade4. participare < fr. participation5. acţiune < fr. action6. organizată < fr. de la organiser7. universitar < fr. universitaire8. anexa < fr. annexer9. profesionalism < fr. professionalisme10. activitate < fr. activité11. facultate < fr. faculté12. comunicare < fr. communication13. relaţie < fr. relation14. rezultat < fr. résultat15. universitar < fr. universitaire16. anexa < fr. annexer17. confirma < fr. confirmer18. diplomă < fr. diplome

50

19. recomandare < fr recommandation20. ataşa < fr. attaser21. intenţie < fr. intention22. ocazie < fr. occasion23. respect < fr. respect24. şansă < fr. chance25. profesional < fr. professional26. posibilitate < fr. possibilité27. angaja < fr. engager28. departament < fr. département29. efectiv < fr. effectif30. studiu < lat. studium31. curriculum vitae < lat. curriculum vitae32. absolvent < germ. Absolvent33. parcurs < fr. parcours34. prezenta < fr. présenter35. impresionat < fr. impressioné

51

Decret

Consiliul Frontului Salvării decretează:Art. 1 Ziua de vineri 12 ianuarie 1990 se declară pe întregul

teritoriu al României zi de doliu naţional în memoria revoluţiei, a tuturor celor care şi-au jertfit viaţa luptând împotriva regimului dictatorial, pentru libertatea şi demnitatea poporului român, pentru dreptatea socială.

În fiecare zi de vineri se vor oficia slujbe în lăcaşurile de cult, în amintirea martorilor revoluţiei.

Art. 2 Oraşele Timişoara şi Bucureşti se declară oraşe-martir.Art. 3. Piaţa Palatului din Capitală, unde au căzut numeroşi

fii ai patriei în apărarea idealurilor democraţiei, Libertăţii şi Demnităţii Neamului, se va numi Piaţa Revoluţiei.

1. front < fr. front2. naţional < fr. national3. decreta < fr. décréter4. declara < fr. declarer5. regim < fr. régime6. dictatorial < fr. dictatorial7. libertate < fr. liberté8. demnitate < lat. dignitas9. social < fr. social10. oficia < fr. officier11. cult < fr. cult12. martir < fr. martyr13. capitală < fr. capitale14. ideal < fr. idéal15. democraţie < fr. démocratie16. consiliu < lat. consilium17.articol < it. articolo18. revoluţie < lat. revolutio19. piaţa < it. piazza20. patrie < lat. patria21. memorie < lat. memoriam

52

Contract– fragment –

Obiectul contractuluiObiectul contractului îl reprezintă racordarea reţelei

interioare a Beneficiarului la reţeaua de cablu TV (“denumit CATV”) a Prestatorului şi retransmiterea prin cablu a programelor de televiziune recepţionate prin satelit sau emiţătoare terestre în schimbul unor sume de bani reprezentând contravaloarea branşării, instalării, întreţinerii reţelei şi difuzării programelor de televiziune.

Difuzarea de programe prin cablu către reţeaua interioară a Beneficiarului are loc conform grilei de programe, anexate la contract, întocmită şi actualizată periodic de Prestator.

Durata contractuluiContractul se încheie pe o perioadă de 1 (un) an, începând cu

data semnării prezentului contract.Contractul este prelungit de drept pe noi perioade de câte un

an, în ipoteza în care părţile continuă şi după expirarea fiecărei durate de un an să-şi îndeplinească obligaţiile reciproce potrivit clauzelor cuprinse în contract.

Contractul poate fi denunţat în mod unilateral de către Prestator cu condiţia notificării scrise, comunicate Beneficiarului, cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, fără a fi obligat la plata de daune - interese.

În situaţia în care Contractul este denunţat în mod unilateral de către Beneficiar, prin notificare scrisă, comunicată Prestatorului, contractul încetează la sfârşitul lunii în care s-a făcut comunicarea, fără a fi obligat la plata de daune - interese.

1. reprezenta < fr. représenter2. racordarea < fr. raccord3. interior < fr. intériè4. beneficiar < fr. bénéficiaire5. cablu < fr. cable6. program < fr. programme7. TV < fr. télévision8. recepţionat < fr. réceptionner9. satelit < fr. satellite10. terestru < fr. terrestre11. contravaloare < fr. contre/valeur12. branşare < fr. branchement13. instala < fr. installer14. difuzare < fr. de la “diffuser”

53

15. grilă < fr. grille16. anexat < fr. annexé17. periodic < fr. périodique18. durată < fr. durate19. prezent < fr pésent20. ipoteza < fr. hypothèse21. reciproc < fr. réciproque22. asuma < fr. assumer23. clauza < fr. clause24. denunţa < fr. dénoncer25. unilateral < fr. unilatéral26. comunica < fr. communiquer27. perioadă < fr. période28. individual < fr. individual29. situaţie < fr. situation30. obiect < lat. obiectum31. transmitere < lat. transmittere32. emiţător < lat. din “emittere”33. mod < lat. modus34. contract < germ. Kontrakt35. prestator < lat. din “prestare”36. expira < fr. expirer

54

Dare de seamă

Dare de seamă

asupra fondului de carte şi a circulaţiei cărţii în cadrul bibliotecii şcolare a Şcolii Generale nr. ............... pe perioada 15 septembrie - 15 iunie ...............

Fondul de carte al bibliotecii, la data de 15 septembrie ............... însuma un număr de 1540 volume şi broşuri, din care:

– 1241 volume din literatura beletristică;– 201 volume şi 125 broşuri din literatura ştiinţifică, sociale

politică şi de popularizare a ştiinţei.În cursul acestui an şcolar, fondul de carte a sporit cu 43 de

exemplare, prin achiziţii, în valoare de 10000 lei – sumă acoperită de Primărie.

În raport cu necesităţile şcolii, biblioteca este inegal înzestrată. Din cele aproape 200 de cărţi destinate vârstei copiilor de la clasele I-IV, cele mai multe sunt istorioare şi povestiri din literatura clasică pentru copii. foarte puţine nu sunt tipărite întotdeauna în condiţii tehnice şi grafice adecvate.

Din cei 240 de elevi care au frecventat cursurile acestui an şcolar, 170 de şcolari au fost înregistraţi cu cereri de carte. Interesul pentru lectură se manifestă cu deosebire la clasele ciclului gimnazial (85% din numărul cititorilor).

Pentru creşterea influenţei bibliotecii în rândurile elevilor, ne propunem:

– să îmbogăţim de carte din veniturile pe care le realizează şcoala pentru autodonare;

– să organizăm concursuri literare.

Data ................... Bibliotecar ..............

1. fond < fr. fond2. circulaţie < fr. circulation3. bibliotecă < fr. bibliothéque4. data < fr. date5. volum < fr. volume6. broşură < fr. brochure7. literatură < fr. littérature8. ştiinţific < fr. scientifique9. politic < fr. politique10. social < fr. sociale11. popularizare < fr. de la “populariser”12. ştiinţă < fr. science

55

13. curs < fr. cours14. exemplar < fr. exemplaire15. valoare < fr. valeur16. achiziţie < fr. acquisition17. raport < fr. rapport18. inegal < fr. inégal19. clasă < fr. classe20. clasic < fr. classique21. necesitate < fr. necessité22. existent < fr. existent23. condiţie < fr. condition24. tehnic < fr. technique25. grafic < fr. graphique26. adecvat < fr. adéquat27. frecvenţă < fr. fréquenter28. lectura < fr. lecture29. manifesta < fr. manifester30. ciclu < fr. cycle31. influenţa < fr. influente32. realiza < réaliser33. dotare < fr. de la “doter”34. concurs < fr. concours35. bibliotecar < fr. bibliotecaire36. literar < fr. littéraire37. beletristică < germ. belletristisch38. interes < it. interesse39. gimnazial < germ. Gymnasium40. cadru < fr. cadre41. general < fr. général42. organiza < fr. organiser

56

Declaraţie

Declaraţie

Subsemnatul X, şomer, declar prin prezenta că nu dispun de alte venituri în afară de ajutorul de şomaj.

28.II.2002 Semnătura,

1. subsemnat < fr. soussigner2. şomer < fr. chômer3. declara < fr. declarer4. prezent < fr. présent5. dispune < fr. disposer6. şomaj < fr. chômage

57

Cerere

Domnule Decan,

Subsemnatul X, admis în cadrul sesiunii de examene din anul 2001 la secţia ........................... a Facultăţii ..................., vă rog să binevoiţi a-mi aproba cererea de retragere.

Menţionez că solicit acest lucru întrucât am fost admis şi la secţia ............... din cadrul aceleiaşi facultăţi, pe care doresc să o urmez.

28.II.2001 Vă mulţumesc,

Domnului Decan al Facultăţii .................................

1. decan < lat. decanus2. subsemnat < fr. soussigner3. admis < fr. admittere4. cadru < fr. cadre5. sesiune < fr. session6. examen < fr. examen7. secţie < fr. section8. aproba < fr. approbare9. solicita < fr. solliciter10. facultate < fr. faculté

58

Adeverinţă

Universitatea BucureştiFacultatea de Litere Anul UniversitarSecţia C.R.P. 2001-2002

Adeverinţă

Studentul (a) ...................... este înscris în anul ............. la secţia CRP, cursuri de zi. Adeverinţa se eliberează pentru a-i servi la locul de muncă al tatălui.

Ştampila Secretar, X

1. student < germ., it. student (e)2. secţia < fr. section3. curs < fr. cours4. elibera < lat. eliberare5. comunicare < fr. communication6. relaţie < lat. relatia7. public < fr. publique8. secretar < fr. secrétaire9. universitar < fr. universitaire

În cele douăzeci de texte, apar 1418 cuvinte, dintre care, 462 neologisme (numărate o singură dată).

a. 375 de origine francezăb. 37 de origine latinăc. 22 de origine italianăd. 18 de origine germanăe. 10 de origine engleză.

59

Bibliografie:

Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Editura Universităţii, Bucureşti,2000Hristea, Theodor – Sinteze de limba română,1984Hristea, Theodor – Probleme de etimologie,Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1968Marcu, Florian – Dicţionar uzual de neologisme, Editura Saeculum, Bucureşti,1999Stoichiţoiu-Ichim Adriana – Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, Influenţe, Creativitate, Editura All, 2001

Textele au fost preluate din:

Bălănescu,Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna’98, Bucureşti, 2001Manual de limba şi literatura română pentru clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1997.Manual de limba şi literatura română pentru clasa a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti,1997.

60

PARTEA A III-A

STRUCTURI COMPOZIŢIONALE DISCURSIVE ÎN FORMA FIXĂ

Raluca Nemţanu

61

CUPRINS

Introducere1. Limbajul publicistic şi cel comercial în sistemul limbii române2. Limbajul publicistic

2.1 Anunţul publicitar2.2 Ştirea2.3 Comunicatul de presă

3: Limbajul comercial4. ConcluziiExemple propuse de texte cu forma fixăBibliografie

62

INTRODUCERE

“Totodată, este clar de ce omul este o fiinţă mai socială decât orice albină şi orice fiinţă gregară; căci natura nu creează nimic fără scop. Însă grai are numai omul dintre toate vietăţile. Vocea (nearticulată) este doar semnul plăcerii şi al durerii, şi există şi la celelalte vietăţi, căci natura lor se ridică numai până acolo, să aibă simţirea plăcerii şi a durerii şi a o semnifica unele altora, pe când limba serveşte a exprima ce este folositor şi ce este vătămător, precum şi ce este drept şi nedrept.”1 Comunicarea verbala este esenţială şi definitorie pentru om ca “fiinţă sociala” (“zoon politikon”), aşa cum îl denumea Aristotel. Este modalitatea principală prin care se realizează procesul de socializare, care formează orice fiinţă umană. Însă la un nivel mai profund de analiză se observă ca a cunoaşte limba interlocutorului este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru a comunica eficient. În plus, este nevoie şi de cunoaşterea unui anumit cod, materializat în diferitele limbaje – varietăţi stilistice, teritoriale şi socio-profesionale, cu caracteristici proprii.

Particularităţile fiecărui stil apar atât la nivel expresiv (atitudinea emiţătorului, prezenţa sa în text), cât şi la nivel structural. Acestea din urmă sunt cu atât mai evidente în cadrul redactărilor cu formă fixă. Se va urmări astfel evidenţierea specificităţilor structurale morfo-sintactice şi lexicale ale textelor cu formă fixă, prin exemple ce aparţin limbajului publicistic şi comercial, nu înainte însă de a încadra aceste varietăţi stilistice în sistemul limbii (diasistem).

1 Aristotel - Politica, Ed. Antet, Bucuresti, 2000, pag.143

63

1. LIMBAJUL PUBLICISTIC ŞI CEL COMERCIAL ÎN SISTEMUL LIMBII

ROMÂNE

Limba reprezintă un “mijloc de comunicare lingvistică la un moment dat social-istoric determinat într-o comunitate lingvistică bine definită”2. Însă în realitate avem de-a face cu variante ale unei limbi, manifestări materiale, concrete ale acesteia. “În mod concret limba există prin variante, manifestări materiale determinate de doi factori. Unul este factorul geografic, potrivit căruia limba ia înfăţişarea graiurilor, a dialectelor, a subdialectelor, fiind adică “limba” dintr-o anumita regiune; al doilea este factorul social, combinat cu cel cultural [...] Factorul geografic (dialectal) este deseori imaginat ca o dimensiune orizontală a limbii. Acest lucru ne dă dreptul să considerăm ca factorul socio-cultural constituie - la rândul sau – o dimensiune verticală. Obţinem astfel un sistem de coordonate în care se încadrează în mod necesar orice fapt de limbă.” 3 Raportul dintre criteriul geografic şi istoria limbii este invers proporţional (pe măsură ce limba evoluează, variantele teritoriale au tendinţa de a se estompa şi a se “vărsa” în limba literară standard) în vreme ce relaţia dintre criteriul socio-cultural şi istoria limbii este una de directă proporţionalitate (evoluţia unei limbi este însoţită de perfecţionarea şi înmulţirea varietăţilor stilistice).

Din acest ultim punct de vedere, socio-cultural, este recunoscută dihotomia limbaj literar/limbaj popular, distincţie despre care se vorbeşte în “Tezele” Şcolii lingvistice de la Praga şi care a fost apoi reluată de majoritatea cercetătorilor.

Cercetând îndeaproape limba literară, ce ne interesează în acest caz, se desprinde ca evident un limbaj literar mediu sau standard4, care reprezintă forma curentă a limbii literare, totalitatea elementelor lingvistice culte, nediferenţiate în funcţie de condiţiile impuse exprimării de organizarea artistică a mesajului sau de regulile existente în limbajele tehnico-ştiinţifice. Varianta standard este limba literară folosită în mod curent, neoficial, de un vorbitor instruit, deci este o exprimare îngrijită, care ţine cont de normele literare, dar în care lipsesc acele particularităţi specifice unui anumit tip de adresare. Normele limbii standard sunt în general deţinute de generaţia de vârsta mijlocie, aşa cum inovaţiile, respectiv formele

2 Balanescu, Olga - Limbaje de specialitate, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2000, pag. 103 Coteanu, Ion - Elemente de lingvistica structurala, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967, pag. 2134 ibidem, pag.215

64

învechite aparţin generaţiilor extreme. Acesta este în teorie gradul de comparaţie, punctul de referinţă folosit pentru a delimita varietăţile stilistice (=forme de manifestare a limbii literare într-un anumit context socio-profesional bine determinat), şi care sunt concretizate prin stilurile funcţionale ale unei limbi.

Un alt concept de referinţa întâlnit este acela de “grad zero de exprimare stilistică”, care reprezintă norma standard din care se exclude însă orice variaţie a ei, inclusiv determinata de dihotomia literar/cult – aceasta rămâne o abstracţiune, dar este de reţinut ca o noţiune care se plasează, în mod absolut, la nivelul limbii, ca sistem general. 5

Revenind la limbajul literar şi utilizând drept bază de diferenţiere criteriul expresivităţii, se poate ajunge în cadrul limbii literare la distincţia limbaj artistic/limbaj non-artistic, unde limbajul artistic la rândul său se subdivide în limbajul prozei şi al poeziei, pe baza modalităţii tehnice a expresiei, a condiţionării ei de anumite norme precum versificaţia, etc.: “Distribuţia elementelor de limba literară nu depinde însă numai de profesiunea vorbitorilor, căci, pe lângă termenii şi expresiile specifice profesiunii lor, se constată o tendinţa indiscutabilă de evitare a expresivităţii în toate textele cu caracter tehnico-ştiinţific şi invers, o tendinţa de întărire a expresivităţii în toate textele cu caracter artistic.”6

În interiorul limbajului non-artistic se poate vorbi apoi de stilul/limbajul administrativ, publicistic şi ştiinţific, fiecare dintre ele având varietăţi care îl subdivid şi care se deosebesc din ce în ce mai clar unele de altele.

În general, pentru a diferenţia stilul beletristic de cel administrativ şi respectiv de stilul ştiinţific se pot folosi criteriul frecvenţei şi cel statistic (bogăţia artistică, concentrarea mesajului). Astfel:

– stilul beletristic – foarte mare bogăţie a vocabularului şi o concentrare medie a informaţiei

– stilul administrativ – bogăţie lexicală medie şi mare concentrare informaţională– stilul ştiinţific – vocabular redus şi concentrare informaţională

maximă7

Limbajul comercial este o variantă a stilului administrativ, pe lângă limbajul administrativ propriu-zis, cel juridic şi cel diplomatic. Limbajul comercial reprezintă aşadar varianta literară non-artistică a stilului administrativ, având la rândul sau următoarele diviziuni:

5 Diaconescu, Paula - Elemente de istorie a limbii romane literare moderne, Partea I, Universitatea din Bucuresti, 1974, pag.946 Coteanu, Ion - op. cit. , pag. 2197 Balanescu, Olga - op. cit., pag.12

65

Limbajul comercial

(a) corespondenţa (b) lit. de specialitate (c) texte de comercială popularizare

obiectivă subiectivă

“Limbajul comercial se concretizează sub aspectul conţinutului în trei tipuri de mesaje (de tip a, b şi c), dar o atentă analiză de text la nivel morfologic şi sintactic ne dovedeşte ca particularităţi specifice limbajului comercial au numai textele a şi c”8 Tocmai de aceea exemplele alese pentru a analiză particularităţile textelor cu forma fixă în limbajul comercial vor aparţine exclusiv corespondenţei comerciale, şi anume celei obiective.

Reluând, iată cum ar putea fi încadrate limbajul comercial şi cel publicitar în limba literara şi diviziunile ei:

Limbajul literar

limbaj literar limbaj non-artistic limbaj artistic standard

l. administrativ l. publicistic l. ştiinţific l. poeziei l. prozei

obiectiv subiectiv

l. propriu-zis l. juridic l. comercial l. diplomatic

corespondenţa lit. de specialitate texte de comercială popularizare

8 Balanescu, Olga - op. cit., pag. 26

66

2. LIMBAJUL PUBLICISTIC

Stilul publicistic este caracteristic ziarelor şi revistelor destinate marelui public şi nu numai unei categorii de cititori cu o anumita pregătire profesională sau cu un anumit nivel de cultură. Structura lingvistică este determinată de necesitatea menţinerii contactului emiţător-receptor, în timpul transmiterii unora dintre cele mai diferite informaţii cotidiene. Este forma de comunicarea lingvistică cea mai eterogenă sub aspect compoziţional şi structural şi care are elemente comune cu toate celelalte tipuri de discursuri (beletristic, administrativ, etc.) tocmai pentru ca are ca receptor întreaga comunitate.

Există două tipuri de limbaj publicistic: obiectiv şi subiectiv. Dacă în ultimul implicarea afectivă a emiţătorului este evidentă, în primul scopul este strict de informare, emiţătorul nu îşi manifestă punctul de vedere, ci trebuie să îşi păstreze imparţialitatea şi obiectivitatea, ceea ce apropie acest limbaj de discursul administrativ sau de cel ştiinţific şi imprimă o rigurozitate a exprimării care este evidentă pe plan structural.

Textele publicistice cu forma fixă se încadrează acestui tip de limbaj obiectiv, şi este vorba în special de ştire, anunţul de mică publicitate şi comunicatul de presă, care prezintă trăsături comune, dar şi particularităţi datorită circumstanţelor complet diferite în care sunt redactate (emiţător, receptor, scopul comunicării)

2.1 ANUNŢUL PUBLICITAR

Global, toate cele trei tipuri de texte se caracterizează prin concizie – dar noţiunea este înţeleasă diferit în raport cu funcţia ce urmează a fi îndeplinită de fiecare text în parte. Dacă la comunicat este vorba de o limitare la una, maxim două pagini A4, la ştire (care de multe ori este scrisă prin preluarea unui comunicat) limitarea înseamnă de obicei nu mai mult de 500 de cuvinte în timp ce la anunţ limita de cuvinte este mult mai mică. Limita în cazul anunţurilor este de altfel de multe ori impusă de către ziar iar tarifarea se realizează de asemenea în funcţie de numărul de cuvinte, astfel încât anunţul se caracterizează printr-o foarte mare comprimare a informaţiei. Aceasta se realizează prin:* folosirea enumeraţiei, la nivel stilistic (“gresie, faianţă, parchet,” etc.; “cunoştinţe temeinice de..., cunoştinţe foarte bune...”)* apariţia elipsei la nivel sintactic (anunţul din exemplul 2 este alcătuit dintr-o propoziţie eliptică, ceea ce nu împiedică însă

67

decodarea, deoarece se bazează pe anumite uzanţe anterior cunoscute atât de emiţător cât şi de receptor)* la nivel lexical existenţa unor cuvinte-cheie specifice, deseori tipizate, care substituie sintagme întregi (“semidecomandat”, “liber”)

În ciuda dimensiunilor reduse, o altă caracteristică a limbajului folosit în anunţurile de la mica publicitate este marea cantitate informaţională , transmisă tocmai datorită acestei comprimări a informaţiei, densităţii maxime. Se reuşeşte acest lucru prin:* respectarea unei anumite ordini în ceea ce priveşte transmiterea informaţiei, fără a exclude nici unul din elementele esenţiale. Această ordine depinde de tipul de anunţ. La vânzări-cumpărări (exemplul 2) este vorba de: specificarea obiectului tranzacţiei cu elementele sale esenţiale, preţul (eventual), posibilitatea de a intra în contact (număr de telefon de obicei). La ofertele de angajare (cazul exemplului 1) ordinea este următoarea: numirea părţii care angajează, a postului în discuţie, a caracteristicilor şi aptitudinilor cerute la candidat, eventual a demersului necesar (CV, scrisoare de intenţie, etc.). Ultima este de asemenea posibilitatea de contact (e-mail, fax, site).* apariţia pe plan morfologic a grupurilor nominale (substantive cu un determinant adjectival) în care adjectivele reprezintă caracteristici esenţiale (“cunoştinţe temeinice”, “uşa metalică”); modul verbal predominant este indicativul, timpul prezent; verbele în general sunt destul de numeroase; de remarcat imperativul, cerut de precizarea demersului pentru angajare (“Trimiteţi CV” – ex. 1)* la nivel lexical preponderenţa substantivelor concrete, cu excepţia acelora care exprima servicii, trăsături umane căutate* lipsa figurilor de stil* Neredundanţa este “tradusă” la nivel sintactic printr-o construcţie specifică a frazei pentru a facilita urmărirea ideilor: în cazul ofertelor de angajare, structura este tip: propoziţia de început are clar delimitat grupul nominal (alcătuit din subiect – numele firmei – şi determinanţii acestuia – trăsătura definitorie a companiei) şi grupul verbal (verbul “caută” sau “angajează” în acest caz, ex.1 + complementul direct – funcţia căutată)

2.2 ŞTIREA

Trebuie observat ca dacă în cazul anunţului publicitar claritatea nu era o trăsătură obligatorie (existând aşa cum am menţionat anumite convenţii specifice ce trebuie cunoscute, tocmai pentru a face posibilă transmiterea unei cantităţi atât de mare de

68

informaţie într-un spaţiu atât de mic) cu totul altfel stau lucrurile în cazul ştirilor. Ştirea este menita sa fie citită de către publicul larg, şi de aceea accesibilitatea şi claritatea sunt trăsăturile principale, care atrag anumite particularităţi de construcţie, morfo-sintactice, lexicale şi stilistice:* În primul rând există o anumită structură fixă care este de obicei respectată în cazul ştirilor:

– În majoritatea cazurilor există un titlu. Excepţie fac doar ştirile din unele grupaje, care nu au titlu, dar au de obicei o prima sintagmă, propoziţie sau expresie de prezentare. În maxim 15 cuvinte titlul trebuie sa atragă atenţia, să capteze interesul cititorului, dar şi să informeze, să prezinte aspectul esenţial ce va fi dezvoltat ulterior în textul ştirii. Pentru a realiza aceste lucruri de multe ori titlurile nu sunt propoziţii, ci simple sintagme (“Majorări de tarife la serviciile poştale”) sau, dacă sunt propoziţii, apar verbe la diateza activă, modul indicativ şi timpul prezent, pentru a dinamiza comunicarea (“China îşi doreşte..”)

– Textul propriu-zis debutează cu o frază-cheie un “lead”, care trebuie să cuprindă cele mai semnificative elemente ale mesajului, are rolul de a stârni interesul cititorului şi de a-l determina să parcurgă textul în întregime. (Ex. 3: “Tarifele serviciilor poştale concurenţiale interne şi externe vor fi majorate începând cu data de 15 martie”). Paragrafele următoare dezvoltă datele enunţate, aducând informaţii suplimentare.

– La sfârşit de obicei se integrează situaţia prezentată într-un context mai larg, precum în exemplul 3 (“Ultima majorare a tarifelor practicate....”)* Din punct de vedere lexical:

– Cuvintele sunt folosite cu sensul lor conotativ– Cuvintele fac parte în principal din fondul principal

lexical al vocabularului, se evită cuvintele de argou, de jargon, neologismele, arhaismele, expresiile “tehnice” sau de specialitate, care nu ar putea fi înţelese de un cititor cu o cultură medie.* La nivelul sintaxei, frazele nu au o structură arborescentă complicată.

Textul trebuie să fie precis – aceasta este o alta trăsătură definitorie a unei ştiri. În acest sens:

– Vor fi folosite date şi cifre cu o cât mai mare acurateţe, în special dacă acestea reprezintă obiectul ştirii propriu-zise, de unde – abundenţa numeralelor cardinale (ex. 3)

– Sunt indicatele citatele, de aceea se poate observa în textele ştirilor frecvenţa ridicată a verbelor care introduc vorbirea directă (“a declarat”, “a calificat” – ex. 4, “precizează” – ex. 3, mai ales ca trebuie adăugată prezentarea sursei din care provine ştirea respectiva)

69

Caracteristică a stilului publicistic obiectiv în general, ştirile trebuie sa fie neutre, imparţiale. Pentru aceasta:

– Nu se includ figuri de stil, care ar putea sugera o poziţie părtinitoare sau o anumită stare emotivă.

– Se evită superlativele sau comparaţiile flatante.

2.3 COMUNICATUL DE PRESĂ

Comunicatul de presă reprezintă “un mijloc simplu şi eficace cu ajutorul căruia se transmite presei o informaţie despre organizaţie, în speranţa ca mesajul va ajunge la publicul căruia îi este adresat. Pentru a fi publicat, comunicatul trebuie sa conţină o informaţie în măsură să reprezinte o noutate sau să prezinte un anume interes pentru o categorie importantă de public.”9 Există mai multe tipuri de comunicate, în funcţie de informaţia pe care o conţin:

– comunicatul-invitaţie– comunicatul de reamintire– comunicatul-anunţ – comunicatul-statistic– comunicatul de informare (exemplele 5, 6)– comunicatul politic– comunicatul oficial– comunicatul de luare de poziţieModul în care este prezentat este de o importanţă capitală

pentru comunicat. Trăsăturile sale sunt practic aceleaşi cu ale ştirii, deoarece comunicatul trebuie sa fie redactat ca o ştire pentru a putea fi direct publicat. Revenim astfel asupra structurii bine determinate, asupra conciziei, clarităţii, preciziei, imparţialităţii. Pe lângă acestea însă există norme formale stricte de care trebuie să ţină seama un comunicat de presă, pentru a putea fi primit, interpretat şi folosit cu uşurinţă de către ziarişti:

– Să fie dactilografiat pe o pagina de format A4, de preferinţă de culoare albă

– Să se scrie pe o singură faţă a colii de hârtie– Să fie tipărit spaţiat la cel puţin un rând şi jumătate

(condiţie neîndeplinită de comunicatul de la exemplul 6) şi cu margini de 2-3 centimetri, pentru că astfel ziariştii au posibilitatea de a adăuga propriile observaţii sau modificări pe chiar foaia comunicatului

– Tipul de caractere folosit să fie clar şi destul de mare (de obicei, dacă se foloseşte calculatorul, caractere de tip 12), pentru a facilita citirea sa. Se poate observa că din nou comunicatul de la 9 Coman, Cristina - Relatiile publice si mass-media, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pag.84

70

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (exemplul 6) nu respectă aceasta sugestie, astfel încât parcurgerea sa nu este deloc înlesnită.

– Să fie împărţit în mod clar în paragrafe. Împărţirea se face de obicei nu numai prin alineate, ci şi prin lăsarea unui spaţiu vizibil între paragrafe, care trebuie astfel redactate încât să prezinte o dezvoltare logică a ideilor şi o delimitare clară a acestora. De asemenea în sprijinul clarităţii se pot folosi şi împărţirile marcate (numerotate, marcate cu liniuţe sau puncte, precum în exemplul 6)

– Să nu depăşească maxim două pagini ca întindere, este de preferat una singură. Dacă nu este cazul şi importanţa informaţiilor face absolut necesară includerea unei a două pagini, ambele trebuie numerotate şi trebuie evitată împărţirea unei propoziţii (şi chiar a unui paragraf întreg) între cele două pagini.

La acestea se adaugă anumite elemente care trebuie să existe în mod obligatoriu în orice comunicat de presă:

– sigla organizaţiei emitente, cu numele complet al acesteia, adresa, telefon, fax. Observăm ca această regulă nu este respectată în cazul comunicatului Connex (ex. 5), poate pentru ca este un comunicat care a fost eliberat pe Internet, şi nu trimis în mod special prin fax/e-mail. Cu toate acestea, era necesară amintirea datelor companiei, în cazul printării lui direct de pe Internet, pentru a nu există nelămuriri.

– data emiterii– precizarea “Comunicat de presă” în mod clar, pentru ca

jurnalistul să ştie despre ce este vorba– precizarea “spre difuzare imediată” sau “embargo până la

data de...”, care apare de altfel în ambele exemple alese – numele, adresa, telefonul persoanei de contact. În cazul

exemplului 6, dacă apare numele persoanei în cauză, în schimb nu sunt specificate în mod clar datele ei, deşi se poate presupune ca acestea sunt trecute la începutul comunicatului, fiind vorba de telefonul, respectiv faxul departamentului purtător de cuvânt. O repetare a unui număr de telefon, eventual adresa de e-mail odată cu numele persoanei de contact ar fi fost însă mai mult decât binevenită.

– La sfârşitul comunicatului respectiv trebuie precizate şi enumerate anexele (dacă ele există, nu este cazul în comunicatele oferite ca exemplu)

Se observă astfel existenţa unor reguli bine definite şi absolut necesare la nivel formal, reguli ce trebuie respectate de orice comunicat de presă pentru a fi identificat ca atare de la o primă inspecţie. Constrângerile formulării unui comunicat nu se opresc însă aici, la un prim nivel, ci ele continuă în ceea ce priveşte redactarea propriu-zisă, la nivel structural, lexical, morfosintactic şi

71

stilistic. Aceste particularităţi sunt vizibile în exemplele propuse, după cum urmează:* folosirea unei anumite structuri care este asemănătoare modalităţii de prezentare a unei ştiri - între altele existenţa unui titlu, de obicei construit după modelul unui titlu de ştire, care ocoleşte însă senzaţionalul şi are o funcţie strict de informare şi fixare a temei comunicatului

– concentrarea principalelor informaţii conţinute în comunicat într-un prim paragraf, care să atragă atenţia lectorului, dar în acelaşi timp să îi faciliteze interpretarea – în cazul comunicatului eliberat de Ministerul dezvoltării şi prognozei, acest prim paragraf este de altfel evidenţiat prin utilizarea unui grosimi diferite de caractere* evitarea figurilor de stil care ar putea crea ambiguităţi sau impresia unei eventuale încercări de reclamă – chiar dacă un comunicat este trimis de o instituţie sau organizaţie, el trebuie să informeze, nu să atragă sau să convingă

– Se observă totuşi repetiţia, deşi nu foarte evidentă – aceasta are rolul de a atrage atenţia asupra numelui firmei sau serviciului respectiv, de a-l întipări în mintea lectorului (ziaristului, iniţial şi mai târziu cititorilor ziarului respectiv, dacă ştirea este preluată), chiar involuntar, la un nivel inconştient – se creează astfel awarness pentru respectiva organizaţie, care este esenţial (în comunicatul – exemplu numărul 5, numele “Connex” se întâlneşte de 11 ori!)* La nivel lexical, este evidentă apariţia substantivelor proprii (“Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr”, “Valeria Mihăescu”, “Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, etc. – ex. 5; “Consiliul Judeţean Prahova”, “Gebze”, “Turcia”, “GOSB”, “dl. Leonard Cazan, etc.” – ex.6). Acestea dau precizie exprimării, acurateţe şi credibilitate datelor prezentate, care devin astfel verificabile.

– Vocabularul folosit depinde de tema fiecărui comunicat în parte. Cel de la Connex prezintă un eveniment legat de un concurs de informatică, de aceea se întâlnesc foarte multe cuvinte care au legătură cu acest domeniu. Este vorba în special de neologisme, şi mai precis neologisme recent introduse în limbă, de origine anglo-saxona (“software”, “workshop”, “IT”, “scannere”, “pagini web”, etc.). În cazul celuilalt comunicat însă, deşi de asemenea se remarcă folosirea neologismelor, fiind un lexic adaptat domeniului, în acest caz este vorba de industrie şi finanţare; prin urmare, se întâlnesc cuvinte precum “investiţii”, “deducere”, “infrastructură”.

– Tot tema comunicatului respectiv impune apariţia unor structuri specifice, în general un substantiv împreună cu determinantul său, precum “agent economic”, “societatea-administrator”, societăţile comerciale”.

72

* Din punct de vedere morfosintactic, tipul de frază folosit în cele două comunicate este în directă relaţie cu trăsăturile fiecărui comunicat în parte – dacă cel de la Connex (ex. 5) este adresat unui public mai larg, acoperirea ţintită nereferindu-se probabil la oameni cu o pregătire deosebită într-un anumit domeniu, cel de-al doilea exemplu (ex. 6) propus este după toate aparenţele menit în special unor cititori avizaţi, sau oricum, direct interesaţi. Frazele utilizate în fiecare din cele două comunicate sunt concludente pentru a ilustra aceste caracteristici. În exemplul numărul 5 frazele nu cuprind arborescente complicate şi se încearcă limitarea lungimii lor. În fapt, construcţia care predomină în mod clar este propoziţia, fraza este foarte rară, precizările fiind aduse în interiorul propoziţiilor prin construcţii verbale impersonale, în special prin folosirea modurilor gerunziu şi participiu (“fiecare secţiune având câte 3 câştigători”, “premii constând”, “organizat de către Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr”). În exemplul 6 însă, construcţia este mult mai complexă, frazele sunt mai frecvente şi lungimea propoziţiilor este mai mare.

73

3. LIMBAJUL COMERCIAL

Ne vom referi, aşa cum am menţionat, la corespondenţa comercială şi cu precădere la cea obiectivă, care este definitorie pentru forma fixă a corespondenţei comerciale în general, ajungând până la posibilitatea de a fi tipizată, cu singura schimbare a datelor de identitate a locutorilor. Drept exemple prezentăm:

– procesul-verbal (exemplul 7 – proces verbal de consemnare care trebuie să cuprindă denumirea documentului, data şi numărul de înregistrare, împrejurările în care s-a încheiat documentul, menţiuni despre persoana care îl redactează, ordinea de zi, luările de cuvânt, hotărârile luate, semnăturile participanţilor, semnătura celui care l-a redactat). Este documentul cel mai utilizat în toate domeniile de activitate. Având în vedere natura informaţională a mesajului transmis, în afară de procesul verbal de consemnare, cum este cel de la exemplul 7, şi care este un document cu caracter social, mai există şi procese verbale de constatare (documente de obicei cu caracter economic şi tehnic).

– contractul (exemplul 8) – Orice contract trebuie să menţioneze părţile contractante, obiectul contractului, derularea contractului, circumstanţe în care contractul poate fi reziliat, respectiv reînnoit.

– decizia (exemplul 9 – pentru sancţionarea unui angajat – trebuie să apară datele de identitate ale celui în cauză, motivul pentru care se face vinovat şi tipul de penalizare)

– protocolul (exemplul 10) – “act care reglementează colaborarea (condiţii şi principii) a două unităţi. Consemnează pretenţiile fiecărei părţi şi temeiul legal în baza căruia solicită şi hotărârile luate.”10

Aceste scurte caracterizări demonstrează fără echivoc trăsătură principală a acestor texte, şi anume existenţa unui aproximativ format-şablon, căruia i se pot adapta diversele caracteristici specifice ale fiecărei situaţii în care este folosit textul în cauză. Astfel, textul comercial se caracterizează prin concizie, claritatea formulărilor, precizie, dar şi caracter închis, mergând până la stereotip, trăsături definitorii care îşi găsesc exprimarea în următoarele particularităţi structurale:

la nivel lexical, utilizarea unei terminologii specifice, alcătuită în special din cuvinte împrumutate din alte limbi (adaptate fonetic – neologisme, în special din franceză, în cazul exemplelor selectate)

10 Balanescu, Olga - op. cit., pag. 106

74

– folosirea unor unităţi frazeologice deosebite, precum “Împuterniciţii în drept”, “cu titlu de fraudă”(ex.9), “comisii de inventariere” (ex.10)

– folosirea unor derivate substantivale specifice (pasive substantivizate), precum “predator” sau “primitor” (ex. 10)

– utilizarea unor formule-clişeu – elemente specifice ale acestui stil. Clişeele lingvistice au calitatea de a da concizie şi de a tipiza comunicarea, pentru ca aceasta să fie lipsită de echivoc (“încheiat astăzi” – ex. 7, 8; “Drept care închei prezentul proces verbal” – ex. 7)

la nivel morfo-sintactic, antepunerea anumitor adjective: “prezentul protocol”

– inexistenţa opoziţiei masculin-feminin (toate acordurile se fac la genul masculin: “împuterniciţii” – ex.9, “propuşi”, “următorii” – ex. 7, etc.)

– existenţa în text a numeroase substantive proprii (numele, adresele celor în cauză)

– prezenţa numeralelor cardinale propriu-zise (tabele, sume de bani, s.a.)

– predominanţa indicativului dintre modurile personale ale verbului (“s-a hotărât”, “s-au înscris” – ex. 7; “s-au predat”, “s-a facut” ex. 10), mai ales la modul reflexiv, persoana a treia; şi a participiului dintre modurile nepersonale (“încheiat”ex. 10)

la nivel sintactic, alternanţa de fraze arborescente (ex.9) cu propoziţii simple (ex. 10, 7)

– existenţa unor formulări-tip, precum fraza de la exemplul 9, însoţită de asemenea de o anumită aşezare în pagină specifică (prima parte a frazei, care precizează cauzele deciziei, apoi sintagma “DECID”, urmată de complementul direct care stabileşte sancţiunea)

* lipsa construcţiilor figurate, care să înlăture orice posibilitate de interpretare arbitrară a acestora

75

4. CONCLUZII

De la comunicatul de presă, anunţul publicitar şi ştire până la diverse texte ce aparţin discursului comercial, se poate vedea ca textele cu forma fixă acoperă o paletă largă a limbii şi reprezintă o parte foarte importantă a comunicării noastre, atât la un nivel personal, cât şi global, pentru funcţionarea societăţii. Forma lor fixă asigură imparţialitatea, obiectivitatea comunicării şi de aceea este esenţială cunoaşterea particularităţilor de construcţie, dar şi morfo-sintactice, lexicale, stilistice, care le caracterizează.

În concluzie, este evident ca aceste elemente structurale comune textelor cu forma fixă, care le diferenţiază şi le încadrează într-o categorie aparte, trebuie luate în considerare în mod inevitabil pentru o comunicare eficientă.

76

EXEMPLE PROPUSEDE TEXTE CU FORMA FIXĂ

Exemplul 1:

ACUM! SOFTWIN, lider în dezvoltarea de soluţii şi servicii software, angajează pentru echipa BitDefender, Inginer Suport Tehnic (cod IST) pentru testarea produselor şi asigurarea serviciilor post vânzare către clienţi prin metode specifice (e-mail, telefon, live chat). Cerinţe: cunoştinţe temeinice IT (de preferat Linux), cunoştinţe foarte bune de limba engleză (italiană, franceză sau olandeză reprezintă un avantaj). Trimiteţi un CV cu menţiunea codului corespunzător la e-mail jobs@softwin.ro, fax 233.07.63 sau postaţi pe site www.softwin.ro.

“România Libera”7.03.2002

pag.17

Exemplul 2:

2 camere strada B-dul Nicolae Grigorescu, gresie, faianţă, parchet, uşă metalică, semidecomandat, liber, 6/10. Preţ 10.500$. Tel. 093.120.755

“Evenimenul Zilei”22.02.2002

pag.11

Exemplul 3:

Majorări de tarife la serviciile poştaleTarifele serviciilor poştale concurenţiale interne şi externe

vor fi majorate începând cu data de 15 martie, măsură prin care se are în vedere acoperirea influenţelor rezultate din modificările intervenite la nivelul preţurilor de consum şi al ratei de schimb leu/DTS. În cazul serviciilor interne, tariful la mesagerie, pentru

77

coletele cu greutatea de până la un kilogram, se majorează de la 2.000 lei la 2.500 lei, în vreme ce o recomandată poştală va costa 4.000 de lei, faţă de 3.000 de lei în prezent. De asemenea, confirmarea poştala de primire va fi taxată cu 4.000 de lei, cu 500 de lei mai mult faţă de tariful actual, iar abonamentul la căsuţa poştală nominală va fi de 19.000 lei, comparativ cu 16.000 lei în prezent. Expedierea prin serviciul Prioripost va fi tarifată, pentru livrările cu greutatea de până la 100 de grame, cu 15.000 lei, majorarea fiind de 3.000 de lei. Tarifele pentru colete externe au fost majorate cu 20%. Poşta Română precizează că tarifele corespunzătoare serviciilor poştale de bază – corespondenţa simplă, mandate poştale şi telegrafice, mandate poştale internaţionale - rămân neschimbate. Ultima majorare a tarifelor practicate de operatorul poştal naţional a avut loc în data de 15 octombrie 2001.

“România Liberă”7.03.2002

pag.1

Exemplul 4:

China îşi doreşte relaţii mai strânse cu Washington-ulMinistrul chinez de externe, Tang Jiaxuan, a prezentat ieri,

într-o conferinţă de presă prilejuită de reuniunea anuală a Adunării Naţionale Populare (“parlamentul” Chinei), liniile politicii externe ale ţării sale. Tang a exprimat dorinţa Beijingului de a avea relaţii mai strânse cu Statele Unite, subliniind importanţa pe care cooperarea chino-americana o are “pentru pacea şi stabilitatea lumii.”

După ce, în urmă cu un an, au traversat o perioada de îngheţ datorată incidentului avionului-spion, relaţiile dintre Statele Unite şi China au cunoscut o încălzire spectaculoasă după atacurile teroriste de la 11 septembrie. Potrivit lui Tang, Beijingul şi-a propus să demonstreze că “această colaborare nu a fost una de circumstanţă, China dorind o relaţie de cooperare pe termen lung”. El a calificat drept “extrem de reuşită” întâlnirea Bush-Jiang de luna trecută, despre care a afirmat ca s-a soldat cu “rezultate concrete”, dar nu a făcut precizări suplimentare. Întrebat cum priveşte China prezenţa militară americană în Asia Centrală, Tang a declarat ca “în Asia este pe cale să se nască un nou concept de securitate bazat pe încredere reciprocă.” Nu la fel de conciliant s-a arătat în chestiunea Taiwanului, reafirmând poziţia tradiţionala a Beijingului potrivit căreia China îşi rezervă dreptul de a recurge la forţă pentru a-şi

78

asigura suveranitatea asupra insulei. El a anunţat totodata o creştere de 17,6% a cheltuielilor militare chineze în 2002.

“România Liberă”7.03.2002

pag.6

Exemplul 5:

CONNEX – Comunicat de presă

Pentru difuzare imediatăContact: Lidia SolomaonTelefon: 01 302 18 70Data: 2002-01-18

Connex premiază elevii Colegiului Naţional Gheorghe Lazăr

Bucureşti, 18 ianuarie 2002 – Vineri 18 ianuarie 2002, Connex va premia câştigătorii concursului de creativitate în informatică, organizat de către Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti, cu ocazia aniversarii a 142 ani de la înfiinţarea acestuia.

Cu această ocazie, Connex şi Colegiul Lazăr vor lansa oficial clubul de informatică “Breakpoint”, în cadrul colegiului. Connex iniţiază o colaborare pe termen lung cu Colegiul Lazăr, cotat ca unul dintre cele mai bune institute de învăţământ din Bucureşti. Connex va sprijini acest club prin facilitarea transferului de cunoştinţe, prezentări, workshop-uri şi chiar vizite la sediul companiei, pentru a-i ajuta pe elevi să înţeleagă mai bine ce înseamnă un mediu de afaceri performant şi să se pregătească pentru o viitoare carieră.

Concursul de creativitate în informatică constă în 2 secţiuni, una de software şi una de pagini web, fiecare secţiune având câte 3 câştigători. Connex va înmâna premii constând în echipamente IT – camere video, tastaturi, scannere – celor 6 câştigători.

La eveniment vor participa Valeria Mihăescu – Senior Director Resurse Umane Connex, precum şi alţi angajaţi Connex, care au fost elevi ai Colegiului Lazăr, oficiali ai Primăriei Capitalei şi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Prin iniţierea şi susţinerea financiară a acestei colaborări, Connex contribuie direct la dezvoltarea învăţământului românesc, şi continuă implicarea sa activă în viaţa comunităţii.

79

Joi 17 ianuarie, Connex a acordat diplome absolvenţilor cursului de “Comunicaţii mobile pentru societatea informaţionala globală”, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii.

Exemplul 6:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII ŞI PROGNOZEIDEPARTAMENTUL PURTĂTOR DE CUVÂNT ŞI RELAŢII

MASS-MEDIA

Strada Ministerului nr. 2-4, etaj 2, cam. 226, BucureştiTel. 314.46.73/Fax. 314.46.73

17 februarie 2001

COMUNICAT DE PRESĂspre difuzare imediată

Colaborare româno-turcă pentru realizarea unui parc industrial în Judeţul Prahova

O delegaţie a Ministerului Dezvoltării şi Prognozei (MDP) şi Consiliului Judeţean Prahova condusă de dl. Leonard Cazan, ministrul Dezvoltării şi Prognozei a avut, în 15 februarie a.c., o întâlnire de lucru cu conducerea parcului industrial GOSB din localitatea Gebze, Turcia.

Partea română a apreciat în mod deosebit felul în care conducerea GOSB a organizat şi condus activitatea în acest parc industrial.

Cele două părţi au hotărât să întreprindă, în perioada imediat următoare, acţiunile necesare şi să acorde sprijinul legal pentru constituirea unui parc industrial în judeţul Prahova, la care vor fi atrase companii atât din România şi Turcia, cât şi din alte ţări. Pentru acest lucru s-a convenit ca la începutul lunii martie 2002 să fie continuate la Consiliul Judeţean Prahova convorbirile începute la Gebze. Cu acest prilej se vor purta tratative concrete cu privire la:

localizarea şi dimensionarea parcului industrial, precum şi a etapelor posibile de dezvoltare ale acestuia

modul de finanţare programul de realizare a utilităţilor parcului (energie electrică,

apă, gaze, etc.)

80

Modul de organizare a societăţii mixte de administrare a parcului

Firmele interesate care îşi vor demara investiţiile în viitorul parc industrial vor beneficia de facilităţile legii investiţiilor directe cu impact semnificativ în economic şi ale legii parcurilor industriale. Astfel, agenţii economici care vor realiza investiţii în construcţii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale şi a apei în aceasta zona vor beneficia de deducerea din profitul impozabil a unei cote de 29% din valoarea investiţiilor realizate.

De asemenea, exploatarea parcului industrial se va realiza pe bază de contracte comerciale încheiate între societatea-administrator şi societăţile comerciale care pot desfăşura activităţi specifice parcurilor industriale. Societatea-administrator, care va deţine titlul de parc industrial, va trebui să asigure şi să garanteze agenţilor economici care-şi vor desfăşura activitatea în parcul industrial, dreptul de folosinţă asupra infrastructurii şi utilităţilor, să repare şi să întreţină infrastructura şi utilităţile în interiorul parcului; să asigure accesul la utilizarea spaţiilor din parc destinate folosinţei comune.

Oana Grigore,Purtător de Cuvânt

Exemplul 7 11 :

Proces verbalde constituire a Asociaţiei_________

Încheiat astăzi______cu ocazia constituirii Asociaţiei_______________Au luat parte următorii:_____________________, membri asociaţi.

S-a hotărât alegerea prezidiului pentru care au fost propuşi__________________şi_________________ Componenta prezidiului, în urmă numărării voturilor a fost: __________cu 28 voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri. Preşedinte a fost ales domnul _____________cu 27 voturi pentru, 2 contra şi 2 abţineri.

Prezidiul a propus ordinea de zi:_________________S-au înscris la cuvânt următorii:_____________În final, s-a hotărât constituirea

Asociaţiei_________________şi a fost desemnată

11 Exemplele 7-10 sunt luate din Limbaje de specialitate, autor: prof. Olga Balanescu, pag. 105, 127, 128, 129

81

doamna_______________să reprezinte legal asociaţia la Notariat, banca şi în faţa altor foruri de stat.

Prezentul proces-verbal a fost încheiat şi redactat de către_____________în calitate de_____________

Urmează semnăturile participanţilor pe verso.Drept care închei prezentul proces-verbal.

Exemplul 8:

Contract de creditÎncheiat astăzi__________

Între Banca__________Sucursala (filiala)__________cu sediul________reprezentată prin___________director,___________şef serviciu credite şi___________şef serviciu contabilitate, pe de o parte, şi____________, legitimat cu BI seria_______nr.__eliberat de_______la data de___________, denumit în contract “debitor”, a intervenit următorul contract;

1. Banca acordă debitorului un credit pe termen de.... în suma de..... care va fi utilizat pentru.....

2. Creditul se acordă astfel:– integral la data de....

– pe măsura necesităţilor determinate de efectuarea cheltuielilor3. Debitorul se obligă:

– să folosească creditul numai pentru scopul menţionat; – să restituie băncii creditul primit plus dobânda legală la termenul şi în sumele prevăzute astfel: ....4. Creditul se poate rambursa şi înainte de scadenţă, în

întregime sau parţial, în care caz banca va recalcula dobânzile în mod corespunzător

5. La creditul primit, debitorul plăteşte o dobânda de ....% anual.

6. debitorul se obligă să garanteze sumele împrumutate potrivit Legii, astfel: .... (se înscriu corect garanţiile aduse în ordine, astfel încât suma acestora sa fie cu 10-20% mai mare decât creditul acordat, inclusiv dobânda)

7. Banca are dreptul să verifice existenţa fapticp a bunurilor depuse în gaj.

82

Reprezentanţii băncii DebitorulGaranţi: Nume_________BL______________Domiciliul______________

Exemplul 9:Decizie

Având în vedere lipsurile de _______lei constatate la inventarul din data _____la sediul unităţii din _________de către împuterniciţii în drept________, contabil şi_________, merceolog principal, în baza art.____alin.___

DECIDsancţionarea gestionarului unităţii controlate cu suma de

_________lei cu titlul de fraudă, suma ce va trebui restituită până la data de __________. În acest interval, conducătorul unităţii va supraveghea returnarea la timp a sumei datorate şi va anunţa organele financiare în drept, în cazul nerespectării prezentei decizii.

Exemplul 10:

Protocol

Încheiat astăzi ___________ între _______în calitate de predator şi _______în calitate de primitor.

Predatorul este reprezentat de domnul______________. Primitorul este reprezentat de domnul______________.

Predarea s-a făcut ca urmare a inventarelor faptice efectuate unilateral de comisii de inventariere numite de ____________.

În urmă inventarierii faptice s-au predat mărfuri în valoare de__________şi ambalaje în valoare de___________.

Prezentul protocol s-a încheiat în ______ exemplare.

83

Bibliografie:

Aristotel – Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 2000Balanescu, Olga – Limbaje de specialitate, Ed. Universitatii din

Bucureşti, 2000Bidu-Vranceanu, Angela; Forăscu, Narcisa – Modele de structurare semantica, Ed. Facla, 1984Buca, Marin; Evseev, Ivan – Probleme de semasiologie, Ed. Facla, 1976 Coman, Cristina – Relaţiile publice şi mass-media, Ed. Polirom, Iaşi, 2000Coteanu, Ion – Elemente de lingvistică structurala, Ed. Ştiinţifica, Bucureşti, 1967Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare moderne, Partea I, Universitatea din Bucureşti, 1974

Gramatica limbii române – Ed. Academiei, 1966

84

PARTEA A IV-A

RAPORTUL DINTRE STILURILE VORBIRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ MODERNĂ

Roxana Tămăşanu

85

86

CUPRINS

1. Stilul - privire de ansamblu alegerea cuvintelor şi forţa expresivă a

acestora - temelia stilului stilul, determinat contextual stilul - expresia individualităţii emiţătorului

2. Stilurile funcţionale3. Stilurile vorbirii4. Studiu de caz. Exemplificări privind raportul

stiluri funcţionale-stiluri ale vorbirii5. Concluzii

87

1. STILUL – PRIVIRE DE ANSAMBLU

Alegerea cuvintelor şi forţa expresivă a acestora-temelia stilului. Stilul, determinat contextual. Stilul, expresia

individualităţii emiţătorului.

Studiul folosirii stilului pentru nuanţarea diverselor tipuri de mesaje este unul dintre cele mai captivante domenii de activitate în ceea ce priveşte dinamica şi flexibilitatea stilului, precum şi interrelaţionarea diferitelor tipuri de stil. Aceasta întrucât pentru redarea unei idei, în uzul limbii se încrucişează adesea tradiţia cu inovaţia. Construcţiile de tip tradiţional, popular, obişnuit, de tip standard, în vorbirea convenţională, sunt dublate de construcţii noi, de soluţii sintactice inovatoare.

Stilistica este tocmai domeniul fenomenelor de expresivitate din limbă studiind mijloacele folosite de un vorbitor, de un autor, pentru a da relief comunicării sale.

Un punct de vedere strict subiectiv este acela că de multe ori mult mai interesant în mesajul unui locutor este felul în care relatează (“cum”-ul) decât informaţia propriu zisa (“ce”-ul). G. Călinescu spunea că “un nou mod de a gândi (de a oglindi universul) atrage după sine nu un vocabular nou, ci un chip inedit de a descoperi valenţa cuvintelor.”

Alegerea şi reunirea în sintagme expresive – analiză şi sinteză – sunt operaţii care stau la temelia stilului, îl pot înnoi şi rafina la fiecare pas şi îi dau o forţă nouă.

Cuvântul lunecă pe nesimţite în formule stereotipe, comode, şi numai asocierea nouă, cât mai sugestivă, îi poate reda puterea lăuntrică de a numi realitatea şi de a zugrăvi cu fidelitate gândul şi simţirea noastră.

Arghezi spunea: “Un cuvânt numeşte alt cuvânt, îl pune în mişcare, un alt cuvânt îi aduce lumina. Un cuvânt cântăreşte un miligram, alt cuvânt poate cântări greutatea muntelui răsturnat din temelia lui şi înecat în patru silabe. Cuvinte fulgi, cuvinte de aer, cuvinte metal. Cuvinte întunecate ca grotele şi cuvinte limpezi ca izvoarele pornite din ele. Într-un cuvânt se face ziua şi alte cuvinte amurgesc. Cuvintele scapără ca pietrele sau sunt moi ca melcii. Ele te asaltează ca viespile sau te liniştesc ca răcoarea; te otrăvesc ca bureţii sau te adapă ca roua trandafirie.” Este evocat aici metaforic câmpul imens al vocabularului pe care-l avem la îndemână pentru a da precizie cât mai mare exprimării.

Studiul limbii române nu poate fi făcut numai parţial, având în vedere doar aspectele morfologice şi sintactice; lexicul, specificul lui şi tendinţele înnoitoare ale limbii în toate direcţiile,

88

faptele de expresivitate sunt la fel de importante şi mult mai interesante.

Creaţia stilistică de efect ilustrează capacitatea omului de a-şi comunica ideile în forma cea mai originală, mai convingătoare.

Stilul urmăreşte tocmai adecvarea maximă a cuvântului la gândire, acoperirea cât mai exactă a cugetării cu formula care să redea perfect un mesaj. Stilul e un “meşteşug” care îţi dă cheia unei tot mai mari expresivităţi, realizând un relief sensibil în comunicare, nuanţe noi în cuvinte, însufleţind construcţiile gramaticale, contextul, fraza. Pornind de la unităţi lingvistice cunoscute, de la construcţii repetate, normale, uzuale în limbă, analiză stilistică desprinde procesul inovator prin care cuvintele comune se regenerează în context. Prin alegerea cuvintelor, în construcţii sintactice aparte, se fixează o potenţă expresivă nouă. Trăsăturile de efect, procedeele de creaţie stilistică, de reliefare a valorilor sporite de comunicare constituie originalitatea enunţului. “Proprietatea vorbirii constă în libertatea imbinarilor” a spus Saussure, întemeietorul lingvisticii moderne şi al atâtor direcţii noi în cercetarea limbii şi a stilului.

Aşadar, dincolo de vorbirea obişnuita, literara chiar, dincolo de limbajul standard, există în toate compartimentele limbii resursele necesare pentru a nuanţa exprimarea printr-un anumit grad de invenţie în folosirea personală a limbii comune, prin valorificarea cuvintelor într-un context altfel construit decât se obişnuieşte, printr-o anumita abatere de la şablon. Astfel apare stilul, astfel se constituie mijloacele de reliefare a ideilor, aşa se nasc fenomenele de expresivitate de care se ocupă stilistica.

Orice comunicare poate avea un aspect convenţional, sau, dimpotrivă, unul distinct prin elementele constitutive care ies din comun prin anumite trăsături fonetice, lexicale sau gramaticale. Printr-un ansamblu de mijloace expresive, folosite pentru a mări capacitatea de comunicare şi de sugestie a enunţului se obţine un anumit stil, care înseamnă un spor de relief faţă de limbajul convenţional. Cuvântul ales şi plasat în context, nucleele semnificative care se constituie din asemenea asocieri formează structura particulara a stilului.

Expresivitatea fenomenelor de limbă – numită cu termenul general de stil – are la bază polimorfismul şi polisemia cuvintelor şi construcţiilor, de care se leagă anumite note de individualizare a comunicării. Stilul nu este altceva decât personalizarea vorbirii, fiindcă de orice nuanţă de stil se leagă o intenţie, ilustrată prin alegerea din două sau mai multe variante, a celei care acoperă cel mai bine scopul comunicării. Stilul nu este decât o maniera de a gândi; prin stil se transpune în vorbire personalitatea, o experienţă

89

colectivă sau individuală, o stare de spirit şi de cultură care ajung să se definească prin limbaj.

Gândirea şi sensibilitatea se materializează în structura stilului, ilustrând aspiraţia gânditorului de a capta lumea prin cuvinte. Cuvântul este elementul de bază al comunicării, al stilului; sfera lui semantică are suficientă elasticitate ca să surprindă atât înţelesul logic fundamental, tradiţional, de circulaţie curentă, cât şi valori figurate, semnificaţii metaforice, în contact cu alte cuvinte sugerând nuanţe fine ale realităţii. Deci, stilul fiecăruia este inconfundabil şi irepetabil datorită transpunerii personalităţii sale creatoare prin mijloace lingvistice. Formele expresivităţii pot caracteriza un autor, un vorbitor, dar şi o colectivitate, o categorie de oameni legaţi prin preocupări, prin formaţie, prin starea lor sociala, culturala etc.

Un om de ştiinţă îşi redactează într-un fel studiul sau, iar funcţionarul face un raport în felul sau, cu formule stereotipe; ziaristul, presat de evenimente, caută fraza exactă, dar şi frumosul limbaj prin care se poate distinge, prin care se poate face remarcat de cititori.

90

2. STILURILE FUNCŢIONALE

Stilul artistic - iconicitatea, actualizarea, organizarea sonoră. Stilul ştiinţific. Stilul publicistic.

Stilul administrativ.

Între stilurile vorbirii şi stilurile funcţionale, considerate ca varietăţi ale limbii literare comune, care corespund unor sfere de activitate omenească şi ale căror particularităţi sunt condiţionate de caracteristicile şi de sarcinile comunicării în sferele respective ale vieţii există deosebiri esenţiale.

În ceea ce priveşte stilurile funcţionale, ar exista fundamental patru stiluri importante diferite prin specificul mijloacelor: ştiinţific, artistic, publicistic şi administrativ.

1) Stilul artistic (poetic sau beletristic) se distinge prin cadrul metaforic al expresivităţii, prin folosirea figurată a termenilor, prin nuclee sugestive distincte, dominantă fiind preocuparea de a întări relieful enunţului atât prin vocabularul regenerat, cât şi prin abaterea cea mai pregnanta de la uzul curent al limbii.

Stilul beletristic se descrie de obicei prin opoziţie cu celelalte stiluri funcţionale. În timp ce toate celelalte stiluri funcţionale au o funcţie informativă (comunicativă) dominantă, în stilul beletristic prevalează funcţia estetică.

Stilul artistic are patru caracteristici principale: iconicitatea, actualizarea, organizarea sonoră şi expresivitatea.

Iconicitatea numeşte folosirea mijloacelor expresive imagistic relevante. Recursul la imagine, caracterul imaginativ al literaturii sau iconicitatea trebuie înţelese în sens larg, ca orice captare într-o formă imaginativă sensibilă a unui fragment din realitate.

A două tendinţă a stilului beletristic consta în alegerea aşa-numitelor mijloace de actualizare, înţeleasă ca folosire de mijloace lingvistice într-o asemenea manieră încât să atragă atenţia prin ea însăşi şi să fie recepţionată ca neobişnuită, ca eliberată de automatizare. Actualizare înseamnă deci subiectivizarea sau personalizarea limbajului prin tot felul de abateri şi libertăţi de la norma automatizată, care au o funcţie estetică relevantă.

Succesele fonologiei, accentul pus pe natura sonoră a limbii au pus în evidenţa o alta caracteristică importantă a stilului beletristic: tendinţa de selecţie a mijloacelor lingvistice organizate sonor după anumite principii ritmice, intenţionale sau fonetice.

91

Organizarea fonică intenţionată e proprie poeziei, în care mijloacele lingvistice, pe lângă organizarea uzuala, sunt supuse organizării prozodice a versului. În proza organizarea sonoră a mijloacelor lingvistice de obicei e mai puţin evidentă sau lipseşte cu totul.

Din faptul ca literatura artistică se adresează de regulă nu numai intelectului, ci şi sensibilităţii cititorului, deriva a patra tendinţă fundamentală a stilului beletristic, manifestată în folosirea mijloacelor expresive. Prin expresivitatea textului, stilul beletristic diferă radical de celelalte stiluri funcţionale, mai mult sau mai puţin refractare la mijloacele expresive, preocupate de intelectualizarea marcata a exprimării. În opoziţie cu stilul ştiinţific, de exemplu, stilul beletristic este sugestiv, ambiguu, echivoc, subiectiv, individual, conotativ, deviant în raport cu norma lingvistică prin tot felul de figuri şi licenţe poetice.

Funcţia estetica dominanta determină structura semantică şi sintactică mobilă a stilului beletristic, cu elemente lexicale împrumutate practic din toate straturile stilistice, cu o organizare laxa, liberă de orice constrângeri în folosirea originală a formelor gramaticale.

2) Stilul ştiinţific se remarcă prin precizia şi, uneori, raritatea termenilor, prin formulări consacrate şi închise, într-o sintaxa logică, prin respect total faţă de legile limbii literare.

Stilul ştiinţific este elaborat cu premeditare şi ia, de cele mai multe ori, o înfăţişare scrisă, monologată. Legătura emiţătorului cu receptorul lipseşte, precum lipsesc şi mijloacele extralingvistice (gest, mimica) şi mediul în care discursul va fi recepţionat. Destinatarul este adesea departe sau necunoscut, iar mesajul se adresează publicului larg. În opoziţie cu limbajul artistic, sugestiv, afectiv, subiectiv, echivoc, conotativ, ambiguu, limbajul ştiinţific este noţional, raţional, obiectiv, univoc, denotativ şi precis. Limbajul ştiinţific se mai caracterizează prin proprietatea şi specializarea termenilor profesionali, claritate, concizie, evitarea principială a figurilor de stil în favoarea conceptelor ştiinţifice, respectarea strictă a normelor limbii literare. Funcţia informativ-cognitiva dominanta îi determină o fizionomie lexicala, o structură gramaticală şi o compoziţie specifice. Stilul ştiinţific abundă în formaţii lexicale noi, neologisme, construcţii frazeologice. Din punct de vedere sintactic, tipice sunt propoziţiile impersonale, determinările logice, formele lapidare, parantezele, frazele complexe. Compoziţia este austeră, compactă, riguroasă.

Genurile şi formele stilului ştiinţific sunt: 1. Genurile expozitive: a)contextuale (disertaţia, studiul, articolul, reflecţia, eseul); b)situaţionale (referatul, coreferatul, conferinţa,

92

alocuţiunea). 2. Genurile descriptive (caracterizarea, recenzia, informarea, raportul).

O chestiune interesantă privitoare la cele două stiluri prezentate anterior (artistic şi ştiinţific) este cea legată de opoziţia limbajelor corespunzătoare acestor stiluri, respectiv limbajul poetic vs. limbajul ştiinţific.

E. Lovinescu a observat că limbajul poetic, datorită valorilor de sugestie pe care le conţine, este intraductibil într-o limba străină; el constata ca valorile de sugestie nu se pot traduce prin simpla transpunere noţională; cu alte cuvinte, nu este posibila o traducere din limbajul poetic în cel ştiinţific (sau uzual).

Limbajul poetic se caracterizează prin absenţa totală a sinonimiei şi prin infinitatea omonimiei fiecărei fraze, în contrast cu limbajul ştiinţific, unde omonimia este inexistentă, iar sinonimia fiecărei fraze este infinită.

Cel care s-a preocupat în mod deosebit de aceasta dihotomie între cele două limbaje a fost Solomon Marcus. Raţiunea principală pentru care a tratat aceste limbaje împreună este aceea cp ele corespund celor două ipostaze fundamentale ale fiinţei umane: ipostaza raţionala şi cea emoţională.

Limbajul ştiinţific reprezintă în mod optim ipostaza raţională, iar limbajul poetic, cea emoţională.

Semnificaţia ştiinţifică, fiind universală, obiectivă, poate fi exprimată cu mijloacele oricărei limbi naturale, fapt care conferă limbajului ştiinţific un caracter traductibil, făcând astfel posibilă traducerea unui text ştiinţific dintr-o limba într-alta. În contrast cu limbajul ştiinţific, limbajul poetic nu este traductibil, deoarece nici o semnificaţie poetică nu admite două expresii distincte.

Expresia ştiinţifică nu prezintă interes în sine, ea poate fi oricând înlocuită de o alta, echivalentă, ea este un simplu vehicul al unei semnificaţii, ea are doar rolul de a media sesizarea unei semnificaţii, ea este transparentă, e ca un geam prin care putem “vedea” o anumită semnificaţie. În schimb, expresia poetică are o valoare în sine, ea nu este vehiculul unei semnificaţii care, la rigoare, ar putea fi sesizată şi altfel, ci e pur şi simplu impregnată de această semnificaţie, ea nu este transparentă, ci opacă, ea opreşte atenţia noastră.

Opoziţia esenţială dintre limbajul ştiinţific şi cel poetic este cea dintre denotaţie şi conotaţie. Denotaţia unui obiect este data de funcţia iniţială, fundamentală a obiectului (respectiv a cuvântului), în timp ce orice alta funcţie pe care un obiect sau un termen o cumulează are un caracter conotativ. (Funcţia denotativa a umbrelei este aceea de a ne feri de ploaie, în timp ce folosirea

93

umbrelei pentru a goni o pisică are un caracter conotativ.) De obicei, primul sens care figurează intr-un articol de dicţionar este denotativ. Dar dicţionarele nu omit nici unele sensuri conotative mai importante şi, prin însuşi acest fapt, prin simpla inserare în dicţionar a unui sens conotativ, acesta îşi pierde oarecum caracterul conotativ şi se converteşte într-unul denotativ. Aceasta graniţă dintre denotaţie şi conotaţie e foarte greu de fixat, există o continua migraţie a sensurilor conotative spre cele denotative. Starea poetică a limbajului este favorizată de conotaţiile proaspete, inedite. Inovaţia lingvistică creează premise favorabile dezvoltării limbajului poetic. Limbajul poetic stă sub semnul inovaţiei, al ineditului, al creaţiei, nu numai din punct de vedere al conotaţiilor, dar şi din celelalte puncte de vedere. În opoziţie cu acesta, limbajul ştiinţific stă sub semnul rutinei, al standardizării, al stereotipiei, aici modul de exprimare se supune conotaţiilor stabilite prin anumite consideraţii preliminare sau printr-o anumită terminologie şi notaţie acceptate prin convenţii anterioare.

Limbajul poetic îl domină pe om, îl menţine într-o stare “religioasă” a vrăjii. Prin contrast, limbajul ştiinţific, dominat de artificialitate şi convenţionalism, este dominat de om, reclamând din partea acestuia o stare de luciditate.

3) Stilul publicistic oscilează între stilul beletristic şi stilul ştiinţific. Se foloseşte în informarea promptă precisă şi convingătoare a publicului despre problemele sau evenimentele cele mai actuale. De la stilul beletristic împrumută tendinţa exprimării frumoase, expresive, dar cu măsură, voinţa de originalitate, de individualizare. De stilul ştiinţific se apropie prin caracterul noţional, obiectiv, forma preponderant scrisă, monologată, concizie, precizie, claritate. Construcţiile gramaticale, morfologia, sintaxa evită stridenţele, exprimarea fiind deci şi în aceasta privinţă echilibrată. Lexicul e receptiv la neologisme şi cuvinte străine.

Variantele stilului publicistic se clasifică în: a)genuri informative: buletinul de ştiri, interviul, comunicatul, afişul; b)genuri analitice: articolul de ziar, comentariul, glosa, reflecţia, recenzia, discuţia, polemica, caricatura, pamfletul; c) genuri beletristice: foiletonul, reportajul, portretul.

În timp ce mesajul artistic, cel ştiinţific şi cel administrativ sunt unanim recunoscute ca entităţi funcţionale de sine stătătoare, stilul publicistic a fost, uneori, negat de o parte a lingviştilor. Motivul esenţial al acestei atitudini l-a constituit aşa-zisa inexistenţa a unor trăsături distinctive, care să permită individualizarea acestui stil. Stilul publicistic se dovedeşte un spaţiu

94

de trecere, un teritoriu intermediar, în care coexistă elemente caracteristice atât stilului artistic, cât şi celui ştiinţific.

În principiu, stilul poate fi definit ca ansamblu relativ omogen de mesaje, omogenitatea lăsându-se apreciată fie după criteriul funcţional (sau socio-cultural al domeniului în care mesajele respective sunt produse şi puse în circulaţie), fie după criteriul funcţionalist (al funcţiei dominante în clasa de mesaje considerată). Cele două criterii nu se suprapun decât în parte. Totuşi, în practica, fiecare dintre ele a contribuit la precizarea unui inventar de stiluri. Apelându-se la primul dintre criteriile enunţate, s-a putut delimita stilul publicistic, deşi nu au întârziat ezitările şi chiar contestările. Sursa acestor îndoieli o constituie marea diversitate a mesajelor care compun stilul publicistic şi care, prin conţinut, aparţin mai degrabă altor stiluri (beletristic, ştiinţific, politico-administrativ). Din acest punct de vedere, presa pare a fi mai ales un mijloc de a pune în circulaţie mesaje eterogene. Cu toate acestea, în cadrul acestei diversităţi, se pot recunoaşte şi mesaje specifice care, prin conţinut şi funcţie, ar justifica recunoaşterea unui stil publicistic, dominat în ansamblu de funcţia conativă.

Stilul publicistic prezintă, intr-o sinteza mereu adaptată la nevoile informaţiei cotidiene, noutate terminologică şi construcţii dense, adesea eliptice, discontinue, care pot alterna cu expresia evocatoare poetică, cu formula familiară, ori cu structura degajata a contextului. Din cauza grabei, supravegherea stilului şi claritatea chiar a construcţiilor uneori suferă; de aceea, epitetul de “publicistic”este astăzi uşor peiorativ, voind să indice un stil aproximativ, puţin îngrijit.

Ziarul este un semn global şi, ca atare, se receptează în totalitatea lui. Ceea ce semnifică un atare semn (de o mare complexitate în unitatea lui) este o imagine a lumii strict delimitată de temporalitate, de un decupaj cronometric specific şi prin care se şi diferenţiază un cotidian de un ziar săptămânal sau, cu atât mai evident, de revista (bi)mensuală. În funcţie de cronometria specifică semnului publicistic, deci de stricta implicaţie în evenimenţial, compunerea unui ziar obliga la o specializare redacţională orientată permanent după parametrii psihosociali ai unui anume public avut în vedere. Ziarul nu este numai un dialog cu publicul, ci mai ales o anticipare a aşteptărilor acestui public, o împlinire a acestor aşteptări şi – ca un corolar al unei retorici cu totul aparte şi obligatoriu eficiente – este mijlocul cel mai uzual de propagandă, de inducere persuasiva a unor convingeri fie de grup social – politic, fie de nivel intelectual, fie de direcţie educaţional-popularizatoare.”Dialogul” este, aşadar, unul selectiv, iar imaginea lumii una preferenţială. Ce se impune este o departajare a publicului

95

pe categorii de interese, nivel intelectual, profesie, apartenenţă politică etc.

Înainte de a deschide un ziar, cititorul îşi va alege titlul care-i indică însăşi promisiunea unor aşteptări preferenţiale. Înainte de a descompune în amănunt elementele retorice extrem de complexe din care se compune ziarul ca semn global, o semiotică a presei va trebui întâi să explice titlul/frontispiciul unui ziar. Acesta se prezintă ca un semn cu două funcţii, una denominativ-indicială, cealaltă iconic-simbolică. Funcţia denominativ-indicială este purtată de nume (“Adevărul”, “Evenimentul Zilei”, “Libertatea”, “Cosmopolitan”), nume căruia i se alătură frecvent un subtitlu-sintagma apozitivă funcţionând explicativ, de tipul: “Cronica română cotidian naţional de informaţie şi atitudine”.

Relaţia emiţător-receptor în “comerţul de informaţie” jurnalistica este foarte complexă. Începând cu titlul, ca forma simbolică plurivalentă de captare a publicului, întreg genul publicistic va sta sub semnul retorismului pragmatic, desfăşurând o gamă întreagă de tehnici discursive.

4) Stilul administrativ, propriu comunicării în domeniul relaţiilor economice, juridice, diplomatice şi al administraţiei de stat, se realizează exclusiv într-o formă scrisă, în situaţii temporale şi locale precise. Funcţia textului administrativ este s comunice doleanţe, fapte sau evenimente precise. Spre deosebire de alte stiluri, stilul administrativ are un destinatar adesea colectiv. Emiţătorul şi receptorul intervin ca persoane cunoscute, adesea juridice. Din aceasta cauză, de regulă, emiţătorul foloseşte persoana I plural, iar destinatarului i se adresează la persoana a II-a plural sau cu formulele de politeţe: Dumneavoastră, Domnia - Voastră, Domniile Voastre. Scrierea cu majusculă sau alte artificii grafice (mărimea literelor, organizarea spaţială a textului) reprezintă o caracteristica principală a stilului administrativ. Stilul administrativ se mai caracterizează prin simplitate, folosirea unor cuvinte şi sintagme specifice, a unor formule consacrate, stereotipe, fixe. Din punct de vedere gramatical, se observă frecvenţa construcţiilor nominale, a locuţiunilor conjuncţionale şi a prepoziţiilor compuse, abundenţa de gerunzii, contragerea propoziţiilor secundare etc.

Stilul administrativ tinde spre o cât mai mare proprietate a termenilor, spre construcţii sintactice precise, uniformitate şi corectitudine gramaticală.

Formele stilului administrativ sunt: a) de documentare: procesul-verbal, protocolul, rezoluţia, angajamentul, tratatul, adeverinţa, chitanţa, poliţa, împuternicirea, procura; b)de informare: declaraţia, proclamaţia, anunţul, înştiinţarea,

96

comunicarea, raportul, scrisoarea oficială, cererea, formularul de înscriere, anunţuri inserate în ziar, invitaţia, telegrama; c)de serviciu sau de evidenta a muncii: tabelul nominal, inventarul, orarul, programul de lucru, fisa de pontare, diagrama, alte formulare: adeverinţa, diploma, factura de bancă, de călătorie etc.

Din punct de vedere morfologic, se constată frecvenţa ridicată a substantivelor, pronumelor nepersonale (demonstrative, nehotărâte, relative), a prepoziţiilor şi a conjuncţiilor. Preponderenţa substantivelor se explică prin caracterul accentuat denominativ şi nominal al propoziţiilor şi frazelor. Necesitatea situării temporale şi spaţiale a “obiectului” comunicării determină frecvenţa foarte ridicată a substantivelor postinfinitivale (în vederea realizării, în cursul efectuării cercetării, se impune luarea de măsuri etc.). Acestora li se adaugă participiile pasive substantivizate prin articolul hotărât (inculpatul, învinuitul) şi articolul demonstrativ (cel urmărit, cel lovit, cel condamnat).

În interiorul genului gramatical, substantivele “personale” se caracterizează prin neutralizarea opoziţiei masculin/feminin. Se întrebuinţează fie numai forma de masculin (inculpat, învinuit, condamnat, soţ), fie numai forma de feminin (parte, persoană, rudă), ca la substantivele ambigene.

Opoziţia de număr e dominata de singular.În flexiunea cazuală a substantivului sau a pronumelui se

impun printr-o frecvenţă ridicată genitivul şi dativul. Apar des şi prepoziţii ale genitivului (în contra, asupra) sau ale dativului (conform, potrivit).

În privinţa flexiunii verbale, speciile stilului administrativ se caracterizează prin diatezele activă şi pasivă, modurile indicativ şi conjunctiv, capabile să exprime ideea de obiectivitate impersonală şi de generalitate.

97

3. STILURILE VORBIRII

Stilul direct. Stilul indirect.Stilul indirect liber.

Stilurile vorbirii sunt în număr de trei: direct, indirect şi indirect liber.

Stilul direct constă în reproducerea, de către cel care vorbeşte sau scrie, a cuvintelor proprii sau străine, exact în forma în care ele au fost enunţate, sau cel puţin într-o formă asemănătoare. Comunicarea reprodusă este introdusă printr-unul sau mai multe cuvinte de declaraţie, fără a fi subordonată gramatical acestora.

Caracteristicile reproducerii în stil direct sunt următoarele: stilul direct este introdus prin aşa-numitele

cuvinte de declaraţie (de obicei verbe sau locuţiuni verbale), care alcătuiesc o inciză plasată înaintea, în interiorul sau după cuvintele reproduse;

între inciza şi fragmentul reprodus nu se stabileşte nici un raport de dependenţa sintactică. Dependenţa se rezumă întotdeauna la o legătură de sens între verbul de declaraţie şi enunţul reprodus;

intonaţia, grafic marcată de punctuaţie, reprezintă singurul element revelator constant al stilului direct. Enunţul reprodus în stil direct este separat de enunţul precedent printr-o pauză, de obicei marcată grafic;

din punct de vedere al locutorului, stilul direct este o marcă a subiectivităţii, în timp ce, din punct de vedere al autorului unui text literar în care apare stilul direct, acesta este o reproducere neinterpretată, obiectivă.

Ca structură narativă, adresarea vizează de obicei raportul dintre autor şi un interlocutor care nu este personaj în povestire, de exemplu, raportul dintre autor şi cititor.

Expunerea adresată este o formulă narativă în stil direct, cu mărcile lui specifice: persoana a II-a, interogaţia, exclamaţia, prin care se reliefează funcţia conativă a comunicării narative.

Stilul indirect (conjuncţional) reproduce comunicarea cuiva, subordonând-o unui cuvânt de declaraţie. Stilul indirect are caracterul unei creaţii posterioare din punct de vedere istoric, legată de construcţia propoziţiilor subordonate.

Ceea ce justifică definirea vorbirii indirecte ca o categorie sintactică distinctă este, pe planul conţinutului, posibilitatea vorbitorului de a-şi manifesta atitudinea faţă de o enunţare, de a

98

arăta că în momentul reproducerii acestei enunţări, ea nu-i aparţine; pe planul expresiei, atitudinii acesteia îi corespunde o anumită folosire a formelor verbale.

Reproducerea vorbirii în stil indirect comportă o serie de modificări în structura propoziţiei reproduse şi a frazei în general:

prezenţa unui verb de declaraţie sau de percepţie, în mod obligatoriu tranzitiv, care nu poate fi suprimat;

sintactic, stilul indirect implică existenţa unui raport de subordonare, deci introducerea comunicării reproduse printr-o conjuncţie subordonatoare sau printr-un element cu funcţie conjuncţională (pronume, adverb); conjuncţia tine locul pauzei care, în stilul direct, separă verbul introductiv de enunţul reprodus;

transpunerea pronumelor personale şi a formelor verbale; această modificare are loc numai în legătură cu persoanele la care se referă comunicarea. Transpunerea se realizează, în cazul propoziţiilor enunţiative, de obicei de la persoana I la persoana a III-a, iar în cazul propoziţiilor interogative şi imperative, de la persoana a II-a la persoana I;

substituirea adverbelor şi a pronumelor de depărtare prin adverbe şi pronume de apropiere şi invers;

vocativele din stilul direct se transpun, în stil indirect, prin complemente indirecte;

imperativele se transpun în conjunctive, fără valoare de imperativ;

propoziţiile interogative din stilul direct devin, în stil indirect, interogative indirecte; intonaţia interogativă se pierde în cele mai multe cazuri, deşi este uneori conservată.

În general, stilul indirect înlătură din vorbire elementele afective, expresive ale limbii, precum şi forma personală a exprimării, caracteristice stilului direct, şi, pentru acest motiv, este preferat în transmiterea lor. Reprezentând o abandonare a reproducerii textuale, stilul indirect marchează o tendinţa către abstracţiune şi către o sintaxă mai mult sau mai puţin neutră.

Stilul indirect liber constă în redarea comunicării cuiva în vorbirea indirectă fără a o face însă dependentă de un verb de declaraţie, fără a o introduce printr-o conjuncţie şi, când e cazul, păstrându-i intonaţia caracteristică (interogativă sau exclamativă). Stilul indirect liber se foloseşte în mod obişnuit în literatura artistică, pentru redarea gândurilor cuiva mai ales în monologuri interioare şi, în general, pentru a evita lipsa de afectivitate a vorbirii indirecte şi abuzul de dialoguri.

99

Stilul indirect liber (SIL) prezintă câteva caracteristici formale care îl deosebesc atât de stilul direct, cât şi de stilul indirect conjuncţional.

SIL nu este introdus în frază prin intermediul unui verb tranzitiv de declaraţie sau al unei conjuncţii subordonatoare; caracterizarea “liber” se referă la absenţa conjuncţiei (de aceea “vorbire indirectă” = “stil indirect conjuncţional”).

100

4. STUDIU DE CAZIlustrări pe diferite tipuri de texte

1) A. “Şi de-ai călca nouă ţări Şi de-ai trece nouă mări Floricică n-ai găsi, Păsărică n-ai zări, Nici nevastă mândruliţă, Nici copilă drăguliţă, Ca Mărioara Florioară Zânişoara munţilor Sorioara florilor.” (Vasile ALECSANDRI, “Mărioara Florioara”)

Adresarea este directă, marcată de prezenţa persoanei a II-a singular (-ai calca, -ai trece, n-ai găsi, n-ai zări), alături de care se remarcă propoziţiile eliptice (Nici nevastă mândruliţă/ Nici copilă drăguliţă).

Alecsandri a asimilat influenţa populară, care a conferit poeziei sale fluiditatea versificaţiei. Influenţa liricii populare se vădeşte atât în versificaţie, cât şi în procedeele de stil utilizate, procedee care culminează cu paralelismul, realizat prin diminutive (floricică, păsărică, mândruliţă, drăguliţă, zânişoara, sorioară).

B. “Când se apropia ziua nunţii, mahalaua se împodobea cu brazi de la casa ginerelui până la casa miresei. În ajunul nunţii, cam după-amiezi, porneau călţunăresele, tot cucoane ales dintre rudele cele mai frumoase ale ginerelui, în trăsuri înhămate cu armăsari de preţ. Întâia călţunăreasa intră la mireasă purtând o catie de argint cu flori suflate în aur, din care ieşea fum de udagaciu şi de curse; ea mai purta şi o stropitoare din care arunca apa de trandafir, semnul curăţeniei, şi ura miresei să fie totdeauna spălată şi parfumată ...”

(Ion GHICA, “Din vremea lui Caragea”)

Persoana (locutorul) şi timpul enunţării nu sunt marcate, ceea ce înseamnă ca actul de comunicare este orientat exclusiv spre referent, adică spre ceea ce se comunică. Persoana a III-a din enunţ este expresia acestei orientări, nu vizează planul autorului-narator care este suprimat. După marca categoriei de persoană, textul ilustrează tipul de naraţie apersonală, obiectivă.

101

C. “ – Ce face aici jupâniţa noastră? Era uncheşul Petrea. O privea zâmbind, dar în ochii lui aspri nu era prietenie. – Ce să facă? Se pregăteşte să ducă bunicului şi bunicăi vestea cea bună. -–Care veste?” (Mihail SADOVEANU, “Nicoară Potcoavă”, vol. II)

Apariţia prezentului indicativului în nararea la un timp trecut marchează trecerea de la planul autorului la planul gândirii personajului. Se observă că prezentul nu e singura marcă de stil indirect liber; el este însoţit de păstrarea interogaţiei.

Fragmentul conservă din tipul de reproducere directă elementele lexicale afective. Această particularitate deosebeşte stilul indirect liber de stilul indirect conjuncţional, care înlătură prin definiţie posibilitatea de a reda reacţia personajului şi elementele afective ale vorbirii.

Stilul indirect liber conservă intonaţia specială a stilului direct în interogaţii ( Ce să facă?, Care veste?). Existenţa unei intonaţii interogative sau exclamative este considerată ca fiind elementul esenţial în identificarea şi definirea acestui stil. Prezenţa intonaţiei este factorul care apropie stilul indirect liber de stilul direct; ea coincide însă, în acelaşi timp, cu un procedeu sintactic al redării indirecte interogativă indirectă.

D. “Trei zile după acea întâmplare mă găseam cu nevasta în căsuţa mea. Afară era un întuneric de nu-ţi puteai zări mâna; nici o stea nu strălucea pe cer şi bătea un vânt rece, care şuiera printre crăpăturile uşii. Elenuţa era îngrijită, şi din vreme în vreme îşi făcea cruce. Eu însumi mă simţeam neliniştit, căci o presimţire urâcioasă mă tulbura.” (Vasile ALECSANDRI, “O primblare la munţi”)

Naratorul este un personaj. Relatarea retrospectivă din perspectiva unui personaj presupune mai totdeauna tehnica “povestirii în povestire” sau a “povestirii în dialog”. Persoana I, marcată în enunţare (mă găseam, eu însumi mă simţeam), este firească, atâta vreme cât naratorul (locutorul) este un personaj în povestire şi, în aceasta calitate, ia parte la evenimentele narate. Naraţiunea în care naratorul este implicat ca personaj în povestire se numeşte participare. Persoana I în enunţ este marca gramaticală fundamentală a participării.

E. “Te duci la ţară să-ţi vinzi stogurile de fân, să-ţi vinzi grâul din gropi. [...] Ei bine, în mijlocul unor asemenea ocupaţii,

102

întâmplatu-ţi-s-a vr-odată să vezi şi s-auzi măcar cum fac flăcăii curte fetelor, mai ales la munte?” (Mihail KOGALNICEANU, “Nou chip de-a face curte”)

Interlocutorul (poate fi cititorul sau chiar autorul deghizat într-un interlocutor imaginar), ca presupus partener al povestirii, poate fi reprezentat în text printr-o intervenţie directă. Expunerea ia, în aceasta situaţie, forma unui dialog fictiv, un tip retoric de expunere. În textul de mai sus, adresarea directă se realizează prin preponderenţa persoanei a II-a singular, alături de forme verbale interogative (întâmplatu-ţi-s-a). Predomină modul conjunctiv (să vinzi, să vezi, s-auzi). De asemenea, se remarcă expresia “ei bine”, ce realizează o legătură de suflet între emiţător şi receptor.

2) A. “În cazul problemelor combinatorice, care intervin în majoritatea proceselor economice, atunci când numărul soluţiilor admisibile depăşeşte posibilităţile de explorare exhaustivă, se renunţă la căutarea soluţiei optime şi decidentul acceptă o soluţie suboptimală, găsită cu ajutorul unor algoritmi euristici.”

Georgeta Vintilă, Mariana Vuta “Gestiunea financiară a întreprinderii”Editura Rolcris, Bucureşti, 2000

B. “Există 2 tipuri de diabet: insulino-dependent (diabet de tipul I) şi noninsulino-dependent (diabet de tipul ÎI). În primul caz organismul nu mai produce insulină, din cauza unui proces genetic sau a unui virus mecanismul exact al producerii bolii nu este cunoscut în întregime. În al doilea caz, pancreasul secretă insulina, dar nu într-o cantitate suficientă pentru a regla nivelul zahărului din sânge.

Diabeticii insulino-dependenţi au nevoie zilnic de una sau mai multe injecţii cu insulină pentru a-şi regla nivelul de zahăr din sânge. Pe măsură ce abilitatea lor de a stoca glucoza se îmbunătăţeşte s-ar putea să mai câştige câteva kilograme. Diabeticii de tip II îşi pot controla de regulă glicemia prin dietă sau printr-o combinaţie de regim alimentar şi medicamente care reglează glicemia.”

C. “Unitatea de bază a sintaxei este propoziţia, cea mai mică unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare şi care comunică o judecata logică sau o idee cu caracter afectiv sau voliţional.

103

Esenţa propoziţiei este predicaţia (sau predicativitatea), adică raportarea conţinutului ei la realitatea obiectivă reflectată; propoziţia exprimă atitudinea vorbitorului faţă de faptele din realitate reflectate de el: simpla constatare a unei realităţi, dorinţa de a vedea realizat un anumit lucru, de a cunoaşte ceva etc. şi datează afirmaţiile făcute.

Propoziţia este o comunicare realizată prin unul sau mai multe cuvinte însoţite de indici de predicaţie: prezenţa unui predicat verbal sau nominal (predicatul este marcat de obicei prin prezenţa unui verb la un mod personal; predicatul nominal fără copulă este marcat prin intonaţie şi topică.”

(“Gramatica limbii române”, Editura Academiei)

Indiferent de domeniul ştiinţei din care au fost extrase textele de mai sus – economie, medicină, gramatică – un aspect este constant, şi anume faptul că ele vizează un receptor specializat, iniţiat. “Profanul” nu ar putea înţelege mesajul şi ar rămâne la un stadiu superficial. Termeni precum probleme combinatorice, procese economice, explorare exhaustivă, decident, suboptimal, algoritmi euristici, insulino-dependent, glicemie, judecată logica, caracter voliţional, predicaţie, copulă, etc. necesită o pregătire prealabilă pentru a putea fi înţeleşi.

În cadrul stilului ştiinţific nu este vorba despre un tip special de stil al vorbirii, ci despre un stil neutral, obiectiv, în care predomină funcţia referenţială a comunicării esenţial pentru emiţător este să transmită informaţii, şi nu să capteze atenţia receptorului prin implicare emoţională.

3) A. “23 ani, canadian de origine libaneza. Numele lui, Aiman, înseamnă <calea cea dreaptă>. La el în ţară ar fi fost fotbalist profesionist. Aici cântă şi are un album, <Xtacy>, pe care vrea să-l vândă în Europa şi în America de Nord.”

de Luana Văduva

AI VENIT ÎN ROMÂNIA TOCMAI DIN CANADA PENTRU FESTIVALUL “CALLATIS”. CUM AI AFLAT DE FESTIVAL?

Tatăl meu, care e om de afaceri, a aflat. Pe unde călătoreşte lasă şi o casetă demo de-a mea. A venit anul trecut în România şi caseta mea a ajuns la organizatorul festivalului. I-a plăcut şi m-a chemat să reprezint Canada. Am cântat un cântec românesc şi un cântec compus de mine în primele trei săptămâni de şedere aici, “Xtacy”.

104

DECI ŢI-AI GĂSIT MUZA PE PLAIURILE NOASTRE De fapt aveam în gând o fată din Canada care m-a făcut într-o

vreme foarte fericit. Dar, când l-am scris prima oară, a ieşit un cântec foarte trist, un slow cu versuri de inimă albastră …

…PE CARE L-AI ÎNVESELIT AICI!Exact! În România i-am dat un cu totul alt ritm. M-am

surprins chiar şi pe mine. După festival am început să primesc propuneri din partea caselor de discuri de aici şi mi s-a parut tentant. M-au luat prin surprindere, dar în cele din urmă am bătut palma cu Alpha Sound.

DAR ÎN FELUL ĂSTA NU ŢI-AI RATAT CARIERA DE MUZICIAN ÎN CANADA?

În Canada eram jucător de fotbal American. Asta îmi doream eu de la viaţă: să mă ţin de fotbal şi să fac muzică doar aşa, ca să mă distrez cu prietenii. Dar s-a întâmplat ceva foarte ciudat. Mi-am fracturat încheietura mâinii şi n-am putut juca sezonul trecut. A trebuit să stau acasă şi, fiindcă n-aveam ce face, am făcut muzică pentru caseta mea demo. Sunt un tip religios şi cred că nu se întâmplă nimic fără un motiv.

DECI MUZICA TE-A FĂCUT SĂ RĂMÂI MAI MULT AICI, NU VREO FATĂ DE PE LA NOI …

Nu, dar sunt multe fete frumoase şi fierbinţi aici. E o nebunie! Problema mea în momentul asta este că nu am timp pentru o relaţie serioasă. Iubita mea este muzica mea. Sunt foarte egoist pentru că sunt abia la începutul unei cariere şi mă dăruiesc ei 100%.

ÎN CANADA ERA ALTFEL?Nici acolo nu aveam timp. Mergeam la şcoală, mă întorceam

acasă, mâncam, mă schimbam şi mergeam la antrenament până la 9 seara … Nu prea are loc o fată într-un program ca ăsta. Fetele vor să petreci mult timp cu ele …

CARE E DIFERENŢA ÎNTRE FETELE CU CARE TE ÎNTÂLNEAI ACOLO ŞI FETELE DE AICI?

Fetele de aici sunt mai uşor de abordat, dar contează şi faptul ca sunt din ce în ce mai cunoscut. Chestia asta ajută … În Canada eram anonim. Aici sunt diferit şi în plus, tot mai multa lume începe să mă recunoască pe stradă. E normal să roiască multe fete în jurul tău când devii celebru.

105

CUM DETECTEZI O FATĂ MATERIALISTĂ?Cum simţi chestia asta? Cum să-ţi spun … o fată care nu e

materialistă vrea să te cunoască foarte bine, vrea să ştie cine eşti cu adevărat, să vorbească ore-n şir cu tine … Şi oricum, îţi dai seama. O fata materialistă nu stă prea mult la discuţii. Tot ce-şi doreste este să fie văzută cu tine în public, să o duci la cât mai multe locuri unde să se poată da în spectacol cât mai mult, să o plimbi în maşini scumpe …

TU AI O MAŞINĂ, UN DODGE. SPUNE-MI CEVA “FRUMOS” DESPRE DACIA NOASTRĂ …

Oh, my God! Asta e tot ce pot să spun. Arată ca maşinile din 1970 şi nu sunt deloc confortabile la drum. Simţi că o să se rupă în bucăţi din moment în moment.

CÂND O SĂ TE ÎNTORCI ÎN CANADA, CE AMINTIRE ROMÂNEASCA O SĂ ÎMPARŢI CU PRIETENII TĂI?

Felul în care oamenii îmi apreciază muzica. Tot ce cânt e făcut de mine şi dacă cineva iubeşte ceea ce cant, sunt cel mai fericit. Cred că un artist adevărat e cel care-şi cântă propria creaţie. Pentru ca oamenii, atunci când te ascultă, vor să te cunoască pe tine cu adevărat. Şi dacă te apuci să cânţi creaţiile altcuiva, ceea ce ascultă ei nu reprezintă emoţiile tale …

CE CONŢINE ALBUMUL TĂU?Pe albumul Xtacy vor fi 12 melodii: primele 7 sunt un mix de

pop şi R&B, celelalte sunt trance music şi house.

DE CE TOCMAI TRANCE? NU E O MUZICA PE GUSTUL ORICUI.

Nu ştiu, e genul de muzica pe care visez. Sunt tipul de băiat care stă singur în casă, pe semiintuneric, şi ascultă muzică trance la maxim.

EI, HAI, SPUNE LA CE VISEZI!La tot felul de lucruri care sper să se întâmple într-o buna zi

… Acum nu pot să am o relaţie, dar îmi place să-mi imaginez cum ar fi dacă… Camera mea este şi studioul meu. Am postere frumoase pe toţi pereţii, multe plante, ador jocurile de lumini realizate cu lasere …

106

CE ZICI DE MUZICA ROMÂNEASCĂ?Nu-mi place că multe melodii sunt furate. Aveţi talent, dar de

ce nu-l folosiţi pentru a face ceva original, în loc să copiaţi şi să remixaţi ceva ce există deja pe piaţă? Dar sunt câţiva cântăreţi şi la voi pe care îi apreciez foarte mult: Paula Seling şi Direcţia 5.

CUM ÎŢI PLAC MANELELE? ÎNTREBAREA ASTA O PUN TUTUROR, DAR EŞTI PRIMUL STRĂIN CARE ÎŞI DĂ CU PĂREREA DESPRE ACEST SUBIECT.

Îmi plac refrenele manelelor. Dar nu-mi plac strofele puse pe ritm de rap. Rap-ul acela e o porcărie. Ei nu sunt rapperi şi totuşi cântă rap. Dar sună oribil, e o catastrofă! Pe lângă asta, multe dintre manele sunt copiate după melodii greceşti sau egiptene. Le ştiam şi eu dinainte.

PE-AICI AU EXISTĂT VOCI CARE CEREAU INTERZICEREA MANELELOR …

Ar fi o prostie să se interzică manelele. Nu poţi să interzici un stil de muzică. În schimb poţi să interzici muzica furată. Asta da!

CARE SUNT PRIMELE CUVINTE ROMÂNEŞTI PE CARE LE-AI ÎNVĂŢAT?

Oh, cele urâte, bineînţeles. De fapt, primele cuvinte pe care le înveţi când te duci într-un loc străin sunt înjurăturile. Aici m-a iniţiat un taximetrist.

CUM ÎŢI SUNA LIMBA ROMÂNĂ?Ceva turcă, ceva rusă…

CE O SĂ-ŢI LIPSEASCĂ CEL MAI MULT CÂND O SĂ PLECI?

Cred că o sa-mi lipsească felul în care mă tratează oamenii. Oriunde mă duc, toţi mă privesc ca pe un VIP şi se poartă ca atare. Când o să mă întorc în Toronto o să fiu din nou un tip ca oricare. Asta până când o să reuşesc să mă impun şi acolo ca muzician. Aici am compus foarte mult pentru că mi-a fost dor de casă.

DE LA CE VINE S-UL PE CARE ÎL PORŢI LA DEGET ŞI LA GÂT?

De la Superman. Îl iubesc de când eram copil. Mi se părea cel mai sexy bărbat. Poate e o prostie, dar dacă aş putea să devin vreun supererou, as alege sa fiu Superman. Gândeşte-te, dacă aş fi, de exemplu, Batman, ce aş putea să fac? M-aş căţăra pe ziduri până la geamul ei, i-as spune: “Hei, vino aici” şi harş aş lua fata şi aş

107

plimba-o într-o maşină frumoasă. Ei, şi ce? Toata lumea are o maşina frumoasă. În schimb, Superman ce face? Se duce la fată şi-i spune: “Hei, vrei să luăm cina la Paris în seara asta? Te duc eu în zbor până acolo.”

(“20 ANI” , noiembrie 2001)

Textul ales – un interviu – ilustrează stilul direct. În cadrul său, autorul (reporterul) este complet detaşat de personaj. Interviul este una dintre cele mai vii şi pline de farmec structuri compoziţionale, întrucât receptorul are impresia ca asistă la “discuţie” sau că intră în pielea reporterului, avându-l practic în faţă pe cel intervievat. Dacă acest interviu ar fi transpus în stil indirect, deşi obiectiv, i-ar lipsi mult din autenticitate. În cazul de faţă, receptorul are impresia că şi asista la reacţiile personajului, pe măsură ce lecturează răspunsurile acestuia. Şi, tocmai pentru ca receptorul este “stăpânul” jurnalistului, acesta din urmă caută să folosească stilul potrivit în funcţie de subiect.

Întrucât stilul direct reprezintă marca exclusivă a oralităţii, este presărat cu diferite elemente lingvistice ce ţin de oralitate, precum: interjecţii (“Oh, my God!”, “Exact!”, “Oh…”, “Hei”), expresii colocviale (“am bătut palma”, “chestia asta”, “o să se rupă-n bucăţi”) , exclamaţii (“E o nebunie!”, “Asta da!”), propoziţii şi fraze incomplete (“Acum nu pot sa am o relaţie, dar îmi place să-mi imaginez cum ar fi dacă…”, “Felul în care oamenii îmi apreciază muzica”).

Şi, fiindcă e aproape imposibil să întâlnim un stil “pur”, neamestecat, şi în interviul ales stilului direct i se alătură la început un scurt fragment în stil indirect, pentru a introduce cititorul în atmosfera ce va urma.

Folosirea stilului direct este, în mod evident, o sursa de autenticitate, dar, în acelaşi timp poate fi şi o formă de manipulare, prin citarea trunchiată, de tipul: “Superman e cel mai sexy bărbat!”. Scoaterea acestor cuvinte din context (“ îl iubesc pe Superman de când eram copil:mi se părea cel mai sexy bărbat”) poate crea confuzii în mintea receptorului, îl poate conduce la supoziţii greşite.

B. “Nemuritorul”

“Pentru că sunt în fotbal de foarte mulţi ani, cred că mă pot bucura de credibilitate, ceea ce este extrem de important pentru un gazetar. Tocmai de aceea, pot depune mărturie în privinţa nivelului de excelenţă pe care l-am întâlnit ieri-seara, la “Gala” lui Gică Hagi. Drumurile m-au dus de-a lungul anilor în multe locuri, pentru diverse momente mirifice, memorabile, precum festivităţi de deschidere / inchidere la Jocurile Olimpice, la Albertville,

108

Barcelona sau Sydney, ori la Los Angeles, Tokio şi Londra, pentru mondialele / europenele fotbalului sau atletismului. Ei bine, un asemenea spectacol s-a desfăşurat în premieră în România, fiind prea puţin deosebit de cele menţionate mai înainte, ceea ce e cu adevărat remarcabil. Evenimentul a captivat întreaga ţară, fiind pentru prima oară când personalitatea unică a unui sportiv a atras o asemenea audienţă a televiziunilor, sau interesul (enorm) al publicităţii şi sponsorilor, pe un stadion devenit prea mic, în ciuda timpului destul de rece. Organizatorii merită fără îndoială felicitări, mai cu seamă pentru curajul de a gândi “Gala Hagi” la modul cel mai fastuos cu putinţa, fără să se teamă că va fi prea mult şi prea neobişnuit pentru România. Refuzând suşa, mica înţelegere şi ciupeală, nu numai fotbalul românesc a primit marţi seara o lecţie, ci întregul nostru “show biz”, exemplul fiind copleşitor pentru excelenţa sa, de nivelul celor mai bune astfel de festivităţi ale lumii.

A fost, cu alte cuvinte, seara în care, aşa cum spunea la un moment dat Gabi Balint, cu totii ne-am fi dorit să ne numim “Gică Hagi”, unul dintre cei mai iubiţi pământeni născuţi pe acest tărâm.

Nimic din ce i s-a rezervat lui Hagi nu a fost prea mult, sau altfel decât pe deplin meritat. Poate că însuşi Ceauşescu s-a răsucit în mormânt, simţind atâta lume venită la stadionul pe care şi-l adjudecase, ca atâtea altele, la un moment dat, destinat în exclusivitate, după mintea sa, proslăvirii conducătorului iubit. Când Hagi a avut pentru prima oară banderola de căpitan al echipei naţionale pe braţ, era în octombrie 1985, gazonul stadionului purtând, pe atunci, numele “23 August” fusese proaspăt răvăşit de participanţii (aduşi cu arcanul) la una dintre manifestările imnurilor de slava amintite, iar rezultatul final ne-a fost potrivnic. Ironia sorţii a făcut ca la mai bine de 15 ani distanţă, pe acelaşi stadion şi tot pe un teren moale, Hagi să joace meciul sau de retragere, fiind adulat, venerat poate, de întreaga suflare românească. A fost probabil pentru prima oară când nu ne-a părut rău de gazon, pentru că Hagi merita, între altele, acest omagiu de sfârşit de carieră.

Probabil fără să-şi dea seama, la final Gică Hagi a dat vorbelor acelaşi sens cu cele rostite cu mulţi ani în urmă de însuşi Pele, regele neîncoronat al fotbalului mondial. “Love, love, love!”, zicea la New Jersey, prin anii ’70, marele jucător brazilian. “VĂ IUBESC, VĂ RESPECT ŞI VEŢI FI ÎN INIMA MEA PENTRU TOTDEAUNA”, a spus Gică Hagi, regele fotbalului românesc.

Vei trăi mereu în inimile noastre, Gică, te asigurăm de lucrul acesta, dacă mai este nevoie. Pentru noi, tu eşti de acum un nemuritor! Este şi motivul pentru care am titrat pe prima pagină a ziarului de azi, copiind titlul basmului lui Petre Ispirescu: “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Fotbalul românesc tocmai a câştigat o legendă.”

109

De Dumitru Graur

“ Gazeta Sporturilor” - Marţi, 24 aprilie 2001 (Supliment)

Odată cu intruziunea tehnicilor lingvistice de acţiune comunicativă , ziarul şi-a făcut proprie o tehnică mult mai complexă, aceea de “comerţ informaţional” dirijat spre persuadarea cititorului. Adresarea nu mai este directă, expresă. Ea se voalează sub tehnici extralingvistice, subtil conduse, inducând publicului nu idei sau convingeri, căci pentru aceasta persuasiune este suficient textul lingvistic, ci un modus vivendi. Semnul prin care se poate insinua o normă comportamentală şi, prin ea, o anume reactivitate socială, nu poate fi numai lingvistic.

În articolul ales, jurnalistul recurge la un subterfugiu interesant, şi anume acela de a se adresa în mod direct receptorului (imaginar), făcând uz de persoana întâi singular şi, pe alocuri, plural.

Scopul emiţătorului – de altminteri declarat de la început – este acela de a avea credibilitate în faţa cititorului.

La nivelul mijloacelor lexicale, se remarcă de la o primă lectură cuvinte ce redau ideea de unicitate, de fast, de extraordinar: “în premieră”, “cu adevărat remarcabil”, “a captivat întreaga ţară”, “personalitatea unică”, “interesul enorm”, “la modul cel mai fastuos cu putinţă”, “copleşitor” etc., toate superlative sau conţinând prin semantica lor ideea de superlativ.

Interesant în ceea ce priveşte stilul utilizat este captarea treptată a receptorului întru cele relatate, atragerea lui spre împărtăşirea convingerilor emiţătorului, pentru ca, spre final, jurnalistul să vorbească în numele amândurora (a sa şi a publicului) – o tehnică demnă de apreciat, atâta vreme cât demersul jurnalistului a fost făcut cu mult tact. De la fraze precum “pot depune mărturie…”, se ajunge la “Vei trăi mereu în inimile noastre!”, “Pentru noi, tu eşti de acum nemuritor!”.

Ultima parte a articolului este un mesaj direct, adresat în numele publicului, unei personalităţi, deşi ceva mai sus se vorbea despre aceeaşi personalitate la persoana a treia, singular, în stil indirect – modalitate ingenioasă de a îmbina stilurile vorbirii.

Pe alocuri, sunt inserate scurte citate, de tipul: “<Love, love, love!>, zicea marele jucător brazilian”;”<Vă iubesc, vă respect, veţi fi în inima mea pentru totdeauna!>“, pentru a conferi autenticitate celor relatate.

Stilul direct fuzionează deci cu cel indirect. În spatele relatării sale, se simte ca jurnalistul a avut intenţia şi de a contura un

110

portret moral al personalităţii evocate (“unul dintre cei mai iubiţi pământeni născuţi pe acest tărâm”).

C. “CUM A MURIT DROGAT UN ELEV CARE A IEŞIT ÎN RECREAŢIE SĂ-ŞI CUMPERE ŢIGĂRI”

Lidia Popeanga/Al. Racoviceanu

„Un tânăr – de fapt, încă un copil – a murit din cauza unei doze de heroină. Deja pentru bucureşteni, din păcate, nu mai este un eveniment deosebit pentru că suntem asaltaţi zilnic de informaţii despre droguri care circulă prin licee şi facultăţi. Totuşi, ce i s-a intamplat acestui tânăr este interesant tocmai pentru că este tipic pentru cazurile care apar acum în liceele Capitalei. Tânărul din povestea noastră a ieşit în pauză, a avut o altercaţie, s-a enervat şi a avut nevoie de o “doză” pentru a se calma. Doza l-a omorât.

Din păcate, banalŞtefan Sava a împlinit 18 ani în luna ianuarie a acestui an. El

era elev în clasa a XI-a, la Colegiul Tehnic Griviţa. Poate la şcoală, poate în cartierul în care locuia, Drumul Taberei, băiatul a învăţat să fumeze droguri. Informaţiile poliţiei spun că el a devenit consumator în vara anului trecut. Pe figura nu apăruseră încă semnele evidente ale dependenţei de droguri. Nu mai avea însă mult până când ar fi trecut la metode mai dure de a se droga, injecţia în venă. Deocamdată, se “juca” prinzând sau fumând “drop-uri” sau “fresh-uri”, adică banala bila de heroină.

Ştefan provine dintr-o familie care se luptă pentru a supravieţui. Tatăl său a murit acum cinci ani, în urmă unui accident. Mama sa a crescut singură patru copii, două fete şi doi băieţi. Fata cea mai mare are 25 de ani, urmează un băiat de 24 de ani, apoi Ştefan şi, cea mai mică, o fetiţă care e abia în clasa întâi. Doar cei doi copii mai mari lucrează în familie, aşa ca Ştefan îşi procura greu banii pentru droguri. Făcea ce făcea, însă, şi reuşea să-şi procure aproape zilnic doza necesară.

Recreaţia la şcoală Miercuri, Ştefan s-a dus la şcoală la ora 12.30. În a două

recreaţie, la 14.30, a ieşit din liceu, împreună cu un coleg de clasă, pentru a-şi cumpăra ţigări. Colegul a intrat într-un butic şi când a ieşit cu ţigările a văzut cum trei ţigani îl loveau pe Ştefan. Nu se ştie de la ce s-au luat, copilul nu a vrut să-i spună nici măcar prietenului său. Cert este că ţiganii i-au dat câteva palme după ceafă şi apoi unul dintre ei i-a tras un pumn în faţă. Medicii legişti aveau să constate că loviturile nu au fost foarte grave, dar copilului i-au

111

apărut vânătăi pe faţă şi orgoliul său a fost rănit. Nu s-a mai întors la şcoală, ci Ştefan şi-a luat colegul de clasă, spunându-i că se duce să adune o gaşcă de prieteni ca să se răzbune. Pe drumul de la liceu până în Drumul Taberei, copiii s-au oprit la Favorit. Aici colegul de clasă l-a aşteptat 20 de minute pe Ştefan care s-a dus la un dealer ştiut doar de el şi şi-a cumpărat o doză de heroină. Pentru ea a dat din buzunar ultima hârtie de 100 de mii de lei pe care o avea. Elevii au urcat în apartamentul unde locuia Ştefan – un bloc de pe strada Sibiu nr.13 – şi acesta din urmă a început să telefoneze la prieteni. S-a enervat ca nu găsea pe nimeni acasă şi s-a hotărât să-şi prepare ţigara cu heroină.

Heroina are multe modalităţi de a intra în corp, fumatul implică mici pregătiri. Se ia o ţigară cu filtru, din care se scoate puţin tutun de la capăt. Praful alb este pus în ţigară şi apoi este lovit filtrul pentru ca praful să se împrăştie pe toata lungimea ţigării. Filtrul este rupt (pentru că reţine drogul) şi este înlocuit cu un altul, din carton. Orice copil ştie asta.

„Intoxicaţie cu heroin㔪tefan şi-a fumat ţigara în baie şi când a ieşit i s-a făcut rău.

A început să tremure, avea spume la gură şi a căzut. Colegul său de clasă a încercat sa-l ajute frecţionându-l cu apa, dar, din păcate, avea să mai treacă o oră până a venit acasă mama lui Ştefan. Femeia fusese să ia de la şcoală pe fata ei cea mai mică şi apoi s-a dus în Parcul Moghioroş lăsând copilul să se joace cât timp ea a lucrat la o fustă. Când a revenit acasă o aştepta o imagine de coşmar. Copilul ei era deja în stare de inconştienţă. A fost chemată Salvarea. Vecinii spun că medicii au încercat să-l readucă pe Ştefan la viaţă, dar nu au mai putut. Au plecat cu el spre spital, dar l-au readus acasă mort. Fiind vorba de o moarte suspectă, au fost alertate imediat Poliţia şi Parchetul. Cercetările sunt făcute de procurorul Elena Dinu, locotenentul colonel Dan Antonescu şi sublocotenentul Radu Gavris.

Ieri, după autopsia făcută la IML, medicii au stabilit ca moartea a fost produsă prin “intoxicaţie cu heroină cu complicaţie prin existenţa unui edem pulmonar acut”. Poate că dealer-ul schimbase miercuri furnizorul de heroină şi doza cumpărată de Ştefan a fost letală. Poate că tânărul şi-a pus prea mult praf în ţigara, sperând să se calmeze după loviturile încasate. Poate că era bolnav şi boala, combinată cu heroina, a devenit mortală. Deocamdată, în ancheta sunt foarte mulţi de “poate”. Cert este doar ca “moartea alba” a făcut o nouă victimă.”

,,Naţional”-Vineri, 4 mai 2001 Pag.13

112

În acest articol, stilul indirect are o supremaţie netă, iar structura compoziţională de bază este relatarea propriu-zisă, faptele fiind prezentate într-o oarecare cronologie. Se remarcă preponderenţa persoanei a treia, singular şi utilizarea timpului verbal perfect compus.

Emiţătorul este clar detaşat de personaj, având astfel o capacitate sporită de obiectivitate, ceea ce presupune distanţarea autorului de text sau neimplicarea lui subiectiva în enunţ, în contrast cu situarea eului poetic în centrul discursului liric. Sunt inserate totuşi scurte secvenţe ce ţin de stilul ştiinţific ( “după autopsia făcută la IML, medicii au stabilit că moartea a fost produsă prin intoxicaţie cu heroină cu complicaţie prin existenţa unui edem pulmonar acut”), ceea ce demonstrează încă o dată faptul că stilurile vorbirii şi stilurile funcţionale se întrepătrund la tot pasul, creând efecte discursive deosebite.

Se remarcă şi prezenţa câtorva termeni ce ţin de jargon (“drop”-uri, “fresh”-uri ), deci de oralitate, introducerea lor enunţ sporind gradul de autenticitate a acestuia.

D. “Povestiri din Tunisia(III)Plaja cu oameni ciudaţi”

“Tunisia e o ţară din Africa, iar Africa e un cuvânt care fixează bine în creier ideea ca locuitorii ei, fiind africani, sunt, în toate privinţele altfel. Or, locuitorii Tunisiei sunt tunisieni. Ei nu-şi zic niciodată africani. Vorbesc aproape toţi limba franceza, au pielea mai degrabă albă şi ceea ce aseamănă viaţa de fiecare zi din Tunisia cu viaţa din Europa e la fel de semnificativ cu ceea ce o deosebeşte. Depinde ce vrei să remarci în Tunisia, asemănările sau deosebirile. În astfel de situaţii, pierzi din vedere faptul că tunisienii te privesc şi ei la fel, unii reţinând doar elementul comun, alţii elementul ce diferenţiază.

La sfârşitul lui octombrie, când am călătorit în Tunisia, sezonul de plajă se sfârşise. Am nimerit un octombrie ce aducea mult a aprilie, cu un soare nici torid, nici rece, cu ploi scurte şi prietenoase. Un roman din Tunisia şi-a adus grupul de prieteni – şase persoane cu totul, între care şi eu la o plaja ”a lui”. Mediterana le oferă chisnovaticilor ocazia să găsească, pe un ţărm, care e, pe mii de kilometri, numai plajă, „plaja lor”. Ceva deosebit. Şi nu numai oamenilor foarte personali în tot ce fac, ci şi oaspeţilor, care aşteaptă la tot pasul situaţii pitoreşti, exotice, cu specific local şi de ţinut minte. „Plaja noastră”, unde am fost duşi sub semnul tainei şi al miracolului, era aidoma aceleia de lângă casa unde locuiam. Şi la fel de pustie. Pe o plajă goală, orice ai face pare neobişnuit. Chiar şi statul degeaba. Şase persoane, care, în loc să stea degeaba pe la

113

casele lor, vin să stea degeaba în mijlocul unei fâşii nesfârşite de nisip, pichetată de bolovani uriaşi, sunt o prezenţă pitorească, exotică, cu specific străin. La un moment dat, Monica, o franţuzoaică guralivă şi plină de hachiţe, a început să dea iritată ocol bolovanilor răspândiţi peste tot pe sub maluri. “Caut o toaletă”, ne-a zis Monica. Dar ce toaletă să cauţi pe un ţărm atât de vast şi de vid, ca era el însuşi toaleta primordială. „Trebuie neapărat să ajung la o toaletă a zis nervoasă Monica. Nu-i cunoaşteţi pe ăştia. Cum te ascunzi după un pietroi şi te laşi pe vine, cum se ivesc câţiva, ca din senin şi-şi lungesc gâturile să vadă ce faci”. Într-adevăr, sus, pe o porţiune stâncoasă a ţărmului, câţiva bărbaţi urmăreau cu pasiune mişcările femeii. Dar şi ale grupului. Cât ne păreau nouă de ciudaţi acei tunisieni, răsăriţi ca din pământ, dar cât de ciudaţi trebuie să le fi părut noi lor! Fiindcă pentru noi nu conta, ce conta pentru ei. Pentru noi, conta doar că făceam plajă la Mediterana. Indiferent că ne găseam în octombrie sau în ianuarie. Pentru ei conta faptul că, pe sute de kilometri de plaja pustie, câţiva zănatici se învârteau în jurul unor bolovani. Pentru ei, agitaţia noastră trebuie să le fi părut un fel de dans tribal în pieile goale, în care, din când în când, o europeană agitată se lăsă ritual pe vine.”

Naţional - Miercuri, 2 mai 2001 Pag.16

Un exemplu de stil beletristic în perimetrul stilului jurnalistic este acest articol, în care cele două stiluri funcţionale fuzionează perfect. Ca structura compoziţională, este vorba despre un soi de reportaj, cu accente de jurnal de călătorie. Relatarea se face la persoana întâi, singular şi plural, iar pe alocuri, la persoana a treia, singular, în cadrul stilului indirect.

Structura stilistică a articolului, inerenţa majorităţii contextelor literare, coexistă cu cea fonetică, lexicală, gramaticală; prin stil se potenţează, se actualizează o gândire, folosind resursele limbii comune.

Pentru a conferi expresivitate discursului, autorul utilizează secvenţe de citate (“Caut o toaletă”, ne-a zis Monica), care contribuie şi la sporirea autenticităţii mesajului.

Aidoma stilurilor funcţionale, şi stilurile vorbirii se întrepătrund în perimetrul mesajului publicistic. Astfel, stilul direct reprezintă marca exclusivă a oralităţii, distingându-se prin folosirea persoanei întâi verbale în redactare, ca şi prin elemente lingvistice care ţin de oralitate (interjecţii, expresii colocviale, accidente sintactice, expresii argotice etc.). Când stilul direct se interrelaţionează cu celelalte stiluri ale vorbirii, el reprezintă garanţia autenticităţii. Recurgerea la citate da multă veridicitate

114

celor scrise. De multe ori, ele susţin întreaga încărcătură ideatică a mesajului. Stilul direct poate fi o armă a autenticităţii, dar în acelaşi timp poate fi şi o formă de manipulare, prin citarea trunchiată.

În mesajul publicistic, stilul direct este specific interviului, dar mai poate apărea şi sub forma unor fragmente inserate în cadrul stilului indirect.

Stilul indirect reprezintă dovada obiectivităţii emiţătorului, acesta din urmă îndeplinind o dublă funcţie – se petrece o disociere clară între autor şi personaj.

Structurile compoziţionale specifice stilului indirect în cadrul stilului publicistic sunt naraţiunea, descrierea, portretul.

Un alt stil al vorbirii ce poate avea efecte deosebite este stilul indirect liber, cu variantele reflexivă şi obiectivă.

Stilul indirect liber obiectiv presupune relatarea de către emiţător a unei suite de reflecţii ale actantului, utilizând persoana a treia singular, cu alte cuvinte, în cadrul mesajului avem de-a face cu constatarea actantului exprimată prin cuvintele emiţătorului.

În ceea ce priveşte stilul indirect liber reflexiv, acesta constă în reproducerea de către emiţător a unei presupuse replici ale actantului.

Toate aceste stiluri se sintetizează în stilul mixt care, cu siguranţă, este cel mai spectaculos, întrucât oferă receptorului posibilitatea să treacă dintr-o stare în alta, din gândurile personajului în reflecţiile autorului.

Stilul confesiv se întinde pe un areal destul de restrâns în cadrul mesajului publicistic, el fiind specific jurnalului şi scrisorilor.

În mesajul publicistic, stilurile vorbirii cel mai frecvent întâlnite sunt stilul direct şi stilul indirect, fiecare dintre acestea conţinând şi elemente dintr-unul din alte stiluri funcţionale (beletristic, ştiinţific sau administrativ). De asemenea, o largă răspândire o au citatele, acestea asigurând o mare parte a credibilităţii de care au atâta nevoie jurnaliştii în relaţia lor cu publicul.

115

4) A. Factura fiscală Furnizor........................ Cumpărător......................(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)Nr. de ord. din registrul com./an....... Cod fiscal..................... Cod fiscal........................ Sediul............................ Sediul.............................. Judeţul.......................... Judeţul............................. Contul........................... Contul.............................. Banca............................ Banca...............................

Nr. facturii.......................... Data(ziua, luna, anul)......... Nr. aviz însoţire a mărfii....

Cota T.V.A. ………%

Nr. crt Denumirea produselor sau a ser-viciilor

U.M Cantitatea Preţul unitar fără

T.V.A lei

Valoarea – lei –

Valoarea T.V.A– lei –

Semnătura şi Date privind expediţia ……. Total din stampila Numele delegatului …….. care furnizorului accize: Buletinul/cartea de identitate ….. seria ….. nr. …… eliberat (a) …. Mijlocul de transport …… nr. ….. Expediţia s-a efectuat în prezenţa noastră la data de …… ora ……

Semnăturile … Semnătura de primire

116

B. Acţiune în rezoluţia contractelor

Judeţul BraşovPrimăria oraşului PredealStr. Eroilor nr. 33-37Tel/fax: 041.318.800 Nr. înreg......../data............

Către Judecătoria Municipiului BraşovDomnului Preşedinte al Judecătoriei

Municipiului Braşov

Primarul oraşului Predeal, judeţul Braşov, împuternicit prin dispoziţiile art. 42 alin. 2 din Legea nr. 69/1991, să exercit drepturile şi să veghez la îndeplinirea obligaţiilor ce revin oraşului Predeal, în calitate de persoana juridică civila formulez prezenta ACŢIUNEşi chem în judecată pe pârâtul S.C. Viitorul SRL cu sediul în Str. Carpaţi, nr. 202, Bl. 5, et. 1, ap. 10 , cod fiscal R 10350018 înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J 40/7985, reprezentată legal de dl. Gheorghe Popescu în calitate de unic asociat şi administrator pentru rezoluţia contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 7013 din 03.01.2000 de Notar Dima Ilie pentru că bunurile pe care le-am achiziţionat de la pârât au vicii ascunse iar pârâtul refuză orice cale amiabilă de rezolvare a incidentului. Ca o consecinţă a rezoluţiunii, vă rog să obligaţi pe pârât să ne restituie cheltuielile de judecată şi contravaloarea produselor cumpărate. Prin reprezentantul nostru legal, formulăm prezenta acţiune în baza următoarelor MOTIVE: În fapt, prin contractul mai sus menţionat, am cumpărat de la pârât următoarele bunuri: -10 calculatoare COMPAQ (20.525.000/buc.) – 5 calculatoare IBM (30.250.000 lei/buc.) – 10 copiatoare CANNON (5.180.000 lei/buc.) – 3 copiatoare PANASONIC (6.725.000/buc.) pentru care am plătit suma totală de 402.475.000 lei, după cum reiese din facturile pe care le anexăm prezentei acţiuni. După prima zi de folosinţă, am constatat că obiectele cumpărate: nu erau noi, prezentând indicii de folosire anterioara prezentau grave avarii tehnice, făcând imposibilă

funcţionarea lor, după cum reiese din expertiza tehnică efectuată (copie anexată la dosar).

117

Depunem prezenta acţiune în 3 exemplare, pentru a fi comunicata paratului şi dovada achitării taxei de timbru în valoare de 1.485.000 lei.

Primar(semnătura, ştampila)

Domnului Preşedinte al Judecătoriei Municipiului Braşov

Ambele texte prezentate mai sus includ trăsăturile generale ale stilului administrativ, legate de obiectivitate, limbaj axat pe componenta referenţială (împuternicit, dispoziţiile art.42 alin.2 din Legea nr.69/1991, paratul, cod fiscal, valoarea T.V.A., etc.). Se fac remarcate abrevierile (art., alin., nr. înreg., nr. crt.). În ceea ce priveşte stilurile vorbirii, nu se poate vorbi despre un stil anume, întrucât textele de mai sus apar în exclusivitate în scris, aproape că nu pot fi rostite.

C.

CASA DE MODA “VERA”Calea Dobrogei 98Sector IBUCUREŞTITel/fax: 456.89.89 Nr. înreg 335/17.08.2000 Domnului Director al Casei de Moda “VERA”

Mă adresez dumneavoastră cu toată încrederea şi speranţa că mă veţi înţelege. Am cumpărat de curând, dintr-unul dintre magazinele dumneavoastră o rochie de seară, măsura 42, la preţul de 3.425.000 lei (Anexez bonul spre confirmare). La numai două zile de la data cumpărării, rochia s-a destrămat la cusături, fiind imposibil de remediat. Având în vedere preţul foarte ridicat al produsului (preţ care ar trebui să justifice atât calitatea modelului dar şi a execuţiei), vă rog insistent să găsiţi o soluţie. Vă returnez rochia în starea jalnică în care se afla şi îmi exprim nedumerirea că un asemenea incident nefericit se poate petrece în firma dumneavoastră de mare prestigiu. Sper, însă, ca veţi păstra neatins prestigiul Casei de Moda “VERA” şi veţi rezolva această situaţie dramatică, pentru mine, stânjenitoare, pentru dumneavoastră.

118

Menţionez că sunt o clienta fidelă a magazinelor dumneavoastră şi apreciez în mod deosebit colecţiile pe care le creaţi, mă bazez pe produsele dumneavoastră în alcătuirea garderobei mele (lucru care poate fi confirmat de vânzătoarele din magazinele dumneavoastră). Vă asigur de toată consideraţia mea şi doresc din tot sufletul ca acest incident să nu mă împiedice a cumpăra în continuare îmbrăcămintea creată de Casa de Moda “VERA”.

9 iunie 2000

Semnătura

Motivul pentru care am ales acest text din toată gama celor administrative este pentru ca scrisoarea de reclamaţie în genere reprezintă un text delicat de redactat. Scopul acestei scrisori este să obţină despăgubiri materiale din partea receptorului. Emiţătorul trebuie să fie suficient de înţelept pentru a recupera cât mai mult din cât a pierdut.

Textul poate fi considerat ca aparţinând stilului “cvasi-direct', dacă se poate numi astfel, prin forma de monolog pe care o ia.

Adresarea se face de la persoana I singular (mă adresez, am cumpărat, va returnez), către persoana a II-a singular (firma dumneavoastră, colecţiilor pe care le creaţi).

Verbele sunt la indicativ prezent, putându-se remarca, la nivelul aceleiaşi fraze, antiteze între persoana I şi a II-a, raporturi adversative din punct de vedere sintactic, ceea ce întăreşte legătura dintre emiţător şi receptor (va rog să găsiţi o soluţie, situaţie dramatică pentru mine, stânjenitoare pentru dumneavoastră).

119

D.

S.C. FLORA- 95Str. Barbu Vacarescu 15Bl. A3 et.1 Ap.4SUCEAVATel/fax: 098. 211.312 Nr. inreg. 105/8.02.2000

Dragă doamnă directoareRodica Cornilescu,

Toate doamnele sensibile vor în jurul lor FLORI! Noi vă oferim flori de sezon şi flori exotice la preţuri avantajoase, cu discount chiar pentru anumite cantităţi comandate. Internatul pe care cu onoare îl conduceţi are nevoie cu siguranţă de prezenţa florilor pentru a se bucura de o atmosferă cu adevărat proprie studiului şi relaxării în egală măsură. Vreţi flori? Nimic mai simplu! Consultaţi broşura alăturată, analizaţi oferta noastră şi răspundeţi-ne. Bifaţi acele specii de plante care v-ar interesa în mod deosebit. Succes! Conducerea

Textul face parte din cadrul corespondenţei cu clienţii, mai precis este o scrisoare de vânzare. Ea este compusă după principiul AIDA (Atenţie/Interes/Dorinţă/Acţiune). Mesajul stârneşte atenţia receptorului prin prezentarea de la bun început a avantajelor pe care le-ar putea obţine solicitând produsul oferit de emiţător. Este momentul în care în text apar determinanţii sub aspect morfologic: enunţurile exclamative (Toate doamnele sensibile vor în jurul lor flori!), uneori eliptice (Nimic mai simplu!), construcţiile cu modul imperativ (Consultaţi broşura alăturată, analizaţi oferta noastră şi răspundeţi-ne). În scrisoarea de vânzare de mai sus se foloseşte un stil concis, amical, apropiat de stilul direct al vorbirii. În cazul stilului administrativ nu poate fi vorba de utilizarea tuturor celor trei stiluri ale vorbirii.

120

5. CONCLUZII

Stilurile funcţionale în care se întâlnesc toate cele trei stiluri ale vorbirii sunt cel artistic şi cel publicistic. Cât priveşte stilurile administrativ şi ştiinţific, în mare măsură acestea fac uz de formulări standard, adesea stereotipe, în care nu are loc implicarea emiţătorului.

Bibliografie:

1. Stati, Sorin, Ghe. Bulgar – Analize sintactice şi stilistice, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 19702. Bulgar, Gheorghe – Studii de stilistica şi limba literara, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 19713. Bălănescu, Olga – Jurnalul intim în literatura română, Editura Paco, Bucureşti, 19974. Vianu, Tudor – Arta prozatorilor romani, Editura Albatros5. Berca, Olimpia, E. Dorcescu – Structura imaginii în stilul publicistic, Timisoara, 19836. Magheru, Paul- Noţiuni de stil şi compoziţie, Editura Coresi, Bucureşti, 19917. Mancaş, Mihaela – Stilul indirect liber în română literara, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1972 8. Marcus, Solomon – Poetica matematica, Editura Academiei, Bucureşti, 1970, vol. I9. Diaconescu, Paula – Elemente de istorie a limbii române literare moderne, Bucureşti, 197510. Balanescu, Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna'98, Bucureşti, 2001

121

PARTEA A V-A

TEHNICI ŞI STRATEGII SPECIFICECOMPANIEI SportShop

Ioana Julieta Vasile

122

CUPRINS

Argument1. DISCURSUL COMERCIAL

1.1. Prezentarea generală1. 2. Corespondenţa comercială a societăţilor private1. 3. Prezenţa limbajului publicistic obiectiv

2. Prezentarea companiei3. Studiu de caz

Act constitutivCerere de autorizareCertificat de înregistrareCertificat de înmatriculareContract de creditProces verbalOfertaCerere de ofertaScrisoare de prospectareScrisoare de expediereReclamaţieScrisoare de remediereScrisoare de menţinereInvitaţii de participareCircularaPensionareScrisoare de promovareComunicat de presa

Bibliografie

123

ARGUMENT

În actualul peisaj economico-social din ţara noastră – marcat de instalarea treptata şi definitiva a capitalului privat,de afirmare a economiilor moderne – complexitatea unor asemenea fenomene face din comunicarea comerciala o unealta indispensabila pentru agenţii economici, oamenii de afaceri în vederea unei eficientizări a procesului comunicaţional atât cu exteriorul, cât şi în interiorul societăţii respective.

Pornind de la necesitatea promovării unor cunoştinţe, posibil unele deja ştiute, în ceea ce priveşte fundamentarea şi eficientizarea tehnicilor şi strategiilor discursive, lucrarea de faţă încearcă să articuleze în practică toate aceste tehnici care stau la baza relaţiilor comunicaţionale într-o anumită companie. Precizez că alegerea firmei este întâmplătoare fiind doar un material de studiu, datele firmei fiind schimbate pentru protejarea companiei. Punctul de plecare, în elaborarea prezentei lucrări, l-a constituit baza teoretică aprofundată în ultimii ani considerata o datorie (într-o vreme când datoriile par a fi uitate) să înmănuncheze într-o teză principiile elaborării pas cu pas de la înfiinţare până la comunicarea propriu-zisă, oferind astfel un ghid aplicat celor care se pregătesc să devină specialişti în Comunicarea Socială, cât şi pentru cei care deţin sau vor conduce o societate pentru optimizarea raporturilor întreprinderii cu piaţa, cu partenerii de afaceri. Prezenta lucrare supune atenţiei, într-un mod foarte bine structurat, probleme privind discursul comercial obiectiv şi subiectiv, limbajul publicistic obiectiv – primul capitol; prezentarea propriu-zisă a companiei – cel de-al doilea capitol; derularea tipurilor de texte şi analiză lor – capitolul trei. Fiecare capitol poartă un titlu semnificativ semnificând, în esenţa, tema dezbătuta şi este împărţit în subcapitole pentru o înţelegere mai bună şi mai uşoară a mesajului.

124

1. DISCURSUL COMERCIAL

1.1. PREZENTARE GENERALĂ

Corespondenţa comerciala reprezintă varietatea stilistică caracteristică domeniului administrativ, înţelegând totalitatea scrisorilor comerciale schimbate între agenţii economici sau între agenţi economici şi persoane fizice în scopul de a perfecta diferite activităţi comerciale, economice sau sociale.

Este important de reţinut că textul trebuie să urmărească o singura idee, în caz contrar atenţia receptorului va fi dispersată şi, prin urmare, scopul scrisorii nu va mai fi atins. Se caracterizează printr-un stil specific care trebuie să aibă în vedere claritatea, simplitatea, conciziunea şi tonul amical al textului.

Ţinând cont că lucrarea mea se bazează pe analizarea tehnicilor şi strategiilor discursive ale unei firme private voi purcede la redactarea subcapitolului 2.

1.2. CORESPONDENŢA COMERCIALĂ A SOCIETĂŢILOR PRIVATE

Corespondenţa comercială obiectivă

Toate tipurile de texte aparţinând corespondenţei comerciale obiective în întreprinderile particulare sunt oficiale, se situează în perimetrul legislaţiei în vigoare, solicită suportul unui temei legal de constituire şi respectă o formă fixă de redactare. Ele intră în vigoare prin eforturile lui E de a-l convinge pe R, însă nu ca factor psihologic – specific scrisorilor de afaceri (despre are voi vorbi mai târziu), ci îl conving pe R prin legalitatea, obiectivitatea şi corectitudinea lor. Menţionez că în cazul persoanelor juridice E – reprezintă societatea comerciala în curs de înfiinţare, iar organele de justiţie, actant intermediar este o persoană autorizată care întocmeşte “textele” de corespondenţă. Cele mai importante texte aparţinând acestei categorii sunt: contractul de societate sau actul constitutiv, statutul, cererea de autorizare, cererea de înmatriculare şi încheiere, contracte de credite. Un alt tip de corespondenţă comercială obiectivă este cea care reglementează sau consemnează activitatea desfăşurată având caracter de document intern, are temei legal menţionat în text. Acestea se pot prezenta sub forma unor tipizate sau formulare. Trebuie reţinut că emiţătorul este oficial, iar tehnica discursivă principală este antetul cu date de identificare.

125

Principalele texte care se înscriu în acest tip sunt: minuta, protocolul, decizia, adeverinţa, cererea, delegaţia, ordinul, instrucţiunea, circulara, raportul, procesul verbal fără antet, împărţit în trei categorii, în funcţie de activitatea în care este folosit, astfel: documente cu caracter economic, social, tehnic.

Corespondenţa comercială subiectivă

Acest tip de text urmăreşte, în principiu, să atingă următoarele deziderate, cunoscute sub numele de Principiul AIDA: să trezească atenţia, să menţină interesul pe parcursul parcurgerii textului, să-l stimuleze dorinţa de a răspunde favorabil, să determine acţiunea pozitivă. Emiţătorul trebuie să ţină cont de particularităţile receptorului şi intenţionează a-l convinge favorabil lui.

Caracteristic acestui tip de discurs este corespondenţa cu angajaţii, cu clienţii şi cu furnizorii: oferta, comanda, scrisoare de menţinere, de prospectare, de remediere.

1.3. PREZENŢA LIMBAJULUI PUBLICISTIC OBIECTIV

În cadrul acestui tip de discurs emiţătorul nu îşi manifestă punctul de vedere, are o dimensiune clara de informare, cu obiectiv informativ, nu de a persuada. Are un caracter arid în redactare şi este legat de eveniment. Textul întâlnit în tehnicile şi strategiile discursive ale unei companii este – comunicatul-instrument de informare externă nu este utilizat pentru informarea publicului intern (lui îi aparţine memorandumul sau notificarea), un comunicat nu este o ştire, el face obiectul unei ştiri, depinde de jurnalist să o transforme în ştire.

126

2. PREZENTAREA COMPANIEI

Obiectul de studiu al acestei lucrări îl constituie societatea “SportShop” cu sediul central în localitatea Bucureşti. Activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării de articole sportive. Capitalul este în totalitate privat, are în dotare o fabrică de producere a echipamentelor sportive amplasată în oraşul Ploieşti, trei magazine de comercializare în Bucureşti şi cate unul în principalele oraşe din ţară: Arad, Braşov, Cluj, Constanta, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sinaia şi Târgovişte. Firma a fost înfiinţată în anul 1996 prin înmatricularea la Registrul Comerţului nr. J\40\1226\1996 şi cod fiscal R 11111981, reprezentantul legal este domnul Aristide Gheorghiu – preşedintele companiei. S-a pornit cu un capital social de 5000000 lei având în dotare doar fabrica cu un număr de optsprezece angajaţi producând pentru piaţa interna. De-a lungul anilor compania a progresat, rulând un capital de 15 miliarde lei, atât din punct de vedere al deschiderii pe piaţă a douăsprezece magazine de comercializare, a modernizării fabricii, cât şi creşterea numărului de angajaţi la opt sute. Comunicarea între sucursale şi sediul central se realizează electronic, dar şi prin redactarea unor documente interne cum sunt: circulara, notificarea, scrisori de promovare, de retrogradare, pensionare. Relaţiile cu clienţii sunt realizate prin redactarea a numeroase scrisori: de prospectare, menţinere, reclamaţii, oferte de către biroul Relaţii Clienţi – înfiinţat în urmă necesitaţii unei bune coordonări şi comunicări între interiorul şi exteriorul companiei. Alte tipuri de texte prezente în companie sunt cele care au fost redactate în baza unui temei legal, de către avocatul firmei şi instituţiile statului. Acestea sunt: contractul de societate – actul constitutiv, statutul, cererea de autorizare, cererea de autentificare, certificat de înmatriculare, contracte de credite şi contracte încheiate cu diverşi parteneri de afaceri.

127

3. STUDII DE CAZ

ACT CONSTITUTIV ALS.C SPORTSHOP S.R.L

Încheiat de către subsemnatul: ARISTIDE GHEORGHIU, cetăţean roman, domiciliat în

municipiul Bucureşti, născut la data de 14 noiembrie 1970 în oraşul Ploieşti, necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr. 136278 eliberat de Consiliul Popular al oraşului Ploieşti, Judeţul Prahova, la data de 13.04.1994, în calitate de asociat unic.

ART. 1 DENUMIREA SOCIETĂŢII Societatea comerciala va purta denumirea de S.C. SPORTSHOP S.R.L. în toate actele emanând de la societate, rezervare cu nr.1234\11.11.1996. Denumirea societăţii va fi urmată de cuvintele societate cu răspundere limitată sau de iniţialele s.r.l., de capitalul social, nr. de înmatriculare, cod unic de înregistrare la Registrul Comerţului şi de sediul societăţii.

ART. 2 FORMA JURIDICA Societatea este persoană juridica română având forma de societate cu răspundere limitată cu asociat unic, cu capital integral roman. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română, prevederile prezentului act constitutiv, legii 31\1990 şi a celorlalte acte normative în materie în vigoare. Asociatul unic va răspunde faţă de societate în limita aportului subscris şi vărsat la capitalul social.

ART. 3 SEDIUL SOCIETĂŢII Sediul societăţii va fi în localitatea Bucureşti, strada Mehadiei nr.18, sector 5, conform adeverinţei nr.20125\07.11.1996 eliberat de primăria localităţii Bucureşti. Sediul poate fi schimbat pe baza hotărârii asociatului unic. Asociatul va putea deschide birouri, sucursale sau filiale, puncte de lucru, atât în alta localitate, în ţară cât şi în străinătate.

ART. 4 DURATA SOCIETĂŢII Durata de funcţionare a societăţii este nelimitata începând cu data înmatriculării ei în Registrul Comerţului.

128

ART. 5 OBIECTUL DE ACTIVITATE Obiectul principal de activitate este de producere şi comercializare a echipamentelor sportive cod CAEN 364 - producere şi 524 - comercializare.

ART. 6 CAPITALUL SOCIAL Capitalul social subscris şi vărsat este în suma de 50.000.000 lei, şi va fi împărţit în 10 părţi sociale fiecare în valoare de 5.000.000 lei şi va fi deţinut în totalitate 100% de către asociatul unic. Orice modificare a capitalului social va fi decisă şi realizată, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege. Părţile sociale în valoare egală sunt indivizibile şi nu constituie titluri negociabile. Fiecare socială subscrisă şi vărsată de asociatul unic conferă acestuia dreptul de vot în adunarea generală a asociatului unic, dreptul şi obligaţia de a participa la beneficii şi pierderi şi dreptul de a primi proporţional dividende din cota activului în caz de lichidare, în limita aportului său la capitalul social. Repartizarea dividendelor va fi aprobată de adunarea generală ordinară – prin decizia asociatului unic şi se va face în limita aportului social şi vărsat de către asociatul unic.

ART. 7 MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL Capitalul social poate fi majorat în condiţiile legii 31\1990 se va face în numerar şi\sau în natură. Părţile sociale nou subscrise au aceeaşi valoare cu cele iniţiale şi vor fi vărsate în termen de 15 zile de la data hotărârii adunării generale a asociatului unic. În caz de aport se va face de către experţi desemnaţi de către asociatul unic.

ART. 8 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL Reducerea capitalului se hotărăşte de către asociatul unic cu condiţia de a nu se diminua sub nivelul legal. Majorarea sau reducerea capitalului se va consemna în registrul de hotărâri al societăţii.

ART. 9 CONDUCEREA SOCIETĂŢII Conducerea societăţii este făcută de asociatul unic care deţine şi calitatea de administrator. Adunarea generală a asociatului unic este organul de conducere al societăţii. În vederea luării hotărârilor de către adunarea generală, asociatul unic hotărăşte în unanimitate. Adunarea generală se poate întruni în şedinţa extraordinară ori de câte ori este nevoie în condiţii statuare.

129

Adunarea generală are următoarele atribuţii: numeşte sau revoca pe administrator sau cenzori dându-le

descărcare de activitate şi decide după caz cu privire la urmărirea acestora pentru eventualele pagube aduse societăţii;

aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, bugetul şi programul de activitate pentru exerciţiul următor;

stabileşte competentele şi răspunderea administratorului; aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, bugetul şi

programul de activitate pentru exerciţiul economic următor; decide cu privire la cesiunea părţilor sociale şi a admiterii de noi

asociaţi; decide cu privire la modificarea actului constitutiv, a sediului, a

denumirii societăţii, majorarea capitalului social; decide cu privire la contractarea de împrumuturi şi credite şi la

acordarea de garanţii; decide cu privire la înfiinţarea de sucursale, filiale sau agenţii,

participarea la alte societăţi comerciale; decide cu privire la realizarea de investiţii; decide cu privire la comasarea, fuzionarea, dizolvarea, divizarea

şi lichidarea societăţii; îndeplineşte orice fel de atribuţii care îi revin pentru asigurarea

bunului mers al activităţii potrivit legii, actului constitutiv al societăţii.

Adunarea generală se întruneşte la sediul societăţii sau în orice alt loc convenit de asociatul unic, convocarea va fi făcută cu o luna înainte de ziua fixată pentru ţinerea ei. Atât în cazul adunării generale cât şi extraordinare hotărârile se iau cu votul asociatului unic. Pentru fiecare hotărâre a asociatului unic se întocmeşte un proces – verbal privind hotărârile şi măsurilor adoptate ce se consemnează într-un registru sigilat ce va fi semnat de asociatul unic.

ART. 10 ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII Societatea este administrată de asociatul unic Aristide Gherghiu, cetăţean roman, domiciliat în localitatea Bucureşti, născut la data 14 noiembrie 1970 în oraşul Ploieşti, judeţul Prahova, necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr. 136278 eliberat de Consiliul Popular al oraşului Ploieşti , judeţul Prahova, la data de 13.04.1994. Atribuţia principală a administratorului este de a aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, de a exercita conducerea curentă a societăţii, având obligaţiile şi răspunderile stabilite prin lege, şi act constitutiv.

130

Administratorul îndeplineşte următoarele atribuţii: angajează societatea prin semnătura sa faţă de autorităţi, terţi,

angajaţi şi colaboratori; încheie contracte de munca şi de colaborare; reprezintă societatea în justiţie, în calitate de reclamantă sau de

pârâtă; semnează actele financiar-bancare împreuna cu contabilul

firmei; ţine în ordine registrele societăţii, prevăzute de lege, semnate şi

parafate, sigilate şi şnuruite; participă la adunările generale. De asemenea mai îndeplineşte şi răspunde faţă de societate pentru: realitatea vărsămintelor efectuate; existenţa reală a dividendelor plătite; stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv

le prevăd; rezolva orice alte probleme; aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi, bugetul şi

programul de activitate pentru exerciţiul următor. Administratorul este răspunzător faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin infracţiuni, greşeli în administraţie sau abateri de la dispoziţiile legale. Administratorul nu va putea să decidă cu privire la cesiunea de părţi sociale sau pentru admiterea de noi asociaţi.

ART. 11 PARTICIPAREA LA BENEFICII ŞI PIERDERI Beneficiile reale şi eventualele pierderi ale societăţii vor fi stabilite şi distribuite asociatului unic, pe baza bilanţurilor. Asociatul unic participă la beneficii şi pierderi cu 100%, în limita aportului său la capitalul social. Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se termina la 31 decembrie. Primul exerciţiu economico-financiar începe la data înmatriculării societăţii la Registrul Comerţului.

ART. 12 DIZOLVAREA SOCIETĂŢII Situaţiile care duc la dizolvarea societăţii sunt următoarele: imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii; la cererea asociatului unic dacă împrejurarea de forţă majoră şi

consecinţele acesteia durează mai mult de 6 luni; a survenit starea de faliment; în orice alte situaţii pe baza hotărârii asociatului unic; în cazul decesului asociatului unic, societatea îşi continuă

activitatea, dacă moştenitorii acestuia vor dori acest lucru.

131

Dizolvarea societăţii se realizează fie pe baza hotărârii asociatului unic, fie pe baza unei sentinţe judecătoreşti. Dizolvarea societăţii va fi înscrisă la Registrul Comerţului şi publicată în Monitorul Oficial. Asociatul unic împreună cu administratorul îşi vor continua mandatul până la numirea lichidatorului, dar fără a mai întreprinde noi operaţiuni.

ART. 13 LICHIDAREA SOCIETĂŢII Din momentul dizolvării, societatea intra în lichidare. Ea îşi păstrează personalitatea juridica până la ultimul act de lichidare, în vederea îndeplinirii acestui scop. În tot acest timp pe documentele societăţii se adaugă menţiunea “în lichidare”. Asociatul unic va numi un lichidator, făcându-se publică numirea. Lichidatorul va intra în funcţiune după îndeplinirea formelor de publicitate şi depunerea semnăturii la Registrul Comerţului. Nici o acţiune nu va fi executată în contra ei decât în numele lichidatorului. Toate actele emanând de la societate vor menţiona ca această este în lichidare. Lichidatorul va întocmi un inventar şi un bilanţ al lichidării propunând repartizarea patrimoniului social. În afara puterilor conferite de asociat, lichidatorul va avea şi atribuţiile prevăzute de lege. Prin bilanţul de lichidare se propune repartizarea activului, deducându-se în prealabil sumele datorate creditorilor în ordinea prevăzută de lege. Asociatul unic poate face opoziţie în instanţă în termen de 15 zile de la data notificării bilanţului sau după rămânerea definitivă a sentinţei ca urmare a opoziţiei, ulterior bilanţul şi repartizarea se consideră aprobate şi lichidatorii sunt eliberate de sarcini. După terminarea repartiţiei actele societăţii se păstrează timp de 5 ani la asociatul unic.

ART. 14 DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE Subsemnatul Aristide Gheorghiu, cetăţean român, domiciliat în localitatea Bucureşti, născut la 14 noiembrie 1970 în oraşul Ploieşti, judeţul Prahova, necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr.136278 eliberat de Consiliul Popular al Oraşului Ploieşti, judeţul Prahova,la data de 13.04.1994,declar pe propria răspundere cunoscând sancţiunile legii penale române, pentru fals în declaraţii oficiale şi uz de fals, ca nu am cazier judiciar. De asemenea mai declar că nu mai deţin calitatea de asociat unic în nici o altă societate comercială cu răspundere limitată, şi că îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de legislaţia română în vigoare, pentru deţinere şi exercitarea calităţii de asociat unic la aceasta societate şi deţinerea calităţii de administrator.

132

Totodată declar că nu voi ataca cu calea de atac prevăzută de lege-recurs, încheierea judecătorului delegat prin care se va admite autorizarea, înmatricularea şi funcţionarea la Registrul Comerţului SC SPORTSHOP SRL.

ART. 15 DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Prevederile prezentului act constitutiv se completează cu dispoziţiile legale în vigoare referitoare la societăţile comerciale. Litigiile apărute în legătură cu această societate vor fi soluţionate pe cale amiabilă. În caz de nerezolvare vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti în condiţiile legii. Prevederile prezentului act constitutiv vor putea fi modificate prin hotărârea asociatului unic. Încheiat la Bucureşti, în 4 exemplare, azi data autentificării.

ASOCIAT UNIC.ARISTIDE GHEORGHIU

133

ÎNCHEIERE DE LEGALIZARE NR. 7Din ZIUA LUNA ANUL

În faţa mea, avocat Negru Mihai, din cadrul Baroului Bucureşti, s-a prezentat: ARISTIDE GHEORGHIU, cetăţean roman, domiciliat în localitatea Bucureşti, născut la 14 noiembrie 1970 în oraşul Ploieşti, Judeţul Prahova, necăsătorit, sex masculin, identificat cu B.I. seria R.D. nr. 136278 eliberata de Consiliul Popular al oraşului Ploieşti, Judeţul Prahova, la data de 13.04.1994, care după citirea actului constitutiv a fost de acord cu conţinutul acestuia şi a semnat toate exemplarele. În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea 51\1995 cu modificările ulterioare, pentru exercitarea profesiei de avocat, atest identitatea părţii a conţinutului şi datei actului. S-a perceput onorariul de legalizare de 400.000 lei.

L.S

Analiza “ACTULUI CONSTITUTIV”

Tipul acesta de text aparţine corespondentei comerciale obiective, reprezintă certificatul de înfiinţare a firme, prin acest act societatea comercială intră în viaţa publică. Dezvoltă componenta referenţială, prezintă o întindere foarte amplă fiind cel mai lung text întâlnit în corespondenţa comercială. Sub raport structural textul este organizat în paragrafe numite “articole” – acestora le corespunde cate o singură idee, astfel încât, organele de justiţie să le urmărească eficient şi să le aprobe\respingă unul câte unul. Articolele sunt numerotate pentru a fi cât mai precise, a putea fi urmărite uşor (aici sunt în număr de 15).

Discursul conţine informaţii precise referitoare la elemente de identitate – ale asociatului unic, prezente într-un capitol special care se referă la părţile contractante – de tipul: nume, prenume, cetăţenia, domiciliul, locul şi data naşterii, starea civilă, sexul, seria B.I. şi calitatea sa în firmă “asociat unic”. Apoi se derulează articolele propriu-zise în care se regăsesc informaţii privitoare la: denumirea societăţii, forma juridică, sediul societăţii, durata societăţii, obiectul de activitate, capitalul social, majorarea \ reducerea capitalului social, conducerea societăţii, administrarea sa, participarea la beneficii şi pierderi, dizolvarea societăţii, lichidarea sa, declaraţie pe propria răspundere cu privire la declaraţiile făcute, dispoziţii finale şi tranzitorii.

134

Textul este concis şi clar, enunţurile sunt scurte, stilul este specific limbajului comercial. Din punct de vedere morfologic se observă prezenţa substantivelor verbale “conducerea, administra, dizolvarea etc.”,a foarte multe substantive proprii – pentru a da precizie şi veridicitate textului – însoţite, la final de semnături, unele substantive comune trec în rândul celor proprii fiind ortografiate cu majuscula “Lege, Registrul Comerţului, Oraşul etc.” Se folosesc multe numerale cardinale, verbe din sfera indicativului prezent şi viitor pentru a nu lăsa nici o urmă de incertitudine.

Discursul uzează de limbajul economic şi juridic, folosindu-se, cu precădere, unităţi lexicale specifice acestui domeniu-abundenta neologismelor “societate, juridic, înmatriculare, capital, bilanţ etc.”. Iar sub raport sintactic predomina coordonarea. Textul se încheie printr-un clişeu specific discursului juridic “Încheiat la”, data, numele şi prenumele, numărul înscrierii de legalizare, datele celei care l-a redactat avocat, şi enunţarea legii în numele căreia s-a încheiat prezentul act şi semnătura – marcă a corespondentei comerciale.

135

CERERE DE AUTORIZARE

Domnule Preşedinte,

Vă rugăm să autorizaţi funcţionarea a S.C. SportShop S.R.L., cu sediul în Bucureşti, str. Mehadiei nr. 18, sect. 5, având ca obiect producerea şi comercializarea de echipamente sportive.

Anexăm la prezenta cerere documentele justificatoare.

Data 1.06.1996 Semnătura Aristide Gheorghiu

Analiza CERERII DE AUTORIZARE

Cererea este marca a stilului administrativ, respectiv a corespondentei comerciale obiective. Prezintă o structură standard de desfăşurare, are o întindere scurtă şi dezvoltă o singură idee (autorizarea de funcţionare). Cererea se face uzând de indicativul viitor cu valoare imperativă “vă rugăm” şi a substantivului în vocativ. Deşi textul are o întindere foarte mică, prezenţa substantivelor proprii este în număr mare dezvoltând componenta informaţională.

Textul are un receptor bine stabilit “Domnule Preşedinte” şi se încheie cu datarea actului şi semnătura emiţătorului, deci este identificat şi emiţătorul.

136

CERTIFICAT DE ÎNMATRICULARE

Subsemnatul Daniel Teodorescu, preşedinte al Oficiului Registrului Comerţului, municipiul Bucureşti, certific că societatea S.C. SPORTSHOP S.R.L. îşi desfăşoară activitatea şi este înmatriculat la acest Oficiu, în Registrul privind înregistrarea comercianţilor persoanelor juridice sub nr. J\40\1226\1996 din data de 12.06.1996 cu menţiunile prevăzute în anexă.

Preşedinte Oficiu Data Daniel Teodorescu 12.06.1996

ROMÂNIA CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE

Firma: SPORTSHOP S.R.L.

Sediul social: Loc. BUCUREŞTI, Str. MEHADIEI, Nr. 18, Sect. 5

Activitatea principală: 364 şi 524 – Producere şi Comercializare echipament sportiv

Cod Unic de înregistrare: 11111981

Atribut fiscal: R Preşedinte

Nr. De ordine în registrul Comerţului: J\40\1226\1996 Daniel Teodorescu

Data emiterii certificatului: 12.06.1996 Seria A 016225

137

ANEXA LA CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARESeria: A 016225

SPORTSHOPFIRMA: STR. MEHADIEI NR.18, SECT.5, LOC. BUCUREŞTI

Sediu secundar \ activitate:

Nr. Crt.

INSTITUŢIA Concluzia evaluării

Nr. şi data referatului

Nr. şi data avizului\ acordului şi\sau autorizaţiei

Nume reprezentant semnătura şi stampila

1. MINISTERUL DE INTERNE

BRIGADA\GRUPUL DE POMPIERI MILITARI “DEALUL SPIRII” a CAPITALEI

Se autorizează din punct de vedere P.S.I.

Nr.663460

Data: 10.06.1996

Nr. 663460

Data: 10.06.1996

ALINA RĂDULESCU

Data: 09.06.1996

2.MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

SE AUTORIZEAZĂ DIN PUNCT DE VEDERE SANITAR

Nr.111

Data: 11.06.1996

_

BIANCA TRÂNDAFIR

Data:09.06.1996

3.MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE - INSPECŢIA MUNCII

SE AUTORIZEAZĂ DIN PUNCT DE VEDERE M.M.S

- -

LUCIAN ANTEA

Data: 09.06.1996

4.MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUIINSPECTORAT BUCUREŞTI

NU ESTE CAZUL, ÎN ACEASTA ETAPA

- -

CRISTIAN CHIVULESCU

Data: 09.06.1996

138

Analiza CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE

Textul este reprezentativ discursului administrativ, respectiv corespondenţei comerciale obiective, se situează în perimetrul legislaţiei în vigoare reprezentând dovada legală a acceptării solicitării scrise de către emiţător – persoana care doreşte înregistrarea unei firme – este garanţia începerii activităţi de către aceasta.

Se prezintă sub o formă foarte structurată, a unui act tip care cuprinde: denumirea firmei, sediul social, activitatea principală, codul Unic de Înregistrare, precum şi un paragraf scris cu caractere mai mici unde este stipulat atributul fiscal, nr. de ordine în Registrul Comerţului, data emiterii certificatului şi seria acestuia. În acest text sunt prezente însemnele emitentului (antet, logo, denumirea), numele şi prenumele acestuia, ştampila şi semnătura.

Alături de certificat este ataşată o anexă sub forma unui tabel, în care sunt prezentate autorizaţiile acordate de instituţiile abilitate pentru a putea funcţiona. Limbajul aparţine corespondenţei juridice şi administrative, foloseşte construcţii eliptice, o multitudine de substantive proprii şi numerale cardinale pentru claritate şi precizie. Este dezvoltată doar componenta informaţională, de aici rezultând caracterul arid al redactării.

139

CONTRACT DE CREDIT

Încheiat astăzi 30.11.1996, între Banca Comercială Română sucursala Lipscani cu sediul în strada Lipscani nr.40, reprezentată prin AEXANDRA ANDONE director şi, GHEORGHE VASILIU sef serviciu contabilitate, pe de parte, şi ARISTIDE GHEORGHIU legitimat cu B.I. seria R.D. nr. 136278,eliberat de Consiliul Popular al Oraşului Ploieşti, Judeţul Prahova la data de 13.04.1994 denumit în contract “debitor, a intervenit următorul contract:

1. Banca acordă debitorului un credit pe termen de 12 luni în suma de 100.000 $ care va fi utilizat numai pentru achiziţionarea de utilaje

2. Creditul se acordă astfel:– integral la data de 5.12.1996– pe măsura necesităţilor determinate de efectuarea cheltuielilor

3. Debitorul se obligă :– să folosească creditul numai pentru scopul menţionat – să restituie băncii creditul primit plus dobânda legală la termenul şi în sumele prevăzute astfel:

Rate credit Dobânda Termen12 25% An Luna Zi8400 $ 1000 $ 1997 12 04

4. Creditul se poate rambursa şi înainte de scadenţă, în întregime sau parţial, în care caz banca va recalcula dobânzile în modul corespunzător.

5. La creditul primit, debitorul plăteşte o dobândă de 25% anual.

6. Debitorul se obligă să ramburseze sumele împrumutate potrivit Legii.

7. Banca are dreptul să verifice existenţă faptică a bunurilor depuse în gaj.

Reprezentanţii băncii DebitorulAlexandra Andone, Gheorghe Vasiliu Aristide Gheorghiu

Garanţi: Nume Radu Dumitrescu domiciliat în loc. Bucureşti, str. Frasinului nr.104, sect. 1

140

Analiza CONTRACTULUI DE CREDIT

Contractul de credit respectă, în general, normele desfăşurării unui contract. Face parte din textele aparţinând corespondenţei comerciale a întreprinderilor (în acest caz). Textul conţine informaţii referitoare la termenii de acordare a creditului bancar, prezintă date de identificare: denumirea instituţiei (Banca Comercială Română), numele şi calitatea persoanei care o reprezintă şi datele sale de identificare (B.I.), după care urmează normele în baza cărora se va semna contractul acestea sub prezentate sub formă de articole numerotate. Fiecare paragraf dezvoltă câte o idee, informaţia este furnizată schematic, textul este concis şi clar, enunţurile sunt scurte, construite pe axa temporală a prezentului, neeliptice. Emiţătorul menţionează absolut toate condiţiile sale, în cele mai exacte detalii. La nivel lexical emiţătorul foloseşte termeni specializaţi discursului financiar – administrativ (în mare măsură – neologisme): filiala, director, contabilitate, contract, credit, rambursare, debitor, garant. Substantivele proprii sunt puternic prezente, asemenea numeralelor cardinale potenţând funcţia referenţială.

141

PROCES VERBAL

Încheiat astăzi 25.05.1997 cu ocazia constituirii Aripii Tinere din societate.

Au luat parte următorii: Aristide Gheorghiu, Andreea Până, Mihai Ploieşteanu, Vlad Vasilescu, Ion Antonie, Dana Chivu, Cristina Năstase, Sabin Enea, Andrei Mirea, membrii salariaţii societăţii.

S-a hotărât alegerea membrilor în gruparea “Aripa Tânără” pentru care propuşi Cristina Năstase, Sabin Enea, Andrei Mirea şi Ion Antonie. Componenta grupării în urmă numărării voturilor a fost Andrei Mirea, Cristina Năstase, Ion Antonie. Preşedintele a fost ales domnul Sabin Enea cu 6 voturi pentru, o abţinere.

Prezidiul a propus ordinea de zi: rolul Aripii Tinere, responsabilităţile acesteia şi propuneri pentru membrii.

S-au înscris la cuvânt următorii: Aristide Gheorghiu, Andreea Până şi Mihai Ploieşteanul.

În final, s-a hotărât constituirea grupării Aripa Tânără precum şi membrii acesteia. Şi a fost desemnat domnul Sabin Enea sa reprezinte gruparea, în calitate de Preşedinte.

Urmează semnăturile participanţilor pe verso.Drept care închei prezentul proces verbal.

Analiza PROCESULUI VERBAL

“Procesul verbal” caracterizează discursul administrativ, este utilizat în toate domeniile de activitate. Aparţine procesului verbal cu caracter social, acesta consemnează despre înfiinţarea grupării “Aripa Tânără”, alegerea membrilor şi a reprezentantului legal.

Este un discurs cu forma fixă, structura este cea standard cu fraze scurte care dezvoltă câte o singură idee. Faptele sunt consemnate în ordinea desfăşurării lor, dau rigurozitate textului şi o bună înţelegere. Structura textului conţine: denumirea documentului, data, menţiuni referitoare la cadrul împrejurările în care s-a încheiat documentul, menţiuni despre numele şi calitatea persoanelor care au luat parte, menţiuni cu privire la hotărârile (numărul de voturi) care s-au luat, ordinea de zi, luările de cuvânt – în ordinea reală, semnăturile participanţilor (pe verso), numele şi prenumele celei care l-a redactat şi semnătura. Sub raport morfologic se întâlnesc substantive verbale: “alegerea, constituirea, abţinerea”, abundenţa de substantive proprii (nume şi prenume, denumirea grupării şi a societăţii) şi numerale

142

cardinale; verbele aparţin, în general, sferei trecute preponderent fiind modul indicativ, timpul perfect compus.

OFERTĂ

S.C. SportShop S.R.LStr. Mehadiei nr.18BucureştiTel\ fax: 424 58 75Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Către Salonul Blue SportDoamnei directoare Mihaela Cristescu

Potrivit răspunsului dumneavoastră afirmativ, vă trimitem alăturat lista cu produsele menţionate de dumneavoastră, împreună cu preţurile aferente:

costum trening (450000 lei) tricou alb (260000 lei) saltele sala (700000) şepci personalizate (200000)

Puteţi beneficia de un discount de 15% la o cantitate mai mare de 100 buc. Vă invităm să ne vizitaţi săptămâna viitoare pentru a perfecta şi semna contractul nostru de colaborare. Ne puteţi contacta telefonic pentru a stabili ziua şi ora întâlnirii.

Cu respect,Director Vânzări

Analiza OFERTEI

Marcă a scrisorilor comerciale cu furnizorii, este un discurs subiectiv, se poate afirma că cererea stă la baza viitorului contract. Scrisoarea are caracter special este îndreptată către un destinatar stabilit (Salonul Blue Sport). Textul face apel şi la mijloace extralingvistice sub forma catalogului cu preţuri şi dimensiuni care însoţesc discursul propriu-zis. Structura textului este întâlnită în toate scrisorile de ofertă, conţine datele de identificare ale emiţătorului – stânga sus, şi număr de înregistrare în partea dreaptă. Corpul textului este împărţit în trei părţi componente: răspunsul la cererea de ofertă; datele tehnice pentru care s-a redactat prezenta scrisoare, ele sunt prezentate cu exactitate şi claritate; ultimul paragraf se referă la posibilele

143

facilităţi pe care le poate primi în cazul semnării contractului, respectiv oferirea unui discount de 15%. Scrisoarea se încheie intr-un ton amiabil lansând invitaţia unei vizite la sediul firmei. Vocabularul folosit aparţine atât stilului administrativ, cât şi celui tehnico – ştiinţific, la nivelul textului se mai regăsesc şi elemente ale limbajului artificial.

144

CERERE DE OFERTĂ

S.C. SportShop S.R.L.Str. Mehadiei nr. 18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1126\12.06.1996

În atenţia doamnei director al Biroului Aprovizionare – Contracte,Mihaela Cristescu

Am aflat cu deosebit interes despre deschiderea salonului dumneavoastră de fitness şi aerobic, vă urăm prosperitate în afacerile pe care le veţi desfăşura. Dorim să ştiţi că vă putem ajuta să fiţi la înălţimea cerinţelor publicului, oferindu-vă echipamente sportive de calitate. Vă prezentăm alăturat lista de preţuri şi dimensiuni pentru următoarele produse pe care vi le putem livra în termen în termen de 2 zile de la primirea comenzii:

prosoape costume trening tricouri încălţăminte sport jambiniere glezniere şepci saltele

Se pot trimite la sediul dumneavoastră mostre din articolele enumerate pentru a vă convinge de calitatea lor. În speranţa unei colaborări profitabile, vă asigurăm de consideraţia noastră. Director vânzări

Analiză CERERII DE OFERTĂ

Textul este caracteristic corespondenţei comerciale subiective, este destinat corespondenţei cu furnizorii. Emiţătorul (S.C. SportShop S.R.L.) are în vedere particularităţile receptorului, intenţionează a-l convinge a achiziţiona echipamentele necesare de la firma sa. Sub raport structural se observă prezenţa enunţurilor ample pentru a dezvolta argumente necesare determinării lui R să devină partener. Scrisoarea se remarcă prin date de identificare poziţionate stânga sus toate acestea scrise în bloc, nu în continuare, ci

145

menţionate unele sub altele, iar în partea dreapta este poziţionat numărul de înregistrare – informaţie comercială referitoare la înregistrarea în Registrul Comerţului. Textul uzează de principiul A.I.D.A pentru ca emiţătorul doreşte să trezească atenţia, să-i menţină interesul – acesta se realizează prin înştiinţarea asupra faptului că E ştie despre R când s-a înfiinţat şi oferirea de servicii care să-i ajute a deveni cât mai repede prosperi – îi stimulează dorinţa de a răspunde afirmativ prin menţionarea trimiterii de mostre la sediul firmei pentru a se convinge de calitatea lor. Încheierea este amiabilă declarându-se nerăbdător pentru o viitoare colaborare.

Registrul verbal este deosebit de politicos, se întâlnesc elemente aparţinând atât componentei informaţionale, cât şi celei afective.

146

SCRISOARE DE PROSPECTARE

S.C. SportShop S.R.LStr. Mehadiei nr.18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Stimate client,

Cu siguranţă ai nevoie de ceva care să-ţi dorinţa de a practica sport şi de a te simţi comod. Îţi venim în ajutor trimiţându-ţi catalogul alăturat cu produsele companiei noastre. Preţurile sunt competitive şi oferim discount şi transport gratuit. Menţionează ce fel de produs te interesează şi cât ai oferi pe el. Termen limită: 14.08.2001 Afacerea o faci tu! Director Marketing

Analiza SCRISORII DE PROSPECTARE

Discursul face parte din comunicarea comercială subiectivă, respectiv a corespondenţei cu clienţii, au ca scop atragere şi informarea lor pentru a apela produsul lui. Scrisoarea este scurtă, însoţită de un catalog cu produsele vizate a fi comercializate. Tonul redactării este foarte politicos şi amiabil.

Structura textului este simplă, conţine enunţuri scurte care dezvoltă câte o idee, făcând accesibil şi concis textul. Poate fi sesizată prezenţa unor cuvinte cheie “discount şi transport gratuit, termen limită”, precum şi un slogan care ne duce cu gândul la discursul publicitar. Textul dezvoltă atât funcţia referenţială cât şi cea expresivă atenţia deosebită acordată receptorului .

147

SCRISOARE DE EXPEDIERE

S.C. SportShop S.R.LStr. Mehadiei nr.18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Către complexul sportiv New AgeDomnului director Florin Dănilă

Potrivit contractului semnat la data de 15.09.2000 veţi primi astăzi lotul de echipamente sportive pe care l-aţi solicitat în contract. Sperăm să fiţi mulţumiţi de calitatea produselor, precum şi de livrarea lor. Anexăm avizul de expediţie şi factura fiscală.

Cu stimă,

Analiza SCRISORII DE EXPEDIERE

Discursul este specific corespondentei cu furnizorii, aşadar aparţine comunicării comerciale subiective. Aceasta însoţeşte avizul de expediţie şi factură. Este dovada respectului pe care furnizorul îl manifestă faţă de solicitant, se speră că atitudinea va fi apreciată în modul corespunzător de către solicitant. Tonul redactării este amiabil, propice unor viitoare tratative, viitoarele relaţii fiind obiectivul acestui tip de scrisori. Structura textului este scurtă vizând: anunţarea de livrare a produselor şi data respectivă; un mic paragraf redactat pentru a atrage simpatia în vederea unor alte colaborări, foloseşte elemente de politeţe şi manifestă interes pentru clientul său. Vocabularul este accesibil, însă sunt prezente şi termeni specifici limbajului economic şi administrativ: aviz de expediţie şi factură fiscală.

148

RECLAMAŢIE

S.C. SportShop.S.R.L.Str. Mehadiei nr.18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Domnului Ion GrigorescuDirector Aprovizionare

Cu regret trebuie să vă anunţăm că s-au strecurat unele nereguli referitor la coletele cu materiale textile. – 5 colete sunt de culoare roşie, noi solicitând numai de culoare albă – 3 colete prezintă defecţiuni de fabricare care nu pot fi înlăturate Va aducem la cunoştinţa că linia noastră de producţie va lucra la 75% din capacitate deoarece materia primă necesară nu ajunge ca urmare a incidentului produs.

Faptul ne prejudiciază bugetul firmei şi contractele care trebuie onorate. Aşteptam în cel mai scurt timp cu putinţă soluţionarea acestui nedorit eveniment.

7aprilie 1999 Semnătura

Analiza RECLAMAŢIEI

Discurs este subiectiv, face parte din corespondenţa cu clienţii. Emiţătorul porneşte de la premisa că are dreptate, însă expunerea sa se face cu multă diplomaţie, politeţe pentru a obţine despăgubire, de exemplu se adresează cu sintagma de “eveniment nedorit” când vorbeşte paguba produsă. Structura textului este foarte importantă, nici o etapă nu trebuie neluată în seamă pentru că ar pune în pericol atingerea obiectivului, vizează: identificarea celor două pârâţi; introducerea – înţelegerea ca prejudiciul s-a produs nu din rea voinţa, se foloseşte formula “Cu regret trebuie să…”. Apoi formulează prejudiciul foarte clar şi menţionează că se aşteaptă rezolvarea incidentului în cât mai scurt timp.

149

SCRISOARE DE REMEDIERE

S.C. TEXTILROM S.R.L.Str. Păcii nr.100Constanta Tel\fax 041 257963Nr. înreg. 155\08.12\1998

Doamnei Irina BalaşiDirector Marketing

Vă înţelegem supărarea şi suntem alături de dumneavoastră. Vă dăm perfectă dreptate şi regretăm pagubele produse ca urmare a încetinirii producţiei. Pentru a dovedi seriozitatea firmei noastre, cât şi respectul pe care îl acordăm partenerilor noştri, vă propunem următoarele soluţii:

în cursul zilei de mâine va sosi la sediul dumneavoastră un lot de marfă care va înlocui produsele necorespunzătoare.

puteţi completa ordinul de plată alăturat pentru a vi se restitui suma de 7.000 $ reprezentând contravaloarea mărfii, plus 1.000 $ pentru pagubele pricinuite .

Indiferent de soluţia pe care o veţi alege, vă veţi bucura de toată consideraţia noastră.

Al dumeavoastră

Analiza SCRISORII DE REMEDIERE

Discursul este subiectiv, în centrul atenţiei este R. El este cel care urmează a fi înţeles împăcat pentru că R să se simtă în siguranţă şi să înţeleagă că va fi despăgubit. Rezolvarea reclamaţiei este o acţiune foarte delicată şi necesită răbdare, tact şi spirit cooperant din partea lui E. Emiţătorul îşi recunoaşte greşeala pentru a capta atenţia şi a-l determina să parcurgă întreaga scrisoare prin formula “Vă înţelegem supărarea şi suntem alături de dumneavoastră”, după această introducere urmează corpul propriu-zis prezentând faptul că evenimentul s-a petrecut independent de voinţa lor şi reaminteşte clientului despre seriozitatea sa din afaceri. Încheierea se prezintă sub forma propunerilor de soluţionare a incidentului. Emiţătorul îşi manifestă

150

încrederea în hotărârea înţeleaptă a lui R de a alege una dintre soluţiile de remediere propuse. Politeţea domneşte în tonul acestei scrisori, funcţia referenţială şi expresivă se întrepătrund.

151

SCRISOARE DE MENŢINERE

S.C. SportShop. S.R.LStr. Mehadiei nr.18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Stimate domn Alexandru Nica,

Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, compania noastră doreşte să vă ureze Prosperitate în afaceri!

Bucurie!Crăciun fericit!

şi să vă mulţumească pentru fidelitatea cu care vă adresaţi constant produselor noastre. Menţionam că aşteptăm cu interes sugestiile dumneavoastră în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor noastre.

Cu respect,PR Manager

Analiza SCRISORII DE MENŢINERE

Textul este marcă a discursului subiectiv, emiţătorul doreşte a menţine relaţiile de bună colaborare cu receptorul şi intenţia de a mai colabora în viitor. Scrisoarea este redactată cu prilejul sărbătorilor de iarnă.Stilul scrisorii este clar, concis, amical şi destins. Emiţătorul îşi felicită Receptorul fără a-i cere nimic, ci doar sa-i inducă lui R ideea că E s-a gândit la el absolut dezinteresat, că propriile lui nevoi sunt interesate.

Registrul redactării este simplu şi extrem de politicos. E dovedeşte că îşi cunoaşte receptorul folosind elemente de particularizare “Stimate domn Alexandru…”

152

INVITAŢII DE PARTICIPARE

S.C. SportShop S.R.L.Str. Mehadiei nr.18BucureştiTel\fax: 4245875Nr. înreg. 1226\12.06.1996

Către clubul SteauaDomnului director Marketing

Dan Alexandrescu

Compania SportShop, cu sediul în Bucureşti str. Mehadiei nr.18, va organiza în perioada 25-28 iunie 2002 simpozionul “ Trăieşte şi gândeşte sănătos”, se vor dezbate probleme referitoare la numărul mare de persoane sedentare, stimularea la a practica sport în masă, situaţia bazelor sportive şi beneficiile din punctul de vedere al unui medic. Ţinând cont de specificul activităţii clubului dumneavoastră, vă vom prezenta secţiunile tematice şi programul de desfăşurare pentru a va putea înscrie. Relaţii suplimentare puteţi obţine la:

PR Manager – Irina Puşcaşu (091459786)

Analiza INVITAŢIEI DE PARTICIPARE

Discursul este subiectiv, Emiţătorul îşi manifestă dorinţa de a avea printre participanţii la simpozion şi pe R, despre care deţine amănunte asupra activităţii sale. Structura urmăreşte corpul unei scrisori comerciale vizând: datele de identificare ale Emiţătorului (stânga sus, în bloc şi în dreapta – numărul de înregistrare) şi ale Receptorului (Clubul Steaua, Director Dan Alexandrescu). În continuare E prezintă evenimentul care va avea loc, data acestuia şi temele care se vor dezbate pentru ca Receptorul să-şi poată alege una dintre ele. În încheiere Emiţătorul îşi manifestă dorinţa de participare a Receptorului şi oferă date pentru a putea obţine mai multe informaţii. Registrul utilizat este amiabil, funcţia referenţială şi expresivă sunt dominante.

153

CIRCULARĂ

PROGRAM DE SĂRBĂTORI

Conducerea companiei SportShop vă aduce la cunoştinţă că, în perioada 24.12 – 3.01, toţi angajaţii îşi vor desfăşura activitatea după următorul program:

27.12 – 30.12

schimbul I:6.00 – 12.00 24.12- 26; 31.12; 1.01-3.01 schimbul I:LIBER

27.I2 - 30.12 schimbul II:14.00 – 20.00

24.12 - 26.12; 31.12; 1.01 - 3.01 schimbul II:LIBER Reducerea programului de lucru nu va afecta drepturile salariale, în plus vă vor fi oferite prime pentru cadouri după cum veţi fi informaţi de serviciul contabilitate.

Sărbători fericite!

Analiza CIRCULAREI

Textul face parte din corespondenţa comercială internă, R sunt angajaţii, este un act emis pentru a informa, pentru a aduce la cunoştinţa angajaţilor hotărârile luate de către forul de conducere.

Textul nu are o întindere amplă, enunţurile (în număr de două) sunt lungi dezvoltând ideea pentru care a fost emisă circulara (reducerea programului de lucru) împreună cu enumerarea sub forma structurată a orarului. Tonul folosit este politicos, amiabil, se regăseşte atât componenta informaţională,cât şi cea afectivă. Limbajul este accesibil tuturor angajaţilor, este clar şi concis.

154

PENSIONAREA

Stimata doamna Alexandrina Popescu,

Cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, conducerea companiei SportShop vă doreşte Sănătate, Fericire şi Pensionare liniştită şi fericită!

Experienţa dumneavoastră şi dăruirea cu care aţi lucrat în cadrul departamentului Registratură din compania noastră, ne va lipsi atât nouă, cât şi colegilor dumneavoastră.

Societatea SportShop a organizat un retire – cocktail pentru dumneavoastră, vineri 2 aprilie 2000 ora 17.30. Sunt invitaţi toţi colegii dumneavoastră, familia şi prietenii pentru a sărbătorii activitatea dumneavoastră profesională. Conducerea

Analiza SCRISORII DE PENSIONARE

Discursul aparţine comunicării comerciale subiective, respectiv corespondenţei cu angajaţii. Redactarea se remarcă printr-un limbaj accesibil, concis, tonul este politicos, flatează receptorul. Scopul scrisorii este de a informa, de a aduce la cunoştinţa Receptorului evenimentul în sine alături de câteva cuvinte menite să-l flateze, să se simtă important – acest fapt fiind un exemplu pentru ceilalţi angajaţi, menţin coeziunea în grup, îl motivează şi îl fac pe cel care se va despărţi de companie să se simtă important şi, probabil, experienţa lui ar putea influenţa publicul. Din punct de vedere structural se remarcă printr-o introducere în care sunt expuse meritele şi i se mulţumeşte persoanei în cauza Corpul scrisorii este alcătuit din prezentarea evenimentului, care se va desfăşura în cinstea sa, de către emiţător. În încheiere se revine la tonul politicos.

155

SCRISOARE DE PROMOVARE

Stimată domnişoarăAndreea Georgescu

Activitatea depusă de dumneavoastră în sectorul design-ului vestimentar a adus compania între cele mai importante în Europa de Est. Ne simţim onoraţi să vă aducem la cunoştinţă că începând cu data de 12.10.2001 veţi fi promovată în funcţia de şef a departamentului desing. Îndatoririle le veţi prelua din 12.10.2001. Drepturile salariale vă vor reveni începând cu aceeaşi dată. Vă urăm succes în continuare şi sperăm ca ascensiunea dumneavoastră să nu se oprească aici.

Preşedinte

156

COMUNICAT DE PRESA

*SS* S.C. SPORTSHOP S.R.L. BUCUREŞTI Data: 1.03.2001 Persoana de contact: Adriana Nedelcu – ofiţer de presa str. Mehadiei nr. 18, sect. 5, Bucureşti tel\fax 4245875; 095476123 Spre difuzare: embargo 8 Martie

SportShop oferă topuri femeilor

1. Pentru a celebra ziua doamnelor din jurul nostru compania SportShop organizează în ziua de 8 Martie o acţiune în principalele oraşe din România: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Piteşti – constând în acţiuni pe stradă, în instituţiile reprezentative şi licee oferind tuturor doamnelor topuri şi o invitaţie la a face sport. Scopul acestei acţiuni este acela de a determina sexul frumos la a face cât mai mult sport şi de a le celebra oferindu-le un cadou special.

2.Doamnele şi domnişoarele se vor bucura primind un cadou de calitate, creat special pentru aceasta zi şi, mai ales după cum afirma d-na Simona Iliescu “ne vom simţi, măcar pentru o zi, cele mai importante , mai frumoase şi mai sensibile graţie unui cadou special oferit cu ocazia unei zile speciale de către nişte persoane cu totul speciale”.

3. Acest program a fost declanşat în urmă cu 3 ani la iniţiativa doamnelor din compania noastră. În anul lansării proiectului ne-am bucurat succes, menţionez ca s-a desfăşurat în Bucureşti, constând în oferirea de invitaţii la un cros, în seara zilei de 8 Martie, alături de o şapcă purtând marca SportShop. S-au împărţit 10000 de astfel de cadouri, iar participarea la cros a fost peste aşteptările noastre (circa

4. Anul trecut proiectul s-a extins vizând un număr mai mare de oraşe şi a constat în oferirea – bătrânelor din azile tricouri şi trening-uri. Anul acesta vor fi dăruite un număr de100000 de topuri purtând marca firmei noastre. Se aşteaptă un răspuns pozitiv, din partea doamnelor şi domnişoarelor, materializat în dorinţa de a face sport zilnic folosind echipamente de calitate superioară.

157

Analiza COMUNICATULUI DE PRESĂ

Comunicatul este un text publicistic obiectiv, reprezintă un instrument de informare externă, aşadar nu este utilizat pentru informarea publicului intern. Textul are o dimensiune clară de informare, are obiectiv informativ, nu de a persuada. Are un caracter arid în redactare.Acesta este redactat cu ocazia unui eveniment, a unei situaţii extraordinare “celebrarea zilei de 8 Martie”. Structura textului este fixă cuprinzând un paragraf cu date de identificare: instituţia, semnele de identitate logo, adresa. Toate acestea sunt poziţionate în centru sus, sub denumirea documentului care se scrie, în general, pe un fond colorat. Apoi urmează un paragraf care reuneşte data emiterii comunicatului, persoana de contact cu elementele sale de identificare: nume şi prenume (Adriana Nedelcu), adresa (aici este aceeaşi cu adresa companiei), numerele de telefon\fax (foarte important pentru oferirea unor informaţii suplimentare, dar mai ales, pentru relaţia directă între jurnalist şi reprezentantul companiei trebuie să existe o legătură interactivă, aproape informală pentru a-l avea de partea noastră).Tot în acest paragraf se găseşte sintagma “spre difuzare” care menţionează data când ar trebui publicat comunicatul, aici autorul a impus embargo pentru data de 8 Martie având în vedere ca acţiunile se vor desfăşura în acea zi.

Titlul este poziţionat sub acest paragraf, conţine succint informaţia comunicatului (“Topuri pentru femeile din România”), el poate fi preluat ca atare sau poate formulat jurnalistic.

Primul paragraf din conţinutul textului se referă la eveniment – celebrarea “doamnelor din jurul nostru” cu ocazia zilei femeii, locul de desfăşurare – acţiuni pe strada, instituţiile reprezentative, licee în principalele oraşe din România, participanţii doamne şi domnişoare obişnuite, scopul evenimentului – determinarea la a practica sport, oferirea unui cadou special şi, indirect, stimularea de a achiziţiona produsele firmei. Cel de-al doilea paragraf explică evenimentul, permite mărturia unei doamne pentru a da mai multa credibilitate, se explică din perspectiva celor publicului vizat. Al treilea paragraf priveşte evenimentul din perspectiva unui program mai larg, de lunga durată, într-o strategie de intenţii.

Comunicatul nu este semnat pentru ca el reprezintă organizaţia în sine. Discursul se distinge prin accesibilitate – terminologia este accesibilă tuturor, componenta afectiva nu este predominantă, ci informaţională\ referenţială, este însoţit de fonturi speciale, logo – elemente extratextuale, titlul – rezumă conţinutul ideatic al textului.

158

Componenta informaţională se manifestă la nivel morfologic prin prezenţa numeralelor – acestea dau exactitate şi sobrietate stilului, substantive proprii şi verbe din sfera indicativului prezent care dau precizie şi veridicitate textului. Frazele sunt ample pentru a dezvolta idei, a da mai multe informaţii.

159

CONCLUZII

Din analiza acestor texte se remarcă faptul că discursul comercial specific acestei companii este atât comunicarea obiectivă şi subiectivă, cât şi discursul publicistic obiectiv. Componenta informaţională predomină, respectiv funcţia referenţială însă se întâlnesc şi elemente ale componentei afective. Textele urmăresc o singură idee pentru ca Receptorul să înţeleagă mesajul, folosesc în limbaj accesibil şi concis. Tonul este amical şi politicos. Structura textuală este fixă, în general, prezentând elemente de identificare: antet, numele şi adresa emiţătorului în partea stângă, iar în partea dreapta este poziţionat numărul de înregistrare. În titlul scrisorii sunt prezente datele de identificare ale persoanei căreia ne adresăm R, prin specificarea numelui şi funcţiei acesteia.

Introducerea este redactată într-o notă amiabilă, după care urmează corpul scrisorii conţinând-motivul, scopul acestei redactări. Ideea este expusă pe larg, folosind un limbaj accesibil, uneori întâlnindu-se şi elemente aparţinând unor categorii profesionale specifice. Încheierea este scurtă şi uzează de o exprimare politicoasă. Din punct de vedere morfologic se remarcă prezenţa substantivelor proprii pentru a da precizie şi veridicitate textului însoţite, la final de semnături. Unele substantive comune trec în rândul celor proprii fiind ortografiate cu majuscule “Lege, Registrul Comerţului”. Discursul uzează de numerale cardinale, verbe din sfera indicativului prezent pentru a nu lăsa nici o urmă de incertitudine.

160

Bibliografie:

Bălănescu, Olga – Limbajul comercial în română contemporana, Analele Universitatii Bucureşti, Anul XLXL, 1997Bălănescu, Olga – Limbaje de specialitate, Editura Universităţii Bucureşti, 2000Bălănescu, Olga – Scrisori de afaceri, Editura Ariadna’98, 2001Boia, Aurel – Corespondenţa şi stenodactilografie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993Diaconescu, Paula – O noua direcţie în cercetarea limbii române: didactica limbajului de specialitate, în Analele Universităţii din Bucureşti, – Limba şi literatura română, XXXVIII, 1997Patriche, Dumitru – Bazele Comerţului, Editura Economica, 1993Stoichitoiu, Adrian – Didactica limbajului de specialitate, în Analele Universităţii din Bucureşti, – Limba şi literatura română, Anul XXXVIII, 1989

161