ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE "CONTABILITATE"
CATEDRA "CONTABILITATE"
Raportul practicii de producţie
(în baza materialelor:I.M „Glass Container Company”,
din or.Chisinau )
Studentul anului V a secţieide zi, grupa CA-222
Cretu Marcel
Conducătorul practicii: Tugulschii Iulia
Chişinău 2007
Cuprins:
1. Caracteristica generala a structurii şi organizării activităţii
întreprinderii.
2. Organizarea contabilităţii la întreprindere
3. Automatizarea sistemului de informaţii
4.1 Contabilitatea activelor nemateriale
4.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
4.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung
4.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată
4.5 Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului
4.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor
fabricate
4.7 Contabilitea mărfurilor
4.8 Contabilitatea creanţelor
4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt
4.10 Contabilitatea capitalului propriu
4.11 Contabilitatea datoriilor
4.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor
4.13 Calcul aţi a costului de producţie
4.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare
-2-
Structura organizatorica a Intreprinderii Mixte
“GlassContainer Company” S.A.
Structura organizatorica reprezinta ansamblul personalului, departamentelor si relatiilor
organizatiionale astfel plasate si constituie incat sa asigure premisele economice, tehnice si de personal
necesare desfasurarii procesului managerial si celor de executie.
Structura organizatorica la I.M “Glass Container Company” S.A. este de tip liniar
functionala.Caracteristic structurii date este ca distribuirea sarcinilor si responsabilitatilor este in competenta
managerilor liniari,iar dirijarea cu procesele atingerii sarcinilor in limitelor resurselor allocate se impune din
partea managerilor functionali.
Documentele ce exprima structura organizatorica sunt:
Prezentarea grafica a structurii organizatorice ( Anexa 1 )
Regulamentul de organizare
Fisa postului.
Referindu-ne la Anexa 1,putem mentiona ca nivelurile manageriale ale companiei in cauza sunt
urmatoarele:la managerul superior se atribuie directorul general,directorul economico-financiar si restructurare
si director tehnic.La managerul mediu includem:-managerul logistica,-jurisconsult,-manager vinzari,-contabil-
sef,-manager department control tehnic,-sef department securitate si servicii auto,-manager personal.
Pentru al treilea nivel (inferior) putem numi:-sef depozite,-sef laborator chimic,-asistent tehnolog sef,-maistru
sectie componenta,-sef punct medical,-sef sectie reparatie forme si masini,-masini deservire electrica,-masini
linie control si ambalare,-sef grupa constructie,-maistru deservire mecanica.
Numarul total de angajati la I.M.”Glass Container Cocmpany” S.A. constituie 263 persoane dintre care 163
sunt la sectia de productie sub conducerea directorului tehnic, 20 de persoane sunt sub conducerea
directorului economico-financiar si restructurare,20 sunt sub conducerea managerului logistica, 26 de
persoane se supun sefului departamentului securitate si servicii auto si altii.
Organele de Administrare si Control al Intrprinderii sunt:
-Adunarea Generala a actionarilor
-Consiliul de Observatori in frunte cu Presedintele
-Comitetul de Conducere in frunte cu Directorul General
-Comisia de revizie .
2.Organizarea contabilitatii la intreprindere
Evidenta contabila la I.M.”Glass Container Company” S.A. se indeplineste in baza:
1. Legii Republicii Moldova Nr.426-XIII din 4.04.1995 “Cu privire la evidenta contabila”
2. Standartelor Nationale in domeniul evidentei contabile,aprobate prin ordinul Ministerului Finantelor al
Republicii Moldova Nr.174 din 25.12.1997.
3. Planului de conturi ale evidentei contabile in activitatea financiar-economica a intreprinderilor (Anexa
2,pag.1-4),aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova Nr.174 din 25.12.1997.
4. Altor acte de stat si normative,inclusive modificarile si completarile introduce in ele.
Evidenta contabila a I.M.”Glass Container Company” S.A. este efectuata de departamentul de
contabilitate in frunte cu contabilul-sef.Departamentul de contabilitate este subdiviziune structurala de
sineststatoare a intreprinderii.Contabilul-sef asigura controlul si oglindirea pe conturi a evidentei
contabile tuturor operatiunilor economice infaptuite,prezentarea informatiei operative si intocmire in
termenii stabiliti a darilor de seama financiare,este responsabil pentru respectarea principiilor
metodologice de organizare a evidentei contabile.
Contabilul-sef impreuna cu conducatorul intreprinderii semneaza documentele ce servesc drept
temei pentru primirea si eliberarea valorilor materiale,a mijloacelor banesti,de asemenea pentru
obligatiunile de decontare ,creditare si finantare.
Contabilului-sef i se interzice sa primeasca spre executare documentele pentru operatiunile ce
contravin actelor normative si incalca disciplina financiara si contractuala.
La inceputul activitatii intreprinderii,printr-un ordin al conducatorului institutiei s-a adoptat Politica de
contabilitate a I.M.”Glass Container Company”S.A.(Anexa 3,pag 1-7).In acest document sunt
consacrate conventiile si principiile contabilitatii financiare din Standartul National de Contabilitate 1
“Politica de Contabilitate”.
Structura contabilitatii ca subdiviziune structural-organizatorica a intreprinderii este organizata
astfel,la intreprindere sectia contabilitate este formata din 7 contabili in fruntea carora se afla
contabilul-sef,care detine si functia de director financiar.Contabilul-sef are un loctiitor,care duce
evidenta operatiilor financiare,operatiile privind decontarile cu bugetul,deasemenea fiecarui
compartiment al contabilitatii este repartizat cite un contabil si anume:
1. Contabil ce tine evidenta contabilitatii de gestiune
2. Contabil ce tine evidenta productiei finite la deposit
3. Contabil ce tine evidenta materialelor intrate si iesite
4. Contabil ce tine evidenta decontarilor cu furnizorii
5. Contabil ce tine evidenta decontarilor cu salariatii
6. Contabil ce tine evidenta importului-exportului de marfuri.
7. Contabil ce tine evidenta comertului
3. Automatizarea sistemului de informaţii
I.M „Glass Container Company” S.A dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea
informaţiei contabile ceea ce foarte mult ajută la simplificarea lucrului. Fiecare loc de
muncă a contabililor dispune de computere dotate cu procesoare de tipul Pentium III-
Pentium IV, cu caracteristicele 0,8-l,7GHz/128/40Gb, programele MS Office şi
„Universall Accounting”(anexa 4,pag1-5). Fiecare calculator este dotat cu cite un printer
de tip HP Deskjet 3325 sau HP LaserJet 1100, astfel prelucrarea informaţiei contabile
este executată cu o eficienţă maximă. Stocarea datelor are şi ea o mare importanţă, astfel
întreprinderea este dotată cu un server şi o reţea locală care este formată din echipament
modern, care este compusă din mai multe hub-uri. Conectarea computerului la hub are
loc prin intermediul cablului de categorie 5-e, care garantează viteza de transfer de 1
Gb/s, dar la moment viteza în reţea este de 100 Mb/s. Viteza de 1 Gb/s nu este atinsă
deoarece echipamentul este costisitor.
Legătura dintre blocurile întreprinderii are loc prin intermediul cablului ecranat, care
asigură legătura tuturor calculatoarelor întreprinderii într-o reţea locală, astfel reţeaua
reprezintă un arbore care se începe de la un Switch avînd un port de 1 Gb/s ce asigură
- 5 -
viteza maximă de transfer între server şi restul calculatoarelor.
Deservirea reţelei şi problemele apărute în procesul de lucru sînt soluţionate de către
administratorul reţelei locale.
Contabilii introduc doar datele din documentele primare, apoi sistemul automatizat
prelucrează informaţia pînă la register pe fiecare cont sintetic şi analitic, pe acte de
verificare, register de acsă şi bancă pînă la bilanţul contabil şi anexele lui.
La sfîrşitul zilei, datele din sistem sînt compilate şi înscrise pe discul fix al serverului.
Acesta fiind un avantaj mare deoarece datele sînt păstrate în două locuri-discul fix al
calculatorului şi serverului.
In ceea ce priveşte securitatea datelor, fiecare contabil are parola sa prin intermediul
căreia accesează doar partea sa rezervată de pe discul fix al serverului unde se păstrează
sectorul din gestiunea sa.
Pentru comunicarea rapidă cu clienţii din străinătate şi căutarea noilor parteneri de
afaceri, prin intermediul serverului întreprinderea are acces la reţeaua globală, internet.
4.1. Contabilitatea activelor nemateriale
Conform SNC 13, activele nemateriale, sînt active nepecuniare care nu îmbracă o
formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitate de
producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate
predării în folosinţă persoanelor juridice şi fizice.
Componenţa activelor nemateriale a I.M „Glass Container Company” S.A este
următoarea :
• brevete ;
• embleme comerciale (mărci),
• licenţe
• programe informatice(anexa 4) ;
• alte active nemateriale ;
Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont
de durata de funcţionare utilă a lor. Informaţia despre durata de utilizare, preţ, codul-6 -
activului nematerial o putem lua din „Lista activelor nemateriale "
Activele nemateriale constatate se estimează la valoarea de intrare, care în cazul
cumpărării, este egală cu valoarea de procurare însumată cu impozitele, taxele
nerecuperabile prevăzute de legislaţie, achitarea serviciilor de evaluare a activelor
nemateriale procurate.
La evidenţa sintetică a activelor nemateriale este utilizat contul 111 "Activelor
nemateriale ", la I.M „Glass Container Company” S.A avînd următoarele subconturi :
111.3 "Brevete"
111.4 " Embleme comerciale "
111.5 "Licenţe" 111.6" Programe
informatice " 111.7 "Alte active
nemateriale "
Evidenta analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora.
Intrarea activelor nemateriale la I.M „Glass Container Company” S.A are loc atît
prin utilizarea contului 112 „Active nemateriale în curs de execuţie", atunci cînd
momentul procurării nu coincide cu momentul instalării, cît şi nemijlocit
prin contul 111 "Active nemateriale", atunci cînd aceste două momente coincid .
Exemple:
Intrarea activelor nemateriale în cazul cînd momentul
procurării nu coincide cu momentul instalării . Procurarea programului informatic ce
necesită lucrări de instalare, în baza facturii fiscale ED 0674299 (anexa ) s-a
înregistrat formula contabilă:
Dt 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"
Dt 534.2 "Datoriiprivind taxa pe valoare adăugată"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
(anexa )
La darea-n exploatare a activelor nemateriale de exemplu a
licenţei pentru magazin, în contabilitate se va înregistra :
Dt 111.5 "Licenţe "
Ct 112 "Active nemateriale în curs de execuţie"
Ieşirea activelor nemateriale are loc prin amortizarea lor completă, de exemplu în luna
august a anului 2007 va fi întocmită următoare formulă contabilă:
Dt 113.5 „Amortizarea licenţelor"
Ct 111.5 "Licenţe"
La sfîrşitul flecarii luni, în baza documentelor primare sînt întocmite documentele
centralizatoare : Jurnalele - ordere 111, 112 şi 113 (anexa ).
Metoda liniară de calcul a amortizării prevede că sumele amortizării lunare sînt
aceleaşi pe toată perioada de funcţionare a activului nematerial. Suma amortizării lunare
se înregistrează la cheltuielile sau consumurile perioadei, în dependenţă de destinaţia
activului, (anexa ).
Contul sintetic al amortizării este contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale",
calculul amortizării este automatizat şi-1 putem vedea în Jurnalul-order 113
„Amortizarea activelor nemateriale " , (anexa ), evidenţa analitică a amortizării este dusă
pe tipuri de active nemateriale în tabele speciale, (anexa ).
De exemplu calculul amortizării lunare a brevetelor utilizate în scopuri de
producţie:
Dt 813.2 „Calculul amortizării activelor nemateriale"
Ct ll3 "Brevete"
4.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care sunt în majoritatea
cazurilor absolut necesare pentru a începe o afacere, pentru a menţine procesul de
producţie şi chiar pentru a putea lichida în caz de necesitate "afacerea".
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă
materială, cu o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, care pot fi utilizate în
activitatea întreprinderii pentru a obţine avantaj economic sau care se află în proces de
creare şi nu sunt destinate vânzării.
După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în
următoarele grupe principale:
- active materiale în curs de execuţie;
- terenuri;
- mijloace fixe;
- resurse naturale.
La întreprinderea I.M.”Glass Container Company” S.A. activele materiale sunt
evaluate iniţial, la momentul constatării mijlocului respectiv drept activ, la valoarea de
intrare.
Valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung include: valoarea de
cumpărare, inclusiv taxele vamale, taxele de import, alte impozite prevăzute de legislaţie
cât şi cheltuielile legate de transportarea obiectului dat şi aducerea lui la starea de
funcţionare normală.
La I.M.”Glass Container Company” S.A la intrarea mijloacelor fixe se utilizează
următoarele documente factura fiscală (anexa ) în baza căreia este justificată intrarea
mijlocului fix respectiv, se mai utilizează şi bonul de consum (anexa ) sau factura de
expediţie (anexa ). Dacă mijlocul fix este procurat de peste hotarele ţării noastre el este
însoţit de declaraţia vamală (anexa a ) care conţine 54 de puncte referitoare la expeditor,
destinatar, mijlocul fix şi alte date importante.
Fiecărui mijloc fix i se atribuie un număr de inventar care este utilizat mai departe în
toate documentele legate de mişcarea mijlocului fix.
Mijloacele fixe sunt grupate în anumite grupe omogene şi incluse într-un borderou
(anexa ) în care mijloacele fixe sunt aranjate în ordinea crescândă a numărului lor de
inventar (prima cifră din numărul de inventar determină grupa din care face parte
mijlocul fix). Numărul de inventar este atribuit fiecărui mijloc fix la intrarea acestuia prin
intermediul fişei de inventar a mijlocului fix (anexa ), în ea se înregistrează datele din
procesul de primire-predare a mijlocului fix (anexa 6), termenul de utilizare, contul la
care este atribuit calculul uzurii, valoarea iniţială, valoarea de bilanţ, valoarea probabilă
rămasă ş.a.
Evidenţa sintetică a mijloacelor fixe se ţine în Jurnalul-order pe contul 123 (anexa
) care se îndeplinesc lunar.
- 9 -
La intrarea mijloacelor fixe pot să apară două variante:
• procurarea mijloacelor fixe, care necesită montaj:
Dt 121 "Active materiale în curs de execuţie"
Dt 534 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
La punerea în funcţiune se dă formula, (anexa 5):
Dt l23 "Mijloace fixe"
Ct 121 "Active materiale în curs de execuţie" ;
• procurarea mijloacelor fixe cînd momentul achiziţionării coincide cu
momentul instalării (anexa 5):
Dt 123 "Mijloacefixe"
Dt 534 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
In procesul de exploatare a mijlocului fix, acesta treptat se uzează.
Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloacele fixe de la întreprindere, metoda de
calcul a uzurii este metoda liniară, conform ei, valoarea uzurabilă a obiectului se
decontează uniform pe tot parcursul duratei de funcţionare utilă a mijlocului fix.
Evidenţa analitică a uzurii mijlocului fix se ţine pe fiecare obiect în parte.Pentru
evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul de rectificare 124 "Uzura mijloacelor
fixe".
Calculul uzurii mijloacelor fixe, lunar se trece la cheltuielile sau consumurile
perioadei în depentenţă de destinaţia acestora.
Calculul uzurii mijlocelor fixe cu destinaţie general-administrativă, (anexa 5
) : Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 124 "Uzura mijloacelor fixelei Datele centralizatoare privind uzura se reflectă în
Jurnalul-order 124 "Uzura mijloacelor fixe" (anexa ).
Ieşirea mijloacelor fixe de la întreprindere poate fi din mai multe cauze, de
exemplu:
ieşirea mijlocului fix, în urma uzurii complete:
-io-
a) decontarea sumei uzurii cumulate:
Dtl24 "Uzura mijloacelor fixe"
Ct 123 "Mijloace fixe"
b) la cheltuielile aferente scoaterii din uz a mijlocului fix:
Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"
Ct 211,213,531,533
înainte de aceasta se organizează o comisie care examinează mijlocul fix uzat, în urma
căreia întocmesc Actul despre lichidarea resurselor de bază (anexa ), pe care se
semnează toţi membrii comisiei şi se scrie concluzia.
• ieşirea mijlocului fix, prin vînzarea lui:
a)la suma uzurii cumulate:
Dtl24 "Uzura mijloacelor fixe"
Ct 123 "Mijloacefixe"
b) casarea valorii de bilanţ:
Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"
Ct 123 "Mijloacefixe"
Pe parcursul duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe, la întreprindere se petrece
periodic inventarierea lor si în urma acestui proces se întocmeşte procesul-verbal de inventariere
(anexa ).
4.3. Contabilitatea investiţiilor financiare ve termen lung
Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării
situaţiei sale financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor şi altor
profituri.
Contabilitatea investiţiilor pe termen lung se duce în conformitate cu SNC 25
"Contabilitatea investiţiilor". Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung sînt
destinate conturile:
-11-
131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate"
132 "Investiţii pe termen lung în părţi legate"
133 "Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung"
I.M.”Glass Container Company”S.A. dispune de investiţii la intreprinderile de
vinificatie ale Republicii Moldova,
Pe parcursul anului 2007 s-a înregistrat procurarea acţiunilor a intrepriderilor de
vinificatie din Republica Moldova prin formula contabilă (anexa ):
Dt 131 "Investiţiipe termen lung în părţi nelegate"
Ct 242 "Cont de decontare"
Aceste investiţii au fost evaluate la valoarea lor de intrare care este egală cu suma
mijloacelor băneşti achitate la procurarea lor. Evaluarea ulterioară a investiţiilor pe
termen lung la I.M.”Glass Container Company”S.A. nu are loc la fiecare dată a întocmirii
bilanţului ci numai la momentul ieşirii investiţiei, deoarece ieşirea investiţiilor încă n-a
avut loc, nu s-a produs nici reevaluarea lor.
Modul de completare a registrelor privind contabilitatea investiţiilor pe termen lung
se efectuiază în mod automatizat prin intermediul Jumalului-order 131 şi Cartea Mare a
contului 131 (anexa ).
4.4 Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare si scurtă
durată
Atât obiectele de mică valoare şi scurtă durată cât şi materialele pentru o întreprindere
de producţie au o mare importanţă, constituind baza materială necesară pentru
confecţionarea unui bun sau prestării unui serviciu. Din grupa materialelor fac parte
următoarele subconturi:
211.1 "Materii prime şi materiale de bază"
211.3 "Combustibil"
211.4 "Ambalaje"
211.5 "Piese de schimb"
211.6 "Alte materiale"
- 1 2 -
Intreprinderea are încheiate contracte cu mai mulţi furnizori de materii prime similare
(nisip,soda,calcar,alumina,carbon,bazalt,gips,portachom,palete,pelicula s.a),dintre care
cele mai principale sunt::”Fabrica de sticlă din Chişinău”,”Cristal Flor”S.A. si unele
intreprinderi de peste hotarele tarii adica:OOO „Cristal” or.Constantinovca si AO
„Rochitnovskii Stecolinai zavod” Ukraina.
Nomenclatorul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată include calculatoare,
telefoane, aspiratoare de praf, fotolii şi scaune, radiouri şi casetofoane, seturi de mobilă
şi veselă etc. Toate OMVSD se află în exploatare la întreprindere. Ele sunt incluse intr-
un borderou care cuprinde denumirea obiectului, unele caracteristici, preţul, locul unde
se află persoana responsabilă.
Fiecare achiziţionare este însoţită de factura fiscală, certificat de calitate, formular
pentru înregistrarea controlului la primire. Apoi toate facturile fiscale sunt aranjate în
ordine cronologică în registrul de evidenţă a procurărilor valorilor materiale (anexa ),
pentru fiecare lună aparte . Pe factura de intrare sunt înregistrate numărul facturii fiscale,
denumirea întreprinderii-expeditoare, data, cantitatea.
Mişcarea internă a materialelor se perfectează prin facturi de expediţie, bonuri de
consum şi bonuri de primire-predare a materialelor (anexa )
Evidenţa materialelor se duce în registrul pe contul 211 (Anexa 7 ). La I.M. „Glass
Container Company” S.A. s-au înregistrat următoarele operaţii contabile:
1. intrări de materiale prin factură fiscală:
Exemplu: în baza facturii EK 0269699, din 21.12.04, au fost procurate etichete de
la SRL „Divat":
Dt 211.4 „Etichete"
Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
2. mişcarea internă a materialelor are loc în baza :
• bonului de primire-predare în caz că secţiile se află pe acelaşi
teritoriu,
Exemplu: din secţia de îmbuteliere a vinului s-au transferat în secţia produse finite
etichete (anexa ).• facturii de expediţie, în cazul în care secţiile se află pe teritorii
-13
diferite.
Exemplu: din secţia de producere s-a transportat sticla, în secţia de ambalare, în baza
facturii de expediţie CS 125326, în cantitate 1215,92 dai. Observăm că documentele date
se întocmesc doar cantitativ.
3. ieşirea materialelor, poate fi în cazul: dării în producţie:
Dt 811 "Consumuri directe de materiale"
Ct 211.4 „Etichete"
• lichidării materialelor:
Dt 811 "Consumuri directe de materiale"
Ct 211.4 „Etichete"
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt bunurile cu valoare mai mică de cît limita
stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (1000 lei), indiferent de durata lor de
utilizare. Pentru evidenţă este destinat contul 213 „Obiectele de mică valoare şi scurtă
durată".
Uzura OMVSD se contabilizează la contul 214 "Uzura OMVSD"- la obiectele care
nu sînt consumate la prima utilizare, cu valoarea de pînă la 500 lei.
Evaluarea curentă şi documentele primare ce adeveresc intrarea OMVSD sînt
identice cu intrarea materialelor.
Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de consum (anexa ), de la depozit spre
locul utilizării lor. Ieşirile de OMVSD a căror valoare este mai mică de 500 lei, sînt direct
trecute la cheltuielile sau consumurile perioadei.
Uzura se calculează lunar pentru acele OMVSD a căror valoare depăşeşte 500 lei şi se
reflectă în dependenţa de scopul utilizării obiectului dat.
Exemplu:
S-a calculat uzura OMVSD valoarea cărora depăşeşte 500 lei cu destinaţie general
gospodărească (anexa ):
Dt 713.9.5 "Cheltuieliprivind uzura OMVSD "
Ct 214 "Uzura OMVSD
Exemplu:
-14-
Casarea valorii de bilanţ a OMVSD cu valoare de pînă la 500 lei :
Dt 713.9.5 "Cheltuieliprivind uzura OMVSD "
Ct 213.1 "OMVSD ".
La sfîrşitul anul se face inventarierea, care este făcută prin ordinului directorului
întreprinderii (anexa ), pe baza căruia este numită comisia de inventariere.
Ca documente centralizatoare pentru evidenţa materialelor şi OMVSD servesc
Jurnalele-ordere ale conturilor 211,213,214 (anexa ).
4.5 Documentarea, calculul si contabilitatea salariului
La angajarea în cadrul întreprinderii, salariatul depune o cerere de angajare către şeful
secţiei cadre şi directorul întreprinderii. După angajare, i se intocmeşte o Fişă personală, i
se atribuie un număr de tabel, care va fi codul său pe tot parcursul activităţii în cadrul
întreprinderii, la fişa personală se anexează ordinul de primire la serviciu (anexa ), iar in
fiecare lună şi fisa de decontare (anexa ), în care se arată timpul efectiv lucrat, tipurile de
calculări, venitul total şi tipurile de reţineri.Toate calculele se fac automatizat. Personalul
la I.M „Glass Container Company” S.A. este angajat în baza contractelor de muncă în
care sunt specificate toate condiţiile de muncă (funcţia, specialitatea, mărimea salariului,
termenul şi modul de plată), drepturile şi datoriile atât a salariatului cât şi a patronului.
Totodată, la angajare salariatul mai îdeplineşte cererea pentru acordarea scutirilor
(anexa ), la care anexează tot pachetul necesar de documente în cazul în care cere
scutirea pentru soţie şi copil,cum este în cazul nostru.
Evidenţa prezentei la lucru se duce în tabelul de pontaj (anexa ) de către o persoană
deobicei din secţia cadre sau din contabilitate care include numele salariatului, funcţia,
numărul de ore lucrate în fiecare zi şi numărul total de ore lucrat în luna de gestiune.
Dacă salariatul a lucrat numărul de ore normat atunci salariul determinat din timp nu se
modifică. Insă în cazurile când a lucrat mai mult sau mai puţin respectiv se adaugă la
norma prestabilită sau se scade, în majoritatea cazurilor la întreprinderea dată sistemul de
salarizare este în regie. Astfel simplificându-se evidenţa dar nu este o bună metodă de
folosire eficientă a forţei de muncă astfel lipsind un
-15-
stimul real pentru salariaţi cum ar fi în cazul sistemului de salarizare în acord .La sfîrşitul
lunii,în secţia de planificare în baza tabelului de pontaj, se calculează datele pentru
raportul statistic 1-M .(anexa )
După compartimentul de calcul a salariului urmează cel al reţinerilor,care se reflectă
în Lista repartizării reţinerilor pe tipuri (anexa ):
• impozitului pe venit (care se calculează în dependenţă mărimea
salariului calculat în baza cotelor stabilite de legislaţia în vigoare, care este plătit de
întreprindere la buget în momentul achitării nemijlocite a salariului)
• impozitul pentru persoanele necăsătorite sau cu familii mici
•fondul de pensii (1%)
• cotizaţii sindicale
• asigurarea medicală (2%)
Lucrul efectuat în afara timpului normat se tarifează diferit: pentru îndeplinirea
lucrului suplimentar, în timpul de noapte, în zilele de odihnă şi sărbători, pentru
întreruperi, îndeplinirea funcţiilor de stat şi obşteşti, se calculă plata dublă.
Pentru evidenţa sintetică a salariului este destinat contul de pasiv 531 "Datorii faţă de
personal privind remunerarea muncii ". Exemple: In luna decembrie, maistrului din
secţia de producere a sticlei Melniciuc Dinu, i-a fost calculat salariul în sumă de prin
însumarea tarifului de funcţie şi adaosurilor la salariu:
Dt 813.3.1 "Consumuriprivind remunerarea muncii" 8837,7 lei
Ci 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii " 8837,7 lei
Deoarece lucrătorul are sold pe perioada precedentă la contul salariului, toate calculele
privind reţinerile la salariu se fac din suma soldului. Impozitul pe venit a fost reflectat în
fişa personală ( anexa ) şi în informaţia privind impozitul pe venit pentru fiecare
persoană, alte reţineri au fost reflectate astfel:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "
Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"
Ci 533.2 "Datorii faţă de organele sindicale"
-16-
Ct 533.3 "Datoriiprivind asigurarea medicală"
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "
Ct 534.7 "Datorii privindimpozitul pe venit al persoanelor fizice" Suma îndreptată spre
plată constituie ,toate calculele sînt reflectate în fişa de decontare .
Pentru anul 2006, conform legislaţiei în vigoare spre deosebire de anul 2005, cota
pentru fondul de pensii a fost majorat pînă la 2%.
Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii, unde costul
producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei", 812 "Producţia
auxiliară", 813 "Consumuri indirecte de producţie".
In funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă, dacă
nu sînt incluse în costul producţiei, la cheltuielile perioadei.
Pentru angajaţii din administraţie şi personalul din secţia "Marketing" în luna
decembrie au fost calculate salariile:
Dt 713.3 "Cheltuieligeneral-administrative"
Dt 712.1 "Cheltuieli comerciale"
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "
Pentru membrii Consiliului General de Administraţie remunerarea se calcula prin formula
contabilă:
Dt 322.3 "Rezerveprevăzute de statut"
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii " La salariu se mai
adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi indemnizaţiile pentru
incapacitatea temporară de muncă. Conform Codului Muncii, fiecare salariat are dreptul
la concediu care poate constitui 24 zile lucrătoare anual.
Pentru calcularea sumei concediului, lucrătorul prezintă în contabilitate ordinul privind
acordarea concediului, iar în baza lui se emite Fişa de calcul a concediului (anexa ):
Exemplu :
Pe data de 29 decembrie, conducătorului auto Griu Alexandru i-a fost acordat
concediu de odihnă pînă la data de 14 ianuarie. Suma concedialelor se calculă în baza
-17-
ultimelor 3 luni lucrate,se află salariul mediu pe zi, acesta la rîndul său se înmulţeşte cu
numărul de zile concediale acordate. La salariul calculat pentru decembrie se va adăuga
suma concediului.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale, toţi agenţii economici indeferent de
forma de proprietate fac contribuţii la asigurări sociale, ei sunt înregistraţi ca plătitori la
Fondul Social la locul de rezidenţă şi completează trimestrial forma BASS4 "Darea de
seamă privind calcularea şi asigurarea cotelor de asigurare socială" (anexa ).
Tarifele cotelor de asigurare socială de stat sînt pentru toţi agenţii economici
indiferent de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică - 29% din fondul de
retribuire a muncii, din care 27% sînt calculate din salariul angajatului şi sînt achitate de
patron, iar 2% sînt reţinute din salariu.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor pentru
asigurările sociale în Fondul Social, este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind
Fondul Social" (anexa ).
Suma contribuţiilor se calculează din salariul brut prin formula contabilă: Dt
811 "Producţia de bază"
Dt 812 "Producţia auxiliară"
Dt 813.3 "Consumuriprivind remunerarea muncii"
Dt 713.3.5 "Cheltuieliprivind asigurarea socială"
Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"
Plata salariului la întreprindere se face din casă şi prin intermediului cârdurilor, această
operaţiune se reflectă prin formula contabilă:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"
Ct241 "Casa"
Ct 242 "Cont de decontare"
Ca document centralizator pentru evidenţa salariului şi decontărilor în fondul social
servesc Jurnalele - ordere 531, 533 (anexa ).
-18-
4.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie si a produselor
fabricate
Intr-o interpretare generală producţia în curs de execuţi reprezintă producţia care
deja nu mai este semifabricat sau material dar nici nu-i încă produs finit. Contabilitatea
producţiei în curs de execuţie se duce cu ajutorul contului 215 "Producţia în curs de
execuţie".
Producţia în curs de execuţie nu poate să facă obiectul înregistrării curente
permanente pe parcursul perioadei în cadrul contabilităţii, din cauza că producţia în curs
de execuţie se stabileşte la sfârşitul perioadei, de obicei prin inventariere. Costul efectiv
al produselor şi lucrărilor în curs de execuţie se determină după încheierea perioadei de
fabricare sau execuţie.
La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor de inventariere, se stabileşte
costul efectiv al producţiei în curs de execuţie, care se înregistrează:
Dt 215 "Producţia în curs de execuţie"
Ct 811 "Producţia de bază"
Ct 812 "Activităţi auxiliare" La începutul perioadei următoare se scoate din
evidenţa financiară producţia în curs de execuţie, înregistrată la sfârşitul perioadei,
întrucât aceasta este o continuă mişcare, transformare şi finalizare, iar informaţiile
înregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pentru intervalul
imediat următor. La începutul perioadei de gestiune:
D 811 "Producţia de bază "
D 812 "Activităţi auxiliare "
C 215 "Producţia în curs de execuţie " Contabilitatea stocurilor de produse
finite şi a semifabricatelor destinate vânzării este destinat contul 216 "Produse", în debit
se înregistrează costul efectiv al roduselor finite intrate în gestiune obţinute din producţia
proprie:
Dt 216 "Produse"
Ct 811 "Producţia de baia"
Ct 812 "Activităţi auxiliare "
• la ieşirea produselor finite din gestiune la valoarea de bilanţ
(anexa ):
Dt 711 "Costul vânzărilor"
Ct 216 "Produse "
La valoarea mărfurilor trecute la pierderi în limita perisabilităţii
naturale (anexa ):
Dt 714.7.1 „Pierderi în limita normelor de perisabilitate naturală"
Ct 216 "Produse "
• mişcarea internă a produselor se efectuează prin intermediul
bonului de primire-predare (anexa ):
Exemplu: din secţia de producere s-au transferat în secţia produse finite:
Dt 216.1 "Produse finite” Ct 216.1 "Produse finite”.
• ieşirea produselor prin vinderea lor (anexa ):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"
Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele"
Ct 611 "Venituri din vînzări"
In timpul perioadei de gestiune, la întreprindere periodic se efectuiază inventarierea
produselor finite. Datele obţinute în urma inventarierii se înregistrează intr-un proces-
verbal de inventariere (anexa ), unde se compară datele obţinute în urma inventarierii
cu cele din contabilitate.
Datele generalizatoare sînt înregistrate în Jurnalul-order 216 (anexa ).
4.7 Contabilitea mărfurilor
Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate cu scopul revînzării lor în aceeaşi stare.
Evidenţa mărfurilor se ţine în contul 217 "Mărfuri".
-20-
Procurarea mărfurilor are loc în baza facturii fiscale (anexa ). Exemplu:
La data de 8.12.006, I.M „Glass Container Company” a procurat de la SRL
"Romatim" un lot de marfa în valoare totală de 107432,76 lei (anexa ). Această
operaţiune va fi contabilizată astfel:
Dt 217 "Mărfuri"
Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"Dt 534.3
"Datoriiprivind accizele"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Predarea mărfurilor de la depozit spre locul vînzării lor , această operaţiune
are la bază ca document primar factura de expediţie (anexa ): Exemplu: La
2.12.2006, de la depozitul întreprinderii s-au transportat produse şi mărfuri la
magazinul de firmă nr.2, valoarea mărfurilor conform facturii fiind de 3638,33 lei.
Marfa la magazine este adusă fără valoarea TVA, deci operaţiunea a fost
contabilizată astfel:
Dt 217.1.2 "Mărfuri la magazinul nr.2"
Ct 217.3 "Mărfuri la depozit"
Ieşirea mărfurilor, prin vînzarea lor este contabilizată ca şi
orice altă vînzare a produselor sau serviciilor (anexa ):
-la costul efectiv:
Dt 711 "Costul vînzărilor"
Ct 217 "Mărfuri"
-la suma venitului: Dt 221
"Facturi de primit din ţară"
-21-
Ct 611 "Venitul din vînzări"
Ct 534.2"Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 534.3 "Datorii privind accizele "
Inventarierea mărfurilor la I.M.”Glass Container Company”S.A a avut loc la data de
30.12.2006. Rezultatele inventarierii, prezentate în lista de inventariere (anexa ), arătă
ca la depozitul de mărfuri nu s-au constatat nici lipsuri nici plusuri de mărfuri. Datele
generalizatoare sînt reflectate în jurnalul-order 217 şi Cartea Mare (anexa ).
4.8 Contabilitatea creanţelor——i ■«■'■îmi' ■! i ^—^—im—i— ........................................■■ i ^——■——
Creanţele costituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte
persoane fizice sau juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile contractului sau altor acte
normative.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu
o durată mai mică de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru
produsele sau mărfurile expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221
"Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale".
La I.M.”Glass Container Company”S.A ,contul dat are două suconturi:
221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale ale
rezidenţilor RJVI"
221.2 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale ale
nerezidenţilor RM"
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor. Livrarea
producţiei se efectuiază în baza unui contract de vînzare-cumpărare încheiat cu
cumpărătorul şi pe baza facturii fiscale.
Exemplu: I.M.”Glass Container Company”S.A ,în luna decembrie a vîndut în baza
facturii fiscale:
EK 0506125 (anexa ) SRL "Astra-K" produse, în valoare totală de
70174,99 lei şi a întocmit următoarea formulă contabilă:
-22-
Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 70174,99
lei
Ct 611.1 "Venituri din vînzărea produselor" 44983,97 lei
Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele" 13495,19 lei
Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 11695,83 lei
EK 0506510 (anexa ) SA "Union Fenosa" servicii de producere a energiei electrice
pentru luna decembrie:
Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 18789,89
lei
Ct 611.3 "Venituri din prestarea serviciilor" 15658,24 lei
Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 3131,65
lei
EK 0506433 (anexa ) d-nului Cibotari Ion materiale, în valoare de 200 lei :
Dt 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"
Ct 612.1 "Venituri din vînzărea materialelor"
Ct 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul" La data
scadenţei creanţei pot apărea diferite forme de achitare a creanţelor: Exemple:
> Achitarea în numerar, prin intermediul dispoziţiei de
încasare la data de 10.12.2006, în casa întreprinderii a fost încasată suma de 80 lei de la
d-nul Sirgii O., pentru serviciile auto primite, astfel documentul eliberat de către casier
este dispoziţia de încasare nr.489 (anexa ), în baza ei a fost întocmită formula
contabilă:
Dt 241.1 „Casa întreprinderii" 80 lei
Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 80 lei
> Achitarea prin virament, are loc prin intermediul
dispoziţiei de plată electronică (anexa ), periodic banca eliberează agentului
economic extrasul de cont (anexa ) pentru verficarea operaţiunilor cu numerarul
într-o perioadă anumită de timp. Astfel, întreprinderea SRL "Astra-K", la data de
03.12.200 i-a virat I.M.”Glass Container Company”S.A pentru produsele procurate
anterior suma de 900001ei
(incl.TVA), în scopul stingerii creanţei, formula contabilă întocmită este:
Dt 242 „Cont de deconatre" 90000 lei
- 2 3
Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 90000 lei
> Achitarea prin compensarea reciprocă a datoriei cu
creanţa,
I.M.”Glass Container Company”S.A prestează SA "Union Fenosa" servicii de energie
electrică, aceasta la rîndul său ne acordă dreptul de utilizare a mărcii sale comerciale a
sticlei "Me^Be^cta KpoBt", suma roialti calculată de I.M.”Glass Container
Company”S.A este compensată cu datoria pentru energia electrică livrată (anexa ),
operaţiunea este reflectată astfel:
Dt 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Ct 221.1 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"
I.M.”Glass Container Company”S.A, ca subiect impozabil cu TVA ţine Registrul de
evidenţă a vînzărilor (anexa ) care este destinat pentru înregistrarea facturilor fiscale
eliberate de întreprindere, facturile se înregistrează în ordine cronologică
Diferenţele de curs valutar ce apar în legătură cu creanţele în valută străină sunt trecute la
venituri sau la cheltuieli ale perioadei.
Exemple:
> Diferenţa pozitivă de curs valutar este reflectată la veniturile
perioadei (anexa ):
Dt 221.2 "Facturi de primit din străinătate"
Ct 622.3 "Venituri dindiferenţe de curs valutar"
> Diferenţa negativă de curs valutar aferentă creanţelor este
trcută la cheltuielile perioadei (anexa ):
Dt 722.3 "Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar"
Ct 221.2 "Facturi de primit din străinătate" .
Contabilitatea creanţelor comerciale dubioase presupune utilizarea a două metode: •
casării directe a creanţelor dubioase pe seama cheltuielilor perioadei;
- 2 4 -
• casării creanţelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase
anteriorcreate;
La I.M. „Glass Container Company” cele mai des întîlnite creanţe sunt ale
personalului, care pot apărea în urma efectuării operaţiilor ce se referă la:
• acordarea avansurilor spre decontare în contul salariului;
• recuperarea daunei materiale;
• alte operaţii cum ar fi plata pensiilor alimentare etc.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227 "Creanţe pe
termen scurt ale personalului".
Exemplu: D-nei Ploscaru Maria., angajata secţiei de ambalare, i-a fost acordat un avans în
mărime de 400 lei, în baza cererii în contul salariului (anexa ):
Dt 227.1 "Creanţepe termen scurt ale salariaţilor" Ci 241.1 "Casa întreprinderii"
La sfârşitul lunii are loc calcularea salariului efectiv al persoanei date, de exemplu in
valoare de 1500 lei:
Dt 712 "Cheltuieli comerciale "1500 lei
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 1500 lei După
calcularea salariului are loc compensarea avansurilor acordate salariaţilor în limitele
retribuţiilor calculate:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" 400 lei
Ct227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"400 lei. Evidenţa sintetică a createlor
este dusă în Jurnalele-ordere respective 221 (anexa ).
4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti si a investiţiilor pe termen scurt
Mijloacele băneşti - reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se
clasifică:
-25-
a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:
- mijloace băneşti în valută naţională (lei);
- mijloace băneşti în valută străină;
b) după forma de existenţă a mijloacelor băneşti:
- mijloace băneşti în numerar;
- conturi bancare.
Sume relativ mici de mijloace băneşti în numerar se află în casieria întreprinderii şi
se folosesc pentru decontările cu salariaţii în vederea remunerării muncii, cu titularii de
avans, pentru unele necesităţi gospodăreşti.
Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în casierie se
organizează în contul 241 "Casa", documentul centralizator în care se înregistrează
operaţiunile de casă este Registrul de casă (anexa ), în care se înregistrează zilnic
mişcările care au avut loc. Exemple:
încasarea banilor din casieria magazinelor, ospătăriei (anexa ):
Dt 241.4 "Casa magazinelor"
Ct 611 "Venituri din vînzări"
acordarea avansului salariaţilor în contul salariului, în baza
cererii (anexa ):
Dt 227.1 "Creanţepe termen scurt ale salariaţilor
Ct 241.1 "Casa întreprinderii"
virarea mijloacelor băneşti în contul de decontare a altei bănci
pentru transferul lor în banca întreprinderii (anexa ):
Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie
Ct 241.1 "Casa întreprinderii"
la suma încasărilor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt
privind facturile comerciale are loc în baza dispoziţie de încasare :
Dt 241 "Casa"
Ct 221 "Creanţe petermen scurt aferente facturilor comerciale"
la restituirea sumelor spre decontare neutilizate de titularii de
-26 -
avans:
Dt 241 "Casa"
Ct 227" Creanţe pe termen scurt ale personalului"
decontarea unei sume din casierie considerată ca ajutor material,
care se distribuie conform listei (anexa ):
Dt 713.5 "Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare "
Ct 241.1 "Casa întreprinderii"
achitarea salariului din casierie care loc în baza dispoziţiei de plată
şi listei de plată (anexa ):
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"
Ct 241.1 "Casa întreprinderii" .
Pentru păstrarea mijloacelor băneşti disponibile şi efectuarea decontărilor fără numerar
fiecare întreprindere are deschis la bancă contul său de decontare.
Decontările între întreprinderi se efectuează de regulă prin virament, prin
intermediul băncilor. înregistrarea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se
efectuează numai după trecerea la scăderi a acestor mijloace din contul plătitorului.
Trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti se efectuează în baza dispoziţiei titularului cu
excepţia cazurilor virării incontestabile a mijloacelor băneşti.
I.M.”Glass Container Company”S.A. are deschis la banca „Moldova-
Agroinbanc” S.A cont de decontare cu nr. 1002600028650/0400082
în dependenţă de sursa de intrare a mijloacelor băneşti în contul de decontare au fost
înregistrate următoarele formule contabile:
Exemple:
la sumele mijloacelor băneşti afernte achitării creanţelor privind
facturile comerciale (anexa ):
Dt242 "Cont de decontare"
Ct221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale "
la achitarea sumei TVA privind operaţiunea dată (anexa):
Dt 534.2 "Datoriiprivind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 242 "Cont de decontare"
-27-
achiatrea datoriei pentru paletele procurate de la SRL "Topograf" în
baza dispoziţiei de plată (anexa ) a avut loc înregistrarea contabilă:
Dt 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale "
Ct242 "Cont de decontare"
depunerea în contul de decontare a mijloacelor băneşti încasate în
urma realizării mărfurilor (anexa ):
Dt 242 "Cont de decontare "
Ct 245 "Transferuri băneşti în expediţie"
Această formulă contabilă mai este întocmită şi la vînzarea de valuta în baza cererii
clientului, operaţiunea documentul primar fiind nota de transfer în valută străină (anexa
).
achitarea asigurării personale a muncitorilor (anexa ):
Dt 533.4 "Datoriiprivind asigurarea personală"
achitarea taxei de judecată:
Dt 714.3 "Cheltuieliprivind amenzile, penalităţile, despăgubirile"
achitarea 5% impozit pe venit reţinut la sursa de plată:
Dt 534.8 "Datoriiprivind alte impozite şi taxe"
restituirea avansului anterior primit de la "GB&CO" SRL:
Dt 523 "Avansuri pe termen scurt primite"
achitarea salariului, transferul lui pe cârd electronic, pentru luna
noiembrie:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii"
achitarea impozitului pe venit reţinut din salariu:
Dt 534.7 "Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice"
achitarea procentului bancar pentru creditul bancar:
Dt 714.5"Chetuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi"
în total pentru luna decmbrie din contul de decontare au ieşit mijloace băneşti pentru
scopuri diferite inclusiv cele menţionate mai sus în sumă de (anexa )
-28-
Ct 242 "Cont de decontare"
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în
valută străină în conturile valutare din băncile RM şi din străinătate, este destinat contul
de activ 243 "Cont valutar".
In luna decmbrie cu acest cont au fost efectuate următoarele operaţiuni şi anume s-au
înregistrat intrări de valută (anexa ):
Exemple:
Dt243 "Cont valutar"
achitarea cumpărătorilor străini:
Ct 221.2 "Facturi de primit de peste hotare"
reflectarea venitului obţinut în urma diferenţei favorabile de curs
valutar:
Ct 622.3 "Venituri din diferenţe de curs valutar "
Pe parcursul lunii au avut loc ieşiri de valută din cont (anexa ):
Exemple:
reflectarea serviciilor bancare:
Dt 713.9.9 "Alte cheltuieli generale şi administrative" Ct 243
"Cont valutar"
• reflectarea cheltuielilor aferente diferenţei negative de curs valutar:
Dt 722.3 "Cheltuieli afernte diferenţei de curs valutar "
Ct 243 "Cont valutar" Valoarea totală a ieşirilor constituie (anexa ). Pentru transferul
mijloacelor băneşti din casă în contul de decontare, sau transferul leilor moldoveneşti în
contul de decontare obţinuţi în urma vînzării valutei străine din contul valutar este utilizat
contul de activ 245 "Transferuri băneşti în expediţie" .
Pe parcursul lunii decembrie, la I.M.”Glass Container Company”S.A. au avut loc
următoarele operaţiuni cu utilizarea contului dat: Exemple:
eliberarea numerarului din casă:
- 2 9 -
Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie"
Ct 241.1 "Casa întreprinderii"
depunerea numerarului în contul de decontare:
Dt 242 "Cont de decontare"
Ct 245 "Transferuri băneşti în expediţie"
vînzarea valutei străine :
Dt 245 "Transferuri băneşti în expediţie"
Ct 243 "Cont valutar" Operaţiunile privind mişcările în conturile
241”Casa”
242"Cont de decontare",
243 "Cont valutar" sînt reflectate în registrele sintetice şi anume în Jurnalele-ordere
242,243 (anexa ).
4.10 Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu - o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-
financiare a întreprinderii.
El este format din:
1. Capital statutar (social) - valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii
(acţionarilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru
asigurarea activităţii întreprinderii.
1. Capitalul statutar este distribuit in 550 actiuni nominative cu pretul
nominal de 100 lei/acţ şi deci, constituie 55 000 lei moldovenesti,care la
recalcularea in dolari SUA conform cursului de schimb valutar al Bancii
Nationale a Republicii Moldova la data semnarii contractului de constituire
corespunde sumei de 12 500 SUA .
Capitatul statutar se contabilizează la contul 311 cu aceiaşi denumire. Este un cont
de pasiv.
La formarea capitalului statutar prin aportul de mijloace băneşti se întocmeşte
formula contabila:
Dt 242 „ Cont de decontare"
Ct 311 „Capital statutar", la suma aportului.
Adunarea generala a actionarilor poate lua decizia despre marirea Capitalului
statutar prin eliberarea actiunilor suplimentare (anexa ).Actiunile suplimentare sunt
procurate de catre actionari in mod proportional cu depunerile initiale si in conformitate
cu legislatia in vigoare in care a fost întocmită înregistrarea
-30-
următoare:
Dt 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi"
Ct311 Capital statutar"
2. Capital de rezervă, ele se grupează în 3 categorii:
• contul 321 „Rezerve prevăzute de legislaţie"
• contul 322 „Rezerve prevăzute de statut"
• contul 323 „Alte rezerve"
Crearea rezervei are loc prin debitarea contului sursei rezervei şi
creditarea contului respectiv al rezervei. La întreprinderea dată, rezerva se formează din
profitul nerepartizat ai anilor precedenţi (anexa ):
Dt 332 „Profit nerepartizat ai anilor precedenţi"
Ct 322 „Rezerveprevăzute de statut"
din rezerva prevăzută de statut sînt remuneraţi membrii
consiliului (anexa ):
Dt 322.3 "Rezerve prevăzute de statut"
Ct 531.7 "Datorii faţă de personal privind remunerarea muncii "
Ct533.1"Datorii faţă de fondul social"
La sfîrşitul anului, întreprinderile sînt obligate să închidă conturile de venituri şi de
cheltuieli, pentru determinarea rezultatului financiar total. Pentru această procedură este
destinat contul 351 "Rezultat financiar total", în debitul lui se includ rulajele debitoare ale
conturilor de cheltuieli, iar în creditul contului rulajele creditoare ale clasei "Venituri".
Din suma totală a veniturilor se scad cheltuielile totale şi se află rezultatul
- 3 1 -
perioadei (profit sau pierdere), pînă la impozitare,din suma rezultată se scade suma
impozitului pe venit şi se află rezultatul net al perioadei, care este reflectat în formula
contabilă:
Dt 351 "Rezultatfinanciar total"
Ct 333 "Profitul net al perioadei de gestiune" (anexa ).
4.11 Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă surse străine de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o
instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori. După conţinutul economic
se deosebesc:
• datorii financiare;
• datorii comerciale;
• datorii calculate.
Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu
procurarea capitalului atras şi cuprind credite bancare şi împrumuturile.
Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv
conturile 513 "împrumuturi pe termen scurt", 413 "împrumuturi pe termen scurt".
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt este destinat contul 511
"Credite bancare pe termen scurt".
Decizia cu privire la primirea creditului se ia la Adunarea Consiliului Societăţii, în
baza deciziei se înaintează o cerere de credit (anexa ) după acceptul căreia se încheie un
contract cu banca (anexa ) în care se stipulează condiţiile contractului, drepturile şi
obligaţiile părţilor.
Primirea creditului (anexa ):
Dt 242 "Cont de decontare"
Ct 511 "Credite bancare pe termen scurt" Rambursarea
creditelor (anexa):
-32-
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt"
Ct 242 "Cont de decontare"
> Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor
comerciale ale întreprinderii. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori
privind materiile prime, mărfurile, imobilizările primite, precum şi pentru prestările de
servicii.
La I.M.”Glass Container Company” S.A. evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine
la contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", ele se înregistrează
în baza facturilor fiscale emise de furnizor.Datele centralizatoare (anexa):
Exemple:
La valoarea mijloacelor fixe ce necesită montaj procurate:
Dt 121.2 "Active materiale în curs de execuţie" (anexa )
La valoarea materiale de bază procurate :
Dt 211.1 "Materii prime şi materiale de bază" (anexa )
La valoarea OMVSD procurate :
Dt 213.1 "OMVSD" (anexa )
La valoarea TVA aferentă procurărilor de mai sus:
Dt 534.2 "Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii privind facturile comerciale" .La achitarea datoriilor comerciale se
întocmeşte formula contabilă (anexa ):
Dt 521.1 "Datorii privind facturile comerciale"
Ct 242 „Cont de decontare"
Contabilitatea avansurilor pe termen scurt permite se ţine la contul 523
"Avansuri pe termen scurt primite", este destinat generalizării informaţiei privind
-33-
avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării valorilor în mărfuri şi
materiale.
Exemple: Restituirea avansului primit anterior (anexa
):
Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite"
Ct 242 „Cont de decontare"
Compensarea creanţei anterior formate cu avansul primit (anexa ):
Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite"
Ct 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"
> Datorii calculate cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de
personal, organele de asigurări sociale, buget, fondatori ş.a.
Datoriile faţă de personal cuprind angajamentele privind retribuirea muncii,
evidenţa analitică a acestora se ţine pe fiecare lucrător în parte, forme de retribuire a
muncii şi tipuri de reţineri din salariu, evidenţa sintetică a datoriilor faţă de personal se
ţine pe contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii".
Pentru evidenţa sintetică a asigurărilor este destinat pe contul 533 „Datorii privind
asigurările". Evidenţa analitică privind asigurările se ţine pe titlurile de asigurare şi
termene de achitare.
Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează concomitent cu
calcularea salariilor. Mai detaliat despre aceste tipuri de datorii vezi Cap. 4.5.
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii privind
impozitele şi taxele. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul este
destinat contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul"
Exemple: La calculului sumei TVA aferentă produselor şi mărfurilor vîndute precum
şi serviciilor prestate (anexa ):
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale"
Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
-34-
Pentru procurările efecute de I.M.”Glass Container Company” S.A. (anexa ):
Dt 534.2 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 521 „Datorii privind facturile comerciale"
In baza Declaraţiei privind taxa pe valoare adăugată (anexa ), putem observa că
I.M.”Glass Container Company” S.A. dispune de TVA care trebuie de trecut în cont în
perioada viitoare în valoare de 3018274 lei. La această sumă vom înregistra formula
contabilă :
Dt 534.2 „Datoriiprivind taxa pe valoarea adăugată" 3018274 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" 3018274 lei
I.M.”Glass Container Company” S.A. mai prezintă la IFS şi alte dări de seamă cum
ar fi :
- Declaraţia privind accizele (anexa ), conform ei suma
accizului de achitat la buget este de
- Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe
venit reţinut din acesta (anexa ), care constituie respectivi
- Informaţia despre suma impozitului pe venit reţinut la sursa de
plată (5%) (anexa ), acesta constiutuie
4.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice obţinute de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare activelor sau
micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporilor pe
seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
în componenţa veniturilor sînt incluse:
a) venituri din activitatea operaţională
b) venituri din activitatea neoperaţională.
Venituri din activitatea operaţională, curind:
• venituri din vînzări, cuprind încasările din comercializarea
produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor.Evidenţa sintetică se ţine în contul 611-35-
"Venituri din vânzări" datele generalizatoare sînt reflectate în Jurnalul-order 611 (anexa
).
Exemple:
Reflectarea venitului din vînzarea produselor (anexa ):
Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"
Ct 611.1 " Venituri din vânzarea produselor"
Venituri din vânzarea mărfurilor (la magazinul de firmă), (anexa ):
Dt 824 "Volumul vînzărilor"
Ct 611.2 " Venituri din vânzarea mărfurilor"
Venituri din serviciile prestate (anexa ) :
Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"
Ct 611.3 " Venituri din servicii prestate "
Reflectarea produselor la epoziţie în scopuri de reclamă (degustare),
(anexa ):
■ Venitul din ieşirea produselor:
Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară "
Ct 611.1 " Venituri din vânzarea produselor"
■ Trecerea creanţei, TVA, accizului la cheltuielile
pentru reclamă:
Dt 712.4 "Cheltuielipentru reclamă"
Ct 221.1 "Facturi de primit din ţară"
Ct 534.2 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 534.3 "Datoriiprivind accizele"
• Alte venituri operaţionale conţin sumele aferente ieşirii activelor
curente în afară de cele menţionate mai sus, arenda operaţională, recuperăride daune-36 -
materiale, plăţi sub formă de amenzi, penalităţi ş.a. Contul sintetic de evidenţă a acestor
venituri este 612 "Alte venituri operaţionale", evidenţa sintetică este dusă în Jurnalul-
oreder 612 (anexa ) şi Cartea Mare (anexa ).
Exemplu: Reflectarea venitului din realizarea materialelor (anexa ):
Dt 221.1 "Facturi de primit din ţară"
Ct 612.1 "Alte venituri operaţionale"
Venituri din activitatea neoperaţională, cuprind :
• Venituri din activitatea de investiţii - veniturile obţinute din ieşirea
activelor materiale pe termen lung, dividendele calculate, suma dobînzilor ş.a. Pentru
evidenţa sintetică este destinat contul 621 "Venituri din activitatea de investiţii" şi
documentele centralizatoare fiind Jurnalul-order621 (anexa ) şi Cartea Mare (anexa ).
• Venituri din activitatea financiară reflectă valoarea activelor
intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferenţe favorabile de curs valutar, ş.a.
Contul la care sînt contabilizate veniturile respective este 622 "Venituri din
activitatea financiară", documentele sintetice fiind Jurnalul-order622(anexa ) şi Cartea
Mare (anexa ).
Exemple: Reflectarea venitului din diferenţele de curs valutar aferente modificării
soldului facturilor de primit din străinătate, avansurilor pe termen scurt primate din
străinătate, a contului valutar şi a datoriilor pe termen scurt aferente facturilor comerciale
din străinătate (anexa ):
Dt 221.2 "Facturi de primit din străinătate"
Dt 224.2 "Avansuripe termen scurt acordate nerezidenţilor RM"
Dt 521.2 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale din străinătate"
Dt 243 "Cont valutar"
Ct 622.3 "Venituri dindiferenţe de curs valutar"
-37-
• Venituri excepţionale sînt veniturile rezultate în urma schimbării
legislaţiei, sumele primate de la companiile de asigurări, de la alţi agenţi economici sub
formă de recuperarea pierderilor în urma calamităţilor naturale. Contul sintetic este 623
"Venituri excepţionale".
Observăm că atît venituri din activitatea de investiţii cît şi venituri excepţionale la
SA "Aroma", nu s-au înregistrat în perioada analizată.
Cheltuielele - diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii. Ele nu se includ în costul producţiei
fabricate dar se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare (anexa ) şi se scad din
venituri, pentru determinarea profitului sau pierderii nete al perioadei de gestiune.
I.M.„Glass Container Company”SA contabilizează cheltuielile în conformitate cu
SNC 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor".
Evidenţa cheltuielilor se ţine în raportul statistic 5-c "Consumurile şi cheltuielile
întreprinderii" (anexa ).
Pentru contabilizarea cheltuielilor este destinată clasa VII - a "Cheltuieli",
conturile conţinute în ea fiind conturi de activ. Clasificarea cheltuielilor are loc în funcţie
de direcţiile efectuării, şi anume după acest principiu ele se divizează în:
a) cheltuieli ale activităţii operaţionale
b) cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
c) cheltuieli privind impozitul pe venit
Cheltuieli ale activităţii operaţionale - cheltuieli ocazionate de procesul
desfăşurării activităţii de bază. Ele la rîndul său cuprind:
• costul vînzărilor - este o informaţie generalizată ce ţine de costul efectiv
a produselor fabricate sau valoarea de bilanţ a mărfurilor realizate, sau serviciilor
prestate, se contabilizează la contul 711 "Costul vînzărilor". Toată informaţia privind
contul 711 este înregistrată în jurnalul order 711 (anexa ), unde se indică pe subconturi
ale produselor fabricate şi ale mărfurilor vîndute operaţiunile efectuate: Exemplu:
Casarea valorii de bilanţ pentru produsele fabricate vîndute:
Dt 711.1 "Costul efectiv a produselor"
-38-
Ct216 "Produse"
Reflectarea valorii de bilanţ pentru mărfurile vîndute:
Dt 711.2 "Costul mărfurilor vîndute"
Ct216 "Mărfuri"
• cheltuieli comerciale - contul 712 "Cheltuieli comerciale", sunt cheltuielile
aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi anume: cheltuieli de reclamă, asigurarea
încărcăturii de calcul a salariului specialiştilor din sfera de comerţ ş.a. ca şi în cazul
precedent, informaţia generalizatoare este reflectată în jurnalul order 712 (anexa ).
Exemple:
Reflectarea cheltuielilor privind asigurarea încărcăturii (anexa ):
Dt 712.8 "Cheltuieli comerciale"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi
ale RM".
Reflectarea cheltuielilor pentru transport a mărfurilor (anexa ):
Dt 712.8 "Cheltuieli comerciale"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi
ale RM"
Repartizarea consumurilor de motorină din secţia auxiliară (anexa ):
Dt 712.3 "Servicii auto marketing"
Ct 812.1 "Secţia auxiliară"
• cheltuieli generale şi administrative - contul 713 "Cheltuieli generale şi
administrative" - sunt cheltuielile legate de procesul de conducere şi deservirea
întreprinderii. Informaţia sentitezată e reflectată în jurnalul order 713 (anexa ).
Exemple :
Reflectarea cheltuielilor de sponsorizare (anexa)
Dt 713.5 "Cheltuieli de sponsorizare"
Ct 221.1 "Facturi de primit din ţară"
Cheltuieli aferente pazei cu controlori (anexa )
Dt 713.9 "Alte cheltuieli generale"
Ct 521.1 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru rezidenţi
ale RM"
• Alte cheltuieli operaţionale - contul 714, sunt cheltuieli legate de arenda
operaţională, lipsurile şi pierderile de deteriorarea valorilor, lipsurile în limita normelor
de perisabilitate naturală, dobînzele aferente creditilor şi împrumuturilor ş.a. Centralizator
datele se înscriu în jurnalul order 714 (anexa ). Exemple:
Reflectarea pierderilor în limita normei de perisabilitate
naturală la îmbutelierea vinului (anexa ):
Dt 714.7.1 "Cheltuieli în limita normei de perisabilitate"
Ct211 "Materiale"
Reflectarea rebutului, (anexa ):
Dt 714.8 "Cheltuieli aferente producţiei rebutate"
Ct 811.1 "Producţie rebudată"
Achitatea procentului pentru creditul bancar :
Dt 714.5 "Cheltuielipentru credite şi împrumuturi"
Ct 242.1 "Cont de decontare în valută naţională"
Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale, care nu sînt legate de procesul de producţie a
întreprinderii şi cuprind:
• cheltuielile activităţii de investiţii sînt cheltuielile aferente ieşirii
activelor pe termen lung, reducerea valorii activelor pe termen lung ieşite. Ele se
contabilizează la contul 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" (anexa ).
Exemple:
Reflectarea ieşirii mijlocului fix (anexa )
Dt 721.2 "Cheltuieli aferente ieşirii mijloacelor fixe "
Ct 123 "Mijloace fixe"
Reflectarea cheltuielilor pentru reclamă (sacoşe):
Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii"
Ct211.6 "Ambalaje"- tu -
Casarea valorii de bilanţ a porgramului informatic "Universal Accouting”
(anexa
Dt 721.1 "Cheltuieliprivind ieşirea activelor nemateriale"
Ct 111.6"Programe informatice"
• cheltuielile activităţii financiare . cuprind cheltuielile privind
operaţiunele aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate a activelor materiale pe
termen lung, diferenţe nefavorabile de curs valutar, ş.a. Contul pentru cheltuielile date
este contul 722 "Cheltuieli ale acivităţii de investiţii".
Exemple:
reflectarea diferenţei nefavorabile de curs valutar aferentă
soldului avansurilor pe termen scurt acordate nerezidenţilor RM (anexa):
Dt 722.3 "Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar"
Ct 224.2 "Avansuri pe termen scurt acordate nerezidenţilor RM"
calcularea sumei aferente redevenţelor (anexa )
Dt 722.1 "Cheltuieliprivind achitarea royalty"
Ct 521.1"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale pentru
rezidenţi ai RM"
Cheltuielile aferente impozitului pe venit, cuprind suma totală a cheltuielilor
aferente impozitului pe venit luată în considerare la calcularea profitului net al perioadei
de gestiune.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 "Cheltuieli (economii)
ale impozitului pe venit". în cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se
reflectă sumele avansurilor aferente impozitului pe venit în buget, calculate în
conformitate cu legislaţia în vigoare, iar la sfîrşitul anului - cheltuielile efective curente
şi amînate aferente impozitului pe venit, calculate, ţinîndu-se cont de diferenţele
temporare apărute dintre venitul contabil şi impozabil. Toate calculele privind impozitul
pe venit se fac în baza Declaraţiei privind impozitul pe venit (anexa )
Calcularea impozitului pe venit pentru 2006 (anexa )
Dt 731 " Cheltuieli aferente impozitului pe venit "
- 4 1 -
Ct 534.1 "Datoriiprivind impozitul pe venit al persoanelor juridice" Anularea datoriei
amînate aferentă diferenţei cotelor impozitului ş.a. (anexa )
Dt 425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"
Dt425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"
Dt 425 "Datorii amînate privind impozitul pe venit"
Ct 731 " Cheltuieli aferente impozitului pe venit " (anexa )4893 =
(rd.0206+rd.03011+rd.03012+rd.03020)* 20%.
In urma ajustărilor efectuate la întocmirea Declaraţie fiscale, impozitul pe venit ce
trebuie de achitat la buget constituie 1532128 lei, (vezi rd.190 )
Datele centralizatoare ale contului 731,vezi (anexa),Cartea Mare pe contul 731.
La sfîrşitul perioadei de gestiune,conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin
intermediul contului 351 "Rezultatul financiar total". în debitul contului se înregistrează
conturile clasei "Cheltuieli", iar în creditul lui conturile clasei "Venituri", soldul debitor
indică pierderea perioadei de gestiune, iar cel creditor profitul întreprinderii (anexa):
> Pentru venituri:
Dt 611 "Venituri din vânzări"
Dt 612 "Alte venituri operaţionale"
Dt 621 "Venituri din activitatea de investiţii"
Dt 622 "Venituri din activitatea financiară"
Ct 351 "Rezultatul financiar total"
> Pentru cheltuieli:
Dt 351 "Rezultatul financiar total"
Ct 711 "Costul vânzărilor"
Ct 712 "Cheltuieli comerciale"
Ct 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 714 "Alte cheltuieli operaţionale"
-42-
Ct 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii "
Ci 722 "Cheltuieli ale activităţii financiare"
> închiderea contului 731:
Dt351 "Rezultatul financiar total"
Ct 731 "Cheltuieli privind impozitul pe venit" Rezultatul
financiar pînă la impozitare:
137506392,17-126929772,46=10576619 lei
Impozitul pe venit - 3988037 lei
Profit net: 10576619-3988037=6588582 lei
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricare produselor şi prestare
serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de
producţie.
Contabilitatea consumurilor se ţine în conturile sintetice:
> 811 "Producţia de bază" ;
> 812 "Activităţi auxiliare";
> 813" Consumuri indirecte de producţie".
In componenţa consumurilor directe la I.M.”Glass Container Company” SA se
include:
Exemple (anexa) :
acumularea consumurilor directe de materiale:
Dt 811.1 "Consumuri directe de materiale"
Ct 211 "Materiale"
acumularea consumurilor directe salariale:
Dt 811.2 "Consumuri directe privind remunerarea muncii"
Ct 531 "Datorii pe termen scurt privind remunerarea muncii"
Ct 533.1 "Datorii faţă de fondul social"
- 4 3 -
repartizarea CIP , care se vor include în costul produselor:
Dt 811 "Producţia de bază"
Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie"
Consumurile activităţii auxiliare: conţin totalitatea consumurilor secţiei auxiliare,
ele se acumulează la contul extrabilanţier 812 "Activitatea auxiliară" (anexa).
Contul 813 "Consumuri indirecte de producţie" este destinat contabilizării
cheltuielilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii,
(anexa)
La sfîrşitul perioadei contul se închide cu contul 811 prin repartizarea consumurilor
indirecte în costul producţiei şi cu contul 714 la valoarea nerepartizată a consumurilor
indirecte de producţie.
4.13 Calculatia costului de producţie
Calculaţia costului este un moment important în desfăşurarea lucrului contabil. în
cadrul I.M.”Glass Container Company”S.A. se efectuiază la sfîrşitul fiecaărei luni pentru
toate tipurile de produse.
Calcularea costului se începe cu repartizarea consumurilor activităţii auxiliare,
acumulate anterior, în luna noiembrie ele constituind 739933,34 lei.Suma dată se
repartizează între secţiile care au beneficiat de serviciile secţiei auxiliare. Această
repartizare are loc în baza volumului serviciilor prestate (anexa):
Exemplu:
Dt 811 "Producţia de bază"
Ct 812 "Activitatea auxiliară"
apoi are loc repartizarea consumurilor indirecte de producţie pe tipuri de produse, la
fel ca şi la contul 812, (anexa):
Exemplu:
-44-
Dt 811 "Producţia de bază"
Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie"
Consumurile directe acumulate se repartizează şi ele la rîndul său între costul
produselor şi pierderile de produse.
Costul efectiv al produselor fabricate se calculă în modul următor: din rulajul
debitor al contului 811, 12605947,46 lei (ceea ce presupune totalitatea consumurilor
acumulate pe parcursul perioadei pentru fabricarea unui anumit lot de produse, inclusiv şi
consumurile auxiliare şi cele indirecte repartizate) scădem valoarea deşeurilor 2545,44
lei, valoarea producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei 1556490,401ei şi suma
pierderilor din procesul de producţie 1590,10 lei.
12605947,46-2545,44-1556490,40-1590,10-11045321,52 lei-costul total (anexa)
Exemplu: închiderea contului 811 la sfîrşitul perioadei (anexa ):
Dt216 "Produse"
Dt211 "Materiale"
Dt 215 "Producţie în curs de execuţie"
Dt 714 "Alte cheltuieli operaţionale"
Ct 811 "Producţia de bază"
Datele ce ţin de calculul costului pe tipuri de produse, sînt calculate în mod
automatizat şi sînt reflectate într-un tabel special (anexa ).
4.14 Structura si modul de întocmire a rapoartelor financiare
întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului
contabil.
Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care
caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de
gestiune.
- 4 5 -
Rapoartele financiare se întocmesc conform formularelor-tip aprobate de
Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia RJVI şi cuprind:
> Bilanţul contabil (forma nr. 1)
> Raportul privind rezultatele financiare (forma nr. 2)
> Raportul privind fluxul capitalului propriu (forma nr. 3)
> Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (forma nr. 4)
> Nota explicativă şi anexele respective
I.M.”Glass Container Company" ceea ce se referă la formulare de caracter statistic se
întocmeşte forma 5-c, 1-m şi 1-p.
Pentru întocmirea unor rapoarte veridice din punct de vedere economic, la
întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire,care constă în reflectarea
oportună, integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. în acest scopuri
se determină succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde etapele:
iniţial se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor
economice şi corespondenţei conturilor conform datelor din documentele primare, în
continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare a
contabilităţii analitice şi sintetice. Totodată se verifică concordanţa datelor din
contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice, apoi datele din
registrele contabile se trec în Cartea Mare, în care se calculează rulajele şi soldul final la
fiecare cont. După determinarea soldurilor conturilor, acestea se compară cu datele
contabilităţii analitice şi se întocmeşte balanţa de verificare, deoarece la SA "Aroma"
contabilitatea se ţine în mod automatizat,atît Cartea Mare cît şi balanţa de verificare se
întocmesc automat.
Urmează efectuarea inventarierii integrale a patrimoniului, decontărilor şi datoriilor
reflectând rezultatele primite în conturile contabile. Operaţiile date sunt urmate de
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ceea ce se face la sfârşitul anului. Pe
parcursul anului la întocmirea rapoartelor financiare trimestriale conturile de venituri şi
cheltuieli nu se închid. Rezultatul financiar se determină prin calcul, fără întocmirea
formulelor contabile.
Raportul financiar anual al întreprinderii (anexa ), cuprinde Raportul privind
-46 -
fluxul mijloacelor băneşti care este unul din formularele principale ale rapoartului
financiar, în care se indică toate modificările intervenite în resursele financiare ale
întreprinderii, din punct de vedere a încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, pe parcursul
perioadei de gestiune respective.
Tot procesul de întocmire a raportului financiar se finalizează cu prezentarea acestuia
la Direcţia Generală pentru Statistică.
-47-
Top Related