PROIECT PSIHOLOGIE COGNITIVAANUL I, ZI2015

Memoriaeste un proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, miscarilor, cunostintelor din trecut. Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal: trecut, prezent, viitor.Inpsihologie,memoriaeste procesul in care informatia este codificata, stocata si recuperata. Codificarea permite informatiilor din lumea exterioara sa ajunga la cele cinci simturi n formele de stimuli chimici si fizici. In aceasta prima etapa informatiile trebuie sa fie schimbate, astfel incat sa poata sa fie puse n procesul de codare.Exista trei procese principale de intrare in functiune a mecanismelor mnezice: endocarea - stocarea reactualizarea1. Encodarea este procesul prin intermediul caruia informatia este tradusa intr-o forma care-i permite patrunderea in sistemul mnezic. Computerul transforma informatia in semnale electronice, omul in imagini sau in unitati cu sens.2. Stocarea informatiilor este procesul de pastrare in memorie a informatiilor pana cand vom avea nevoie din nou de ele si le vom reactualiza. Principala problema pe care le ridica stocarea sunt durata si forma ei.3. Reactualizarea informatiilor, numita si reamintire, consta in scoaterea la iveala a informatiilor memorate si pastrate in vederea utilizarii, valorificarii lorDupa prezenta sau absenta intentiei de a memora, deosebim: memoria involuntara; memoria voluntara;

1. Memorarea involuntara intiparirea informatiei se realizeaza neintentionat, fara stabilirea unui scop mnezic prealabil. Eficienta memoriei involuntare este influentata de: implicarea activa a subiectului in prelucrarea materialului; semnificatia materialului luata in raport cu experienta anterioara a subiectului.2. Memorarea voluntara este caracterizata prin prezenta scopului de a memora, fapt care determina mobilizarea resurselor energetice, motivationale, operational-instrumentale ale subiectului pentru realizarea procesului memoriei.

In timp ce toti suntem familiarizati cu fiabilitatea memoriei, multi oameni nu realizeaza cat de comun este conteptul de memorie falsa.Memoria falsa este o amintire deformata a unui eveniment care nu s-a intamplat niciodata in realitate. Este o experienta mentala care este luata drept eronata, ca fiind o reprezentare veridica a unui eveniment din trecutul cuiva personal.Deseori oamenii insinueaza memorie ca fiind drept un video recorder, cu pricizie documentara care stocheaza tot ce se intampla cu noi si in jurul nostru cu pricizie si claritate perfecta. In realiatate memorie este foarte predispusa la eroare.Amintirile pot fi false in moduri minore si in moduri principale astfel in care sunt si au fost implicati multi oameni din jurul nostru.Factorii ce pot influenta memoria falsa includ dezinformarea din sursa originala a informatiei cunostiintelor existente, in plus si alte amintiri pot interfera in formarea informatiei unei noi amintiri cauzant amintirea unui eveniment complet fals.Problema din acest caz de crima este recunoasterea infractorului , avand in vedere faptul ca martorul cheie ofera foarte multe detalii amanuntite in legatura cu scena locului, astfel punandu-l pe acuzat ca fiind infractorul,dar avocatul apararii detine foarte multe informatii impotriva martorului, astfel avocatul sustine ca el ar prezenta o amintire falsa.Raspunsul acestei probleme este procesul psihic numit memorie falsa, deoarece tendinta noastra de a cauta si de a interpreta informatia intr-un mod care sa confirme perceptiile proprii, acest lucru fiind numit eroarea confirmarii. Atunci martorul cheie care ne ofera foarte multe informatii si detalii despre crima sufera de procesul psihic numit memorie falsa astfel mai precis, sufera de eroarea confirmarii.Memoria falsa reprezinta tendinta umana de a trage concluzii incorecte in anumite circumstante bazate mai degraba pe factori cognitivi decat pe evident si rational. Acesta este o forma a unei scurtaturi cognitive, adesea bazate pe regula degetului si include erori in judecarea statistica, atributia sociala si in memorie.Memoriile false sunt cauzate frecvent de abordari heuristice, simplificari logice si reguli decizionale simpliste, folosite in rezolvarea problemelor complexe. Atunci cand aceste abordari decizionale simpliste sunt folosite in situatii nepotrivite, ele conduc la erori mentale sistematice si previzibile, estimari eronate si evaluari nereusite.Memoriile false apar din multe procese care uneori sunt greu de delimitat. Acestea includ scurtaturi ale procesarii informatiei(euristice), factori motivationali si influenta sociala.Oamenii au tendinta sa testeze ipoteze doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitatesi neglijand alternativele. Acesta strategie nu este necesara o memorie falsa , dar combinata cu alte efecte poate intari credintele existente.Aceasta memorie apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii perce intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente.Concluzia este ca unele erori sunt specifice unor grupuri, iar altele la nivel individual. Unele afecteaza luarea unei decizii, in timp ce altele, precum corelatia iluzorie, afecteaza judecata. Corelatia iluzorie este o convingere incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect. Un alt grup de erori afecteaza memoria, precum eroarea consecvetului.Caracteristica memoriei de a fi un proces activ si constructiv in baza caruia oamenii reconstruiesc o informatie intr-o maniera unica a condus imediat catre problema veridicitarii depozitiei martorilor oculari. Ca si in cazul nostru, psihologii sunt ingrijorati de faptul ca este posibil ca unii oameni nevinovati sa fie condamnati numai pe baza a ceea ce unul sau mai multi martori declara ca isi amintesc, desi, in realitate, nu puteau sa-si aminteasca foarte exact. Si aceasta cu atat mai mult cu cat atunci cand este vorba de producerea unei crime sau de un jaf, incarcatura emotionala a situatiei poate influenta considerabil memoria martorilor. Aceasta implica faptul ca martorul a prelucrat deja informatiile, retinand aspectele care l-au frapat sau care au o semnificatie deosebita pentru el, ignorandu-le pe celalalte. De asemenea, intervalul de timp scursc intre perceptie si relatare conduce la cresterea zilnica a erorilor. Denaturarile aparute in relatirile unor martori pot fi determinate, intentionat sau neintentionat, si prin modul in care se desfasoara interogarea martorului. Folosirea unor intrebari sugestive poate produce manipularea martorului in sensul de a-si aminti detalii care nici macar nu existasera. Distorsiunile informatiilor se pot produce si sub influenta credintelor, mentatilatilor sau prejudecatilor oamenilor. Bibliografie:1. Psihologie cognitiva- Mircea Miclea 20032. Psihologie manual de clasa a X-a 20053. Introducere in Psihologie- R. Artkinson 20054. http://psychology.about.com/od/findex/g/false-memory-definition.htm5. http://www.referat.ro/referate_despre/referat_psihologie_memoria.html