MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE
DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU
RAPORT DE MEDIU
pentru
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU
(2007-2013) REVIZUIT
ROMANIA
DRAFT FINAL
Martie 2013
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Beneficiar: MINISTERUL MEIDULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE
DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU
Adresa: Bulevardul Libertatii, nr. 12
Bucuresti
ROMANIA
Titlul: RAPORT DE MEDIU pentru
―PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU
(2007-2013) REVIZUIT‖
România
Data: Martie 2013
Document: Data: Stadiul
emiterii:
Autor
Raport de
mediu
12 Martie
2013
25 Martie
2013
Versiune 1
Versiune 2
Viorica-Marilena Patrascu
Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii
pentru Protectia Mediului: 201/ 13.04.2010
Tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA
Semnaturi
Viorica-Marilena Patrascu
Administrator
S.C. VMP-Integrated Environment S.R.L.
i
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
CUPRINS
1. INTRODUCERE 1
1.1 Necesitatea evaluarii de mediu 1
1.2 Abordare şi metodologie 2
1.2.1 Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile 2
1.2.2 Abordare generală şi metodologie specifică 3
1.2.3 Etape în evaluarea de mediu 4
1.3 Conţinutul raportului de mediu 5
2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI,
PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 6
2.2 Contextul dezvoltarii POS Mediu (2007-2013) 6
2.2.1 Context general 6
2.1.2 Context legal 6
2.3 Revizuirea POS Mediu 2007-2013 7
2.2.1 Context general 7
2.2.2 Context legal 7
2.3 Continutul documentului de programare „Program Operational Sectorial Mediu (2007-2013),
revizuit” 8
2.3.1 Continutul POS Mediu (2007-2013) revizuit 8
2.3.2 Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu (2007-
2013) 9
2.3.3 Detalierea modificarilor pe axe prioritare 9
2.4 Obiectivele POS Mediu (2007-2013) revizuit 24
2.4.1 Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor 25
2.4.2 Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013 26
2.4.3 Obiectivele specifice ale POS Mediu 2007-2013 27
2.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte documente strategice relevante 29
2.5.1 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel international/
comunitar 29
2.5.2 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel national 34
2.5.3 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP 40
2.5.4 Relatia POS Mediu (2007-2013), cu alte programe operationale 41
ii
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2.5.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte programe operationale revizuite 41
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI 43
3.1 Abordare şi metodologie 43
3.2 Starea actuală a mediului 43
3.2.1 Aerul 43
3.2.2 Apa 48
3.2.3 Marea Neagra si zona costiera 54
3.2.4 Sol 56
3.2.5 Biodiversitate 57
3.2.6 Gestionarea deseurilor municipale 61
3.2.7 Gestionarea deseurilor medicale 64
3.3 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului 64
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV66
4.1 Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ 66
4.2 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ 69
5. PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 77
5.1 Probleme generale de mediu existente 77
5.2 Rezumat al problemelor specifice de mediu existente 78
5.3 Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru program 80
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 82
6.1 Lista obiectivelor de protectie a mediului 82
6.2 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu obiectivele de mediu relevante 83
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 105
7.1 Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra mediului 105
7.2 Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice pentru minimizarea,
reducerea sau compensare efectelor lor semnificative probabile asupra mediului 106
7.3 Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu 2007-2013 asupra obiectivelor de mediu relevante 121
7.4 Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013 132
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA 137
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CAT DE COMPLET
POSIBIL, ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI 138
iii
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
9.1 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra mediului al implementarii programului 138
9.2 Măsuri suplimentare pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra
mediului al implementarii programului 138
9.2.1 Reflectarea cerintelor legale privind evaluarea impactului de mediu, evaluarea adecvata si
evaluarea strategica de mediu in procedura de selectare a proiectelor 138
9.2.2 Masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra Siturilor NATURA
2000 140
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
142
10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese 142
10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute 143
11 DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE 145
11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 145
11.2 Recomandări generale privind monitorizarea 148
12 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 151
12.1. Introducere 151
12.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale 151
12.2.1 Continutul POS Mediu 2007-2013 revizuit 151
12.2.2 Obiectivele POS Mediu 2007-2013 revizuit 152
12.2.3 Relaţia cu alte documente strategice relevante 152
12.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării planului 153
12.3.1 Aerul 153
12.3.2 Apa 155
12.3.3 Solul 156
12.3.4 Biodiversitate 157
12.3.5 Gestionarea deseurilor municipale 157
12.3.7 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului 158
12.4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 158
12.5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale
de protecţie avifaunistica sau de ariile speciale de conservare) 158
12.6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru program 160
12.7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 161
12.8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera 162
iv
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra mediului al implementării programului 163
12.9.1 Masuri propuse 163
12.9.2 Masuri suplimentare 163
12.10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 163
12.10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese 163
12.10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute 164
12.11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării planului 164
12.11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 165
12.11.2 Recomandări generale privind monitorizarea 165
13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLOGRAFICE 167
14. CONSULTARI 168
14.1 Lista participantilor la consultari 168
14.2 Reacţii, sugestii şi obiecţii formulate de participantii la consultari 168
Lista tabele
Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului 4
Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1 11
Tabel 2-2: Proiecte majore aferente Axei prioritare 1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013 revizuit)
11
Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2 16
Tabel 2-4: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit) 16
Tabel 2-5: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit) 18
Tabel 2-6: Indicatori pentru Axa prioritara 3 19
Tabel 2-7: Proiecte majore aferente Axei prioritare 3 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013 revizuit)
20
Tabel 2-8: Indicatori pentru Axa prioritara 4 21
Tabel 2-9: Indicatori pentru Axa prioritara 5 22
Tabel 2-10: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit) 23
Tabel 2-11: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit) 24
Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national 57
Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011) 59
Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010 62
Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2010 (mii tone) 62
v
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul 2010 63
Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în 2011 63
Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program 80
Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante 82
Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante 85
Tabel 6-0-3: Evaluarea Axei prioritare 2 in raport cu obiectivele de mediu relevante 89
Tabel 6-0-4: Evaluarea Axei prioritare 3 in raport cu obiectivele de mediu relevante 94
Tabel 6-0-5: Evaluarea Axei prioritare 4 in raport cu obiectivele de mediu relevante 98
Tabel 6-0-6: Evaluarea Axei prioritare 5 in raport cu obiectivele de mediu relevante 102
Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 1 107
Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.1 109
Tabel 7-0-3: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.2 112
Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 3 113
Tabel 7-0-5: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.1 116
Tabel 7-0-6: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.2 116
Tabel 7-0-7: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.1 118
Tabel 7-0-8: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.2 120
Tabel 7-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM 121
Tabel 11-0-1: Indicatori de monitorizare de mediu propuşi 145
Tabel 12-12-1: Ariile protejate din Romania (2011) 157
Tabel 12-12-2: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010 157
Lista figuri
Figura 2-1: Legaturi 28
Figura 4-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului 44
Figura 4-2: Valori medii anuale de NO2 inregistrate in 2011 45
Figura 4-3: Valori medii anuale de PM10 inregistrate in 2011 47
Figura 4-4: Evolutia emisiilor de CO2 48
Figura 4-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie 2008-2010 52
Figura 4-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie) 52
Figura 4-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in 2010 53
Figura 4-8: Aprovizionarea cu apa pe zone 53
Figura 4-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune 55
Figura 4-10: Regiunile biogeografice din Romania 58
Figura 4-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011) 60
Figura 4-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011) 61
vi
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ACRONIME
CC Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor
CCSC Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCSC)
CNADNR Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
DCA Directiva Cadru- Apă
CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
DG Directorat General
EA Evaluare Adecvată (Appropriate Assessment)
EE Energie Electrică
EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului (Environmental Impact Assessment)
EK Element Cheie
ESM Evaluare strategica de mediu (evaluare de mediu pentru planuri/ programme)
FEDR Fond European de Dezvoltare Regională
FSE Fond Social European
GES Gaze cu Efect de Seră
GL Grup de Lucru
HGR Hotărâre a Guvernului Romaniei
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice
ME Ministerul Economiei
vii
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ACRONIME
MM Măsuri de Management
MMSC Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice
MS Ministerul Sănătăţii
MT Ministerul Transporturilor
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
PCC Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii
peisajelor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor
PMBH Plan de Management al Bazinului Hidrografic
PND Planul Naţional de Dezvoltare
PNGD Planul National de Gestionare a Deseurilor
P/P/P Politici/ Planuri/ Programe
PNMD Planul Naţional de Management aferent Porţiunii Naţionale a Bazinului Hidrografic
Internaţional al Fluviului Dunărea (PNMD)
POAT Program Operational Asistenta Tehnica
PODCA Program Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
POR Program Operational Regional
POSCCE Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
POSM Program Operaţional Sectorial Mediu
POSDRU Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POST Program Operational Sectorial Transport
viii
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ACRONIME
SEA Evaluare Strategică de Mediu (Strategic Environmental Assessment)
SEDD Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă
SEN Sistemul Energetic Naţional
SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
SNGD Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor
SMI Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung
SER Strategia Energetică a României
1. INTRODUCERE
1/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
1. INTRODUCERE
1.1 Necesitatea evaluarii de mediu
Dezvoltarea POS Mediu a inceput la sfârşitul anului 2005 si s-a finalizat la 31 ianuarie 2007, cand
autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia Europeană. In urma parcurgerii
procedurii de evaluare de mediu pentru POS Mediu, in conformitate cu prevederilor HGR nr. 1076/
2004, a fost emis Avizul de mediu nr. 10/ 31.01.2007.
Pentru cresterea ratei de absorbtie si pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, in anul 2012 a
fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida, care fac
necesara revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru
actualizarea listei de proiecte majore.
In cadrul sedintei oficiale din 15.11.2012, Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operational
Sectorial Mediu a aprobat, prin Hotararea nr. 3, modificarea POS Mediu in conformitatea cu
propunerile din „Nota privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu”
formulate de Autoritatea de Management pentru POS Mediu.
Conform prevederilor art. 5 (3) din HGR nr. 1076/2004, modificarile propuse Programului Operational
Sectorial Mediu au fost supuse etapei de incadrare din procedura de evaluare de mediu, in cadrul
sedintei Comitetului Special Constituit.
Demararea procedurii de evaluare de mediu a fost comunicata in mass-media in zilele de 16.01.2013 si
21.01.2013, iar sedinta de incadrare Comitetului Special Constituit.
In urma parcurgerii etapei de incadrare a fost luata decizia de continuare a procedurii de evaluare de
mediu „in vederea identificarii efectelor si masurilor necesare” pentru diminuarea impactului cumulat
datorat introducerii „unui numar mare de proiecte a caror evaluare, din punctul de vedere al
impactului cumulat nu a fost luata in consuiderare in POS Mediu initial”.
Raportul prezent reprezintă documentul în care sunt sintetizate toate informaţiile şi concluziile
evaluării de mediu pentru POS Mediu (2007-2013) revizuit, întocmit pentru obţinerea Avizului de
Mediu.
1. INTRODUCERE
2/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
1.2 Abordare şi metodologie
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi
cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor
acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în
luarea deciziilor.
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat la un stadiu
incipient al elaborării strategiilor/ planurilor/ programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor
implementării acestora, astfel încât să asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi
înainte de aprobarea oficială a strategiilor/ planurilor/ programelor. Procesul de evaluare de mediu
pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a fi informaţi cu
privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost fundamentate,
precum si de a participa la luarea acestor decizii.
1.2.1 Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile
Legislatie
Raportul de mediu este întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei SEA (Directiva Consiliului
European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în
legislaţia naţională de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG nr. 1076/2004 (art. 19; 20 & 24 si anexa nr.
2) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Manuale
Metodologia utilizată în evaluarea de mediu include recomandările cuprinse în „Manualul privind
ESM pentru politica de coeziune, 2007-2013”, finalizat în anul 2006 in cadrul „Programelor de
dezvoltare regională ecologică” („Greening Regional Development Programmes”), reprezentate de o
reţea europeană finanţată de programul UE Interreg IIIC. In anul 2006, acest manual a fost considerat
de catre DG Regio şi DG Mediu ca abordarea recomandată pentru realizarea SEA a Programelor
Operaţionale pentru politica de coeziune UE din 2007-2013.
Obiectivul general al Manualului este acela de a promova şi permite folosirea Evaluării Strategice de
Mediu (ESM) pentru integrarea aspectelor şi considerentelor de mediu în planurile şi programele
elaborate pentru politica de coeziune 2007-2013.
De asemenea, evaluarea a luat in considerare interpretarile textului Directivei 2001/42/CE, cuprinse in
„Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe”, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006.
1. INTRODUCERE
3/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Ghiduri
In elaborarea raportului s-a tinut seama de recomandarile continute in următoarele ghiduri:
„Evaluarea strategica de mediu si biodiversitatea”: Ghid pentru profesionisti”
(„Strategic Environmental Assessment and Biodiversity : Guidance for Practitioners”,
adoptat de „Countryside Council for Wales, English Nature, UK Environment Agency,
Royal Society for the Protection of Birds”, 2004;
„Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat in cadrul
Proiectului „Întãrirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea in
aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare”- EuropeAid/121491/D/SER/RO
(PHARE2004/016–772.03.03), sursa: www.anpm.ro.
1.2.2 Abordare generală şi metodologie specifică
Abordare generală
Evaluarea de mediu urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea potenţialelor efecte directe şi
indirecte pe care le va avea implementarea „POS Mediu 2007-2013 revizuit” asupra componentelor
de mediu (populaţie şi mediu social, floră, faună, sol, aer, apă, climă, peisaj, bunuri materiale şi
patrimoniu natural).
In conformitate cu cerinţele esenţiale ale HG nr. 1076/2004, evaluarea de mediu se derulează în
timpul definivarii revizuirii programului, înainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei
proceduri de aprobare/adoptare şi se finalizează prin elaborarea raportului de mediu.
În derularea etapelor procedurale şi definitivarea programului, un rol important îl are Grupul de
Lucru, în cadrul căruia sunt consultaţi reprezentanţi ai autorităţilor competente pentru protecţia
mediului si sănătate, precum si ai altor autorităţi interesate de efectele implementării planului şi
reprezentanţi ai titularului planului.
Pe baza informaţiilor prezentate de titular, s-au stabilit problemele de mediu determinate de
îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului, ţinând cont de obiectivele de mediu stabilite
prin legi si alte documente strategice si de programare relevante pentru POS Mediu.
Pornind de la starea actuală a mediului şi a sănătaţii populaţiei este estimată prognoza stării mediului
şi a sănătăţii populaţiei, în lipsa implementării programului revizuit. Toate ipotezele studiate şi
concluziile aferente etapei de definitivare se regăsesc în raportul de mediu.
De asemenea, trebuie subliniata importanta implicării publicului în cadrul procedurii de evaluare de
mediu a programului; modul în care opiniile exprimate de public şi de către alte autorităţi au fost
luate în considerare în luarea deciziei privind emiterea avizului de mediu se vor prezenta în declaraţia
finală care va fi facută publică de către titular.
1. INTRODUCERE
4/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Metodologie specifică
La elaborarea prezentului raport au fost respectate cerinţele legale şi recomandările conţinute în
manualele si ghidurile menţionate în secţiunea precedentă. Conform acestor recomandări, pentru
evaluarea efectelor planului asupra mediului au fost utilizate metode şi tehnici descriptive, analitice şi
interactive (tabelul xx).
Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului
Metode şi tehnici Evaluarea de
mediu
Metode şi tehnici descriptive
Indicatori X
Matrici de impact X
Metode şi tehnici analitice
Analiză multicriterială şi cost-beneficiu X
Analiza SWOT X
Prognoze şi retrognoze X
Analiza ciclului de existenţă X
Metode şi tehnici interactive
Participare X
Comunicare/raportare X
Consultare X
Metodologia specifică pe etape semnificative sau paşi importanţi este descrisă la începutul capitolelor
sau secţiunilor în care sunt prezentate rezultatele acestor etape sau paşi.
1.2.3 Etape în evaluarea de mediu
În conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe cuprinde următoarele etape:
încadrarea;
întocmirea Raportului de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de
dezvoltare;
desfăşurarea consultărilor asupra propunerii de dezvoltare şi a Raportului de mediu aferent
acesteia;
luarea în considerare a Raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în procesul de luare a
deciziei;
1. INTRODUCERE
5/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea modului în care s-a
ţinut seama de rezultatele evaluării mediului; şi
monitorizarea implementării deciziei.
1.3 Conţinutul raportului de mediu
Conţinutul raportului de mediu ilustrează aplicarea cerinţelor articolelor 19; 20 & 24 şi ale anexei nr. 2
din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe, precum şi a recomandărilor conţinute în manualele si ghidurile
relevante.
Luând în considerare recomandările din „Ghidul generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi
programe”, structura raportului de mediu a fost concepută în 10 capitole, prezentate în cele ce
urmează.
Structura raportului de mediu
1. Introducere
2. Expunerea continutului si a obiectivelor principal ale programului, precum si a relaţiei cu alte
planuri si programe relevante
3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării planului
4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ
5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale de
protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de conservare)
6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante
7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului
8. Potentiale efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera
9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra
mediului al implementării programului
10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese
11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării planului
12. Rezumat fără caracter tehnic.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
6/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE
PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
RELEVANTE
2.2 Contextul dezvoltarii POS Mediu (2007-2013)
2.2.1 Context general
Politica de coeziune a UE prevede aproximativ o treime din bugetul Comunităţii Europene pentru
creşterea coeziunii economice şi sociale. Principalul obiectiv pentru perioada curenta de finanţare
consta în promovarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în conformitate cu Strategia
de la Lisabona şi conform definiţiei din Ghidul Strategic al Comunităţii 2007- 2013.
Politica de coeziune se bazează pe un sistem de programare eficient care include, pentru perioada
2007-2013, un document naţional-cadru la nivel politic şi programe operationale la nivel naţional/
regional.
Cadrul strategic national de referinta (CSNR) reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune, iar diversele programe operationale (PO) reprezintă instrumentele prin
care se realizează prevederile CSNR.
Dezvoltarea POS Mediu a inceput ca urmare a adoptării, la sfârşitul anului 2005, a Planului Naţional
de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, inregistrand urmatoarele versiuni:
- în primul trimestru al anului 2006 a fost elaborată versiunea preliminară a POS Mediu (în
paralel cu finalizarea primelor variante ale CSNR şi ale celorlalte PO).
- CSNR şi PO, au fost transmise Comisiei, în data de 20 aprilie, după adoptarea lor de către
Guvernul României.
- o nouă variantă a POS Mediu a fost transmisă în data de 11 octombrie 2006. Această din urmă
versiune a POS Mediu a luat în considerare comentariile primite în cadrul consultărilor
privind CSNR si observaţiile făcute pe parcursul monitorizării Capitolului 21, care au vizat
cu precădere cerinţele instituţionale.
- in data de 31 ianuarie 2007, autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia
Europeană. Documentul a luat în considerare Documentul de Poziţie al CE din data de 13
decembrie, care a fost transmis autorităţilor române, recomandările făcute în urma procesului
de evaluare ex-ante, precum şi comentariile primite din partea publicului interesat, pe
parcursul procesului de Evaluare Strategică de Mediu.
2.1.2 Context legal
Atat cadrul strategic national de referinta, cat si programele operationale au fost dezvoltate de
catre Guvernul Romaniei si aprobate de catre Comisie conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
7/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, continute in Capitolul II (Cadrul strategic naţional de referinţă)
si, respectiv, in articolul 32, referitor la „Elaborarea şi aprobarea programelor operaţionale”:
„Măsurile Fondurilor în statele membre iau forma unor programe operaţionale înscrise în cadrul
strategic naţional de referinţă. Fiecare program operaţional include o perioadă cuprinsă între 1
ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013. Un program operaţional nu cuprinde decât unul dintre cele trei
obiective menţionate la articolul 3, în absenţa deciziei contrare a Comisiei şi a statului membru”
(obiectivul de convergenta, obiectivul de concurenta regionala si locuri de munca si obiectivul de
cooperare teritoriala europeana).
2.3 Revizuirea POS Mediu 2007-2013
2.2.1 Context general
Conform „Notei privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita
de AM POS Mediu, pentru a evita dezangajarea fondurilor europene datorita ratei scazute de absorbtie
la nivelul POS Mediu 2007-2013, a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu
implementare si rambursare rapida, din care a rezultat necesitatea revizuirii POS Mediu pentru a
include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru actualizarea listei de proiecte majore.
Modificarea POS Mediu a fost aprobata in cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a
Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.
2.2.2 Context legal
Revizuirea programelor operationale, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al
Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de
Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, este stipulata in articolul 33 (Revizuirea programelor
operaţionale) care prevede, in alin. (1) cazurile in care „programele operationale se pot reexamina si,
dupa caz, restul programului se poate revizui”:
„ (a) în urma unor schimbări socio-economice importante;
(b) pentru a consolida sau a adapta gestionarea schimbărilor importante în priorităţile comunitare, naţionale sau regionale;
(c) în cadrul evaluării menţionate la articolul 48 alineatul (3) - [evaluari legate de monitorizarea programelor operationale, n.a.]; sau
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
8/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
(d) în urma unor dificultăţi de aplicare”.
In conformitate cu alin. (2) al art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, „Comisia hotărăşte cu
privire la cererile de revizuire a programelor operaţionale în termen de cel mult trei luni de la
prezentarea lor formală de către statul membru”, fara a fi necesara revizuirea deciziei Comisiei referitoare la Cadrul strategic national de referinta (alin. 3).
2.3 Continutul documentului de programare „Program Operational Sectorial
Mediu (2007-2013), revizuit‖
2.3.1 Continutul POS Mediu (2007-2013) revizuit
POS Mediu (2007-2013) revizuit, are urmatorul continut:
Introducere
Evaluarea ex-ante
1. Analiza situatiei actuale, care cuprinde: - Aspecte generale privind protectia mediului in Romania
- Sectorul apa
- Managementul deseurilor
- Calitatea aerului - Protectia naturii si conservarea biodiversitatii
- Riscurile naturale
- Rezumat al situatiei actuale - Experienta anterioara in programele si instrumentele de pre-aderare. Lectii invatate
2. Analiza SWOT
3. Strategia
Obiective Axele prioritate
- Axa prioritara 1 „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
- Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate”
- Axa prioritara 3 „Reducerea poluarii de la sistemele de incalzire urbana in
localitatile cele mai afectate” - Axa prioritara 4 „Implementarea sistemelor adecvate e management pentru protectia
naturii”
- Axa prioritara 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale in zonele cele mai expuse la risc” - Axa prioritare 6 „Asistenta tehnica”
Coerenta cu politicile comunitare si nationale
- Coerenta cu politicile comunitare - Coerenta cu politicile nationale
Complementaritatea cu alte Programe Operationale si cu operatiunile finantate din FEADR
si FEP 4. Planul financiar
5. Implementarea
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
9/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- Management
- Monitorizare si evaluare
- Management financiar si control - Informare si publicitate
- Sistemul Informatic Unic de Management
6. Parteneriat
ANEXE:
Anexa 1: Schema de implementare POS Mediu
Anexa 2: Lista indicativa a proiectelor majore pentru POS Mediu
Anexa 3: Distributia contributiei comunitare pe categorii in POS Mediu
Anexa 4: Romania – Fisa de evaluare a necesitatilor de mediu
2.3.2 Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu
(2007-2013)
Modificarile introduse prin propunerea de revizuire au fost prezentate in „Nota privind necesitatea
modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita de AM POS Mediu si aprobata in
cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.
Aceste modificari sunt expuse in continuare.
I. Includerea in lista de beneficiari POS Mediu a unor noi beneficiari
Pentru Axa Prioritara 1, Domeniul Major de Interventie 1.1
Primaria Municipiului Bucuresti;
Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.1:
Ministerul Sanatatii;
Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.2:
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice;
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Aprobarea de noi proiecte ai caror beneficiari vor fi entitatile mai sus mentionate se va face respectand
criteriile de selectie aplicabile proiectelor finantate din POS Mediu, respectiv a strategiei de finantare a
progranului.
II. Actualizarea listei de proiecte majore
Lista indicativa a proiectelor majore prezentate in Anexa 2 a POS Mediu a fost actualizata pentru a
reflecta evolutiile recente cu privire la proiectele majore finantate/ in curs de finantare in cadrul
programului.
2.3.3 Detalierea modificarilor pe axe prioritare
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
10/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Modificarile introduse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013 sunt evidentiate in galben in textul de
mai jos si sunt prezentate impreuna cu prevederi relevante existente in versiunea POS Mediu din 2007.
2.3.3.1 Axa prioritară 1: “ Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/ apă uzată”
Obiective
Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile
Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;
Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă
Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a
apelor uzate
Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei
Această prioritate este finanţată din Fondul de Coeziune.
Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor
Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi în conformitate cu criteriile
specificate in POS Mediu.
În ceea ce priveşte municipiul Bucuresti acesta va face excepţie de la obligatia de a face dovada
implementarii cadrului institutional aferent procesului de regionalizare. În această situaţie specifică,
finanţarea UE se va acorda direct Municipiului Bucuresti.
Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii
operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritară. Prin excepţie, Primăria Municipiului Bucureşti, va fi
beneficiară a finanţării acordate prin intermediul POS Mediu. Proiectul dezvoltat pentru municipiul
Bucureşti va include pe lângă investiţiile de extindere şi reabilitare a sistemului de apă/ apă uzată,
extinderea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti şi construirea unei instalaţii adecvate de
tratare/eliminare a nămolului.
De asemenea, pentru alte aproximativ 10 proiecte finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, etc)
autorităţile locale pot fi beneficiari ai finanţării POS Mediu, cu condiţia conformării cu cadrul
instituţional aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI,
delegarea serviciilor către Operatorul Regional, aprobarea politicii tarifare, etc).
Domenii majore de intervenţie
Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată
Operatiunile ce urmeaza a fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu cheie de interventie vor finanţa
următoarele activităţi indicative:
- Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării.
- Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile.
- Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare
- Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
11/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor.
- Construirea unor instalaţii adecvate de tratare/eliminare a nămolului rezultat din staţiile de
epurare.
- Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.
- Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi
publicitate ( inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale.
Nu s-au modificat indicatorii de performanta stabiliti pentru aceasta axa prioritara.
Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1
Indicatori Unitate Valoare
de baza
Anul de
Baza
(Referinta)
Sursa Tinta
(2015)
Output
Localităţi ce beneficiază de facilităţi de apă noi/reabilitate
în sistem regional
Număr 60 2006 MMDD 300
Staţii de epurare noi/reabilitate Număr 301 2006 MMDD 200
Rezultat
Populaţia conectată la
serviciile de apă de bază în
sistem regional
% 52 2006 MMDD 70
Apă uzată epurată corespunzator (din totalul
volumului de apă uzată)
% 35 2006 MMDD 60
Companii regionale de apă create
Număr 10 2006 MMDD 35
Indicatorii de performanta corespund atat realizarii proiectelor majore, cat si a celor nemajore.
Proiecte majore
Prin modificarea POS Mediu (versiune 2013) au fost incluse modificari ale proiectelor majore initiale
si propuneri de proiecte noi, conform tabelului de mai jos.
Tabel 2-2: Proiecte majore aferente Axei prioritare 1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013 revizuit)
Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu
1. Giurgiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă
şi de canalizare în judeţul Giurgiu
Aprobat
1 Valoarea de bază este considerată 30 pentru că se referă la proiectele majore de investiţii care sunt realizate sau în derulare cu sprijinul programelor de preaderare.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
12/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu
2. Teleorman Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare în judeţul Teleorman
Aprobat
3. Călăraşi Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare în judeţul Călăraşi
Aprobat
4. Braşov Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în
judeţul Braşov
Aprobat
5. Cluj+Sălaj Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în
judeţele Cluj şi Sălaj
Aprobat
6. Gorj Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în
judeţul Gorj
Aprobat
7. Olt Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în
judeţul Olt
Aprobat
8. Sibiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă
şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni,
judeţul Sibiu
Aprobat
9. Tulcea Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în
judeţul Tulcea
Aprobat
10.
Cluj (Turda
– Câmpia Turzii)
Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în
regiunea Turda-Câmpia Turzii
Aprobat
11. Vrancea Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Vrancea
Aprobat
12. Arad Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţul Arad
Aprobat
13. Bistriţa-
Năsăud Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud
Aprobat
14. Dâmboviţa Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Dâmboviţa
Aprobat
15. Iaşi Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Iaşi
Aprobat
16. Brăila Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
în judeţul Braila
Aprobat
17. Alba Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Alba
Aprobat
18. Ilfov Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu
apă şi canalizare în judeţul Ilfov
Aprobat
19. Satu Mare Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în
judeţul Satu Mare
Aprobat
20. Vâlcea Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Vâlcea
Aprobat
21. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în regiunea Valea Jiului, judeţul Hunedoara
Aprobat
22. Bacău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Bacău
Aprobat
23. Buzău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Buzău
Aprobat
24. Neamţ Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Neamţ
Aprobat
25. Prahova Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi
canalizare în judeţul Prahova
Aprobat
26. Covasna Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
în judeţul Covasna
Aprobat
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
13/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu
27. Harghita Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Harghita
Aprobat
28. Mureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Mureş
Aprobat
29. Constanta-
Ialomiţa Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa
Aprobat
30. Bihor Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţul Bihor
Aprobat
31. Dolj Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă
uzată în judeţul Dolj
Aprobat
32. Sibiu+Braşov Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţele Sibiu şi Brasov
Aprobat
33. Botosani Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare-epurare in judetul Botosani
Aprobat
34. Maramureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Maramureş
Aprobat
35. Caraş-Severin Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Caraş - Severin
Aprobat
36. Timiş Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Timiş
Aprobat
37. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Hunedoara
Aprobat de CE
38. Mehedinţi Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi
Aprobat
39. Suceava Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Suceava
Aprobat
40. Galaţi Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Galaţi
Aprobat
41. Argeş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în judeţul Arges
Aprobat
42. Municipiul
Bucureşti
Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată
în municipiul Bucureşti
Transmis la CE
43. Vaslui
„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului
de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în
Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti” – faza II
Aprobat de CE
Proiecte nemajore
De asemenea, pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria
“proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil
EURO pana in 20102), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de
performanta ai programului.
2 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
14/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2.3.3.2 Axa prioritară 2: “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate”
Obiective
Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor
municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife
acceptabile.
Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.
Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate.
Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.
Reducerea numărului de situri contaminate istoric.
Această axă prioritară este finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Beneficiarii intervenţiilor din cadrul acestei axe prioritare sunt Municipalităţile, Consiliile Locale sau
Asociaţiile de Municipalităţi, Ministerul Sanatatii, CNADNR si Ministerul Mediului si Schimbarilor
Climatice.
În plus, pentru proiectele finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, venituri extrabugetare) pot fi
beneficiari ai finanţării POS Mediu autorităţile locale, cu condiţia conformării cu cadrul instituţional
aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI, aprobarea
politicii tarifare, etc).
Ministerul Sănătăţii va fi beneficiarul eligibil în ceea ce priveşte finanţarea facilităţilor si
echipamentelor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale rezulate din activitatea a
aproximativ 300 de spitale aflate in subordinea ori coordonarea Ministerului Sanatatii si a autoritatilor
locale. Proiectul propus spre finanţare va viza achiziţia de instalaţii de neutralizare a deşeurilor
medicale (de diferite capacităţi, corespunzatoare cantităţii de deseuri produse de fiecare categorie de
spital) amenajarea spatiilor unde se amplaseaza instalatiile, lucrari de constructii (amenajare spatii,
constructii usoare, etc.), achiziţia dotărilor tehnice suplimentare (unitate de operare / stocare date,
periferice).
Pentru domeniul de intervenţie aferent site-urilor contaminate istoric, lista beneficiarilor eligibili va
include, de asemenea, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (pentru rambursarea cheltuielilor
efectuate în contractul de privatizare PETROM) şi CNADNR, pentru lucrări de decontaminare a unor
zone industriale dezafectate.
Interventiile al căror beneficiar va fi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza
decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric conform prevederilor contractului de
privatizare PETROM. Acest proiect va cuprinde:
- remediere amplasamente facilităţi, cum ar fi batale explorare si productie, amplasamente
aferente rafinariilor, depozite marketing, parcuri/ facilitati E&P. Lucrările constau în
eliminarea/ reducerea poluarii (existentă în sol, apa subterană si/sau apa de suprafaţă) de
pe amplasamente, în scopul aducerii terenului la starea initiala in conformitate cu
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
15/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
prevederile legale in domeniul protectiei mediului si / sau cerinţele specifice privind
pragurile concentraţiilor de poluanţi care trebuie atinse în urma de contaminării.
- lucrări de abandonare sonde în adâncime (pregatirea accesului la sonda, abandonare în
vederea prevenirii scurgerii ţiţeiului şi a gazelor la suprafaţă şi a interferenţei dintre
orizonturile acvifere) şi suprafaţă (dezafectarea efectivă a echipamentului de suprafaţă şi a
instalaţiilor aferente, refacerea/decontaminarea terenului).
Interventiile al căror beneficiar va fi CNADNR vor viza activităţi specifice de reabilitare şi
ecologizare a terenurilor contaminate istoric (eliberare suprafaţă contaminată şi decontaminare
a solului).
Domenii majore de intervenţie
Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii
de management al deşeurilor (DMI 2.1)
Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele
activităţi indicative:
- Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă ;
- Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;
- Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;
- Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale;
- Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul;
- Construirea unor facilităţi si/sau achizitionarea unor instalatii adecvate pentru deşeurile
periculoase (deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice,
etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.);
- Închiderea depozitelor neconforme;
- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate,
campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă, sortarea,
reciclarea, compostarea), îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea
operatorilor de servicii de salubritate.
Reabilitarea zonelor poluate istoric (DMI 2.2)
Operaţiunile ce vor fi derulate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele
activităţi indicative:
- reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii
specifice de situri contaminate;
- asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management şi supervizare şi
publicitate.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
16/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Indicatorii de performanta pentru Axa prioritara 2 s-au modificat, dupa cum este ilustrat in
tabelul de mai jos: in loc de 30 sisteme integrate de management al deseurilor la nivel judetean/
regional, au fost propuse 38, iar in loc de 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor afectate de
poluare istorica au fost propuse 8 proiecte.
Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2
Indicator Unitate Valoare de
bază
An de
bază Sursă
Ţintă
(2015)
Output
Număr de sisteme integrate
de management al deşeurilor
nou create la nivel
judetean/regional
Număr 0 2006 MMDD 38
Depozite de deşeuri vechi închise închise în zonele
rurale (mici)
Număr 0 2006 MMDD 1.500
Depozite de deşeuri
municipale vechi închise în
zonele urbane
Număr 17 2006 MMDD 150
Proiecte pilot pentru
reabilitarea siturilor
contaminate istoric
Număr 0 2006 MMDD 8
Rezultat
Populaţie care beneficiază
de sisteme îmbunătăţite de
management al deşeurilor
Număr 0 2006 MMDD 8.000.000
Proiecte majore
Axa prioritară 2: ―Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate‖
Domeniul major de intervenţie 2.1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor
şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor
Tabel 2-4: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit)
Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului
Stadiu
1 Giurgiu Sistem de management integrat al deşeurilor solide
în judeţul Giurgiu
Aprobat
2 Maramureş Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Maramureş
In curs de
pregatire
3 Bistriţa-
Năsăud Sistem de management integrat al deşeurilor solide
în judeţul Bistriţa-Năsăud
Aprobat
4 Vrancea Sistem de management integrat al deşeurilor solide
în judeţul Vrancea
Aprobat
5 Covasna Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna
Aprobat
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
17/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului
Stadiu
6 Alba Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Alba
Aprobat
7 Cluj Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Cluj
Aprobat
8 Suceava Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Suceava
Aprobat
9 Caraş-
Severin Sistem integrat de management al deşeurilor în
judeţul Caraş-Severin
Aprobat
10 Hunedoara Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara
In curs de pregatire
11 Mureş Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Mureş
Aprobat
12 Sibiu Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Sibiu
Aprobat
13 Arad Sistem de management integrat al deşeurilor solide
în judeţul Arad
Aprobat
14 Neamţ Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Neamţ
Aprobat
15 Harghita Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Harghita
In curs de
pregatire
16 Timiş Sistem integrat de management al deşeurilor în
judeţul Timiş
Aprobat
17 Iaşi Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Iaşi
In curs de
pregatire
18 Constanţa Sistem de management integrat al deseurilor solide
in judetul Constanta
In curs de
pregatire
19 Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Bihor
In curs de
pregatire
20 Braşov Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Braşov
In curs de
pregatire
Proiecte nemajore
De asemenea, pe aceast domeniu major de interventie al axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea
unor proiecte din categoria “proiecte nemajore(sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub
valoarea de 25 mil EURO pana in 20103), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea
indicatorilor de performanta ai programului.
Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea a aproximativ 21
de proiecte nemajore ce vor completa sistemele de management al deşeurilor la nivel judeţean. Totodată
3 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
18/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
se are în vedere finanţarea unui proiect nemajor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale
rezultate.
Axa prioritară 2: ―Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate‖
Domeniul major de intervenţie 2.2 - Reabilitarea zonelor poluate istoric
In versiunea din 2007 a POS Mediu, indicatorul aferent acestui domeniu de intervenţie se refera la un
număr de 5 proiecte pilot, fara proiecte majore specificate in lista indicativa din anexa 2.
Proiecte majore
Tabel 2-5: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit)
Nr.crt Beneficiar Denumirea proiectului Stadiu
1. MMSC Proiect pentru decontaminarea zonelor
petroliere poluate istoric
In pregatire
Proiecte nemajore
Si pe acest domeniu major de interventie al Axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea unor
proiecte din categoria “proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub
valoarea de 25 mil EURO pana in 20104), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea
indicatorilor de performanta ai programului.
Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr
de aproximativ 7 proiecte nemajore de reabilitare a siturilor poluate istoric.
2.3.3.3 Axa prioritară 3: “Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în
localităţile cele mai afectate”
Obiective
Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la
sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare;
Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate;
Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate.
Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune.
4 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
19/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domenii majore de intervenţie:
Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)
Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele
activităţi indicative:
- Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx
şi pulberi;
- Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor;
- Introducerea unui sistem îmbunătăţit de contorizare;
- Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme ;
- Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reţelelor
dacă acest lucru este justificat din motive de cost –eficienţă);
- Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni, managementul,
supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a
publicului.
Modificarile care vizeaza indicatorii de performanta pentru axa prioritara 3 constau in
modificarea numarului la indicatorul « sisteme de incalzire centrala reabilitate », din 8 in 7, fara
sa afecteze indicatorii care reflecta reducerea emisiilor atmosferice.
Tabel 2-6: Indicatori pentru Axa prioritara 3
Indicator Unitate Valoare
de bază
An de
bază Sursă
Ţintă
(2015)
Output
Sisteme de încălzire centrală reabilitate
Număr 0 2006 MMDD/M
IRA 7
Studii de opţiuni elaborate Număr 0 2006 MMDD/M
IRA 15
Rezultat
Localităţi în care calitatea
aerului este îmbunătăţită
ca urmare a sistemelor de încălzire reabilitate
Număr 0 2006 MMDD/M
IRA 7
Reducerea emisiilor de
SO2 provenite de la
sistemele de încălzire urbană, ca urmare a
intervenţiilor în cadrul
POS Mediu
Tone 80.00
0 2003
MMDD/MIRA
15.000
Reducerea emisiilor de NOx provenite de la
sistemele de încălzire
Tone 7.000 2003 MMDD/M
IRA 4.000
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
20/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Indicator Unitate Valoare
de bază
An de
bază Sursă
Ţintă
(2015)
urbană, ca urmare a
intervenţiilor în cadrul
POS Mediu
Proiecte majore
Prin revizuirea POS Mediu in 2013 a fost introdusa in anexa 2 o lista continand 5 proiecte majore aferente acestei axe prioritare.
Tabel 2-7: Proiecte majore aferente Axei prioritare 3 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013
revizuit)
Nr.
crt Beneficiar Denumirea proiectului
Stadiu
1. Municipiul
Iaşi
Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Iaşi
în vederea conformării cu standardele de mediu privind
emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei
energetice în alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
2. Municipiul
Timişoara
Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în municipiul
Timişoara în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea
eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
3. Municipiul
Bacău
Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul
Bacău în vederea conformării la normele de protecţia
mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru
creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
4. Municipiul
Oradea
Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul
municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul
conformării la legislatia mediu şi creşterii eficienţei
energetice
Aprobat
5.
Judeţul
Vâlcea
Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul
Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2009-2028
în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii
eficientei energetice
Aprobat
Proiecte nemajore Si pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria “proiecte
nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in
20105), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai
programului. Numar proiecte nemajore pe axa prioritara 3: 2.
2.3.3.4 Axa prioritară 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”
5 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
21/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiective
conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică
asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000
Această prioritate este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Domeniu major de intervenţie
Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării
biodiversităţii şi Natura 2000
Operaţiunile din cadrul acestui domeniu major de intervenţie va finanţa următoarele activităţi
indicative:
- Asistenţă pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere,
cartografiere;
- Instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura
2000 şi ale ariilor protejate;
- Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; - Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a siturilor Natura 2000
(construirea de centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului – prevenirea
şi controlul incendiilor, etc);
- Sprijinirea biodiversităţii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de
fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi autostrăzi);
- Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv
infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale
şi a speciilor de floră şi faună. - Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştientizare pentru ariile protejate şi
siturile Natura 2000;
- Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul
ca acesta să devină proprietate publică a statului.
Tabel 2-8: Indicatori pentru Axa prioritara 4
Indicator Unitate de
măsură
Valoare
de bază
An de
referinţă
Sursa Tinta
(2015)
Output
Arii protejate şi situri
Natura 2000, cu planuri de
management în
vigoare
Număr
3
2006
MMDD/
ANPM 240
Rezultat
Suprafaţa ariilor protejate şi
a siturilor Natura 2000, care
beneficază de măsuri de conservare a naturii
% din
suprafaţa
protejată 0 2006
MMDD/
ANPM
60
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
22/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
In ceea ce priveste Axa prioritara 4, nu au survenit modificari fata de versiunea initiala a POS
Mediu 2007-2013.
2.3.3.5 Axa prioritară 5: “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale
în zonele cele mai expuse la risc”
Obiective
Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc
Protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre.
Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune.
Domenii majore de intervenţie
Protecţia împotriva inundaţiilor (DMI 5.1)
Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa
următoarele activităţi indicative:
- Infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor;
- Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv
informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor;
- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate.
Reducerea eroziunii costiere (DMI 5.2)
Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa
următoarele activităţi indicative:
- Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune;
- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate.
In privinta indicatorilor de performanta pentru aceast aaxa prioritara, indicatorul numar de
proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial).
Tabel 2-9: Indicatori pentru Axa prioritara 5
Indicator Unitate de
măsură
Valoare
de bază
An de
referinţă
Sursa Tinta
(2015)
Output
Proiecte pentru protecţie
împotriva inundaţiilor
Număr 0 2006
ANAR
21
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
23/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Indicator Unitate de
măsură
Valoare
de bază
An de
referinţă
Sursa Tinta
(2015)
Kilometri de litoral reabilitat Km 0 2006 ANAR 10
Rezultat
Populaţia care beneficiază de proiecte pentru protecţie
împotriva inundaţiilor
Număr de locuitori 0 2006
ANAR 1500000
Reducerea riscului de
incidenţă la inundaţii în
zonele d eintervenţie ale
POS
%
100% 2006
ANAR
30%
Extinderea suprafeţei de
plajă
% 0 2006
ANAR 30
Domeniul major de intervenţie 5.1 - Protecţia împotriva inundaţiilor
Modificare POS Mediu (2013): A fost introdusa o lista indicativa de proiecte majore, iar indicatorul
numar de proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial).
Proiecte majore
Tabel 2-10: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-
2013 revizuit)
Nr.
Crt.
Localizare
Denumirea proiectului
Stadiu
1. Bazinul Hidrografic
Prut-Bârlad
Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii
în bazinul hidrografic Prut – Bârlad
Aprobat
2, National Sistem Informatic Integrat pentru
Managementul Apelor
WATMAN – PHASE I
In curs de aprobare
Proiecte nemajore
Pentru domeniul major de interventie 5.1 al axei prioritare 5 s-a avut in vedere si realizarea unor
proiecte din categoria “proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub
valoarea de 25 mil EURO pana in 20106), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea
indicatorilor de performanta ai programului.
6 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
24/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Faţă de lista indicativă de proiecte majore cuprinsă în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr de
aproximativ 19 proiecte nemajore de protecţie împotriva inundaţiilor.
Axa prioritară 5: ―Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc‖
Domeniul major de intervenţie 5.2 – Reducerea eroziunii costiere
POS Mediu (2007): Prevedea proiectul „Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune” si „asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate”.
Indicator: 10 km de litoral reabilitat; rezultat: extinderea suprafetei de plaja cu 30%.
POS Mediu (2013): S-a introdus proiectul major mentionat in lista indicativa din anexa 2.
Tabel 2-11: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-
2013 revizuit)
2.3.3.6 Axa prioritară 6 „Asistenţă Tehnică”
Obiectiv
Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POS Mediu
Asigurarea de informaţii corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale
POS Mediu
Asigurarea transparenţei asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu.
Această axă prioritară este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Fata de versiunea initiala a POS Mediu, nu au survenit modificari referitoare la Axa prioritara 6.
2.4 Obiectivele POS Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectivul revizuirii POS Mediu 2007-2013 este crearea conditiilor pentru facilitarea accesului
la fondurile europene, in scopul cresterii ratei de absorbtie si al evitarii dezangajarii automate a
acestor fonduri. Pentru realizarea acestui obiectiv, AM POS Mediu a analizat si identificat
Nr. crt. Beneficiar Denumirea proiectului Tip proiect
1.
Administraţia Naţională
―Apele Române‖ –
Administraţia Bazinală de
Apă Dobrogea – Litoral
Proiect investitii reabilitare zona costiera
Transmis la CE
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
25/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
posibilitatea finantarii unor investitii care pot fi implementate si rambursate in timp scurt, dar care
implica modificarea programului initial (POS Mediu - versiune 2007), pentru includerea noilor
beneficiari eligibili identificati si pentru extinderea/ modificarea listei indicative de proiecte majore
din anexa 2 a programului in scopul integrarii proiectelor care pot fi implementate si rambursate in
intervalul de timp ramas pentru implementarea POS Mediu 2007-2013.
Revizuirea propusa pentru POS Mediu nu modifica nici obiectivul general si nici obiectivele specifice
ale programului aprobat initial. In consecinta, in cele ce urmeaza sunt prezentate obiectivele stabilite
in varianta initiala a Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013.
2.4.1 Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor
In conformitate cu prevederile art. 4 referitor la „Convergenta” din Regulamentul (CE) nr.
1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de
Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999:
„Pentru obiectivul „convergenta”, FEDR îsi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii
economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizând si
consolidând capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc
modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca
durabile”.
Majoritatea prioritatilor pentru obiectivul de convergenta, asa cum sunt acestea enumerate in
Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, la art. 4, alin. (4) si (5), se regasesc in obiectivele POS Mediu
2007-2013, preluate in axele prioritare ale acestuia:
„(4) mediul, inclusiv investitiile legate de
- aprovizionarea cu apa, precum si de gestionarea deseurilor si a apei;
- tratarea apelor uzate si calitatea aerului;
- prevenirea şi controlul desertificarii, precum si combaterea acestui fenomen;
- prevenirea si controlul integrat al poluarii;
- ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice;
- reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si necultivate;
- promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura
2000;
- ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin
punerea în aplicare a sistemelor de gestionare a mediului rentabile si prin adoptarea si
utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii;
(5) prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea în aplicare a planurilor care urmaresc
prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice”.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
26/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Conform aceluiasi articol citat mai sus, „combinarea exacta a masurilor care trebuie puse în aplicare
depinde de particularitatile fiecarui membru”.
In consecinta, asa cum a relevat de altfel si Evaluarea ex-ante a programului, obiectivele programului
sunt relevante, principalele probleme sunt identificate şi prioritizate, fiind de asemenea prevăzute
măsuri corespunzătoare pentru soluţionarea acestora.
2.4.2 Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013
Este definit prin:
Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se
conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea Europeană şi
România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului
dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.
În vederea îndeplinirii obiectivului global, strategia generală a POS Mediu a fost elaborată
tinand seama de urmatoarele trei direcţii strategice principale:
Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în România şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare
economică în regiuni. În acest sens, cea mai importantă parte din POS Mediu prevede sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor
integrate de apă şi management al deşeurilor, printr-o abordare regională (axele prioritare 1 şi 2) care
va genera rezultate importante la sfârşitul perioadei de programare (este estimată o populaţie de peste
10 mil.). Aceste priorităţi vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă în conformarea cu aquis-ul
UE relevant în sectorul de mediu, căruia îi revin cele mai costisitoare investiţii (estimate la
aproximativ 29 miliarde Euro până în 2018).
Îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie obligatorie în vederea dezvoltării durabile.
În acest sens, POS se va concentra, pe de o parte, pe prevenirea poluării şi a deteriorării biodiversităţii
(în particular pe Axele prioritare 2, 4 şi 5). Pe de altă parte, POS va aborda reducerea poluării
mediului/a daunelor din cele mai sensibile zone (încălzire urbană – axa prioritară 3, prevenirea
riscurilor naturale – axa prioritară 5) ca parte a strategiilor de investiţii pe termen-lung (după anul
2013).
Întărirea capacităţii instituţionale şi de guvernare ca şi prioritate cheie, având ca scop dezvoltarea
unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu. POS Mediu se adresează cerinţelor pentru o mai bună calitate şi eficienţă în sectorul public, aspect
esenţial pentru îmbrăţişarea reformelor şi pentru o bună guvernare în sectorul de mediu. Guvernanţa
este un element-cheie care integrează toate acţiunile în interesul unui management mai bun şi mai
eficient al POS Mediu şi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de elaborare a politicilor publice în
domeniul mediului. Aceasta va contribui nu numai la îmbunătăţirea implementării politicii de coeziune
a UE, ci, de asemenea, va spori performanţa economică în ansamblu.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
27/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2.4.3 Obiectivele specifice ale POS Mediu 2007-2013
Sunt reprezentate de:
1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate
de sistemele de încălzire urbanăîn cele mai poluate localităţi până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiectivele specifice se regasesc in axele prioritare 1-5 din structura POS Mediu 2007-2013:
Axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”
Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”
Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”
la care se adauga,
Axa prioritară 6 “Asistenţă Tehnică”, menita sa asigure sprijinul pentru managementul şi
evaluarea POS Mediu, prin asistenţa tehnică şi financiară pentru procesul de planificare,
monitorizare, evaluare şi control, cu scopul de a realiza o implementare eficientă a POS
Mediu.
Corelarea dintre Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea, CNSR şi POS Mediu, precum şi
legătura dintre obiectivul global, obiectivele specifice, axe prioritare şi operaţiuni indicative, sunt
prezentate în diagrama de mai jos.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI,
PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
28/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Figura 2-1: Legaturi
Axă Prioritară 6
Asistenţă Tehnică (FEDR)
OBIECTIVE PE
TERMEN LUNG
Corelatia intre LDS, CNSR, PND şi POS Mediu
LDS
CNSR
PND
Prioritatea 1 – Dezvoltarea Infrastructurii de Baza la Standarde UE
Europene
Axa Prioritara 3 – Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii
mediului
POS Mediu
Obiectivul Global – Îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu,
vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu
Prioritatea 1
Creşterea atractivităţii
Statelor Membre, a
regiunilor şi a oraşelor
Prioritatea 2
Încurajarea inovaţiei, a
antreprenoriatului şi a
creşterii economice bazate
pe cunoaştere
Prioriatea 3
Crearea de locuri de
munca noi şi mai
bune
Legaturi intre Obiective, Prioritati şi Fonduri
Obiectiv specific 1 Îmbunătăţirea
calitatii şi
accesului la
infrastructura de
apă, apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de apă/
canalizare în
majoritatea zonelor
urbane pana în
2015
Axă Prioritară 1
Extinderea şi
modernizarea
sistemelor de apă şi apă uzată
(FC)
Obiectiv specific 2
Dezvoltarea
sistemelor durabile
de management al deşeurilor prin îmbunatăţirea
managementului
deşeurilor şi
reducerea numărului
de situri contaminate
istoric în cel putin 30
de judete până în 2015
Obiectiv specific 3
Reducerea
impactului negativ
asupra mediului şi
diminuarea ef.
schimb. climatice
cauzate de sistemele
de încălzire urbană
în cele mai poluate
localităţi până în
2015
Obiectiv specific 4
Protecţia şi
îmbunătăţirea
biodiversităţii şi a
patrimoniului natural
prin
sprijinireamanagementului ariilor protejate, inclusiv
prin implementarea
reţelei Natura 2000
Obiectiv specific 5
Reducerea riscului
de producere a
dezastrelor
naturale care
afecteză populaţia,
prin implementarea masurilor preventive
în cele mai
vulnerabile zone
până în 2015
Axă Prioritară 2
Dezvoltarea sistemelor de
management integrat
al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor istorice contaminate
(FEDR)
Axă Prioritară 3
Reducerea poluării şi dim. ef. sch.
climatice prin
restruct. şi reabil.
sist. de încălzire
urbană în
localităţile cele mai
afectate
(CF)
Axă Prioritară 4
Implementarea
sistemelor adecvate de
management pentru protecţia naturii
(FEDR)
Axă prioritară 5
Dezvoltarea infrastructurii
adecvate de prevenire
a riscurilor naturale în zonele cele mai
expuse la risc
(FC)
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
29/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte documente strategice
relevante
Legislaţia referitoare la SEA cere analizarea documentelor strategice care au relevanţă pentru
programul evaluat. Aceste documente strategice sunt relevante atunci cand stabilesc conditii şi aspecte
care trebuie să fie reflectate corespunzator in programul evaluat sau il pot influenţa.
Identificarea relaţiilor dintre diferite documente strategice relevante şi programul supus evaluării
serveste urmatoarelor scopuri:
- Identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri;
- identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau proiecte;
- verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru o SEA efectuată pentru alte politici, planuri,
programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA programului evaluat;
- considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementării mai multor
planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi a formelor
specifice de impact ale planului evaluat.
2.5.1 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel
international/ comunitar
POS Mediu a fost elaborat conform politicilor comunitare reflectate în următoarele documente:
Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013
Agenda Lisabona reînnoită
Al-6-lea Program de Acţiune pentru Mediu
Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă
2.5.1.1 Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013
Conform Deciziei Consiliului privind Liniile Directoare Strategice Comunitare, POS Mediu tratează
deficitele existente în reţelele de infrastructură de bază, dar şi întăririrea capacităţii instituţionale şi
administrative, în vederea stimulării potenţialului economic pentru atingerea şi menţinerea ratelor mari
de dezvoltare.
Investiţiile prevăzute a fi finanţate în cadrul POS Mediu contribuie la:
dezvoltarea economiei prin:
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
30/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a creşterii economice, prin îmbunătăţirea
accesului la utilităţile publice, cu impact asupra creşterii atractivităţii dezvoltării afacerilor,
dar şi la salvgardarea activităţilor economice curente, prin măsuri de prevenire a riscurilor;
- descreşterea costurilor externe de mediu ale economiei: prin intervenţiile finanţate în cadrul
POS Mediu se vor micşora aceste costuri, prin sprijinirea introducerii tehnologiilor care vor
reduce nivelul poluării (în managementul apei şi deşeurilor şi sistemele de încălzire) sau
prin prevenirea riscurilor naturale şi a costurile economice pe care acestea le-ar putea
produce;
- stimularea inovaţiei şi crearea locurilor de muncă (ambele pe termen scurt şi mediu, în
timpul implementării proiectului şi pe termen lung privind managementul şi funcţionarea
noilor facilităţi construite – apă, deşeuri, protecţia naturii – multe dintre aceste aspecte fiind
bazate pe sistemele inovative de management).
atingerea ţintelor strategice stabilite în cadrul obiectivului “Convergenta” prin investiţie în
infrastructura de mediu în vederea îndeplinirii cerinţelor acquis-ului în sectoarele:
- apă (axa prioritară 1),
- deşeuri (axa prioritară 2),
- aer (axa prioritară 3),
- protecţia naturii şi speciilor şi biodiversitate (axa prioritară 4),
- măsurilor de prevenire a riscurilor, în special managementului inundaţiilor (axa prioritară
5).
contribuţie importantă la îndeplinirea obiectivelor globale ale României stabilite pentru noua
politică de coeziune, cum ar fi accelerarea convergenţei statelor membre şi a regiunilor cel mai
puţin dezvoltate prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru dezvoltare şi angajare prin protecţia şi
îmbunătăţirea mediului şi a capacităţii administrative.
întărirea integrării economice prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi de mediu şi prin
imbunatatirea accesului la serviciile de interes general.
2.5.1.2 Agenda Lisabona reînnoită
POS Mediu este corelat cu obiectivele Agendei Lisabona, referitoare la creşterea economică şi crearea
de noi locuri de muncă. Asigurarea infrastructurii de bază de apă şi mediu în regiuni reprezintă o
condiţie prealabilă pentru dezvoltarea pe termen lung a mediului de afaceri şi pentru crearea de noi
locuri de muncă. POS Mediu va contribui la priorităţile de la Lisabona prin accentuarea următoarelor
aspecte:
Investiţii în zonele urbane şi rurale cu potenţial crescut de dezvoltare. Se previzionează o viitoare
dezvoltare a afacerilor ca urmare a realizării infrastructurii de apă, de servicii de salubritate şi de
termoficare, precum şi prin conservarea valorii patrimoniului natural în regiunile cu potenţial de a
se alinia rapid cu restul UE, dar unde fondurile naţionale nu sunt suficiente pentru oferirea unor
astfel de oportunităţi;
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
31/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Sprijinirea implementării unor strategii coerente pe termen mediu şi lung în domeniul mediului,
prin utilizarea oportunităţii de a aplica un program stabil de investiţii pe 7 ani, ca bază pentru
dezvoltarea durabilă, pe termen lung;
Dezvoltarea sinergiilor şi complementarităţilor cu alte programe operaţionale din cadrul CSC şi
al altor politici naţionale. Conformarea cu aquis-ul comunitar şi cu obiectivele generale ale
dezvoltării durabile promovate prin intermediul altor PO este puternic susţinută;
Mobilizarea resurselor suplimentare. Activităţile susţinute de POS Mediu acţionează ca o
pârghie între resursele naţionale suplimentare, atât publice, cât şi private, în vederea utilizării lor
în strategii de dezvoltare naţionale şi regionale coerente;
Îmbunătăţirea sistemelor de guvernare şi a sistemelor inovatoare de management. Priorităţile
POS Mediu sunt astfel proiectate încât să favorizeze îmbunătăţiri în domeniile referitoare la
protecţia mediului, elaborarea şi implementarea politicii publice, oferirea de posibilităţi de PPP,
creşterea transparenţei în ceea ce priveşte deciziile de formulare a politicilor; dezvoltarea
cooperării regionale, cooperarea în evaluarea efectului asupra mediului al operaţiunilor POS
Mediu cu impact transfrontalier, schimbul de expertiză privind utilizarea celor mai bune practici
şi a indicatorilor de performanţă de referinţă între regiuni;
Promovarea unuei abordări integrate la nivel regional. POS Mediu ajută la realizarea acţiunilor
de dezvoltare durabilă prin asigurarea faptului că factorii economici, sociali şi de mediu sunt
integraţi în strategiile regionale şi în planurile privind dezvoltarea infrastructurii de apă şi de
mediu în zonele urbane şi rurale.
2.5.1.3 Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă. Al 6-lea Program de Acţiune
pentru Mediu (2001 – 2010)
Ariile prioritare ce definesc direcţiile de acţiune pentru politica de mediu la nivel european în cel de–al
6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (protecţia naturii şi biodiversitatea, sănătatea în raport cu
mediul, conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor) se regăsesc în axele prioritare ale
POS Mediu. În acest sens, POS Mediu vizează investiţii durabile în infrastructura de mediu prin
dezvoltarea sistemelor regionale de management pentru utilităţile de apă şi deşeuri, şi dezvoltarea
sistemelor de management privind protecţia naturii şi prevenirea inundaţiilor.
In POS Mediu sunt reflectate priorităţile din Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă referitoare la
gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi sănătatea umană. Acestea vor fi realizate prin
atingerea standardelor adecvate de alimentare cu apă şi creşterea accesului populaţiei la serviciile de
apă şi canalizare, precum şi prin utilizarea unor sisteme de management integrat al deşeurilor şi
reducerea poluării aerului în unele zone cu probleme.
Toate proiectele de mediu finanţate prin POS Mediu vor contribui la protejarea şi îmbunătăţirea
calităţii mediului, prin respectarea principiului poluatorul plăteşte, principiul prevenirii şi principiul
precauţiei. Acestea vor fi supuse prevederilor naţionale, armonizate cu cele comunitare, privind
evaluarea impactului asupra mediului.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
32/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Egalitatea de şanse
Sectorul protecţiei mediului se conformează atât cu acquis-ul comunitar, cat si cu legislaţia naţională
în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, prin asigurarea că toţi cetăţenii au dreptul la muncă, precum şi
cu afirmarea femeilor în condiţii sociale egale cu bărbaţii, beneficiind, la un volum egal de muncă, de
salarii egale, precum şi de măsuri de protecţie speciale. AM POS Mediu va promova şi aplica
principiul egalităţii între sexe în conformitate cu Legea nr. 202/2002 privind egalitatea între bărbaţi şi
femei.
POS Mediu va contribui la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor României, inclusiv
rromii şi alte grupuri dezavantajate si va sprijini îndeplinirea programelor şi strategiilor
guvernamentale, aprobate prin HG nr. 522/2006, urmărind îmbunătăţirea situaţiei şi integrării rromilor,
în special prin îmbunătăţirea accesului acestora la sistemele de apă şi canalizare.
2.5.1.4 Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și emisiile
Conform “Avizului Comitetului Regiunilor — Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și
emisiile” (2012/C 225/03), Comisia Europeana intentioneaza sa prezinte în 2013 o revizuire completă
a politicii europene în materie de calitate a aerului, cu noi obiective pe termen lung pentru perioada de
după 2020. Comisia preconizează revizuirea foarte extinsă a următoarelor domenii:
— Strategia tematică privind poluarea atmosferică [COM(2005) 446 final];
— consolidarea politicii UE privind sursele de emisii;
— fuziunea următoarelor directive:
- versiunea revizuită a directivelor privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai
curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE);
- versiunea revizuită a Directivei privind plafoanele naționale de emisie (Directiva
2001/81/CE).
2.5.1.5 Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi,
incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979
România a ratificat Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi prin Legea
nr. 8/25.01.1991.
Principii fundamentale ale Conventiei:
• sa protejeze omul si mediul sau înconjurator de poluarea atmosferica si sa stabileasca limite si,
pe cât posibil, sa reduca gradat si sa previna poluarea atmosferica, inclusiv poluarea atmosferica
transfrontiera pe distante lungi.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
33/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
• prin mijloace de schimb de informatii, consultari, cercetare si monitorizare, sa dezvolte fara
intarziere politici si strategii care sa serveasca ca mijloace de combatere a emisiilor de poluanti
atmosferici, luând în considerare eforturile deja facute la nivel national si international.
• schimbul de informatii si analiza politicilor, activitatile stiintifice si masurile tehnice tind sa
combata pe cât posibil emisiile de poluanti atmosferici care pot avea efecte adverse, contribuind
astfel la reducerea poluarii atmosferice, inclusiv poluarea atmosferica transfrontiera pe distante
lungi.
Conform art. 9 (1) al Conventiei, Partile contractante subliniaza necesitatea de a pune in aplicare si de
a extinde "Programul concertat de supraveghere si de evaluare a transportului pe distante lungi a
poluantilor atmosferici in Europa" (EMEP) existent.
Conventia are 8 protocoale specifice, dintre care, o relevanta deosebita in contextul acestui punct al
analizei il reprezinta:
2.5.1.5.1 Protocolul la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi
pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a ozonului troposferic, semnat la Gothenburg, Suedia, la 30
noiembrie 1999.
Protocolul, ratificat de Romania prin Legea nr. 271/23.06.2003, stabileste nivelul maxim al emisiilor,
pentru anul 2010, pentru patru poluanti: sulf, oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (COV) si
amoniac.
2.5.1.5.2 Revizuirea Protocolului de la Gothenburg
Conform angajamentului de reducere a emisiilor, care va fi asumat de către România, în calitate de stat
membru UE, prin ratificarea Protocolului Gothenburg revizuit, nivelul de reducere a emisiilor până în
anul 2020 (exprimat procente de reducere a emisiilor pentru perioada 2005-2020) este de:
- 77% pentru SO2;
- 45% pentru NOx;
- 13% pentru NH3;
- 25% pentru COV şi, respectiv, de
- 28% pentru pentru pulberi (exprimate ca PM2,5).
2.5.1.6 Pachetul Energie – Schimbări Climatice
Trebuie subliniat rolul semnificativ pe care îl va avea utilizarea energiei regenerabile pentru
respectarea noilor prevederi legislative cuprinse în Pachetul Energie – Schimbări Climatice (publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 5 iunie 2009).
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
34/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
TINTA: reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) din UE, până în 2020 cu cel puţin
20%, în raport cu nivelurile din 1990.
2.5.2 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel
national
POS Mediu reprezintă un document de programare pentru implementarea strategiilor naţionale mediu,
urmarind respectarea priorităţilor de dezvoltare naţionale stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare
2007-2013 (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în
Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Astfel, axele prioritare ale POS Mediu sunt în
conformitate cu Prioritatea 3 „Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” din PND 2007-2013, şi cu
prioritatea tematică „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” din CNSR. În acelaşi
timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi de dezvoltare ale României care conduc la
dezvoltarea durabilă a ţării.
Prin Axele Prioritare, POS Mediu (2007-2013) a integrat obiectivele şi prioritatile strategice stabilite
în documentele/strategiile nationale :
- Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;
- Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi Planurile de
Implementare sectoriale aferente acestuia;
- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030;
- Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor ;
- Planul National de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor;
- Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei;
- Strategia Energetică a României (SER);
- Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI);
- Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al
fluviului Dunărea (PNMD);
- Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);
- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020;
- Strategia naţională de gestionare a nămolurilor de epurare ;
- Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor
capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale.
Fata de analiza realizata in cadrul documentului initial si a evaluarii de mediu realizate pentru
acesta in perioada 2006-2007, prezentul raport integreaza si alte strategii/ planuri/ programe
relevante indeosebi pentru modificarile POS Mediu si/sau dezvoltate ulterior aprobarii versiunii
initiale a acestuia.
Cele mai relevante documente de programare la nivel national, din perspectiva modificarilor propuse
POS Mediu, sunt prezentate succint in continuare.
2.5.2.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
35/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
« Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2013-2020-20307 » stabileşte modalitati
concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la un nou model de dezvoltare
generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre
imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.
Ca orientare generala, sunt stabilite urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung:
Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform
exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27 potrivit
indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale
UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.
2.5.2.2 Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare
Elaborata in perioada 2010-2012, strategia are definite urmatoarele obiective:
Obiectiv general:
Îmbunătățirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor
adverse ale gestionării neadecvate a nămolului.
Obiective specifice:
Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare
Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de deseuri si
substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra
evacuarilor industriale in canalizare
Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel
incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea benefica
Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape zate) in dezvoltarea
cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului
Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii
namolului produs
Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de valorificare
acceptabile ale namolului de epurare
Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a potentialelor
constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a namolului.
7 Document aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
36/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
2.5.2.3 Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența
prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile
industriale
In scopul aplicării unitare la nivelul UE a valorilor limită de emisie pe baza celor mai bune tehnici
disponibile, Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (Directiva IED) stabileste, pentru
instalaţiile de ardere cu putere termică nominală mai mare de 50 MWt, valori limită de emisie care
trebuie respectate de astfel de instalații (Anexa V).
Prevederile articolului 32 din Directiva IED reprezintă o facilitate acordată Statelor Membre, care să le
permită acestora să elaboreze, până la sfârşitul anului 2012 şi să implementeze în perioada 1 ianuarie
2016 – 30 iunie 2020 un Plan Național de Tranziție (TNP) în care să fie incluse anumite instalații de
ardere pentru care planul trebuie să precizeze emisiile pentru cel puțin unul dintre următorii poluanți:
dioxid de sulf, oxizi de azot, și pulberi. Astfel, instalațiile de ardere incluse în planul național de
tranziție pot fi scutite de respectarea valorilor limită de emisie prevăzute la articolul 30 alineatul (2)
din Directiva 2010/75/UE pentru poluanții care fac obiectul planului sau, după caz, a ratelor de
desulfurare prevăzute la articolul 31 din Directiva 2010/75/UE.
Scopul Planului Naţional de Tranziție este acela de a permite ca în perioada 1 ianuarie 2016 – 30 iunie
2020, instalaţiile de ardere cu putere termică nominală egală cu sau mai mare de 50 MW, cărora li s-a
acordat prima autorizaţie înainte de 27 noiembrie 2002, sau ai căror operatori au prezentat o solicitare
completă de autorizare înainte de această dată, cu condiţia ca instalaţia să fi intrat în exploatare cel
târziu la 27 noiembrie 2003, să se adapteze din punct de vedere tehnic noilor cerinţe ale Directivei
2010/75/UE, respectiv prin implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de
azot și pulberi, astfel încât să respecte valorile limită de emisie prevăzute în anexa V a directivei
menționate.
Obiectivele generale ale Planului Naţional de Tranziție sunt:
asigurarea conformării instalațiilor incluse în Planul Național de Tranziție cu valorile limită de
emisie stabilite în anexa V a Directivei 2010/75/UE, începând cu 1 iulie 2020, prin
implementarea măsurilor necesare în perioada 1 ianuarie 2016 – 30 iunie 2020;
asigurarea unei descreșteri lineare în perioada 2016 – 2020, a plafoanelor naționale ale emisiilor
de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalațiile de ardere care intră sub
incidența prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale;
asigurarea mecanismului de monitorizare și raportare a stadiului îndeplinirii obiectivelor şi
măsurilor propuse.
2.5.2.4 Strategia Nationala de Gestionare a Siturilor Contaminate
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
37/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Aflata in procedura de adoptare (prima versiune in consultare publica), strategia gestionarii siturilor
contamitate prezinta o importanta deosebita pentru implementarea proiectelor de remediere introduse
prin modificarile POS Mediu.
Obiective generale
Obiectiv strategic 1: Protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi
din activităţi antropice.
Obiectiv strategic 2: Protecţia solului şi subsolului în contextul respectării principilor de dezvoltare
durabilă.
Obiective specifice
Obiective specifice de mediu
A. Dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor
contaminate şi încurajarea regenerării urbane
B. Reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate istoric
C. Îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu şi managementul naţional al acestora
Obiective specifice socio-economice
A. Asigurarea protecţiei resurselor de apa potabila, a securităţii alimentare şi a sănătăţii populaţiei
B. Reabilitarea terenurilor astfel încât să fie corespunzătoare pentru folosinţa planificată
Obiective specifice tehnice
A. Dezvoltarea capacităţii instituţionale în gestionarea siturilor contaminate
B. Dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi reabilitării siturilor contaminate
C. Dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente ce nu generează costuri excesive pentru
investigarea şi reabilitarea siturilor contaminate
2.5.2.5 Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor
In vederea conformarii Romaniei cu politicile Uniunii Europene în domeniul gestiunii deseurilor, au
fost elaborate Strategia Nationala si Planul National (aprobate prin HG nr. 1470, MO nr. 954/2004):
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), contine cadrul legislativ national şi
stadiul implementarii, date despre situatia existenta în domeniul gestiunii deseurilor, informatii
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
38/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
despre activitatile de gestiune a deseurilor, principii şi obiective strategice. Strategia Naţională de
Gestionare a Deşeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu trei ani înainte de aderarea României
la Uniunea Europeană (UE). SNGD a fost elaborata pentru perioada 2003 – 2013 şi va fi revizuita
periodic, în concordanta cu cerintele tehnice şi de mediu.
Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost elaborat pe baza prevederilor legale
europene şi nationale în domeniu. PNGD are drept scop stabilirea cadrului necesar pentru
dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor care sa fie eficient din
punct de vedere economic şi ecologic.
SNGD este in prezent revizuită de către Ministerul Mediului, revizuirea facându-se în funcţie de
progresul tehnic şi de noile cerinţe de protecţie a mediului. Orientarea comunitară din ultimii ani, prin
revizuirea Directivei Cadru a deşeurilor, prin adoptarea Strategiilor Tematice de prevenire a producerii
deşeurilor şi de utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea
opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor. Acest lucru impune României adoptarea
de măsuri energice în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră
este depozitarea deşeurilor. Pentru revizuirea Strategiei s-a folosit drept criteriu favorizarea opţiunilor
aflate pe treptele superioare ale ierarhiei gestionării deşeurilor, aplicarea bunelor practici şi evitarea
repetării greşelilor.
2.5.2.6 Planul National de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului
Hidrografic Internaţional al fluviului Dunărea (PNMBD)
Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al
fluviului Dunărea reprezintă contribuţia României la Planul de Management al bazinului hidrografic
internaţional al fluviului Dunărea, elaborat conform cerinţelor art. 13 al Directivei-Cadru Apa.
Planul Naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al
Dunării reprezintă sinteza Planurilor de Management realizate la nivelul bazinelor hidrografice şi al
zonei costiere a Mării Negre de pe teritoriul României. Planurile de Management Bazinale sunt în
strânsă corelaţie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile
aferente activităţilor antropice, inclusiv măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi
evidenţiază factorii majori care influenţează managementul apei într-un bazin hidrografic.
Scopul declarat al Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului
Hidrografic Internaţional al Fluviului Dunărea este „protecţia pe termen lung, utilizarea şi
gospodărirea echilibrată şi durabilă a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice,
având ca obiectiv general atingerea „stării bune/potenţialului bun” (atât ecologic cât şi chimic) a
apelor de suprafaţă şi subterane”.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
39/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectivele generale de mediu din PNMD au fost dezvoltate pornind de la obiectivele specificate în
Directiva Cadru Apa (art. 4, al.(1)) şi vizează protecţia apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a
zonelor protejate.
Pentru apele de suprafaţă, măsurile pentru îndeplinirea, până în anul 2015, a obiectivelor de
mediu din Directiva-Cadru Apă aferente porţiunii naţionale din bazinul hidrografic al Dunării, au fost
stabilite sub forma obiectivelor de management corespunzătoare celor patru probleme importante
identificate, respectiv:
- poluarea cu substanţe organice;
- poluarea cu nutrienţi;
- poluarea cu substanţe periculoase şi
- alterări hidromorfologice (întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale şi schimbări ale
regimului hidrologic).
2.5.2.7 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu
şi lung (SMI)
Conform cerinţelor Directivei 2007/60/CE, Romania a elaborat Strategia naţională de management al
riscului la inundaţii pe termen mediu si lung8.
Strategia naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului la inundaţii are ca scop declarat
„definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, în vederea
prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, a vieţii şi
sănătăţii oamenilor şi a mediului” şi vizează gestionarea integrată a apei şi a resurselor adiacente:
amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia
infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală ş.a.
Obiectivele strategiei sunt atât generale cât și specifice. Obiectivele generale și specifice ale acestei
strategii sunt obiective economice, sociale și de mediu.
- Obiectivele economice urmăresc protecția infrastructurii economice existente împotriva
inundațiilor și garantarea satisfacerii oportunităților economice ale generațiilor viitoare.
- Obiectivele sociale au în vedere protecția populației și a comunităților umane împotriva
inundațiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecție a populației și creșterea
capacității societății de a se dezvolta în condițiile riscului asumat de producerea a viiturilor
(creșterea rezilienței).
8 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 626
din 6 septembrie 2010.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
40/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- Obiectivele de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se atingă obiectivele
socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între dezvoltarea economico – socială și
obiectivele de mediu.
Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor ca parte integrantă a
Planului de management a porţiunii de pe teritoriul României a Bazinului hidrografic internaţional al
Fluviului Dunărea, reprezinta o piesă deosebit de importantă în implementarea Directivei 60/2007/EC
privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații și, mai mult decât atât, constituie baza promovării
și finanțării viitoarelor lucrări de prevenire şi de apărare la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.
2.5.2.8 Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)
Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 41 alin. (1), Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) are
caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru
întregul teritoriu al ţării.
Ca document-suport al dezvoltării complexe, durabile şi al dezvoltãrii regionale a teritoriului, PATN
are rolul de a fundamenta programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi de a determina
dimensiunile şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor
europene.
Dezvoltarea recenta a unor sectiuni din PATN a avut in vedere prioritatilor stabilite in “Agenda
teritoriala a Uniunii Europene”, acceptata cu ocazia reuniunii informale a Ministrilor Europeni
Responsabili cu Dezvoltarea Urbana si Coeziunea Teritoriala, care a avut loc la Leipzig, in 24-25 mai
2007.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – PATN este elaborat pe următoarele secţiuni
specializate, aprobate prin lege de către Parlamentul României:
Secţiunea I – Reţele de transport (aprobata prin Legea nr. 363/2006);
Secţiunea II – Apa (aprobata prin Legea nr. 171/1997, modificată de Legea nr. 20 din
11/01/2006);
Secţiunea III – Zone protejate (aprobata prin Legea nr. 5/2000);
Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi (aprobata prin Legea nr. 351/2001);
Secţiunea V – Zone de risc natural (aprobata prin Legea nr. 575/2001);
Secţiunea VIII – Zone cu resurse turistice (aprobata prin Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008,
aprobata prin Legea nr. 190/ 2009).
2.5.3 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
41/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
In conformitatea cu art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, „În cazul în care un program
operational sustinut de FEDR vizeaza operatiuni care sunt, de asemenea, susceptibile de a beneficia
de o finantare prin intermediul unui alt instrument de sustinere comunitară, inclusiv axa 3 a FEADR
si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere în cadrul FEP, statele membre stabilesc, în
fiecare program operational, criteriile care permit delimitarea operatiunilor sustinute de FEDR si a
celor finantate de alte instrumente de sustinere comunitare”.
In POS Mediu se precizeaza ca axele prioritare ale acestuia sunt complementare altor intervenţii cheie,
inclusiv celor sustinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional pentru
Pescuit.
2.5.4 Relatia POS Mediu (2007-2013), cu alte programe operationale
POS Mediu este unul din cele 7 programe operaţionale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergenţă”
pentru perioada de programare 2007 – 2013:
- Programul Operaţional Regional (POR) ;
- Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE);
- Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ;
- Programul Operațional Sectorial Mediu ;
- Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) ;
- Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) ;
- Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) .
Având în vedere legătura strânsă dintre mediu şi toate celelalte sectoare economice şi sociale, POS
Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu celelalte programe operaţionale şi s-a avut în vedere
evitarea suprapunerilor, realizarea complementarităţii între programe şi conformitatea cu obiectivele
Strategiei de la Lisabona.
2.5.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte programe operationale revizuite
Trebuie mentionat ca si in cazul revizuirii programelor operationale este necesara corelarea POS
Mediu cu alte programe operationale, indeosebi cand posibilitatea finantarii unor investitii, planificate
initial prin aceste programe operationale, a fost sistata prin revizuirea acestora, ca in exemplele care
urmeaza.
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
42/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
1. Ministerul Economiei (fostul Minister al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri) a propus
următoarele modificări la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:
a) Finanţarea proiectului „Extreme Light Infrastructure” pe Axa II de cercetare, prin realocare
de fonduri în interiorul axei şi între axe.
b) Eliminarea de la finanţare a proiectelor de desulfurare de pe Axa 4.
c) Modificarea indicatorilor programului în consecinţă.
Referitor la proiectele de desulfurări (Operaţiunea 4.1.3), iniţial, POS CCE a fost gândit într-o manieră
complementară POS Mediu, astfel:
- POS Mediu finanţa şi va continua să finanţeze, proiectele de desulfurare pentru instalaţiile mari
de ardere, de dimensiuni necesare a deservi oraşe şi care se află în gestiunea autorităţilor
locale, fără a avea profit.
- POS CCE finanţa proiecte de desulfurare pentru instalaţiile mari de ardere, de dimensiuni mai
mari (prevăzute şi în Tratatul de aderare al RO la UE), organizate ca societăţi pe acţiuni cu
capital de stat, în coordonarea MECMA.
AM POS Mediu a întreprins măsuri (precum elaborarea schemei de ajutor de stat) care să faciliteze
implementarea proiectelor, dar există dubii serioase că proiectele de desulfurare vor mai putea fi
finanţate, deşi, în ţară a fost încheiat şi contractul de finanţare cu CET Craiova, iar alte proiecte sunt
deja pregătite (Isalniţa, Rovinari, Deva, Turceni).
2. Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional (CMPOR) a aprobat in anul
2010 realocarea fondurilor neutilizate aferente Axei prioritare 4 ”Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri regional şi local” - Domeniului major de intervenţie 4.2 „Reabilitarea siturilor
industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi” către alte domenii majore
de intervenție.
In urma solicitării AM POR de modificarea a Programului Operaţional Regional, Comisia Europeană
a aprobat această solicitare prin Decizia C(2011) 5989 din 12 august 2011 de modificare a Deciziei
C(2007) 3470 de adoptare a Programului Operaţional Regional pentru România. Pentru ca această
decizie să poată deveni operaţională la nivelul Programului Operaţional Regional, în cadrul ședinței
CMPOR din noiembrie 2011 membrii CMPOR au aprobat varianta finală a realocărilor financiare pe
Regiuni de Dezvoltare, rezultată în urma aplicării deciziei Comisiei Europene.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
43/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI
SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI
3.1 Abordare şi metodologie
Conform „Ghidului generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, pentru a putea
evalua care sunt efectele posibile asupra mediului ale programului, este necesară cunoaşterea stării
actuale a mediului si identificarea aspectelor unde sunt necesare imbunatatiri.
Vor fi identificaţi cu prioritate receptorii deosebit de sensibili, în curs de epuizare sau aproape de
valorile de prag, deoarece aceste componente ar putea să nu mai facă faţă unor stresuri multiple. Acest
aspect este important pentru evaluarea efectelor cumulative ale programului.
Conform recomandarilor din ghiduri, au fost utilizate date din documentele deja existente, respectiv
politici de mediu, rapoarte privind starea mediului, studii de specialitate, planuri înrudite şi SEA
pentru acestea, prezentate în bibliografia raportului.
Lipsa anumitor informaţii este înregistrata şi evidentiata în capitolul 10, pentru a demonstra limitările
evaluării de mediu. Raportul de mediu conţine, de asemenea, recomandări de cercetare aprofundată,
inclusiv prin monitorizare, pentru acoperirea informaţiilor care lipsesc.
3.2 Starea actuală a mediului
Informatiile privind starea mediului in Romania au fost preluate din cel mai recent raport
intocmit de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului: „Raportul național
privind starea mediului pentru anul 2011”.
3.2.1 Aerul
Plafonul national de emisie
Romania întocmeşte anual inventarul național final de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi
organici volatili, amoniac, pulberi, metale grele si poluanți organici persistenți elaborat pentru doi ani în
urma anului de raportare şi inventarul național preliminar de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi
organici volatili și amoniac elaborat pentru anul anterior anului de raportare. Emisiile de poluanți
atmosferici aferente perioadei 2005-2010 au fost recalculate utilizând versiunea nouă a ghidului
EMEP/EEA 2009 pentru elaborarea inventarelor de emisii.
Estimările emisiilor de poluanți atmosferici care cad sub incidența Directivei privind plafoane naționale
de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici (Directiva NEC) și a protocoalelor Convenției asupra
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
44/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979
(UNECE/CLRTAP) sunt raportate anual.
Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili și amoniac,
stabilite pentru anul 2011, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării
atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de
ozon troposferic, adoptat la Gothenburg, la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003 și
reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel național, în decursul unui
an calendaristic. Conform acestor plafoane de emisie, România are obligația de a limita emisiile de
poluanți anuale de gaze cu efect de acidifere și eutrofizare și de precursori ai ozonului, sub valorile de 918
mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an
pentru compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC) și 210 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori
ce reprezintă plafoanele naționale de emisie.
Figura 3-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului
Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM
Reteaua de monitorizare a calitatii aerului
Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului
privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile
aromatice policiclice în aerul înconjurător.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
45/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
La nivelul anului 2011, evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat permanent
prin intermediul a 139 stații automate ce fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității
Aerului (RNMCA) repartizate pe întreg teritoriul țării. Stațiile sunt dotate cu analizoare automate ce
măsoară continuu concentrațiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanți: dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NO2, NOX), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în
suspensie (PM10 și PM2,5).
Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentrațiilor de metale
grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), din particule în suspensie (PM10) și din
depuneri.
Rezultatele monitoriii pentru dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)
Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoşi în diferite
instalații industriale, rezidențiale, comerciale, instituționale și din transportul rutier. Oxizii de azot
au efect eutrofizant asupra ecosistemelor și efect de acidifiere asupra multor componente ale
mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar și construcțiile și
monumentele. NO2 este un gaz ce se transportă la lungă distanță și are un rol important în chimia
atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentrații
mari determină inflamații ale căilor respiratorii și reduce funcțiile pulmonare, crescând riscul de
afecțiuni respiratorii și agravând astmul bronşic.
Concentrațiile de NO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru
protecția sănătății umane (200 µg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 18 ori/an și valoarea
limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3).
Figura 3-2: Valori medii anuale de NO2 inregistrate in 2011
Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
46/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii limită
anuale pentru sănătatea umană (40µg/m3) în unele aglomerări urbane, respectiv:
- Bucureşti - la stația de tip industrial (B-5 - Drumul Taberei), 41,96µg/m3;
- Braşov - la stația de trafic (BV-3 - B-dul Gării), 56,71µg/m3.
Rezultatele monitorizarii pentru dioxidul de sulf (SO2)
Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili
sulfuroşi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică și termică și a combustibililor
lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate
afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât și mediul în general
(ecosisteme, materiale, construcții, monumente) prin efectul de acidifiere.
Concentrațiile de SO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru
protecția sănătății umane (350µg/m3) care nu trebuie depăşită mai mult de 24 ori/an, și valoarea
limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125µg/m3) care nu trebuie depăşită mai mult de 3
ori/an.
Depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate la staţia de trafic
DJ-1 din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, fiind identificate 26 de depăşiri ale valorii limită
orare (350µg/m3) şi 4 depăşiri ale valorii limită zilnice (125µg/m
3).
Pragul de alertă (500µg/m3 media orară înregistrată timp de 3 ore consecutiv) a fost depăşit la stația
de trafic DJ-1 în data de 13 decembrie 2011 orele 15,16,17, valorile medii orare fiind 660
µg/m3,1225 µg/m
3, 667µg/m
3. Acumularea de SO2 a fost favorizată de condițiile de ceață
persistentă și calm atmosferic pe parcursul mai multor zile.
La stațiile de fond rural nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului critic pentru protecția vegetației
(20µg/m3) stabilit pentru dioxidul de sulf.
Rezultatele monitorizarii pentru particule în suspensie PM10
Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se
evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată gravimetric, (50μg/m3), care nu trebuie
depăşită mai mult de 35 ori/an și valoarea limită anuală determinată gravimetric (40μg/m3).
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
47/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Figura 3-3: Valori medii anuale de PM10 inregistrate in 2011
Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM
Depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40μg/m3) s-au înregistrat la:
- staţia de tip industrial B-5 (Drumul Taberei, Bucureşti), fiind atins nivelul de 43μg/m3;
- staţia de trafic IS-1 (B-dul N. Iorga, Iaşi), fiind atins nivelul de 42,25μg/m3);
- staţia de trafic TM-1 (str. Oituz,Timişoara), fiind atins nivelul de 41,87 μg/m3.
De asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice (mai mult de 35 ori într-un an
calendaristic) la următoarele stații:
- stația de fond urban B-1 (Lacul Morii) - 69 depăşiri;
- stația de tip industrial B-2 (Titan) - 69 depăşiri;
- stația de tip industrial B-4 (Berceni) - 49 depăşiri;
- stația de tip industrial B-5 (Drumul Taberei) - 79 depăşiri;
- stația de fond suburban B-7 (Măgurele, jud. Ilfov) - 54 depăşiri;
- stația de fond suburban MM-3 (Firiza, Baia Mare) - 58 depăşiri;
- stația de tip industrial MM-5 (str. Luncii, Baia Mare) - 38 depăşiri;
- stația de trafic TM-1 (str. Oituz, Timişoara) - 64 depăşiri;
- stația de trafic TM-5 (calea Aradului, Timişoara) - 56 depăşiri;
- stația de trafic BV-3 (b-dul Gării) - 60 depăşiri.
Rezultate pentru alti poluanti
Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta la indicatorii monoxid de carbon, ozon, benzen si
PM2,5.
Schimbări climatice - emisii de gaze cu efect de seră (GES)
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
48/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane (arderea combustibililor
fosili, schimbarea folosinţei terenurilor etc.), care determină schimbarea compoziţiei atmosferei
globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp
comparabilă.
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la
nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare şi
creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în
desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme,
reducerea biodiversităţii etc.
Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatică să se manifeste într-un domeniu larg
de frecvenţe, începând cu variabilitatea pe termen scurt (până la câţiva ani) şi continuând cu
variabilitatea pe termen lung (până la secole, milenii), iar suprapunerea acestora conduce la
variabilitatea climatică observată.
Variaţiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii / oscilaţii care sunt foarte
frecvente, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice.
Figura 3-4: Evolutia emisiilor de CO2
Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM
3.2.2 Apa
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
49/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Apa, indispensabilă vieţii, reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilă, disponibilǎ în cantităţi limitate şi cu
caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi agresează mediul ambiant:
substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi agricole, exploatări miniere şi de
hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activităţile productive, ca sursa de
energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o putem considera indispensabilă societăţii omeneşti.
În prezent majoritatea populaţiei din Uniunea Europeană are acces la apă curată în cantităţi îndestulătoare.
Multe din activităţile desfăşurate încă mai poluează în timp apa, aducând prejudicii mediului şi sănătăţii
populaţiei.
Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: principiul precauţiei,
acţiuni preventive, rectificarea şi corectarea prejudiciilor la sursă, principiul poluatorul plăteşte,
integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare, folosirea datelor ştiinţifice şi tehnice
disponibile.
Elementele de calitate
Elementele biologice:
- flora acvatică - fitoplancton şi fitobentos;
- macrozoobentos (compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentice)
- fauna piscicolă (compoziţia, abundenţa și structura pe vârste),
Elementele fizico-chimice suport:
- Elementele fizico-chimice generale:
- Condiţii termice: temperatură
- Condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, CBO5 ,CCO-Cr
- Starea acidifierii: pH
- Condiţiile nutrienţilor: N-NO3, N-NO2, N-NH4, Ntotal, P-PO4, Ptotal
- Poluanţi specifici - Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften și fenol.
În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 798
corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de resurse
de apă se prezintă astfel:
- 476 corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%;
- 145 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, reprezentând 18,17%;
- 51 corpuri de apă - lacuri naturale, reprezentând 6,39%;
- 106 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi artificiale, reprezentând
13,28%;
- 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51%.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
50/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apă
se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţial ecologic maxim sau bun”.
Corpuri de apa subterana
Conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE ,,corpul de apă subterană” este un volum distinct de ape
subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe
straturi geologice de roci cu o porozitate și o permeabilitate suficienta, astfel încât sa permită fie o
curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane.
Evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane se realizează conform Legii Apelor nr.107/1996
cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.53/2009 privind protecţia apelor subterane împotriva
poluării şi deteriorării şi a Ordinului Ministrului Mediului nr.137/2009 care stabileşte valorile de prag
pentru corpurile de apă subterană. Pentru apele subterane, conform metodologiei preliminare de
evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite
următoarele stări de calitate: stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă.
În anul 2011, pentru cele 139 de corpuri de apă subterană monitorizate din totalul celor 142 de corpuri
existente, s-au monitorizat în scopul evaluării preliminare anuale a stării chimice un număr de 1392
puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni). Cele 3 corpuri de apă subterană
nemonitorizate în 2011 se află situate fie în zone montane greu accesibile, sau au un număr redus de
foraje lipsite de aflux de apă.
Rezultatele evaluării preliminare anuale a stării chimice a celor 139 de corpuri de apă subterană
monitorizate la nivelul anului 2011 sunt următoarele:
- 112 corpuri se află în stare chimică bună. (80,58%),
- 27 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,42%).
Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în
stratul freatic se observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de prag/standardelor de calitate s-au
înregistrat la indicatorii: azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri, sulfaţi şi mai puțin la fosfaţi.
În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la acest
indicator s-au înregistrat pentru 177 foraje ceea ce reprezintă 12.71% din totalul forajelor monitorizate.
De asemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene
prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi. Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone
în care în acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special în forajele
de control a poluării de pe platformele industriale, distribuite în majoritatea bazinelor hidrografice.
Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane putem aminti: produse
petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide)
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
51/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi
produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie și a
dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare,
exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare,
depozitare şi gestionarea deşeurilor și a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.
Astfel de cazuri au fost identificate și în exemplele următoare:
- poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere și
compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romană, Petrotel Ploieşti, Vega
şi altor societăţi industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC);
- poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de
carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalău;
- influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersiune a apelor fenolice de la S.C.
Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timiş;
- poluarea cu produse petroliere a apelor subterane din zonele rafinăriilor precum și a conductelor
de transport produse petroliere din toata ţara (degradări, spargeri, etc.), a depozitelor de
hidrocarburi de la diferite obiective industriale;
- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare și combatere a bolilor și dăunătorilor în
agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie în zona marilor
producători de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm.
Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Işalniţa, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie
în zonele agricole, unde se produce şi fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din
cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice
produsă în acest fel a afectat în special fântânile individuale din zonele rurale dar și alte
captări de ape subterană;
- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele din jurul marilor
platforme industriale (Victoria, Făgăraș, Codlea, Galaţi, Ișalnița, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg.
Mureș, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploieşti etc);
- poluarea cu produse menajere și produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe
organice, compuși cu azot, etc.) - apare în apele subterane din zona marilor aglomerări urbane
(Piteşti, Oradea, Timișoara, București, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi în zona
marilor complexe zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana
Mărului, Băbeni, Bilciureşti, Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc);
- poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari în metale grele
(plumb, cupru, zinc, cadmiu, mercur, etc.) situate în apropierea exploatărilor miniere, a
uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borșa, SC Cuprom şi
Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa,
Craiova, Vâlcea, Pitești, Valea Călugărească, etc.).
Alimentarea cu apă potabilă
Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate și în cantitate suficientă trebuie să fie una din
direcţiile prioritare în politica și acţiunile statului în domeniul sănătăţii.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
52/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Institutul Național de Sănătate Publică, este coordonatorul raportului de țară privind îndeplinirea
obligațiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei nr.83 din 3 noiembrie 1998 privind
calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), transpusa în legislația națională prin
Legea nr. 458 (r1) din 08/07/2002, privind calitatea apei potabile, republicata în M.Of., partea I, nr.
875 din 12/12/2011.
Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 stabilește Normele de supraveghere, inspecţie sanitară și
monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei și distribuţiei apei
potabile.
Datele au fost furnizate de către responsabilii desemnați de către Direcţiile de Sănătate Publică
teritoriale pentru întocmirea Raportării către Comisia Europeana a informațiilor privind calitatea apei
potabile distribuite în sistem centralizat la peste 5000 de locuitori sau cu un volum de distribuție mai
mare de 1000mc/zi.
Figura 3-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie 2008-2010
Figura 3-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie)
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
53/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Figura 3-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in 2010
Figura 3-8: Aprovizionarea cu apa pe zone
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
54/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Sistemul public de canalizare
Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii
efectuate în anul 2011, a prezentat ca dintr-un un volum total evacuat de 5303,99 milioane m3/an,
3005,94 milioane m3/an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind
considerate ape convenţional curate.
Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m3/an:
- 572,29 mil.m3/an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător;
- 826,83 mil. m3/an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate;
- 898,93 milioane m3/ an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient epurate.
Situaţia incarcarilor cu poluanti in apele uzate evacuate arată că domeniile din activitatea economică
care au o contribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt: Colectarea și epurarea
apelor uzate urbane şi Prelucrări chimice, pentru majoritatea indicatorilor chimici la care se adaugă şi
domenii ca Energie electrică și termică, Industria metalurgică și construcţii de maşini şi Industria
extractivă, la diverşi alti indicatori.
Ţintele de realizat pentru termenul de tranziţie - anul 2013 – sunt:
- cca. 69% pentru colectarea apelor uzate și
- cca. 61% pentru epurarea apelor uzate,
cu asigurarea conformării aglomerărilor umane cu mai mult de 10.000 l.e. în ceea ce priveşte
colectarea apelor uzate.
3.2.3 Marea Neagra si zona costiera
Acţiunile necesare elaborării şi implementării Planului de protecţie şi reabilitare a ţărmului românesc
al Mării Negre împotriva eroziunii şi promovării unui management integrat al zonei costiere, conform
recomandărilor europene în domeniu au constat în:
- elaborarea și reactualizarea cadrului juridic necesar utilizării turistice a plajelor şi realizării unui
management integrat al zonei costiere;
- elaborarea Planului de Management Integrat privind protecţia eroziunii costiere a Mării Negre și
stabilirea zonelor prioritare de reabilitare şi protecţie. În anul 2011 a fost realizată evaluarea
strategică de mediu pentru Master Planul pentru Protecția și reabilitarea zonei costiere, prin
parcurgerea etapelor stabilite prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Master Planul stabileşte priorităţile
pentru reabilitarea zonei costiere a litoralului romanesc, punând un puternic accent pe:
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
55/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
restaurarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător;
dezvoltarea unui program și a lucrărilor de reabilitare aferente acestuia privind
protecţia coastei de efectele eroziunii costiere în vederea reabilitării și protejării
liniei ţărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat şi marine;
pe protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de
procesele de eroziune marina, precum și pe implementarea unui program integrat
de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operaţiunilor și lucrărilor
de întreţinere, pe termen mediu şi lung (30 de ani);
pregătirea proiectelor, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea
lucrărilor de reabilitare și protecţie împotriva eroziunii costiere a Mării Negre.
Procese costiere
Eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea
nord-vestică a Mării Negre reprezinta un risc potenţial pentru mediu. În ultimele decenii, litoralul
Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate de
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, partea nordică a zonei costiere
româneşti, care constituie Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, este cea mai afectată (aproximativ 2400
ha suprafaţã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este şi aceasta în pericol acolo
unde activitatea economică este puternică, incluzând şi activităţi turistice. Eroziunea costieră nu numai
că ameninţă activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea zonei de plajă, dar pune în pericol şi
siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică.
Figura 3-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
56/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
3.2.4 Sol
În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole (61,39%),
urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%). Alte terenuri ocupă 10,26% din
suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive).
Poluarea solurilor in urma activitatilor industriale
Calitatea solurilor este afectată, în diferite grade de poluare, de activităţi industriale, aşa cum rezultă
din datele obţinute prin inventarierea parţial efectuată.
În general, prin poluare, în domeniul protecţiei solurilor, se înteţelege orice dereglare care afectează
calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi sau cantitativ.
Tipurile de poluare a solurilor sunt cele prevăzute în Metodologia elaborării studiilor pedologice,
volumul III (1987) şi în Sistemul Român de taxonomie a solurilor (2003) (tipuri de poluare –
indicatorul 28).
Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie în funcţie de procentul de reducere a recoltei din punct
de vedere cantitativ şi/sau calitativ, faţă de producţia obţinută pe solul nepoluat (anexa tabele), fie prin
depăşirea, în diferite proporţii, a pragurilor stabilite prin Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997, pentru
aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
În tabelul de mai jos se prezintă evidenţa suprafeţelor afectate de cele trei categorii de poluare:
poluare industrială şi agricolă;
poluare prin procese de pantă şi alte procese fizice;
poluarea solurilor prin alte procese naturale şi/ sau antropice.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
57/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national
3.2.5 Biodiversitate
România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică, semnată la Rio de Janeiro în 5 iunie
1992, si ratificata prin Legea nr. 58/1994. De asemenea, a ratificat:
Convenţia privind Importanţa Internaţională a Zonelor Umede (Ramsar, 1991),
Convenţia de la Berna privind Conservarea speciilor sălbatice şi habitatelor naturale (1993),
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
58/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de
dispariţie (CITES, 1994),
Convenţia de la Bonn privind Conservarea Speciilor Migratoare (1998), Convenţia Carpatică
(2003),
De asemenea, Romania a aderat la Strategia şi Planul de Acţiune Pan - European privind Conservarea
Diversităţii Biologice şi a „landscape-ului”, la Acordul privind Conservarea Cetaceelor Mici din
Marea Mediterană şi Marea Neagră si a devenit membră a multor foruri şi componente structurale din
reţeaua ocrotirii şi conservării mediului: BIRDLIFE, ECONET, EMERALD, GREEN CROSS etc.
Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, România se bucură de existenţa unei biodiversităţi
unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic.
Pe teritoriul ţării noastre se reunesc cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea
pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea
a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. Cele cinci regiuni biogeografice sunt:
continentală (53%);
alpină (23%);
stepică (17%);
panonică (6%);
pontică (1%).
Figura 3-10: Regiunile biogeografice din Romania
În scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural, au fost desemnate următoarele categorii de arii naturale protejate:
a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii
naturale, parcuri naturale;
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
59/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone
umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de
conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz.
Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011)
În România, au fost declarate la nivel internaţional:
• trei Rezervaţii ale Biosferei: – Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) si
• opt Situri Ramsar: – Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului
(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile
de Fier (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Parcul Natural Comana (2011).
În anul 2007, în România au fost desemnate 273 situri de importanţă comunitară prin OM
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi 108 arii de protecţie
specială avifaunistică prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
La sfârşitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011
pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă
a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi Hotărârea Guvernului nr. 971 din 5
octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România, numărul de situri de importanţă comunitară a ajuns la 383 şi numărul
de arii de protecţie specială avifaunistică a ajuns la 148.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
60/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Prin desemnarea in anul 2011 a noilor situri şi modificarea limitelor celor desemnate în anul 2007,
suprafaţa acoperită de siturile Natura 2000 a crescut astfel:
- de la 12,5% din suprafaţa ţării SPA-uri, în 2007 la 15,5%
- de la 13,8% din suprafaţa ţării SCI-uri, în 2007 la 17,4%.
Faţă de procentul de 17,84% din suprafaţa ţării existent, reprezentând siturile Natura 2000 desemnate
în anul 2007, la sfârşitul anului 2011, după declararea noilor situri, suprafaţa ţării inclusă în reţeaua
Natura 2000 a crescut la 23,38%.
Figura 3-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011)
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
61/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Figura 3-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011)
Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza
Directivei Păsări, respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul
de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat. Pentru aceasta
este necesar să se identifice, să se menţină şi să se refacă arealele cheie pentru protejarea speciilor de
faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legatură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia şi
schimbul între populaţiile diferitelor habitate.
Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a
celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.
3.2.6 Gestionarea deseurilor municipale
În anul 2010, cantitatea de deșeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate
ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 5,82 milioane tone. Faţă de cantitatea de deșeuri
municipale generată în anul 2009, în 2010 aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 16%. Pe
fondul crizei economice, consumul mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici de deșeuri atât
de la populaţie cât şi din sectorul economic.
Trebuie menţionat faptul că, în România, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată la
nivelul țării. În tabelul de mai jos se prezintă evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate
în perioada 2006- 2010.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
62/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010
Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2010 (mii tone)
Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România
nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.
Depozitarea deșeurilor municipale, în anul 2010, s-a realizat atât pe depozite conforme (27) care pot
continua operarea, cât și pe depozitele neconforme (106) care sistează activitatea conform perioadelor
de tranziţie aprobate de UE (prevăzute în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor).
Lista celor 27 depozite în operare în anul 2010 se prezintă tabelul de mai jos.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
63/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul 2010
În anul 2011 au fost autorizate 4 depozite conforme pentru deșeuri municipale.
Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în 2011
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
64/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
3.2.7 Gestionarea deseurilor medicale
În anul 2011, la nivelul celor 347 de unităţi sanitare în România, care au raportat, cantitatea generată
de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de 34.511 tone/an deşeuri, din care:
- 25.663 tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere,
- 7.497 tone/an deşeuri infecţioase periculoase şi
- 1.351 tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase.
În concluzie, cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală generată în anul 2011
a fost de 8.848 tone. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se
realizează prin incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri pentru deşeurile infecţioase şi
înţepătoare – tăietoare care au fost în prealabil tratate prin sterilizare termică.
3.3 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului
In absenta implementarii programului, problemele de mediu scose in evidenta in sectiunea precedenta
si prezentate detaliat in capitolul 5, vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea acestora,
conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.
Probleme de mediu identificate
- Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza poluării
din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).
- Tinte actualizate de reducere a emisiilor dificil de respectat, sau
respectate doar datorita declinului economic
- Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din
surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor
agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.
- Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a
deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru
mediu
- Degradarea solurilor, desertificare.
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI
65/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Probleme de mediu identificate
- Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată
impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările
- Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării
reglementărilor în zonele protejate şi siturile Natura 2000
- Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi sol)
şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)
- Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane
- Risc crescut datorită dezastrelor naturale
- Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile
- Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valorificare
şi reciclare a deşeurilor
- Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.
prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii
terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie);
- Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre
- Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de
energie;
- Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile
- Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în
privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea
durabilă
- Practici necontrolate în domeniul turismului care conduc la continuarea
deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a
patrimoniului
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
66/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV
4.1 Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ
Tabel 4-1: Localizarea proiectelor majore noi sau modificate
Localizare Denumirea proiectului Stadiu
Axa prioritara 1
Regiunea
Constanta-
Ialomiţa
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa
Aprobat
Jud. Sibiu+Braşov Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi
apă uzată în judeţele Sibiu şi Brasov
Aprobat
Jud. Botosani Extinderea si modernizarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare-epurare in judetul
Botosani
Aprobat
Jud. Argeş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi
apă uzată în judeţul Arges
Aprobat
Municipiul
Bucureşti
Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi
apă uzată în municipiul Bucureşti
Transmis la CE
Jud. Vaslui
„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a
sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a
apelor uzate în Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti” –
faza II
Aprobat de CE
Axa prioritara 2, DMI 2.1
Jud. Timiş Sistem integrat de management al deşeurilor în
judeţul Timiş
Aprobat
Jud. Iaşi Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Iaşi
In curs de
pregatire
Jud. Constanţa Sistem de management integrat al deseurilor
solide in judetul Constanta
In curs de
pregatire
Jud. Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Bihor
In curs de
pregatire
Jud. Braşov Sistem de management integrat al deşeurilor în
judeţul Braşov
In curs de
pregatire
Axa prioritara 2, DMI 2.2
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
67/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Localizare Denumirea proiectului Stadiu
Jud: AG, BC,
BH, BR, BZ, DB,
DJ, GJ, GR, IL,
OT, PH, TL
Proiect pentru decontaminarea zonelor petroliere
poluate istoric – benef. MMSC
In pregatire
Axa prioritara 3
Municipiul Iaşi
Reabilitarea sistemului de termoficare din
municipiul Iaşi în vederea conformării cu
standardele de mediu privind emisiile poluante în
atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice
în alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
Municipiul
Timişoara
Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în
municipiul Timişoara în vederea conformării cu
standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice
în alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
Municipiul
Bacău
Retehnologizarea sistemului de termoficare din
municipiul Bacău în vederea conformării la
normele de protecţia mediului privind emisiile
poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în
alimentarea cu căldură urbană
Aprobat
Municipiul
Oradea
Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la
nivelul municipiului Oradea pentru perioada
2009-2028 în scopul conformării la legislatia
mediu şi creşterii eficienţei energetice
Aprobat
Judeţul Vâlcea
Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la
nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru
perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii eficientei
energetice
Aprobat
Axa prioritara 5, DMI 5.1
Bazinul Hidrografic
Prut-Bârlad Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în
bazinul hidrografic Prut – Bârlad
Aprobat
Teritoriul
National
Sistem Informatic Integrat pentru Managementul
Apelor
WATMAN – PHASE I
In curs de
aprobare
Axa prioritara 5, DMI 5.2
Mamaia Sud
Tomis Nord
Tomis Centru
Tomis Sud
Eforie Nord
Jud. Constanta
(5,77 km de
litoral)
Proiect investitii reabilitare zona costiera
Transmis la CE
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
68/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Localizarea proiectelor
Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa
uzata in judete sau in mun. Bucureti (Axa prioritara 1)
Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa
uzata in regiuni/ doua judete (Axa prioritara 1)
Sistem integrat de management al deseurilor la nivel judetean (Axa prioritara 2, DMI 2.1)
Decontaminare zone poluate istoric cu produse petroliere (Axa proritara 2, DMI 2.2)
Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii (Axa prioritara 5, DMI 5.1)
Proiect reabilitare zona costiera (Axa prioritara 5, DMI 5.2)
Conform informatiilor prezentate, rezulta ca locatiile suprapuse ale proiectelor propuse prin
Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit sunt situate la nivel de:
Teritoriul National (AP 5-DMI 5.1) Municipii:
- Mun. Arad (AP 3)
- Bacau (AP 3) - Bucuresti (AP1)
- Iasi (AP 3)
- Oradea (AP 3)
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
69/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Judete :
- Arges (AP 1 si AP 2 - DMI 2.2)
- Bacau (AP 2 – DM 2.2 si AP 5 – DM 5.1) - Bihor (AP 2 - DMI 2.1 si 2.2)
- Botosani (AP 2 – DM 2.1)
- Braila (AP 2 - DMI 2.2) - Brasov (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1)
- Buzau (AP 2 - DMI 2.2)
- Constanta (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1 ; AP 5-DMI 5.2) - Dambovita (AP 2 - DMI 2.2)
- Dolj (AP 2 - DMI 2.2)
- Giurgiu (AP 2 - DMI 2.2)
- Gorj (AP 2 - DMI 2.2) - Ialomita (AP 2 - DMI 2.2)
- Iasi (AP 2 - DMI 2.1)
- Ilfov (AP 2 - DMI 2.2) - Olt (AP 2 - DMI 2.2)
- Prahova (AP 2 - DMI 2.2)
- Vaslui (AP 1 ; AP 5-DMI 5.2)
- Valcea (AP 3) - Teleorman (AP 2 - DMI 2.2)
- Timis (AP 2 - DMI 2.1)
In consecinta, se poate aprecia ca zona ce urmeaza a fi analizata ca posibil afectata
semnificativ este reprezentata de teritoriul national.
4.2 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata
semnificativ
Cadrul natural9
Regiuni biogeografice
Teritoriul Romaniei se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei:
alpina, continentala, panonica, pontica si stepica si se afla, de asemenea, la jonctiunea dintre
sub-zonele floristice si faunistice palearctice: mediteraneana, pontica si eurasiatica. Pozitia
geografica, complexitatea fiziografica si litologica si distribuirea radiala a gradientilor
altitudinali ai formelor de relief creaza o mare diversitate de conditii mezo- si microclimatice
si pedologice. Aceasta variabilitate a compozitiei si structurii substratului si conditiilor
abiotice determina bogatia, distributia si nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate
naturale pe teritoriul Romaniei. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european
(dintre care 65 prioritare) in Romania se regasesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri
9 Pentru a evita repetarea unor informatii deja prezentate in capitolul 3 (sursa ANPM : Raport anual de mediu 2011), informatiile acestei sectiuni sunt preluate din « Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei. Orizonturi : 2020-2020-2030 »
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
70/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
identificate la nivel mondial 5 se afla in Romania: paduri temperate de conifere, paduri
temperate de foioase, pasuni, sisteme montane mixte si lacuri. Se constata existenta unei
varietati remarcabile de specii si taxoni superiori de plante si animale si tipuri de ecosisteme,
desi inventarul este inca incomplet in cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se afla intr-
o faza incipienta.
Relief
Varietatea si proportionalitatea relativa a formelor de relief prezinta caracteristici unice in
Europa si rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri si
podisuri (altitudine intre 300 si 1.000 m) si 30% campii (altitudine sub 300 m).
In Romania se afla 54% din lantul Muntilor Carpati, de o altitudine mijlocie (in medie 1.136
metri), doar cateva piscuri depasind 2.500 m. Muntii reprezinta portiunea cea mai putin
modificata antropic, cu o densitate redusa a populatiei stabile si localitati mici, aflate in curs
de depopulare datorita migratiei interne si externe in urma disparitiei unor indeletniciri
traditionale. Aceasta explica si amplasarea in regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri
nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale.
Zona de dealuri si podisuri a suferit interventii mai extinse ale activitatii umane (asezari
urbane si rurale, elemente de infrastructura, plantatii de vii si pomi fructiferi, culturi de plante
tehnice si cereale, cresterea animalelor, exploatari forestiere, extractie de hidrocarburi,
minerit, intreprinderi industriale), fiind supusa unor fenomene mai accentuate de deteriorare
prin despaduriri, eroziune, alunecari de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea
de dealuri si podisuri inalte contine o gama variata de zone ocrotite si prezinta un potential
insemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic.
Regiunile de campie sunt cele mai dens populate si intens exploatate, arealele naturale care s-
au pastrat reprezentand o exceptie. Inundatiile severe din vara anului 2005, care au afectat in
special lunca Dunarii, unde s-au realizat inainte de 1989 masive lucrari de indiguiri si
desecari, au readus in atentie necesitatea reintroducerii in sistem natural a unor insemnate
suprafete de teren, cu efecte ecologice si economice benefice.
Delta Dunarii, cea mai extinsa zona umeda din Europa cu o suprafata de 5.050 kilometri
patrati (din care 4.340 pe teritoriul Romaniei), a capatat statutul de rezervatie a biosferei de
interes mondial si se bucura de atentie si monitorizare speciala din partea UNESCO si
Conventiei Ramsar. Litoralul romanesc la Marii Negre se intinde pe o lungime de circa 245
kilometri, intre frontierele de stat cu Ucraina si, respectiv, Bulgaria, iar platoul continental
(pana la 200 metri adancime) cuprinde 24.000 km patrati din totalul de 144.000 (16,6%). Zona
de litoral este supusa unui accentuat proces de eroziune (circa 2.400 hectare de plaja pierdute
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
71/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
in ultimii 35 de ani), afectand nu numai activitatile turistice dar si periclitand siguranta
locuitelor si bunastarea publica.
Resurse de apa
Resursele de apa ale Romaniei prezinta particularitatea ca o proportie 97,8% din reteaua
hidrografica este colectata de fluviul Dunarea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul tarii (din
totalul de 2.860 km). Resursa hidrologica (naturala) exprimata prin stocul mediu multianual al
apelor curgatoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din raurile
interioare iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romaniei din stocul mediu multianual al
Dunarii. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romania
dispune de un potential considerabil in privinta apelor minerale naturale de calitate, cu o
rezerva exploatabila de circa 45 milioane metri cubi pe an din care se valorifica doar 40%
(peste 2.000 de izvoare naturale si resurse de adancime in circa 500 de locatii).
De-a lungul anilor, activitatile antropice au afectat calitatea apelor de suprafata si celor
subterane, indeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate
calitativ reprezinta ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Din
totalul resurselor potentiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile in special datorita contaminarii
resurselor. Ca urmare, resursa de apa utilizabila este in Romania de 2.660 metri cubi pe
locuitor pe an (fata de potentialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) in comparatie cu media
europeana de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceeace ce plaseaza Romania printre statele cu
resurse utilizabile de apa relativ scazute.
Pe termen mediu si lung, satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si
altor folosinte nu este posibila in Romania fara realizarea unor lucrari hidrotehnice de
anvergura care sa redistribuie in timp si spatiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de
acumulare, derivatii interbazinale de debite).
Clima
Clima Romaniei este temperat continentala, cu variatiuni regionale importante (8-12 luni pe
an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral fata de 4 luni in zonele montane
inalte). Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 grade
C si de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, in special in depresiunile intramontane.
Precipitatiile, cu o medie multianuala de 640 milimetri la nivelul intregii tari, prezinta, de
asemenea, diferente notabile intre regiuni (intre 1.200-1.400 mm pe an in zonele alpine si sub
400 mm in principalele zone agricole din jumatatea sudica) precum si in timp, perioadele de
uscaciune si seceta severa alternand, uneori chiar in cursul aceluiasi an, cu perioade cu
umiditate excedentara care produc daune insemnate (inundatii, alunecari de teren).
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
72/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Riscuri naturale
Romania se situeaza printre tarile europene cu risc seismic mare, avand pe teritoriu o zona
tectonica activa (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de
peste 7 grade pe scala Richter.
În ultimii ani au avut loc inundaţii catastrofale care au avut ca rezultat pierderi de vieţi
omeneşti şi animale, precum şi deteriorarea peisajului. Frecvenţa de producere a inundaţiilor
şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu
construcţii neautorizate, precum şi a defrişărilor neautorizate. Cele mai afectate zone sunt cele
ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş.
Fond funciar
Dupa nivelul si modul de interventie al populatiei umane, fondul funciar al Romaniei
cuprinde:
• 61,8% din total reprezinta terenuri destinate activitatilor cu specific agricol (circa 14,7
milioane hectare), din care 64% teren arabil folosit extensiv si intensiv pentru culturi agricole,
22,6% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite ca pasuni naturale si semi-naturale, 10,4%
terenuri cu vegetatie ierboasa folosite in regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3%
terenuri folosite pentru plantatii si pepiniere viticole si pomicole;
• 28,3% din suprafata este ocupata de paduri (circa 6,75 milioane hectare), din care 3%
(aproximativ 200 mii ha) inregistrate ca paduri primare si restul de 97% ca paduri secundare si
terenuri cu vegetatie forestiera; daca se iau in consideratie numai padurile ecologic
functionale, gradul de impadurire este de numai 23%, cu mult sub cel al altor tari europene cu
conditii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%),
reprezentand circa jumatate din proportia optima pentru Romania (40-45%);
• 3,53% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apa de suprafata (rauri, lacuri,
balti) la care se adauga platoul continental al Marii Negre;
• 1,9% (447,5 mii ha) il constituie terenurile degradate sau cu potential productiv foarte
scazut;
• 4,47% (circa 1,06 milioane ha) reprezinta terenuri folosite pentru infrastructura fizica
(capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic.
Structura ecologica a capitalului natural
In ceea ce priveste structura ecologica a capitalului natural, se constata ca actuala configuratie
(compozitie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distributia spatiala) detine inca 53% de
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
73/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ecosisteme naturale si semi-naturale care isi mentin in buna parte caracterul multifunctional si
genereaza pe cont propriu o gama larga de resurse si servicii pentru sustinerea si alimentarea
populatiei si activitatilor economice.
O gama de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, diferentiate in functie de
specia sau grupul de specii dominante de arbori din componenta covorului
vegetal, tipul si cantitatea de humus in sol, regimul hidric si ionic al solului
etc.;
227 tipuri de padure in care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-
arbustiv;
364 tipuri de statiuni;
O gama larga de ecosisteme terestre cu vegetatie ierboasa (pasuni alpine,
pasuni si fanete din zonele de deal si munte, pasuni de stepa, pasuni si fanete
de lunca);
O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 rauri (62%
permanente);
246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri si balti in zona de campie, lunci
inundabile, Delta Dunarii; 129 corpuri de apa subterana si acvatoriul marin de
pe platoul continental al Marii Negre.
In jur de 45% din structura ecologica a capitalului natural este in prezent constituita din
ecosisteme agricole preponderent mono-functionale care au fost organizate, inainte de 1990,
pentru productia intensiva de resurse alimentare de origine vegetala si animala sau de materii
prime pentru industria alimentara si textila. In ultimii 20 ani, marile exploatatii agricole de stat
sau colective si infrastructura lor fizica (sisteme de irigatii pentru servirea a circa 3 milioane
hectare de teren arabil, bazele de unelte si masini agricole, infrastructura fermelor zootehnice)
au fost descompuse in peste 4 milioane de ferme mici (in majoritate de subzistenta) sau
abandonate, distruse sau deteriorate.
Sistemele de productie agricola din structura capitalului natural sunt afectate in proportie de
peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din
care 1,5 milioane tone de humus), seceta prelungita si frecventa, alunecari de teren, carenta de
fosfor si potasiu si existenta a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. In ultimii ani,
intre 10% si 20% din suprafata terenurilor arabile au ramas necultivate.
Biodiversitate
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
74/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
In privinta biodiversitatii Romania a adus in Uniunea Europeana un patrimoniu valoros, cu
numeroase specii de plante si animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare in alte parti
ale Europei. Desi vegetatia naturala detine o pondere redusa in zonele de campie, podisuri si
dealuri joase, exista inca suprafete insemnate in care interventia omului a fost minima
(regiunile de munte si dealuri inalte, Delta Dunarii, sistemele lagunare si luncile unor rauri).
In componenta structurii ecologice a capitalului natural, in mod special a partii care
functioneaza in regim natural sau semi-natural, s-a mentinut un nivel destul de ridicat al
diversitatii biologice si a unor stocuri, unele dintre acestea sustenabile, de plante si animale.
Ecosistemele naturale si semi-naturale si cele in care s-a practicat sau se practica agricultura
extensiva sau semi-intensiva au in componenta lor: 3.630 specii de plante si 688 specii de
alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25 specii de reptile; 19 specii de
amfibieni; 216 specii de pesti; 30.000 specii de insecte; 860 specii de crustacee; 688 specii de
moluste. Completarea inventarului speciilor si a bazei de date pentru a acoperi si alte grupe
taxonomice, inclusiv diversitatea biologica din sistemele de productie agricola (soiuri de
plante si rase de animale autohtone) necesita inca un proces de durata, dependent de nivelul
expertizei profesionale, de modul de organizare a investigatiei si de gradul de acoperire a
tuturor categoriilor de ecosisteme.
Capitalul antropic
Situatia generala a Romaniei este caracterizata de o tranzitie intarziata la o economie de piata
functionala, cu complicatii suplimentare generate de o gestionare defectuoasa pe fondul unei
mosteniri istorice dificile si unor deformari structurale severe intervenite in ultimele 3-4
decenii.
Structura PIB
Intre 2001 si 2007 performanta macroeconomica a Romaniei s-a imbunatatit semnificativ, in
ciuda unei conjuncturi internationale mai putin favorabile. Cresterea Produsului Intern Brut
(PIB) a inregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate in zona, si a fost
insotita de un proces sustinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. La sfarsitul anului
2007, Produsul Intern Brut al Romaniei a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentand o
triplare fata de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de
cumparare standard reprezenta aproape 41% din media UE27.
In 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adaugata bruta din industrie, fata de 68,4%
in anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB in 1990 la circa
50% in 2007.
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
75/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Privatizarea
Intarzierea restructurarii si insistenta asupra unor conditii de privatizare nerealiste in raport cu
cerintele pietei a dus la deprecierea activelor multor intreprinderi, anuland avantajele
competitive pe care le aveau initial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante
in urma restructurarilor si privatizarii este greu de estimat, insa este suficient de remarcat ca
incepand din anul 2000, cantitatea medie anuala de fier vechi exportata din Romania
depaseste 2 milioane tone/ an.
Energia
Romania este un utilizator ineficient de energie produsa cu costuri inalte, pierderi mari (circa
30-35% din resursele primare consumate) si randament economic scazut, situandu-se in
continuare pe ultimul loc in Uniunea Europeana la acest indicator.
Dependenta de importul de surse de energie primara a ajuns la circa 40% la gaze naturale si
60% la petrol, insumand o factura de circa 4 miliarde dolari pe an, cu tendinta de a creste in
continuare, tinand seama de epuizarea rezervelor nationale si de evolutia prognozata a
preturilor pe plan mondial. Carbunele produs in tara, desi inca relativ abundent (pentru inca
15-40 ani), este de slaba calitate si la un pret de extractie necompetitiv. Combustibilul nuclear
din productia interna este, de asemenea, pe cale de epuizare, Romania devenind un importator
net de uraniu cel tarziu in anul 2014.
La o capacitate totala instalata de producere a energiei electrice de 18.300 MW, puterea
disponibila era, in 2006, de 14.500 MW, din care 40% capacitati de productie pe carbune,
31% petrol (in special pacura) si gaze naturale, 25% hidro si 4% nuclear. In contrast,
productia efectiva de electricitate a provenit in proportie de 61,2 % din centrale pe
combustibili fosili, 29% hidro si 9,8% nuclear (16-18% incepand din 2008). Aceasta se
explica prin calitatea tehnologica si fiabilitatea scazute ale centralelor termoelectrice si,
partial, ale centralelor hidro, multe dintre acestea avand o durata de viata (circa 30 ani)
expirata (70% la termo si 40% la hidro).
Sectorul industrial reprezinta 43% din consumul final de energie iar cel rezidential circa 34%
(fata de media UE de 41%, mai mare decat consumul industrial).
Termoficare
Reteaua de termoficare este relativ dezvoltata, acoperind nevoile de incalzire si apa calda ale
circa 29% din gospodarii, 55% in mediu urban (in principal 83.800 cladiri multietajate, cu
circa 7 milioane locatari). Principalii furnizori erau, pana in anii ’90, unitati mari in regim de
cogenerare care livrau 40% din energia electrica produsa in Romania. Fata de circa 250 de
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV
76/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
sisteme de alimentare centralizata cu energie termica care functionau in 1990, numai 110 erau
operationale in 2006, majoritatea fiind sub pragul de rentabilitate.
Pierderile de energie in aceste sisteme sunt foarte mari, intre 35 si 77% in functie de
tehnologiile folosite si gradul de uzura (15-40% la producere, 15-35% la transport si
distributie, 10-40% la consumatorii finali).
Transport
In domeniul transporturilor Romania detine o pozitie-cheie la frontiera estica a UE largite ca
zona de tranzit atat pe directia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagra) cat si nord-sud
(de la Baltica la Mediterana). Trei dintre axele prioritare TEN-T traverseaza teritoriul
Romaniei.
Evolutiile recente din Romania confirma tendintele generale din Uniunea Europeana,
considerate a fi alarmante, privind cresterea ponderii transportului rutier in parcursul
marfurilor de la 45,6% in 2001 la 72,4% in 2007, iar in parcursul pasagerilor (interurban
si international, in pasageri/km) de la 35,2% la 51,4%.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
77/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
5. PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
Prezentul capitol contine expunerea problemelor de mediu existente, relevante pentru
program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zone care reprezinta o importanta speciala
pentru mediu, cum ar fi ariile speciale de protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de
conservare.
5.1 Probleme generale de mediu existente
Din perspectiva principiilor si obiectivelor dezvoltarii durabile, principalele probleme
relevante legate de starea capitalului natural sunt:
Manifestarea unui proces activ de afectare a diversitatii biologice care se exprima
prin: disparitia unor specii de plante (fenomen documentat in cazul a 74 specii de
plante superioare); 1.256 specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de
specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile si 39 specii periclitate; din cele 105
specii de mamifere prezente in fauna autohtona, 26 specii sunt periclitate, 35 specii
sunt vulnerabile si 25 specii arata un pronuntat declin, desi alte 3 specii rare sau
disparute in multe tari ale UE (lupul, ursul brun si rasul) au populatii foarte viguroase;
din cele 216 specii de pesti inventariati in apele de pe teritoriul Romaniei, 11 specii
sunt periclitate, 10 specii sunt in stare critica si 18 sunt vulnerabile.
Fragmentarea habitatelor multor specii si intreruperea conectivitatii longitudinale
(prin bararea cursurilor de apa) si laterale (prin indiguirea zonelor inundabile,
blocarea sau restrangerea drastica a rutelor de migratie a speciilor de pesti si a
accesului la locurile potrivite pentru reproducere si hranire).
Restrangerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de
tranzitie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploatatii
agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversitatii
biologice si a functiilor de control al poluarii difuze, eroziunii solului, scurgerilor de
suprafata si evolutiei undei de viitura, controlului biologic al populatiilor de daunatori
pentru culturile agricole, reincarcarii rezervelor sau corpurilor subterane de apa.
Modificarea ampla, uneori dincolo de pragul critic, a configuratiei structurale a
bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa, asociata cu reducerea foarte
semnificativa a capacitatii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor
antropici care opereaza la scara bazinului hidrografic si cu cresterea vulnerabilitatii lor
si a sistemelor socioeconomice care depind de acestea.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
78/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Simplificarea excesiva a structurii si capacitatii multifunctionale ale formatiunilor
ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive si cresterea
gradului lor de dependenta fata de inputurile materiale si energetice comerciale.
Totalitatea modificarilor structurale care s-au produs in timp indelungat, in primul rand ca
urmare a diversificarii si cresterii presiunii antropice si care sunt reflectate in configuratia
actuala a structurii ecologice a capitalului natural al Romaniei a condus, la diminuarea
capacitatii sale bio-productive si de sustinere a cerintelor pentru resurse si servicii din partea
sistemului socio-economic national. Capacitatea bio-productiva a capitalului natural al
Romaniei, exprimata in echivalent de suprafata productiva globala per individ (g ha/ind) este
estimata la nivelul de 2,17 g ha/ind, reprezentand cu putin peste jumatate din potentialul
estimat de 3,5 – 4 g ha/ind. In acest moment, capacitatea bio-productiva a capitalului natural
este depasita de amprenta sistemului socio-economic (environmental footprint) evaluata
pentru anul 2004 la nivelul de 2,45 g ha/ind si pentru anul 2006 la 2,7 g ha/ind.
Concluziile de mai sus dovedesc faptul ca dezvoltarea economica a Romaniei nu a tinut seama
de principiile dezvoltarii durabile. Capacitatea de suport a capitalului natural al Romaniei este
depasita, iar decalajul se poate mari daca programele sectoriale vor urmari obiective
contradictorii care pot intra in conflict cu principiile dezvoltarii durabile, generand efecte
negative asupra structurii si capacitatii de suport ale capitalului natural.
5.2 Rezumat al problemelor specifice de mediu existente
Calitatea aerului
Asa cum s- aprezentat in capitolul 3, in multe din aglomerarile urbane calitatea aerului este
afectata de depasirea CMA la oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi, etc.
Calitatea apei
Pentru parametrii monitorizaţi, principalele zone în care se înregistrează cele mai severe
neconformări fata de normele în vigoare privind alimentarea cu apa potabila si
canalizarea/epurarea apelor uzate orasenesti, sunt localizate în judetele: Alba, Botoşani,
Bacău, Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu şi Suceava.
Inundaţii
România se confruntă cu o frecvenţă anuală a inundaţiilor, în special primăvara la topirea
zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc foarte mult, producând
inundaţii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
79/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor
climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu construcţii neautorizate, precum şi a
defrişărilor neautorizate. Din punctul de vedere al vulnerabilităţii la inundaţii, cele mai
afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş.
Distribuţia localităţilor afectate de inundaţii, pe bazine hidrografice, este descrisă în harta de
mai jos:
Localităţi afectate de inundaţii
Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române”
În 2005, cele mai afectate judeţe au fost Vrancea, Buzău, Timiş, Caraş-Severin, Bacău,
Teleorman, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Botoşani, Dolj, Suceava, Satu Mare.
În 2006 cele mai afectate zone au fost localităţile situate de-a lungul Dunării, iar alte inundaţii,
în special cele provocate de torenti (flash floods), au afectat următoarele bazine hidrografice:
Siret, Prut, Jiu, Mureş, Banat, Someş-Tisa.
Starea mediului marin şi a zonei costiere
Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de eroziune din ultimele
trei decenii . Pe baza cercetărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare
Marina “Grigore Antipa”, se apreciază cã litoralul românesc se afla într-o stare grava sub
raportul extinderii eroziunii, pe cca. 60 - 80 % din lungimea ţărmului, lăţimea plajei se
diminuează în fiecare an. În zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
80/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
suprafaţa, în ultimii 35 ani peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) în timp ce acumulările au fost de
numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia ţărmului s-a retras pe distante variabile de la un sector de
ţărm la altul, cu valori cuprinse între 180 şi 300 m, iar valoarea maximã de retragere, în unele
puncte, a depăşit 400 m. Pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusa, la
furtuni marea acoperă complet ţărmul, uneori formând breşe, care se unesc cu apele lacurilor
litorale, în acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv.
Biodiversitate
A fost identificata lipsa planurilor de management pentru cele mai multe din ariile protejate,
indeosebi a siturilor NATURA 2000.
Gestionarea deseurilor municipale si medicale
Instalatiile conforme pentru eliminarea deseurilor municipale sunt insuficiente, iar cele
neconforme trebuie inchise conform Tratatului de aderare a Romaniei la UE.
Cu o situatie similara se confrunta si unitatile medicale care au sistat operarea instaltiilor
neconforme pentru tratarea deseurilor periculose medicale si nu au suficiente fonduri sa
achizitioneze instalatii noi, conforme.
5.3 Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru
program
Problemele majore de mediu au fost identificate in POS Mediu (versiune 2007) şi in evaluarea
de mediu realizata pentru aceasta. Concluziile evaluarii precedente de mediu au fost
actualizate pe baza analizei curente a starii mediului si sunt rezumate în tabelul de mai jos.
Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program
Domenii
Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu
Aer Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza
poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).
Tinte actualizate de reducere a emisiilor
Apă Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din
surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate
activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.
Sol Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a
deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru
mediu
Schimbările climatice Tinte de reducere a emisiilor respectate datorita declinului economic.
Degradarea solurilor, desertificare.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
81/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domenii
Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu
Biodiversitate Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată
impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările
Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării
reglementărilor în zonele protejate şi în ariile potenţiale din cadrul
Natura 2000
Sănătate umană Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi
sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)
Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane
Managementul riscului de
mediu
Risc crescut datorită dezastrelor naturale
Conservarea si gestionarea
durabilă a resurselor
Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile
Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valori-
ficare şi reciclare a deşeurilor
Peisaj şi patrimoniu
cultural
Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.
prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii
terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie);
Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre
Eficienţa energetică şi
sursele regenerabile de
energie
Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de
energie;
Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile
Conştientizarea privind
aspectele de mediu
Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în
privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea
durabilă
Turism durabil Practici nedurabile în domeniul turismului care conduc la continuarea
deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a
patrimoniului
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
82/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE
PENTRU PROGRAM
In acest capitol sunt prezentate obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel
naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru program şi modul în
care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul
pregatirii programului.
6.1 Lista obiectivelor de protectie a mediului
Pentru a asigura coerenta cu evaluarea de mediu realizata pentru versiunea initiala a
Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost mentinute obiectivele de
mediu stabilite pentru evaluarea precedenta.
În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate aspecte şi obiective
relevante de mediu formulate pe baza tintelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale
asumate de România în domeniul protectiei mediului.
Pentru stabilirea listei obiectivelor de mediu au fost consultate documentele strategice
relevante pentru program, prezentate in capitolul 2.
Tabelul de mai jos prezintă cadrul final propus pentru obiectivele de protectie a
mediului relevante pentru POS Mediu 2007-2013.
Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante
Domeniu/ Element de
mediu
Obiective de mediu relevante
Aer
Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de
normele legale
Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban
Apă
Limitarea poluării apei de la surse punctiforme şi difuze de poluare şi
îmbunătăţirea calităţii apei
Sol
Limitarea poluarea punctiformă şi difuză a solului
Schimbări climatice
Reducerea emisiilor care provoacă schimbările climatice
Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi fa-
cilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt
Biodiversitate Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi
acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a
defrişării
Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din zonele
protejate şi ariile Natura 2000
Sănătate umană Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri
pentru prevenirea poluării şi reducerea vechilor tare (de ex. pesticide,
deşeuri miniere, etc.)
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
83/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element de
mediu
Obiective de mediu relevante
Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor referitoare la zgomot în locali-tăţi
Managementul riscului
ecologic
Sporirea protecţiei populaţiei faţă de riscul asociat dezastrelor naturale
Gestionarea eficientă a
resurselor şi conservare
/ gestionarea durabilă a
resurselor
Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile
Reducerea generării de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea
reciclării tuturor deşeurilor
Peisaj şi patrimoniu
cultural
Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revita-lizarea
zonelor industriale dezafectate)
Păstrarea, protejarea şi reabilitarea zonei de coastă a României de la Marea
Neagră asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor
acvatice şi terestre) şi cultural, pentru a realiza dezvoltarea durabilă a
regiunii
Eficienţa energetică
şi surse de energie
regenerabilă
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie
Facilitarea generării de energie din surse regenerabile
Conştientizarea cu
privire la problemele
de mediu
Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu din partea
sectoarelor guvernamental, privat şi public, promovând problemele de
mediu
Turism durabil Promovarea unui turism care să asigure un nivel înalt de protecţie a mediului
şi de conservare a naturii
6.2 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu
obiectivele de mediu relevante
Obiectivul global al POSM:
Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România,
urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea
Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere
cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice
eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului
“poluatorul plăteşte”.
Obiective specifice ale POSM:
1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
84/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apă/apă uzată.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone
poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor
climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei
Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile
zone până în 2015.
Evaluarea s-a axat pe compararea efectelor asupra mediului potential generate de
realizarea obiectivelor specifice ale programului cu obiectivele de mediu relevante.
Evaluarea s-a făcut sub formă de comentarii, explicând care sunt efectele (atât
pozitive, cât şi negative) ce pot fi cauzate de implementarea obiectivului specific al
PO.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
85/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă/apă uzată.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori relevanţi/
întrebări orientative
Comentarii privind posibilele efecte asupra
mediului
Menţinerea şi îmbunătăţirea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele
legislative
Reţelele şi sistemele de canalizare vor ajuta la
îmbunătăţirea calităţii aerului în aglomerările
care nu au în prezent reţele sau staţii de tratare
a apelor uzate. Unele efecte indirecte.
Minimizarea impactului
asupra calităţii aerului la nivel
rural şi urban
Introducerea unor reţele noi de canalizare şi
reabilitarea celor existente va duce la un
transport controlat şi închis pe sistemele de
canalizare, prin urmare va permite o
îmbunătăţire a calită-ţii aerului în aglomerări,
care în acum sunt formate din şanţuri
necorespunzătoare pentru transportul apelor de
canalizare către corpul de apa de suprafata
local. Unele efecte pozitive
Limitarea poluării apei din
surse punctiforme şi difuze de
poluare şi îmbunătăţirea
calităţii apei
- Procentul
populaţiei deservite de
sistemele de distribuţie
a apei cu dotate cu
control al calităţii
(versus alimentarea cu
apă din fântâni
necontrolate şi izvoare)
- Procent al
populaţiei deservite de
sisteme de canalizare
din procentul total
existent?
- Număr de pierderi
pe km de conducte de
canalizare?
- Inventarul
industriei locale şi
principalele deşeuri
pentru fiecare
instalaţie de prelucrare
(% din totalul existent
al industriei
locale)
- Câte fabrici au
unităţi de pre-tratare
pentru deşeurile lichide
înainte de evacuarea
acestora în
sistemul de canalizare?
- Ce se face pentru
reducerea emisiilor de
poluanţi şi sub-
stanţe de eutrofizare?
Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de
epurare a apei va permite îmbunătăţi-rea
calităţii apelor de suprafaţă din România.
Reabilitarea reţelelor de canalizare va permite
reducerea poluării apelor subterane şi de
suprafaţă. Se preconizează efecte pozitive
semnificative.
Se preconizează că îmbunătăţirea controlului
asupra deşeurilor produse de industrie va
avea un efect pozitiv major asupra calităţii
apei.
Introducerea tratamentului terţiar în
tehnologia STAU şi un mai bun control al
evacuărilor directe ale industriei în cursurile
de apă va permite în mod clar îmbunătăţirea
calităţii apei.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
86/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă/apă uzată.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-vanţi/
întrebări orientative
Comentarii privind posibilele efecte asupra
mediului
Limitarea poluării
punctiforme şi difuze a solului
- Pierderi pe km de
conducte de canalizare?
Reabilitarea vechilor sisteme de canalizare
va duce la limitarea poluării solului în acest
sens. Construc-ţia/reabilitarea STAU va duce
la reducerea poluării solului direct şi indirect
(datorită reducerii poluării apei). Trebuie să
se implementeze măsuri privind tratarea
nămolului din canalizare în vederea
prevenirii evacuării necontrolate a nămolului
în depozitele de gunoi ale municipalităţii şi,
mai mult, scăderea poluării.
Scăderea emisiilor care duc la
schimbări climatice
Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de tratare
a nămolului va permite reducerea emisiilor
de metan din depunerile de nămol.
Sporirea măsurilor de adaptare
la efectele schimbărilor
climatice şi facilitarea
protecţiei solului împotriva
eroziunii cauzate de apă şi
vânt
Nu există legătură di-
rectă
Nu există legătură directă
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor
apelor terestre şi
continentale şi a ecosistemelor
marine împotriva degradării
antropogene, fragmentării
habitatului şi defrişării
- Calitatea apei în cazul
cursurilor de apă
deschise
Construcţia unor noi rezervoare de apă
destinate extracţiei de apă potabilă ar putea
influenţa considerabil ecosistemele de pe
râuri unde se vor construi noi surse de apă.
Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi
reabilitate permit îmbunătăţirea semnificativă
a protecţiei ecosistemelor terestre şi acvatice
împotriva degradării antropogene.
Conservarea diversităţii
naturale a faunei, florei şi
habitatelor din ariile
protejate şi arii din Natura
2000
- Calitatea apei în cazul
cursurilor de apă
deschise
Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi
reabilitate vor îmbunătăţi semnificativ
calitatea ariilor protejate prin îmbunătăţirea
igienizării apei.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
87/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă/apă uzată.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-vanţi/
întrebări orientative
Comentarii privind posibilele efecte asupra
mediului
Facilitarea îmbunătăţirii
sănătăţii umane prin
implementarea măsurilor care
vizează prevenirea poluării şi
reducerea impactului vechilor
con-taminanţi (de ex. pesti-
cide, deşeuri miniere etc.)
- Câte proiecte vor fi
aprobate în zonele
afectate de vechii
contaminanţi?
O calitatea mai bună a apei potabile va
permite reducerea numărului de persoane
afectate de boli cauzate de poluarea apei. Un
acces mai bun la reţeaua centralizată şi
controlată de alimentare cu apă potabilă de
calitate va permite sporirea sănătăţii
oamenilor în special în cazul celor care
trăiesc în sau în apropierea zonelor afectate
de conta-minanţi vechi (de ex. cauzată de
poluarea cu pesticide, deşeuri miniere etc.).
Trebuie să se acorde prioritate acestui tip de
proiecte
Protejarea şi îmbunătăţirea
situaţiei aglomerărilor din
punct de vedere al zgomotului
- Procent de proiecte
finalizate la timp
Poate exista un impact temporar cauzat de
lucrări de construcţie legate de staţiile şi
reţelele pentru ape uzate şi apă potabilă.
Trebuie să se propună măsuri de reducere a
impactului cauzat de zgomot, de ex. lucrul
numai în perioada orelor de lucru cu
echipamentele zgomotoase şi camioane de
mare tonaj
Creşterea protecţiei populaţiei
împotriva riscului asociat
dezastrelor naturale
- Număr de proiecte şi
persoane deservite de
facilităţile noi şi
reabilitate din zonele
asociate dezastrelor
naturale
Dezastrele naturale duc la poluarea
temporară sau ireversibilă a apei (folosită
pentru băut, fie tratată, fie netratată).
Reabilitarea şi construcţia de noi staţii
centralizate de alimentare cu apă şi tratare a
apei va reduce aceste impacturi
Limitarea utilizării resurselor
naturale epuizabile
-% de gospodării cu
apometre
- Creşterea
procentului de
gospodării care deţin
apometre;
- Număr şi
capacitate
de consum a apei în
cazul unităţilor indus-
triale care folosesc apă
reciclată
Limitarea utilizării apei dulci pe baza
reutilizării apei tratate (de ex. în scopuri
industriale), precum şi creşterea numărului
de proprietari de locuinţe care deţin apometre
vor avea un efect pozitiv semnificativ.
Reducerea generării de
deşeuri, creşterea nivelului
de valorificare a deşeurilor şi
facilitarea reciclării tuturor
deşeu-rilor
Va afecta producerea de
deşeuri?
Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a
nămolului poate duce la folosirea nămolului
în scopuri agricole, ceea ce va genera un
efect pozitiv semnificativ.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
88/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă/apă uzată.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-vanţi/
întrebări orientative
Comentarii privind posibilele efecte asupra
mediului
Asigurarea protecţiei
peisajului natural şi cultural
(de ex. prin revitalizarea
zonelor industriale
dezafectate)
- Număr de STAU şi
instalaţiile de epurare a
apei construite pe
zone industriale dez-
afectate
Dacă se vor construiesc noi staţii de
tratare a apelor uzate în zone industriale
dezafectate, se va înregistra un efect pozitiv.
Conservarea, protecţia şi
reabilitarea zonei costiere a
Mării Negre, asigurând
protecţia patrimoniului
natural (inclusiv ecosistemele
terestre şi acvatice) şi cultural
în vederea atingerii unui
nivel de dezvoltare durabilă a
regiunii
- Calitatea apei de pe
coasta românească a
Mării Negre
Îmbunătăţirea calităţii tratării apelor
uzate şi a apelor evacuate, precum şi
îmbunătăţirea evacuării nămolului vor avea
un efect pozitiv direct şi considerabil în
privinţa protecţiei calităţii apei din Marea
Neagră.
Îmbunătăţirea eficienţei
energetice şi folosirea
resurselor energetice
- Reabilitarea
staţiilor
de pompare, imple-
mentarea dispozitivelor
de control al presiunii
apei şi convertorii de
frecvenţă din staţiile de
pompare
- Noi reţele de
alimentare cu apă versus
cele vechi (%)
-% de gospodă-
rii/apartamente indi-
viduale în blocuri de
apartamente dotate cu
contoare;
-% de reabilitări con-
ducte de apă în interiorul
blocurilor de
apartamente
Introducerea unor sisteme de feedback
privind controlul presiunii pentru apa din
reţelele municipalităţii, precum şi
convertoarele de frecvenţă din staţiile de
pompare vor duce la scăderea utili-zării
energiei pentru asigurarea aceleaşi
calităţi a serviciilor. Pomparea apei prin
reţelele vechi va duce la creşterea
consumului de energie pe unitate de apă
livrată către populaţie, prin urmare înlocuirea
vechilor mijloace de distribuţie a apei va fi
necesară în acest sens. Creşterea eficienţei
energetice va fi ob-ţinută pe baza reducerii
pierderilor de apă. O contorizarea mai
extinsă a gospodăriilor şi a unităţilor
industriale va duce la îmbunătăţirea
eficienţei energetice din staţiile de tratare a
apei pe termen lung. Este important ca
noile unităţi să ia în considerare consumul de
apă înregistrat cu o contorizare mai extinsă în
gospodării, (ceea ce, de regulă, duce la
reducerea consumului), prin urmare
trebuie să se asigure că noile unităţi sunt
estimate în mod corespunzător, cu unităţi
construite la capacitate optimă
Facilitarea producerii de
energie din surse regenerabile
Nu există legătură di-
rectă
Nu există legătură directă
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
89/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,
prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă/apă uzată.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-vanţi/
întrebări orientative
Comentarii privind posibilele efecte asupra
mediului
Îmbunătăţirea compor-
tamentului responsabil din
punct de vedere ale mediul
din partea guvernului,
sectoarelor public şi privat
prin promovarea aspectelor
legate de mediu
-% de gospodării
contorizate -
modificarea consu-
mului de apă pe locuitor/
gospodărie
Creşterea % de gospodării care conto-rizează
consumul de apă poate aduce un efect pozitiv
semnificativ în comportamentul locuitorilor
cu privire la responsabilizarea faţă de mediu
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi
conservarea naturală
-% din populaţie de-
servită de sistemele
de alimentare cu apă
potabilă
-% din populaţie de-
servită de staţiile de
tratare a apelor uzate
Servicii mai bune privind alimentarea cu apă
şi tratarea apelor uzate vor duce la creşterea
atractivităţii ţării datorită unor servicii
îmbunătăţite, unei calităţi mai bune a apei şi
contribuţiei la conservarea biodiversităţii şi,
prin urmare, va contribui la dezvoltarea
turismului şi la protejarea şi aprecierea
naturii
Tabel 6-0-3: Evaluarea Axei prioritare 2 in raport cu obiectivele de mediu relevante
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Menţinerea şi îmbunătăţi-rea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele
legale
Se va îmbunătăţi cali-
tatea aerului ambiental
în limitele stabilite de
normele legale?
Pot exista anumite efecte pozitive indirecte
Minimizarea impactului asupra
calităţii aerului la nivel urban şi
rural
Se vor minimiza im-
pacturile asupra cali-
tăţii aerului la nivel
urban şi rural?
Pot exista anumite efecte pozitive indirecte
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
90/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Limitarea poluării apei din surse
punctiforme şi difuze de poluare
şi îmbunătăţirea calităţii apei
Câte depozite de de-şeuri
existente au instalaţii de
tratare a levigatului (%) ?
Reducerea poluării apei cauzate de evacuări
necontrolate a deşeurilor sau de evacuarea
nămolului generat de tratarea apelor uzate în
depozite de gunoi necorespunzătoare poate
duce la efecte pozitive semnificative.
Introducerea instalaţiilor de tratare a
levigatului va ajuta la evitarea poluării
cursurilor de apă subterane şi de suprafaţă.
Limitarea poluării punctiforme
şi difuze a solului
- Număr de
depozite de gunoi
necontrolate închise
- Număr de
sisteme integrate de
gestionare a deşeurilor,
noi sau finalizate, la
nivel de judeţ/regiune
- Câte depozite de
gunoi existente au
instalaţii de tratare a
levigatului (%) ?
Reducerea poluării solului din depozite
necontrolate de evacuare a deşeurilor sau
aruncarea ilegală a deşeurilor va avea un
efect pozitiv semnificativ.
Introducerea instalaţiilor de tratare a
levigatului va ajuta la evitarea poluării
solului.
Scăderea emisiilor cauzate de
schimbările climatice
- Număr de instalaţii în
depozite de gunoi care
permit colectarea gazelor
Construirea unor depozite de gunoi adecvate
pentru colectarea gazelor poate avea un efect
pe termen lung asupra reducerii emisiilor de
gaze cu efect de seră. Se poate preconiza un
efect pozitiv suplimentar datorat reducerii
arderii ilegale de deşeuri, care este foarte
dăunătoare şi are un efect direct asupra
creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Sporirea măsurilor de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi
facilitarea protecţiei solului
împotriva eroziunii cauzate de apă
şi vânt
Nicio legătură Nicio legătură
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor eco-
sistemelor terestre, acvatice şi
marine împotriva degradării
antropogene, a fragmentării
habitatelor şi a defrişării
- Număr de depozite
ilegale de evacuări a
deşeurilor închise
Reabilitarea, îmbunătăţirea şi instituirea unor
sisteme de gestionare controlată a deşeurilor
va avea un efect pozitiv semnificativ asupra
protecţiei ecosistemelor şi habitatelor.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
91/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei şi habitatelor din
ariile protejate şi potenţialele
amplasamente din Natura 2000
- Număr de depozite
ilegale de evacuări a
deşeurilor închise
- Creşterea acoperi
rii zonelor rurale de
servite de sisteme
de gestionare a deşeurilor
Amplasamentele instalaţiilor de evacuare şi
transfer trebuie să fie selectate respectându-se
ariile protejate şi cele din NATURA 2000.
Reducerea numărului de depozite ilegale de
evacuări a deşeurilor va demonstra
îmbunătăţirea gestionării ariilor protejate.
Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii
umane prin implementarea
măsurilor destinate prevenirii
poluă-rii şi reducerii
impactului vechilor tare ecologice
(de exemplu, pesticide, deşeuri
miniere etc.)
- Reabilitarea vechilor
tare ecologice
O mai bună gestionare a deşeurilor, precum şi
reabilitarea vechilor zone contaminate, cum ar
fi depozitele ilegale de evacuare a deşeurilor
necontrolate vor permite îmbunătăţirea
semnificativă a sănătăţii locuitorilor din
zonele învecinate.
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor aglomerărilor în
privinţa zgomotului
- Activităţile vor duce
la creşterea poluării cu
zgomot în locurile
aflate în apropiere?
- Tip de vehicule
folosite la colectarea
deşeurilor
Colectarea deşeurilor poate duce la
intensificarea deplasării camioanelor de
colectare a deşeurilor în localităţi, prin
urmare orarele de deplasare şi tipul de
vehicule trebuie să fie alese cu mare grijă
pentru a asigura un impact fizic mai redus
asupra aglomerărilor. Lucrările de con-
strucţie şi reabilitare pot cauza poluarea
temporară prin zgomot.
Îmbunătăţirea protecţiei
populaţiei împotriva riscului
asociat dezastrelor naturale
- Integrarea gestionării
deşeurilor;
- Îmbunătăţirea
serviciilor de colectare
a deşeurilor în zone
le rurale;
Sistemele de colectare a deşeurilor pot avea
un efect pozitiv semnificativ în prevenirea
evacuării deşeurilor (în mod intenţionat sau
neinten-ţionat, de exemplu, în timpul
inundaţiilor) în cursurile de apă. Amplasarea
noilor depozite de gunoi trebuie să fie aleasă
acordând atenţie riscurilor asociate
dezastrelor naturale, de exemplu, inundaţii,
în special în zonele rurale unde s-a arătat că
evacuarea ilegală a deşeurilor în râuri
amplifică impactul inundaţiilor.
Limitarea folosirii resurselor
naturale epuizabile
-% din materialele uzate
refolosite ca materii
prime sau recuperate
prin energie
Reducerea folosirii materiilor prime datorită
reciclării materialelor uzate, precum şi
recuperarea prin energie produsă în
incineratoare va avea un efect pozitiv
semnificativ asupra limitării utilizării
resurselor naturale epuizabile.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
92/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Reducerea producerii de
deşeuri, creşterea recupe-rării
deşeurilor şi facilitarea reciclării
tuturor deşeurilor
- Număr de proiecte de
sortare şi reciclare a
deşeurilor
Selecţia la sursă va reprezenta un pas
uriaş necesar în colectarea deşeurilor
deoarece va asigura o reducere dramatică
a fluxului de deşeuri către depozitele de
gunoi.
Dacă proiectele municipale şi industriale
de sortare şi reciclare sunt susţinute,
vor contribui la recuperarea şi refolosirea
deşeurilor.
Prin aplicarea taxelor privind evacuarea
deşeurilor în depozitele de gunoi,
producerea deşeurilor se poate reduce, iar
recuperarea deşeurilor va fi încurajată,
dar astfel de proiecte şi măsuri trebuie
introduse odată cu închiderea depozitelor
ilegale de evacuare şi cu o monitorizare
strictă a evacuărilor negestionate şi ilegale
de deşeuri.
Asigurarea protecţiei peisajelor
naturale şi culturale (de exemplu,
prin revitalizarea zonelor
industriale dezafectate)
- Număr de ampla-
samente închise şi
reabilitate
Amplasamente de evacuare ilegală şi
depozitele de gunoi negestionate reprezintă
tare vechi, iar închiderea şi reabilitarea lor va
avea un efect pozitiv asupra peisajului.
Conservarea, protejarea şi
reabilitarea zonei costiere
româneşti a Mării Negre prin
asigurarea protecţiei
patrimoniului natural (inclusiv
ecosistemelor acvatice şi terestre)
şi cultural în vederea realizării
dezvoltării durabile a regiunii
- Creşterea acoperirii
regiunii Mării Negre cu
sisteme integrate de
gestionare a deşeurilor
Stabilirea unor sisteme integrate de
gestionare a deşeurilor în regiunea Mării
Negre va duce la îmbunătăţirea atractivităţii
zonei costiere şi va reduce poluarea Mării
Negre cu deşeuri. Îmbunătăţirea
monitorizării evacuării ilegale de deşeuri pe
sol şi în mare va contribui la dezvoltarea
durabilă şi internalizarea impactului de
mediu
Îmbunătăţirea eficienţei
energetice şi folosirea resurselor
energetice
- Număr de depozite de
deşeuri care vor fi dotate
cu echipamente de
colectare e metanului
Poate exista un efect pozitiv dacă se acordă
sprijin instalaţiilor de colectare şi folosire a
metanului din depozitele de gunoi. Acest
lucru poate contribui la utilizarea eficientă a
resurselor de energie.
Facilitarea producerii de
energie din resurse regenerabile
Va permite producerea
de energie din resurse
regenerabile?
Energia poate fi produsă prin incinerarea
deşeurilor, precum şi prin arderea gazului
metan colectat din depozitele de gunoi
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
93/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin
îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în
minimum 30 de judeţe până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Îmbunătăţirea comportamentului
responsabil privind mediul din
partea guvernului şi a
sectoarelor public şi privat prin
promovarea aspectelor legate de
mediu
- Creşterea
numărului
de gospodării deser
vite sisteme de colec
tare a deşeurilor
- Număr de
instituţii cu EMS
-O mai bună sortare a
deşeurilor
- Număr de
instalaţii
de sortare şi reciclare
Instituirea de sisteme integrate de gestionare a
deşeurilor, precum şi instalaţiile de sortare şi
reciclare va avea un efect pozitiv semnificativ
asupra comportamentului responsabil privind
mediul din partea guvernului şi a sectoarelor
public şi privat.
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi conservare
naturală
- Procent de ampla-
samente ilegale de
evacuare a deşeurilor
închise şi reabilitate
din numărul total?
Instituirea sistemelor de gestionare a
deşeurilor va reduce evacuarea ilegală a
deşeurilor şi va creşte atractivitatea peisajului
rural şi urban, contribuind la dezvoltarea
turismului.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
94/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 6-0-4: Evaluarea Axei prioritare 3 in raport cu obiectivele de mediu relevante
Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Menţinerea şi îmbunătăţirea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele legale
-Câte instalaţii sunt dotate
cu filtre adecvate (%)?
- Număr de instalaţii
pentru reducerea
poluanţilor acidifianţi?
- Reducerea emisii
lor de particule fine
(PM10) şi precursori
ai acestora?
- Număr de proiecte
în amplasamente în
care limitele de poluare a
aerului sunt peste norme?
Proiectele implementate pentru îm-
bunătăţirea emisiilor din vechile instalaţii
municipale, în special în localităţile în care
poluarea aerului depăşeşte normele şi
standardele stabilite vor aduce efecte
pozitive semnificative. Instalarea
contoarelor de căldură în sistemele
municipale pot reduce necesarul de căldură,
asigurând stimulente pentru conservarea
căldurii şi reducând poluarea inutilă a
aerului.
Minimizarea impactului asupra
calităţii aerului în zonele rurale
şi urbane
- Va reduce emisiile
de particule fine
(PM10) ?
- Va reduce
concentraţiile de SO2,
NO2 şi va contribui
la atingerea valorilor-
ţintă pentru stratul
de ozon?
Reabilitarea vechilor centrale termice
municipale şi a sistemelor de încălzire
municipale poate reduce consumul de
combustibil în cazul centralelor electrice
şi termice şi poate minimiza impacturile
asupra calităţii generale a aerului, având
cel mai mare efect asupra zonelor urbane.
Limitarea poluării apei din surse
de poluare punctiforme şi
difuze şi îmbunătăţirea calităţii
apei
- Reducerea emisii
lor de acidifianţi
- Evacuarea cenuşii
Emisiile reduse din vechile centrale
municipale vor produce un efect pozitiv
semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii
apei, dată fiind limitarea poluării
provenite de la gazele de ardere şi
impactului asupra ploilor acide şi poluării
la distanţă lungă.
Îmbunătăţirea practicilor privind
evacuarea cenuşii va duce la scăderea
presiunii exercitate asupra apei şi solului.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
95/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Limitarea poluării punctiforme
şi difuze a solului
- Reducerea cantită-
ţilor de cenuşă care
trebuie evacuată
- Reducerea emisiilor
Dacă se acordă sprijin îmbunătăţirii modului
de evacuare a cenuşii provenite din
instalaţiile de ardere care folosesc cărbune şi
petrol, se va înregistra un efect pozitiv asupra
solului. Reducerea emisiilor care determină
acidificarea precipitaţiilor şi a solului va avea
un efect pozitiv semnificativ.
Scăderea emisiilor care duc
la schimbări climatice
- Emisii reduse de
gaze cu efect de seră
Reducerea consumului de combustibili în
vechile sisteme de încălzire municipale pot
duce la scăderea semnificativă a emisiilor de
gaze cu efect de seră.
Sporirea măsurilor de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi
facilitarea protecţiei solului
împotriva eroziunii cauzate de apă
şi vânt
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor eco-
sistemelor terestre, acvatice şi
marine împotriva de-gradării
antropogene, a fragmentării
habitatelor şi a defrişării
Condiţiile şi funcţiile
ecosistemelor terestre şi
acvatice se vor
îmbunătăţi?
Reducerea emisiilor poate avea un efect
semnificativ pe termen lung asupra
ecosistemelor terestre şi acvatice şi asupra
vitalităţii acestora
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei şi habitatelor din
ariile protejate şi potenţialele
amplasamente din Natura 2000
Va permite conser-
varea biodiversităţii
naturale în ariile
protejate/ arii din
reteaua Natura 2000
Reducerea emisiilor dăunătoare provenite din
amplasamente aflate în apropierea ariilor
protejate sau a ariilor din Natura 2000 poate
avea un efect pozitiv semnificativ asupra
faunei şi florei, precum şi a habitatelor din
acele arii.
Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii
umane prin implementarea
măsurilor destinate prevenirii
poluării şi reducerii impactului
vechilor tare (de exemplu,
pesticide, deşeuri miniere etc.)
Va fi afectată calitatea
solului de îmbunătăţirea
vechilor centrale
electrice?
Poluarea istorică determinată de evacuarea
cenuşii din vechile centrale municipale
reprezintă o problemă importantă iar
proiectele de reabilitare, dacă există, pot avea
contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea
situaţiei.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
96/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Protejarea şi îmbunătăţirea
situaţiei aglomerărilor din
punctual de vedere al poluării cu
zgomot
Folosirea BAT (cele mai
bune tehnici disponibile)
Se poate înregistra o oarecare reducere a
zgomotului pe termen lung datorată
închiderii sau reabilitării vechilor centrale
municipale sau instalaţiilor de încălzire.
Creşterea protecţiei populaţiei
împotriva riscului asociat
dezastrelor naturale
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Limitarea folosirii resurselor
naturale epuizabile
- Număr de proiecte
susţinute, care ar permite
trecerea la resurse de
energie regenerabile
Se poate înregistra un efect pozitiv datorat
reducerii folosirii resurselor de energie
printr-o eficienţă crescută sau prin trecerea la
alte tipuri de combustibil, de exemplu,
deşeuri lemnoase, biogaz etc.
Reducerea producerii de
deşeuri, creşterea recupe-rării
deşeurilor şi facilitarea reciclării
tuturor deşeurilor
Unele efecte pozitive pot apărea în urma
reducerii cantităţii de deşeuri produse având
în vedere reducerea consumului de
combustibil (cenuşă).
Asigurarea protecţiei peisajului
natural şi cultural (de exemplu,
revitalizarea zonelor industriale
dezafectate)
- Număr de centrale
municipale vechi sau
instalaţii închise şi
reabilitate
Trebuie să se asigure că centralele electrice
închise nu devin zone industriale dezafectate
şi nu apare niciun impact negativ. Se
preconizează efecte negative
Conservarea, protejarea şi
reabilitarea zonei costiere
româneşti a Mării Negre prin
asigurarea protecţiei
patrimoniului natural (inclusiv
ecosistemelor acvatice şi terestre)
şi cultural în vederea realizării
dezvoltării durabile a regiunii
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Îmbunătăţirea eficienţei
energetice şi a folosirii resurselor
de energie
- Contorizare
- Reabilitarea
sistemelor de încălzire
centrală
Se poate ajunge la o reducere a alimentării şi
consumului energetic, precum şi la reducerea
consumului de combustibil dacă proiectele
care promovează eficienţa energetică vor
beneficia de sprijin, cum ar fi contorizare,
economisirea energiei din pierderile datorate
transportului etc.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
97/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi
până în 2015.
Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Facilitarea producerii de energie
din resurse regenerabile
- Număr de
proiecte de conversie
susţinute
- Creşterea folosirii
resurselor regenerabile
Se poate înregistra un efect pozitiv dacă se va
acorda sprijin în privinţa măsurilor care permit
trecerea de la folosirea resurselor energetice
epuizabile (petrol şi cărbune) la gaz sau
resurse regenerabile (cum ar fi deşeuri
lemnoase şi biogaz)
Îmbunătăţirea comportamentului
responsabil privind mediul din
partea guvernului şi a
sectoarelor public şi privat prin
promovarea aspectelor legate de
mediu
- Introducerea contorizării Contorizarea şi măsurile de
economisire/reducere a pierderilor de energie
provenite din distribuţia căldurii şi energiei
vor avea un efect pozitiv pentru consumatori.
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi conservare
naturală
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
98/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 6-0-5: Evaluarea Axei prioritare 4 in raport cu obiectivele de mediu relevante
Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări ori-
entative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Menţinerea şi îmbunătăţirea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele legale
- Creşterea numărului de
staţii de monitorizare
Sistemele de gestionare instituite pot ajuta
la monitorizarea calităţii aerului în
amplasamentele respective.
Minimizarea impactului asupra
calităţii aerului în zonele urbane
şi rurale
- Creşterea numărului de
staţii de monitorizare
Sistemele de gestionare instituite pot
permite monitorizarea arderilor ilegale şi
a altor emisii în aer (de exemplu, datorate
incendiilor ilegale din păduri) în ariile
protejate, precum şi în zonele învecinate.
Limitarea poluării apei din surse
de poluare punctiforme şi
difuze şi îmbună-tăţirea calităţii
apei
- Creşterea numărului de
staţii de monitorizare
Măsurile pot permite monitorizarea
poluării ilegale a apei şi pot avea un efect
pozitiv asupra cali-tăţii apei prin stabilirea
unor regimuri speciale de gestionare în
ariile din Natura 2000.
Limitarea poluării punctiforme
şi difuze a solului
- Creşterea numărului de
staţii de monitorizare
Măsurile pot permite monitorizarea
poluării ilegale a solului şi au un efect
pozitiv asupra calităţii solului prin
stabilirea unor regimuri speciale de
gestionare în ariile din Natura 2000.
Scăderea emisiilor care duc la
schimbări climatice
- Creşterea numărului de
staţii de monitorizare
O mai bună gestionare a ariilor protejate
şi a ariilor din Natura 2000 poate ajuta
la creşterea numărului de arii cu
păduri şi ecosisteme neperturbate
care contribuie la absorbţia gazelor cu
efect de seră.
Şi monitorizarea arderilor ilegale de
deşeuri poate avea un efect pozitiv.
Sporirea măsurilor de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi
facilitarea protecţiei solului
împotriva eroziunii cauzate de apă
şi vânt
- Număr de planuri de
gestionare susţinute pentru
ariile din Natura 2000 şi
alte arii protejate din
România
Va duce la îmbunătăţirea gestionării
amplasamentelor şi la posibila
introducere de măsuri de adaptare la
SC şi împotriva eroziunii solului şi a apei.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
99/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări ori-
entative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor eco-
sistemelor terestre, acvatice şi
marine împotriva de-gradării
antropogene, a fragmentării
habitatelor şi a defrişării
- Dezvoltarea şi im
plementarea planurilor
de gestionare a ariilor
protejate şi a ariilor
din Natura 2000
- Stabilirea sistemului
de monitorizare privind
starea de conservare a
speciilor şi a habitate
lor naturale şi semi-
naturale
Acest obiectiv va avea un efect pozitiv
semnificativ asupra protecţiei
ecosistemelor şi habitatelor datorate unei
gestionări îmbunătăţite şi sistemelor de
monitorizare, după stabilirea acestora.
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei şi habitatelor din
ariile protejate şi potenţialele arii
din Natura 2000
- Dezvoltarea şi
implementarea planurilor
de gestionare pentru
ariile protejate şi ariile
din Natura 2000
- Instituirea sistemului
de monitorizare a stării de
conservare pentru speciile şi
habitatele naturale sau
semi-naturale incluse în re-
ţeaua Natura 2000
Desemnarea ariilor speciale de
conservare şi instituirea planurilor de
gestionare pentru aceste arii va duce la o
mai bună protecţie a biodiversităţii.
Instituirea unui mecanism detaliat pentru
consultarea publică pentru Natura 2000 şi
regimul de protecţie ar trebui să genereze
un efect pozitiv în cazul implementării
programului Natura 2000.
Instituirea unui sistem de monitorizare
pentru capturarea accidentală sau
uciderea speciilor de animale enumerate
în anexa IV a Directivei privind habitatele
ar trebui să genereze efecte pozitive
pentru implementarea Natura 2000.
Trebuie să se acorde o atenţie specială
zonelor din apropierea ariilor protejate.
Instituirea sistemului de compensare a
proprietarilor de arii protejate din Natura
2000 va duce la scăderea pericolului de
supraexploatare a rezervelor naturale.
Instituirea mecanismului de promovare a
educaţiei şi informării publicului va avea
un efect pozitiv semnificativ pe termen
lung.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
100/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări ori-
entative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii
umane prin implementarea
măsurilor destinate prevenirii
poluării şi reducerii impactului ve-
chilor tare (de exemplu,
pesticide, deşeuri miniere etc.)
- Numărul vechilor tare
tratate
Sistemele de gestionare a teritoriilor
protejate pot influenţa reabilitarea unor
tare vechi aflate în ariile respective sau în
apropierea acestora. Trebuie să se acorde
atenţie soluţiilor aplicate în vederea
eliminării tarelor astfel încât acestea să nu
mai fie dăunătoare pentru mediu în etapa
de tratare.
Protejarea şi îmbunătăţirea
situaţiei aglomerărilor din punct
de vedere al poluării cu zgomot
Planurile de gestionare pentru ariile
din Natura 2000 şi alte arii protejate pot
cuprinde anumite măsuri împotriva
poluării cu zgomot şi pot avea efecte
pozitive, de exemplu, asupra reţelelor de
transport.
Creşterea protecţiei populaţiei
împotriva riscului asociat
dezastrelor naturale
Planurile de gestionare pentru ariile
din Natura 2000 şi alte arii protejate pot
cuprinde anumite măsuri care vor fi
îndreptate spre gestionarea riscului de
dezastre naturale, cum ar fi refacerea zo-
nelor inundabile etc.
Limitarea folosirii resurselor
naturale epuizabile
Condiţiile stabilite în planurile de
gestionare a ariilor din Natura 2000 şi
a altor arii protejate pot limita folosirea
resurselor naturale în zonele respective.
Reducerea producerii de
deşeuri, creşterea recuperării
deşeurilor şi facilitarea
reciclării tuturor deşeurilor
- Dezvoltarea şi im-
plementarea planurilor de
gestionare
O reducere a poluării cu deşeuri prin
evacuarea necontrolată a deşeurilor
sau depozitarea ilegală a deşeurilor va
avea un efect pozitiv semnificativ în ariile
protejate şi cele din Natura 2000.
Asigurarea protecţiei peisajului
natural şi cultural (de exemplu,
prin revitalizarea zonelor
industriale dezafectate)
- Număr de arii Natura 2000
afectate
Stabilirea anumitor arii în Natura 2000
poate duce la revitalizarea zonelor
industriale dezafectate
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
101/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-
vanţi/întrebări ori-
entative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Conservarea, protejarea şi
reabilitarea zonei costiere
româneşti a Mării Negre prin
asigurarea protecţiei
patrimoniului natural (inclusiv
ecosistemelor acvatice şi terestre)
şi cultural în vederea realizării
dezvoltării durabile a regiunii
- Număr de planuri de
gestionare care beneficiază
de sprijin în vecinătatea
Mării Negre
Planurile de gestionare pentru ariile
din Natura 2000 şi alte arii protejate de pe
coasta Mării Negre vor avea un efect
pozitiv semnificativ asupra protecţiei
patrimoniului cultural şi al dezvoltării
durabile a zonei.
Îmbunătăţirea eficienţei energetice
şi a folosirii resurselor de energie
Proiectele trebuie să fie însoţite de EIA
pentru a putea asigura minimizarea
efectelor negative rezultate din
exploatarea resurselor naturale.
Facilitarea producerii de
energie din resurse regenerabile
Datorită faptului că cel mai mare
potenţial eolian acoperă anumite arii
protejate, ar putea exista o presiune
privind instalarea morilor eoliene în
acele zone. Ar putea avea un
impact negativ pe termen lung asupra
ariilor din Natura 2000.
Îmbunătăţirea comportamentului
responsabil privind mediul din
partea Guvernului şi a
sectoarelor public şi privat
prin promovarea aspectelor
legate de mediu
Componentele de educare, informare
şi conştientizare a publicului aferente
planurilor de gestionare din ariile
protejate sau din Natura 2000 pot
genera un efect pozitiv.
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi conservare
naturală
- Număr de turişti susţinut
de ariile protejate
Îmbunătăţirea gestionării ariilor
protejate poate facilita un turism mai
bun şi o mai mare atractivita-te a
amplasamentelor. Pentru a evita o
supra-populare cu turişti a ariilor
protejate, trebuie să se întreprindă
măsuri de direcţionare a turiştilor către
destinaţii turistice similare cu un nivel
mai redus de protecţie. Informaţiile
referitoare la restricţionarea accesului
turiştilor în zonele strict protejate (de
exemplu, rezervaţii ştiinţifice) ar
trebui să genereze un efect pozitiv
privind protecţia şi conservarea
biodiversităţii.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
102/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 6-0-6: Evaluarea Axei prioritare 5 in raport cu obiectivele de mediu relevante
Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Menţinerea şi îmbunătăţirea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele legale
Dacă măsurile de reîmpădurire şi refacere a
zonelor inundabile beneficiază de sprijin, se
poate înregistra un efect pozitiv asupra
calităţii aerului ambiental.
Minimizarea impactului asupra
aerului în zonele urbane şi rurale
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Limitarea poluării apei din surse
de populare punctiforme şi difuze şi
îmbunătăţirea calităţii apei
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Limitarea poluării punctiforme şi
difuze a solului
Prin transformarea anumitor terenuri
arabile în zone inundabile şi aplicarea
regulamentelor speciale privind practicile
de gestionare se poate înregistra un impact
pozitiv asupra calităţii solului. Măsurile
care previn eroziunea solului vor avea un
efect pozitiv şi în ceea ce priveşte protecţia
solului împotriva poluării
Scăderea emisiilor cauzate de
schimbările climatice
Dacă se acordă sprijin măsurilor privind re-
împădurirea şi refacerea zonelor inundabile,
se poate înregistra un efect pozitiv privind
emisiile de gaze cu efect de seră.
Sporirea măsurilor de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi fa-
cilitarea protecţiei solului împotriva
eroziunii cauzate de apă şi vânt
- Zone inundabile
refăcute
- Zone
reîmpădurite
Refacerea zonelor inundabile şi măsurile de
împădurire susţinute prin acest obiectiv pot
avea un efect pozitiv semnificativ asupra
protecţiei împotriva eroziunii şi a adaptării
la schimbările climatice.
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor
terestre, acvatice şi marine
împotriva degradării antropogene,
a fragmentării habitatelor şi a
defrişării
- Zone inundabile
refăcute
- Zone reîmpădurite
Dacă se acordă sprijin refacerii zonelor
inundabile şi măsurilor de împădurire,
poate exista un efect pozitiv privind
protecţia habitatelor şi ecosistemelor.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
103/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei şi habitatelor din
ariile protejate şi potenţialele arii
din Natura 2000
- Zone inundabile
refăcute
- Zone reîmpădurite
Dacă se acordă sprijin zonelor inundabile
şi măsurilor de împădurire va exista un
efect pozitiv privind protecţia habitatelor
şi ecosistemelor. Proiectele trebuie să fie
însoţite de EIA pentru a asigura
minimizarea efectelor negative generate
de in-tervenţii la nivelul funcţiilor ecosis-
temelor.
Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii
umane prin implementarea
măsurilor destinate prevenirii
poluării şi reducerii impactului
vechilor poveri (de exemplu,
pesticide, deşeuri miniere etc.)
- Scăderea
numărului
persoanelor expuse
riscului
- Minimizarea
indicatorilor de
mortalitate şi
morbiditate
în caz de dezastre
- Abordarea
condiţiilor de
igienizare
- Abordarea
factorilor de risc şi
prevenire a
epidemiilor
Strămutarea persoanelor din zonele
inundabile va contribui la o îmbunătăţire
a sănătăţii umane şi la reducerea
costurilor. Elaborarea unor hărţi privind
pericolele şi riscul de inundaţii, precum
şi a sistemelor de avertizare pentru
populaţia expusă riscurilor va avea un
efect pozitiv.
Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei
aglomerărilor din punctual de vedere
al zgomotului
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Creşterea protecţiei populaţiei
împotriva riscului asociat
dezastrelor naturale
- Zone inundabile
refăcute
- Minimizarea
indicatorilor de morta
litate şi morbiditate
în caz de dezastre
- Abordarea
factorilor de risc şi
prevenire a
epidemiilor
- Abordarea
condiţiilor de
igienizare
- Reducerea
numă-
rului de persoane
din zonele de risc
Măsuri aferente strămutării persoanelor,
precum şi sistemele de avertizare au un
efect pozitiv pe termen lung.
Limitarea folosirii resurselor
naturale epuizabile
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM
104/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiective de mediu
relevante
Indicatori rele-
vanţi/întrebări
orientative
Comentarii privind posibilele efecte
de mediu
Reducerea producerii de deşeuri,
creşterea recuperării deşeurilor şi
facilitarea reciclării tuturor
deşeurilor
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Asigurarea protecţiei peisajului
natural şi cultural (de exemplu,
prin revitalizarea zonelor
industriale dezafectate)
Refacerea zonelor inundabile,
împădurirea şi proiectele privind
reducerea dezastrelor naturale cauzate de
alunecări de teren, eroziune şi inundaţii
pot contribui la revitalizarea peisajului
cultural şi natural.
Conservarea, protejarea şi
reabilitarea zonei costiere
româneşti a Mării Negre prin
asigurarea protecţiei
patrimoniului natural (inclusiv
ecosistemelor acvatice şi terestre) şi
cultural în vederea realizării
dezvoltării durabile a regiunii
Măsurile anti-eroziune privind coasta
Mării Negre vor contribui la realizarea
obiectivului.
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
a folosirii resurselor de energie
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Facilitarea producerii de energie din
resurse regenerabile
Măsurile restrictive privind construcţia
de baraje mici şi mijlocii pe râuri în
vederea producerii de energie pot avea
un efect negativ asupra acestui obiectiv.
Îmbunătăţirea comportamentului
responsabil privind mediul din partea
Guvernului şi a sectoarelor public şi
privat prin promovarea aspectelor
legate de mediu
Nu există legătură
directă
Nu există legătură directă
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi conservare
naturală
Refacerea zonelor inundabile şi îm-
pădurirea zonelor pentru a permite
protecţia împotriva eroziunii poate atrage
turişti în astfel de amplasamente.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
105/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Acest capitol prezinta potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra
aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul,
factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si
arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori.
7.1 Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra
mediului
Elementele principale ale unui proiect care determina efectele sale semnificative asupra
mediului sunt reprezentate de:
- natura proiectului,
- dimensiunea proiectului si/sau
- localizarea proiectului.
Natura proiectelor
In primul rand, trebuie mentionat ca proiectele sustinute prin POS Mediu, conform
obiectivului global al programului, vizeaza protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului
şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-
ului comunitar de mediu. In consecinta, tinand cont de scopul propus si de modalitatile de
selectie si aprobare a proiectelor, investitiile prevazute in cadrul Programului Operational
Sectorial Mediu sunt menite sa corecteze efectele adverse semnificative asupra mediului in
zonele de interventie, fara sa genereze prin aceste interventii forme de impact semnificativ
asupra mediului. Ca masura generica de prevenire a impactului asupra mediului datorat
activitatilor propuse, se mentioneaza verificarea aplicarii, din faza de proiect pana la
dezafectarea instalatiilor, a masurilor de prevenire a producerii/ reducere/ compensare a unor
efecte adverse asupra mediului.
Dimensiunea proiectelor
Din punct de vedere al dimensiunii, proiectele listate in anexa 2 a POS Mediu 2007-2013
revizuit sunt proiecte majore (peste 50 mil. EURO), concretizate insa, de cele mai multe ori,
in interventii/ investitii apartinand aceluiasi proiect, dar dispersate pe teritoriul unui
municipiu, judet, bazin hidrografic, „regiune” (reprezentata de doua judete, de ex. regiunea
Ialomita-Constanta, pentru proiectul « Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare ») sau chiar la nivelul teritoriului national (de ex. proiect WATMAN,
aferent Axei prioritare 5, DMI 5.1).
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
106/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
In afara proiectelor majore listate in anexa 2, in cadrul fiecarei axe prioritare/ domeniu major
de interventie sunt prevazute sa se realizeze si proiecte nemajore.
Localizarea proiectelor
Proiectele propuse in versiunea initiala a POSM, ca si cele introduse ca modificari in
versiunea curenta, acopera, cat mai echitabil, teritoriul national. In aceste conditii, zona
posibil a fi afectata coincide cu teritoriul Romaniei.
In capitolul 4 au fost identificate locatiile specifice pe harta tarii, la nivel de localitate, judet
sau teritoriu national, ale noilor propuneri de proiecte, ca raspuns la solicitarea autoritatii
competente pentru derularea procedurii SEA de a include in raportul de mediu „o evaluare a
efectelor asupra mediului ale proiectelor care constituie motivul modificarii POS Mediu”.
7.2 Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice
pentru minimizarea, reducerea sau compensare efectelor lor
semnificative probabile asupra mediului
Au fost realizate evaluări privind domeniile majore de intervenţie propuse în relaţie cu domeniile/
elementele de mediu relevante.
In scopul evaluării, fiecare dintre domeniile majore de interventie a fost evaluat în funcţie de
următoarea scară:
+ 2: impact pozitiv substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
+ 1: impact pozitiv al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă
0: niciun impact
- 1: impact negativ al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
- 2: impact negativ substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
?: impactul nu poate fi identificat
Rezultatele evaluărilor au fost sintetizate în tabele. Evaluarea a urmărit identificarea unor
potenţiale conflicte negative importante ale domeniilor de interventie POSM cu elementele de
mediu si obiectivele relevante pentru protecţia mediului. Asa cum se poate observa, nu s-au
inregistrat in evaluare situatii de impact negativ (-1 sau -2).
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
107/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 1
Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare”
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
APA 2 Se preconizează un efect pozitiv semnificativ
datorită reducerii poluării apelor de la surse
punctiforme datorită operaţiilor indicative
precum extinderea/reabilitarea reţelelor de
canalizare şi construirea şi consolidarea staţiilor
de tratare a apei şi a nămolurilor.
SOL 1 Va exista un efect pozitiv semnificativ datorită
măsurilor care urmăresc reducerea poluării apei.
Construirea şi consolidarea staţiilor de tratare a
apei şi a nămolurilor vor reduce scurgerile şi
astfel vor reduce poluarea solurilor. Se poate
preconiza un oarecare impact negativ dacă
nămolul tratat, dar încă toxic (poluat cu metale
grele, etc.) ar fi utilizat în agricultură.
SCHIMBARI CLIMATICE 1 Îmbunătăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor
vor limita emisiile de CH4 (metan) şi de gaze cu
efect de seră. Controlând apele prin diferite
tipuri de lucrări hidrotehnice, se va realiza
parţial şi protecţia solului împotriva eroziunii
prin apă. Trebuie facilitată în mod deosebit
protecţia solului împotriva eroziunii prin apă. Se
aşteaptă un efect pozitiv pe termen lung.
Îmbună-tăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor
care limitează emisiile de CH4 (metan) pot avea
efecte colaterale pozitive asupra emisiilor de
gaze cu efect de seră.
BIODIVERSITATE 0 Extinderea şi modernizarea reţelelor şi staţiilor
de canalizare vor contribui la îmbunătăţirea
calităţii apei şi solului, îmbunătăţind condiţiile
pentru ecosistemele acvatice. Se aşteaptă un
efect pozitiv semnificativ. Este importantă
respectarea normelor de mediu pentru proiectare
şi construcţie, de aceea trebuie să se efectueze
studii de mediu pentru toate activităţile
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
108/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare”
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
BIDIVERSITATE :
SITURI NATURA 2000
1 Având în vedere reducerea poluării apei
anticipate din activităţile acestei axe prioritare,
va exista un efect ecologic pozitiv pe termen
lung. Se va acorda o atenţie deosebită la
proiectarea şi promovarea utilităţilor planificate,
prin obtinerea avizelor/ acordurilor de
gospodarire a apelor si de mediu, dupa caz. In
cazul locaţiilor aflate în apropierea zonelor
protejate şi a ariilor Natura 2000, se vor realiza
studii de evaluare adecavata, conform Ordinului
MMP nr. 19/2010.
SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a apei potabile, precum şi
colectarea apelor uzate şi sistemele de tratare vor
avea un impact pozitiv asupra sănătăţii umane.
Implementarea Axei prioritare va contribui şi la
reducerea numărului de vechi probleme
ecologice, în acest caz, reducerea prin tratarea
nămolurilor.
RESURSE NATURALE 0 O gospodărire mai bună a apelor va limita
scurgerile se apă
PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Implementarea acestui Axei prioritare va conduce
la limitarea surselor de poluare punctiformă din
zona de coastă a României din regiunea Mării
Negre, obţinând astfel un efect pozitiv pe termen
lung.
ENERGIE REGENERABILA 1 Prin îmbunătăţirea calităţii apei la barajele
hidroenergetice, durata de viaţă a
surselor/rezervoarelor va creşte, fiind un efect
pozitiv indirect asupra generării de hidroenergie
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
109/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.1
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate‖
Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi
extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor
Domeniu/ Element de
mediu
Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
AER 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la
reducerea poluării aerului. Instalaţiile conectate la
depozitele ecologice (cele care vor permite
colectarea şi tratarea gazelor) sunt recomandate.
Va exista un efect pozitiv semnificativ pe termen
lung, dacă se vor asigura măsurile de control a
emisiilor în aer de la depozitele existente şi
viitoare.
APA 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la
reducerea poluării aerului. Poluarea generală a
aerului va fi redusă şi se aşteaptă un efect pozitiv
semnificativ pe termen lung.
APA 2 Gestionarea deşeurilor va contribui la reducerea
poluării apelor în apropierea vechilor depozitele de
gunoi necontrolate şi va asigura protecţia apelor în
locaţiile celor noi. Măsurile sunt foarte importante
pentru apa freatică. Se aşteaptă efecte pozitive pe
termen lung.
SOL 1 Depozitele de deşeuri reabilitate şi cele noi vor
avea un impact pozitiv direct asupra reducerii
poluării solului. Deschiderea unor sisteme de
gestionare a deşeurilor care să urmărească
colectarea, sortarea şi reciclarea deşeurilor va avea
un efect pozitiv semnificativ şi pe termen lung.
Prin implementarea acestui DMI, va fi abordată
una dintre cele mai semnificative surse de poluare
a solului. Este recomandat sprijinul activităţi-lor
care urmăresc reducerea cantităţii de deşeuri
depozitate pe depozitele de deşeuri
SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Emisiile de gaze cu efect de seră din depozitele de
gunoi vor fi reduse prin implementarea unor
facilităţi de colectare a gazelor, conform
propunerilor din acest DMI.
SCHIMBARI CLIMATICE :
ADAPTABILITATE
0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra protecţiei
solului împotriva eroziunii prin apă sau vânt,
datorită închiderii vechilor depozite şi a
depozitelor ilegale. Activităţile care urmăresc
reducerea deşeurilor generate şi promovarea
reciclării deşeurilor şi reu-tilizarea lor, vor spori
efectul pozitiv datorită reducerii pe termen lung a
poluării.
BIODIVERSITATE 1 Se aşteaptă un efect pozitiv asupra ecosistemelor
terestre.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
110/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate‖
Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi
extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor
Domeniu/ Element de
mediu
Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
BIODIVERSITATE:
SITURI NATURA 2000
1 Poluarea prin deşeuri în zonele protejate este o
problemă. Implementarea sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor şi reducerea depozitelor de
deşeuri clandestine vor avea un efect pozitiv
semnificativ asupra zonelor protejate existente şi a
potenţialelor situri Natura 2000.
SANATATE UMANA 2 O gestionare mai bună a deşeurilor ca avea un
impact ecologic pozitiv (ape, aer, sol, peisaj) şi
asupra sănătăţii umane. DMI va avea efect pozitiv
datorită măsurilor de curăţare pentru reducerea
vechilor probleme ecologice, închiderea şi
curăţarea depozitelor neorganizate.
RESURSE NATURALE 1 Reciclarea şi reutilizarea deşeurilor va contribui la
reducerea utilizării resurselor naturale epuizabile.
Se aşteaptă un efect pozitiv semnificativ datorită
înfiinţări şi utilizării sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor.
MANAGEMENTUL
DESEURILOR
2 DMI va avea un efect pozitiv direct pe termen lung
prin înfiinţarea structurilor de gestionare a
deşeurilor. Trebuie asigurată activarea colectării
selective şi a reciclării deşe-urilor
PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Construcţia de facilităţi corespunzătoare va asigura
protecţia peisajului natural şi cultural. Efecte
pozitive semnificative vor fi obţi-nute dacă
deşeurile industriale (de ex. de la centralele de
energie pe bază de cărbuni) vor fi reduse şi se vor
curăţa terenurile industriale dezafectate
PEISAJ SI PATRIMONIU
1 Poluarea datorată deşeurilor va fi mai bine
controlată prin stabilirea sistemelor de gestionare a
deşeurilor în zonele adiacente Mării Negre. Va
exista un efect pozitiv semnificativ datorită
reabilitării vechilor terenuri părăsite, precum şi un
efect indirect al reducerii fluxului de deşeuri aduse
de ape deschide (Dunărea) şi al reducerii aruncării
deşeurilor în mare
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
111/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate‖
Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi
extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor
Domeniu/ Element de
mediu
Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
EFICIENTA ENERGETICA
1 Reciclarea deşeurilor va asigura eficienţa
energetică datorită implementării sistemelor
integrate de gestionare a deşeurilor. Se va consuma
mai puţină energie pentru a ţine sub control
gestionarea deşeurilor. Reutilizarea produselor şi
materialelor şi utilizarea materialelor reciclate va
reduce consumul de resurse naturale. DCI trebuie
să permită separarea biomasei şi folosirea ei pentru
generarea de energie. Efectul pozitiv va fi sporit
dacă sortarea şi colectarea selectivă a deşeurilor
este pusă în funcţiune şi există depozite conforme
pentru deşeuri (cu colectare de gaz).
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
112/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-3: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.2
Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor
contaminate
Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu
AER 1 Se preconizează un impact pozitiv indirect.
AER 1 Se aşteaptă un impact pozitiv indirect.
APA 1 Reabilitarea siturilor contaminate va asigura limitarea
poluării apelor şi va îmbunătăţi calitatea apei subterane.
Dacă vechile depozite de diferite tipuri de deşeuri toxice,
chimicale, etc. vor fi tratate, riscul poluării apelor subte-
rane va fi redus. Este importantă reducerea vechilor
probleme legate de poluarea activă pentru a permite
îmbunătăţirea situaţiei mediului, a naturii şi protecţia
sănătăţii.
SOL 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice, va avea un impact
direct asupra limitării poluării solului. Este aşteptat un
efect pozitiv semnificativ.
SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra emisiilor de
gaze cu efect de seră
SCHIMBĂRI CLIMATICE:
ADAPTABILITATE
1 Protecţia solului împotriva eroziunii acide de la
închiderea şi curăţarea depozitelor neconforme şi a
vechilor probleme va avea un efect pozitiv asupra
protecţiei solului împotriva eroziunii prin apă şi vânt,
reducând condiţiile pentru răspândirea poluării
BIODIVERSITATE 1 Eliminarea şi curăţarea vechilor zone contaminate va
avea un impact direct semnificativ asupra ecosistemelor
terestre şi acvatice.
BIODIVERSITATE :
SITURI NATURA 2000
1 Se preconizează un efect pozitiv indirect
SANATATE UMANA 2 O mai bună calitate a mediului, datorată curăţării vechilor
probleme va asigura o îmbunătăţire a sănătăţii umane,
având aşadar un efect pozitiv semnificativ pentru mediu.
Recuperarea siturilor contaminate asociate cu
dezvoltările economice vor avea prioritate
RESURSE NATURALE 0 Ar putea exista un oarecare efect pozitiv. În cazul
dezmembrării unor vechi zone industriale şi reutilizarea
sau reciclarea materialelor extrase, obiectivul va fi parţial
atins.
MANAGEMENTUL
DESEURILOR
1 În cazul în care materiale reutilizabile sunt localizate în
zonele vechilor tare ecologice şi realizează utilizarea lor,
va exista un oarecare efect pozitiv. O astfel de reutilizare
poate fi iniţiată în cazul construcţiilor (pentru construcţia
de drumuri) sau a deşeurilor organice (vechi ferme).
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
113/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor
contaminate
Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu
PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice va avea un efect
pozitiv direct asupra peisajului cultural şi revitalizarea
zonelor industriale dezafectate.
PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Prin reabilitarea vechilor probleme ecologice situate în
apele şi ecosistemele din vecinătatea zonei de coastă a
Mării Negre va fi atins obiectivul. Va exista un efect
pozitiv semnificativ dacă sunt reabilitate zonele de-a
lungul coastei
EFICIENTA ENERGETICA 0 Nu este un efect direct, decât dacă zonele reabilitate sunt
folosite pentru producţia de combustibili biologici
CONSTIENTIZARE 2 Prin identificarea/recunoaşterea şi gestionarea vechilor
probleme ecologice, va exista un efect pozitiv
semnificative, pe termen lung. Implicarea publicului va
consolida efectul pozitiv şi va oferi un exemplu pozitiv
de comportament ecologic a guvernului şi a sectorului
public şi privat.
Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 3
Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
AER 2 Reabilitarea sistemelor de încălzire municipală
prin reabilitarea cazanelor şi a turbinelor şi
introducerea celor mai bune tehnologii disponibile
pentru SO2, NOx şi reducerea prafului, va
contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului şi va
avea un efect pozitiv semnificativ pe termen lung
AER 2 Măsurile planificare în Axa prioritara 3 vor
contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului, în
special în zonele urbane. Reducerea emisiilor
poluante de la centrale termice municipale va fi
contribuţia majoră la calitatea aerului, după
reducerea impactului transportului.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
114/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
SOL 1 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru
zgură şi cenuşă va contribui la reducerea
poluării punctiforme şi difuze a solului. Mai
mult, reducerea emisiilor din aer propuse prin
măsuri, va avea un efect pozitiv semnificativ
asupra poluării difuze a solului, prin reducerea
acidificării şi contaminării solului cu metale
grele şi alte particule
SCHIMBĂRI CLIMATICE
1 Reabilitarea zonelor problematice din punct de
vedere a încălzirii municipale va conduce direct
la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Se aşteaptă un efect direct semnificativ.
BIODIVERSITATE 0 Va exista o reducere a poluării aerului, care va
conduce la îmbunătăţirea condiţiilor şi
funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice. Se
aşteaptă efecte pozitive directe şi indirecte pe
termen lung
SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a aerului şi reducerea
pierderilor de energie, condiţii mai bune de
viaţă şi igienă, datorate unui proces îmbunătăţit
de transfer al energiei, vor facilita direct sau
indirect îmbunătăţirea sănătăţii umane
RESURSE NATURALE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde
şi a agentului termic şi introducerea contorizării
va îmbunătăţi eficienţa energetică. Axa
prioritara 3 va contribui la un control mai bun
asupra cantităţilor de combustibil folosit,
consumul de energie la capătul conductei,
oportunitatea utilizării combustibililor
alternativi (biomasa), introducerea sistemelor
de cogenerare, precum şi reducerea
pierderilor de apă şi căldură în timpul
procesului.
PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru
zgură şi cenuşă va contribui la protecţia
peisajului cultural.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
115/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de
mediu
EFICIENTA ENERGETICA 2 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde
şi a agentului termic şi introducerea
contorizării, va îmbunătăţi eficienţa energetică
şi va avea un efect direct semnificativ pe
termen lung asupra resurselor de energie
consumate şi asupra reducerii pierderilor de
energie în sistemul de producţie şi distribuţie.
Trebuie încurajata si cogenerarea.
ENERGIE DIN RESURSE
REGENERABILE
1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra
generării de energie din surse regenerabile,
datorită eficienţei crescute; totuşi, măsurile
prevăzute de DCI pot fi extinse pentru a
include conversia generării de energie din
surse convenţionale la surse regenerabile.
Susţinerea unor măsuri adecvate pentru
energie, poate permite introducerea
resurselor regenerabile.
CONSTIENTIZARE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde
şi a agentului termic şi, în special,
introducerea contorizării va îmbunătăţi
responsabilităţile ecologice guvernamentale,
private şi publice. Va exista un efect pozitiv
semnificativ pe termen lung.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
116/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-5: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.1
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”
Domeniul major de intervenţie 4.1: Dezvoltarea planurilor de infrastructură şi management
pentru protecţia biodiversităţii şi Natura 2000
Domeniu/Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
CONSTIENTIZARE 2 Un management mai bun al zonelor protejate şi
al potenţialelor arii Natura 2000 va îmbunătăţi
comportamentul ecologic al publicului şi al
sectorului economiei, având un efect pozitiv
semnificativ asupra obiectivelor. Dacă
organizaţiile neguvernamentale vor fi sprijinite
în cadrul asistenţei pentru construcţia
capacităţii instituţionale (pentru elaborarea
studiilor ştiinţifice, a inventarelor, pentru
monitorizare şi cartografiere) efectul pozitiv va
fi sporit.
TURISM DURABIL 1 Structuri mai bune şi o infrastructură mai bune
de management în zonele protejate şi
potenţialele situri Natura 2000 pot contribui
direct la dezvoltarea durabilă a turismului
datorită măsurilor care permit conservarea
naturii şi mobilitatea turistică în zona protejată,
cu cel mai mic efect negativ.
Tabel 7-0-6: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 4, DMI 4.2
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”
Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management
pentru zonele protejate
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
BIODIVERSITATE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită
DMI prin asigurarea managementul viitor a
tuturor ecosistemelor
BIODIVERSITATE:
SITURI NATURA 2000
2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită
DMI prin asigurarea managementului viitor al
zonelor protejate şi al potenţialelor arii Natura
2000
RESURSE NATURALE 1 Ar putea exista un efect pozitiv datorită planurilor
de management şi potenţiala reducerii a presiunii
asupra resurselor naturale din zonele protejate
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
117/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”
Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management
pentru zonele protejate
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se poate aştepta un oarecare efect pozitiv indirect
asupra zonelor din vecină-tatea zonelor protejate,
care conţin terenuri industriale dezafectate
PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită
planurilor de management implementate pe zona
de coastă a României de la Marea Neagră
ENERGIE DIN SURSE
REGENERABILE
1 Se poate aştepta un efect pozitiv indirect, dacă
planurile de management vor conţine măsuri cu
privire la generarea sustenabilă a energiei pentru
zonele protejate şi parcurile naţionale
CONSTIENTIZARE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct a
planurilor de management asupra com-
portamentului ecologic, datorită măsurilor
prevăzute pentru conservarea mediului din zonele
protejate şi promovarea şi aplicarea lor
TURISM DURABIL 2 Se preconizează un efect pozitiv direct, deoarece
planurile de management pentru zonele protejate
conţin măsuri legate de turism. Este recomandat
să se realizeze SEA pentru acele planuri pentru a
asigura o consultare cât mai largă a factorilor
implicaţi în pregătirea şi implementarea măsurilor
cuprinse în planuri.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
118/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-7: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.1
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc”
Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
SCHIMBARI CLIMATICE 1 Infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor,
reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor şi
bazele de date cu informaţii, hărţile de risc, precum şi
prevenirea riscului de inundaţii vor contribui
semnificativ la adaptarea la schimbările climatice şi
vor facilita protecţia solului împotriva eroziunii
cauzate de apă şi vânt
BIODIVERSITATE 1 Impactul construcţiilor asupra prevenirii inundaţiilor
poate avea efecte negative semnificative asupra
ecosistemelor acvatice şi terestre. Toate proiectele cu
impact semnificativ asupra mediului sunt supuse
evaluarii de impact de mediu si/sau evaluarii adecvate
pentru a preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ.
BIODIVERSITATE :
SITURI NATURA 2000
1 Construcţiile pentru prevenirea inundaţiilor pot genera
efecte negative semnificative asupra ecosistemelor
acvatice şi terestre. Toate proiectele cu impact
semnificativ asupra mediului sunt supuse evaluarii de
impact de mediu si/sau evaluarii adecvate pentru a
preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ.
SANATATE UMANA 0 Se va înregistra un efect pozitiv semnificativ datorat
implementării măsurilor de prevenire a inundaţiilor în
anumite amplasamente, salvând vieţi omeneşti şi
asigurând informarea şi formarea publicului cu
privire la gestionarea reducerii riscurilor. Efectele
pozitive vor fi mai puternice dacă se includ şi ONG-
urile ca beneficiare a sprijinului acordat şi ca membrii
activi în toate acţiunile întreprinse
DEZASTRE NATURALE 2 Lucrările de construcţie pentru prevenirea
inundaţiilor şi elaborarea hărţilor de riscuri şi risc de
inundaţii vor duce la o mai bună protecţie a populaţiei
împotriva riscurilor asociate. SEA şi/sau EIA trebuie
elaborate pentru planurile şi/sau proiectele care
solicită finanţare în cadrul acestei măsuri. Se
recomandă implicarea ONG-urilor în perioada de
implementare a proiectelor care beneficiază de
sprijin.
PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Se vor înregistra efecte negative asupra peisajului
natural din cauza măsurilor implementate şi se va
înregistra un efect pozitiv dacă măsurile care susţin
reconstruirea zonelor inundabile vor beneficia de
sprijin.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
119/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc”
Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Este posibil să nu existe un impact direct asupra zonei
costiere româneşti a Mării Negre din cauza
implementării măsurilor. Măsuri mai bune de
protecţie împotriva inundaţiilor vor reduce riscurile
asociate cu poluarea Dunării în urma inundaţiilor,
prin urmare este posibilă reducerea riscului de
poluare a Mării Negre.
CONSTIENTIZARE 1 Vor exista anumite efecte pozitive datorate măsurilor
care vizează elaborarea de hărţi de risc şi prevenire a
riscului de inundaţii, planuri şi măsuri, inclusiv
informarea publicului şi educarea în privinţa reducerii
riscurilor
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
120/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 7-0-8: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 5, DMI 5.2
Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc”
Domeniu major de intervenţie 5.2: Reducerea eroziunii zonei costiere
Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu
SCHIMBARI CLIMATICE 1 Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de
eroziune va facilita protecţia solului. Se va înregistra
un efect pozitiv semnificativ direct în cazul
obiectivului.
BIODIVERSITATE 2 Metodele potrivite şi durabile de protecţie împotriva
eroziunii costiere vor ajuta în mod direct la
îmbunătăţirea şi menţinerea durabilă a tuturor
ecosistemelor marine ale Mării Negre (relaţia directă
între barierele de protecţie de sub apă şi formarea şi
dezvoltarea ecosistemelor marine existente). Se va
înregistra un impact negativ asupra ecosistemelor
terestre şi acvatice din cauza activităţii antropogene
BIODIVERSITATE :
SITURI NATURA 2000
2 Managementul siturilor din reţeaua Natura 2000 din
regiune poate fi afectat de lucrarile pentru reducerea
eroziunii zonei costiere. Tehnicile de evaluare a
impactului si de evaluare adecvata trebuie folosite
pentru a evalua impactul şi pentru a propune soluţii în
astfel de cazuri.
SANATATE UMANA 0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra sănătăţii
umane din cauza activităţilor DMI.
RISCURI NATURALE 1 Reducerea eroziunii zonei costiere va duce la
creşterea nivelului de protecţie al populaţiei
împotriva riscurilor asociate. O elaborare insuficientă
a planurilor de gestionare a eroziunii zonei costiere
poate duce la o „deplasare” greşită a curenţilor din
mare. SEA şi/sau EIA trebuie realizate pentru
planurile şi/sau proiectele care solicită finanţare în
cadrul acestei măsuri. Se recomandă implicarea
ONG-urilor în implementarea proiectelor susţinute.
PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Protecţia peisajului natural şi cultural în cadrul
acestor activităţi va fi posibilă dacă se realizează EIA.
În caz contrar, se vor înregistra efecte negative
semnificative
PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Măsurile durabile împotriva eroziunii zonei costiere
vor duce la o mai bună conservare, protecţie şi
reabilitare a zonei costiere româneşti a Mării Negre
dacă se imple-mentează măsuri selectate în mod
cores-punzător. Se va înregistra un efect pozitiv
direct
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
121/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
7.3 Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu 2007-2013 asupra obiectivelor de
mediu relevante
Efectele cumulative de mediu generate de implementarea POSM au fost analizate cu ajutorul unei
abordări simplificate propuse în Metodologia Manualului SEA. Efectele cumulative sunt efecte
care rezultă din schimbările determinate de alte acţiuni din trecut, prezent sau care pot fi prevăzute
în viitor, împreună cu implementarea programului. Efectele cumulative pot fi determinate de
acţiuni individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o anumită perioadă de timp.
Pentru această analiză s-au folosit informaţii generate din evaluările anterioare ale măsurilor
individuale din documentul de programare, prezentate în sub-capitolul 7.1. În scopul realizării
acestei analize, au fost colectate toate efectele relevante ale domeniilor majore de intervenţie
asupra mediului. Acest lucru a permis luarea în considerare a efectelor semnificative de mediu
cumulative care ar putea apărea în cazul fiecărui DMI.
Evaluarea este prezentată pentru fiecare domeniu/ elment de mediu relevant, rezumând efectele
pozitive şi negative, precum şi efectele globale cumulative.
Tabel 7-0-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
AER Pozitive:
- Reabilitarea vechilor zone
contaminate în trecut va asigura o
mai bună calitate a aerului;
- Reabilitarea sistemului central
de încălzire prin reabilitarea
cazanelor şi turbinelor şi
introducerea CTD pentru SO2, NOx
şi reducerea prafului vor contribui la
îmbunătăţirea calităţii aerului şi vor
avea un efect pozitiv semnificativ pe
termen lung
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
îmbunătăţirii calităţii
aerului în zonele în care
sunt depăşite CMA
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
122/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
AER Pozitive:
- O mai bună gestionare a
deşeurilor va contribui la reducerea
poluării aerului
- Reabilitarea sistemelor
centrale de încălzire din zonele
afectate de poluare va duce
la îmbunătăţirea calităţii aerului,
în special în zonele urbane.
Reducerea emisiilor poluante
provenite din instalaţiile de
încălzire centrală va reprezenta unul
din factorii principali
care va contribui la calitatea aerului
după reducerea impactului
generat de transport;
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
îmbunătăţirii calităţii
aerului în zonele urbane
şi rurale.
APA Pozitive:
- Efect pozitiv semnificativ
datorat reducerii poluării apei din
surse punctiforme cauzată de
operaţiuni indicative, cum ar fi
extinderea/reabilitarea reţelelor de
apă şi canalizare, construirii şi
modernizării staţiilor de tratare a
apelor uzate şi a unităţilor de tratare
a nămolului;
- Gestionarea deşeurilor va
contribui la reducerea poluării apei
în zonele din apropierea depozitelor
de deşeuri vechi şi necontrolate şi
va asigura protecţia apei în
zonele amplasamentelor noilor
depozite;
- Reabilitarea vechilor zone
contaminate va asigura reducerea
poluării apei şi îmbunătăţirea
calităţii apei subterane.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
îmbunătăţirii calităţii
apei şi a limitării
poluării apei din surse
punctiforme sau difuze
şi asupra îm-bunătăţirii
calităţii apei
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
123/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
SOL Pozitive:
- Efect pozitiv semnificativ
datorat măsurilor de reducere a
poluării apei;
- Depozitele de deşeuri
reabilitate şi noi vor contribui la
reducerea poluării directe a solului;
- Reabilitarea vechilor zone
contaminate va asigura limitarea
poluării solului;
- Reabilitarea depozitelor
neconforme de nămol şi cenuşă va
avea un efect pozitiv semnificativ.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ pe termen
lung asupra limitării
poluării solului din
surse punctiforme şi
difuze
SCHIMBĂRI
CLIMATICE
Pozitive:
- Permite controlul evacuării şi
gestionării deşeurilor, reducerea
gazelor cu efect de seră din deşeuri;
- Reabilitarea in zonele afectate
a sistemelor centrale de încălzire va
duce direct la reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
scăderii emisiilor care
duc la schimbări
climatice
SCHIMBĂRI
CLIMATICE:
ADAPTABILITATE
- Infrastructura pentru
prevenirea inundaţiilor şi reducerea
consecinţelor distructive ale
inundaţiilor, precum şi bazele de
date cu informaţii şi hărţile de risc şi
prevenire a riscului de inundaţii
au o contribuţie semnificativă la
adaptarea la schimbările climatice şi
facilitează protecţia solului
împotriva eroziunii cauzate de apă şi
vânt;
- Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune va facilita protecţia solului.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
adaptării la schimbările
climatice şi facilitării
pro-tecţiei solului
împotriva eroziunii
cauzate de apă şi vânt
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
124/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
BIODIVERSITATE Pozitive:
- - Prin extinderea şi modernizarea
reţelelor şi staţiilor de tratare a
apelor uzate, calitatea apei şi
solului va creşte, iar ecosistemele
terestre şi acvatice vor beneficia de
condiţii mai bune şi se preconizează
un efect pozitiv semnificativ.
- - Eliminarea şi curăţarea vechilor
contaminanţi vor avea un impact
direct semnificativ asupra
ecosistemelor terestre şi acvatice;
- - Se va înregistra o reducere a
poluării aerului care va duce la
îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor
ecosistemelor terestre şi acvatice;
- - Dezvoltarea infrastructurii şi
capacităţii organismelor de
gestionare a ariilor protejate,
elaborarea studiilor ştiinţifice,
inventarele, monitorizarea,
cartografierea, vor proteja şi
vor duce la îmbunătăţirea ecosiste-
melor;
- - Impactul construcţiilor de susţinere
a măsurilor de prevenire a inundaţii-
lor poate avea un impact negativ
semnificativ asupra ecosistemelor
terestre şi acvatice;
- - Metodele potrivite şi durabile de
protecţie împotriva eroziunii costiere
vor ajuta în mod direct la
îmbunătăţirea şi menţinerea tuturor
ecosistemelor marine ale Mării
Negre (relaţia directă între barierele
de protecţie de sub apă şi formarea şi
dezvoltarea ecosistemelor marine
existente).
Este posibil ca PO să
aibă un efect pozitiv
sau unul neutru asupra
protecţiei şi
îmbunătăţirii condiţiilor
şi funcţiilor ecosiste-
melor terestre şi acvati-
ce. Natura impactului
depinde de gradul de
integrare a problemelor
de mediu în măsurile de
protecţie împotriva
inundaţiilor.
Impactul negativ poate
fi eliminat prin
integrarea aspectelor
privind protejarea
ecosistemelor terestre
și acvatice, a
conservării naturii și a
biodiversității, în
planurile de
management al riscului
la inundații, în special
la proiectarea
structurilor de apărare
împotriva inundațiilor.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
125/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
BIODIVERSITATE :
SITURI NATURA
2000
Pozitive:
- - Datorită reducerii poluării apei anti-
cipate de extinderea/ modernizarea
sistemelor de apă şi ape uzate, se va
înregistra un efect pozitiv semnifica-
tiv asupra mediului pe termen lung;
- - Odată cu implementarea sistemelor
integrate de gestionare a deşeurilor şi
cu reabilitarea vechilor zone con-
taminate, se va înregistra un efect
pozitiv asupra ariilor protejate exis-
tente şi potenţialele arii Natura 2000;
- - Curăţarea vechilor contaminanţi din
ariile protejate şi potenţialele arii din
Natura 2000, dacă există, ar trebui să
reprezinte o prioritate;
- - Dezvoltarea infrastructurii şi a pla-
nurilor de gestionare pentru protejarea
biodiversităţii şi Natura 2000 va avea
un efect pozitiv semnificativ asupra
protecţiei diversităţii naturale a ariilor
protejate şi a potenţialelor arii Natura
2000;
- - Desemnarea şi îmbunătăţirea reţelei
Natura 2000 în regiune va fi afectată
de reducerea eroziunii zonei costiere.
Negative:
- - Impactul construcţiilor pentru pre-
venirea inundaţiilor poate afecta
ecosistemele terestre şi acvatice.
- Efectele negative pot fi datorate
potenţialelor schimbări ale habitatelor
în ariile protejate şi situri Natura
2000.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra pro-
tecţiei şi îmbunătăţirii
condiţiilor şi funcţiilor
ecosistemelor terestre şi
acvatice. Cu toate aces-
tea, acţiunile pentru pre-
venirea inundaţiilor vor
avea un efect pozitiv da-
că soluţiile implementate
vor lua în considerare
ariile protejate/ siturile
Natura 2000.
Impactul negativ poate
fi eliminat prin
integrarea aspectelor
privind protejarea
ecosistemelor terestre
și acvatice, a
conservării naturii și a
biodiversității, în
planurile de
management al riscului
la inundații, în special
la proiectarea
structurilor de apărare
împotriva inundațiilor.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
126/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
SANATATE UMANA Pozitive:
- O mai bună calitate a apei
potabile, precum şi a sistemelor de
colectare şi tratare a apei va contribui
la îmbunătăţirea sănătăţii umane;
- O mai bună gestionare a
deşeurilor va contribui la
îmbunătăţirea calităţii
mediului (apă, aer, sol, peisaj) şi a
sănătăţii umane;
- O mai bună calitate a mediului
datorată curăţării vechilor zone
contaminate va asigura îmbunătăţirea
sănătăţii umane, prin urmare un
efect pozitiv semnificativ asupra
mediului;
- O mai bună calitate a aerului şi
reducerea pierderilor de energie
în procesul de transfer al energiei va
facilita direct sau indirect
îmbunătăţirea sănătăţii umane;
- Va exista un efect pozitiv
semnificativ datorat implementării
măsurilor de prevenire a inundaţiilor,
salvare a vieţilor omeneşti şi
informării şi educării publicului
privind gestionarea
reducerii riscurilor.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
sănătăţii umane.
RISCURI
NATURALE
Pozitiv:
- Va exista un efect pozitiv
datorat unei mai bune calităţi a apei la
nivel hidrotehnice/ hidroenergetic;
- Lucrările de construcţie pentru
prevenirea inundaţiilor şi
elaborarea hărţilor de risc şi risc de
inundaţii vor duce la creşterea
protecţiei populaţiei împotriva
riscurilor asociate;
- Reducerea eroziunii zonei
costiere va duce la creşterea protecţiei
populaţiei împotriva riscurilor
asociate.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ privind
protecţia populaţiei
împotriva riscului
asociat cu dezastrele
naturale.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
127/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
RESURSE
NATURALE
Pozitive:
- O mai bună gestionare a
resurselor de apă va reduce pierderile
de apă.
Prin exploatarea adecvată a surselor de
apă şi readucerea apelor uzate corect
tratate (prin respectarea limitelor
legale) în cursurile de apă/ natură,
se va înregistra un efect pozitiv
semnificativ pe termen lung;
- Reciclarea şi refolosirea
deşeurilor va contribui la reducerea
folosirii resurselor naturale epuizabile;
- Reabilitarea reţelelor de
distribuţie a apei calde şi a căldurii şi
introducerea contorizării vor duce la
îmbunătăţirea eficienţei energetice şi la
limitarea resurselor naturale de
energie. Axa prioritara 3 va contribui la
un mai bun control al cantităţilor de
combustibil folosit, al consumului de
energie la capătul conductelor,
oportunitatea de a folosi combusti
bili alternativi (biomasă), introducerea
sistemelor de cogenerare, precum şi
reducerea pierderilor de apă şi căldură
pe parcurs;
- Consolidarea capacităţii de
gestionare va contribui la limitarea
folosirii resurselor naturale
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
limitării folosirii
resurselor naturale
epuizabile. S-a propus
acordarea de sprijin
pentru elaborarea
strategiei naţionale pen-
tru utilizarea durabilă a
resurselor naturale din
România
MANAGEMENTUL
DESEURILOR
Pozitive:
- Dezvoltarea sistemelor de
gestionare a deşeurilor şi extinderea
infrastructurii de gestionare a
deşeurilor vor avea un efect pozitiv
direct pe termen lung prin instituirea
structurilor de gestionare a
deşeurilor. Trebuie să se asigure
realizarea colectării selective a
deşeurilor şi reciclarea deşeurilor.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
reducerii producerii de
de-şeuri şi creşterii
recuperării şi reciclării
deşeurilor
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
128/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
PEISAJ SI
PATRIMONIU
Pozitive:
- Construcţia unor facilităţi
adecvate de gestionare a deşeurilor şi
reabilitarea vechilor zone contaminate
vor asigura protecţia peisajului
cultural şi vor avea un efect pozitiv
direct semnificativ asupra peisajului
cultural şi a revitalizării zonelor
industriale dezafectate;
- Reabilitarea depozitelor
neconforme de nămol şi cenuşă va
avea un efect pozitiv semnificativ.
Un efect indirect se va datora
reducerii poluării cauzate de sistemele
centrale de încălzire neconforme;
- Dezvoltarea infrastructurii şi
planurile de gestionare pentru
protecţia biodiversităţii şi Natura
2000 vor avea un efect pozitiv
indirect.
POS Mediu poate duce
la protecţia peisajului
natural, având un efect
pozitiv direct
semnificativ asupra
peisajului cultural şi
revitalizării zonelor in-
dustriale dezafectate.
Impacturile pozitive vor
fi consolidate dacă se
realizează EIA în cazul
proiectelor promovate.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
129/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
PEISAJ SI
PATRIMONIU
Pozitive:
- Extinderea/modernizarea
sistemelor de apă şi ape uzate vor duce
la limitarea poluării din surse
punctiforme a zonei costiere româneşti
a Mării Negre, prin urmare va
exista un efect pozitiv semnificativ pe
termen lung;
- Poluarea cauzată de deşeuri va
fi controlată prin instituirea unor sis-
teme de gestionare a deşeurilor în
zonele adiacente Mării Negre;
- Reabilitarea vechilor zone
contaminate situate în vecinătatea
apelor de coastă ale Mării Negre şi a
ecosistemelor va permite
realizarea obiectivului;
- Dezvoltarea infrastructurii şi
planurile de gestionare pentru
protecţia biodiversităţii şi siturilor
Natura 2000 vor avea un efect pozitiv
asupra reabilitării zonei costiere
româneşti a Mării Negre prin
dezvoltarea infrastructurii necesare
pentru reabilitarea şi
îmbunătăţirea amplasamentelor,
dacă se finanţează măsuri specifice
care se implementează pe litoralul
Mării Negre;
- Măsurile durabile împotriva
eroziunii zonei costiere ar putea
îmbunătăţi conservarea, protecţia şi
reabilitarea zonei costiere româneşti a
Mării Negre dacă măsurile alese se
implementează corespunzător.
POS Mediu poate duce
la conservarea, protecţia
şi reabilitarea zonei
costiere româneşti a
Mării Negre şi a
patrimoniului cultural
naţional
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
130/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
EFICIENTA
ENERGETICA
Pozitive:
- Reciclarea deşeurilor va asigura
eficientizarea energetică datorată
implementării sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor; se va con-
suma mai puţină energie pentru a
menţine gestionarea deşeurilor sub
control. Refolosirea materialelor re-
ciclate va reduce consumul de resurse
naturale.
- Reabilitarea reţelelor de
distribuţie a apei calde şi a căldurii şi
introducerea contorizării vor duce la
îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
vor avea un efect direct semnificativ
pe termen lung asupra resurselor de
energie consumate şi a reducerii
pierderilor de energie din sistemele de
producţie şi distribuţie.
Este posibil ca PO să
aibă un efect global
pozitiv semnificativ
asupra îmbunătăţirii
eficienţei energetice
şi a folosirii resurselor
energetice
ENERGIE DIN
SURSE
REGENERABILE
Pozitive:
- Prin îmbunătăţirea calităţii
apei în barajele centralelor
hidroenergetice, durata de viaţă a
surselor/ rezervoarelor va creşte şi se
va înregistra astfel un efect pozitiv in
direct asupra producerii de
hidroenergie;
- Se va înregistra un efect pozitiv
in direct asupra producerii de energie
din resurse regenerabile din cauza
unei eficienţe crescute. Dacă « Re-
abilitarea sistemelor centralizate de
încălzire municipală » din zonele
afectate este extinsă astfel încât să
includă conversia producerii de
energie de la surse de energie
convenţionale la cele regenerabile,
efectul va fi consolidat.
Este posibil ca PO să
aibă un efect global
pozitiv semnificativ
asupra producerii de
energie din resurse
regenerabile.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
131/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
CONSTIENTIZARE Pozitive:
- Îmbunătăţirea serviciilor de tratare
a deşeurilor şi de alimentare cu apă
va duce direct la îmbunătăţirea unui
comportament responsabil în privinţa
protecţiei mediului din partea lo-
cuitorilor în ceea ce priveşte gestio-
narea deşeurilor
- Instituirea sistemelor de sortare,
reciclare şi colectare selectivă a
deşeurilor va contribui la adoptarea
unui comportament responsabil în
privinţa protecţiei mediului. Existenţa
unui sistem de gestionare a deşeurilor
presupune prezenţa unui sistem
funcţional de conştientizare şi
educare pentru diferiţii factori in-
teresaţi care reprezintă un factor
critic al succesului implementarii;
- Prin identificarea/ recunoaşterea
şi gestionarea vechilor zone contami-
nate se va înregistra un efect pozitiv
semnificativ pe termen lung;
- Reabilitarea reţelelor de apă
caldă şi căldură şi în special
introducerea contorizării vor
îmbunătăţi comportamentul
responsabil în privinţa protecţiei
mediului din partea guvernului,
sectoarelor public şi privat;
- O mai bună gestionare a ariilor
protejate şi a siturilor Natura 2000 va
îmbunătăţi comportamentul
responsabil în privinţa protecţiei
mediului al publicului şi mediului de
afaceri şi va avea un efect pozitiv
semnificativ asupra obiectivelor;
- Se va înregistra un oarecare
efect pozitiv datorat măsurilor care
vizează elaborarea hărţilor de risc şi
de prevenire a riscului de inundaţii, a
planurilor şi măsurilor, inclusiv in
formarea publicului şi educarea
acestuia privind reducerea riscurilor
Este posibil ca PO să
aibă un efect global
pozitiv semnificativ
asupra îmbunătăţirii
unui comportament
responsabil în privinţa
protecţiei mediului din
partea guvernului şi
sectoarelor public şi
privat.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
132/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element
de mediu
Efecte asupra mediului Efect global cumulativ
TURISM DURABIL Pozitive:
- Structuri de gestionare şi o
infrastructură mai buna în cazul
ariilor protejate şi siturilor Natura
2000 pot contribui direct la
dezvoltarea turismului durabil datorită
măsurilor care permit conservarea
naturii şi a turismului în ariile
protejate cu cel mai mic efect negativ
posibil.
Este posibil ca POS
Mediu să aibă un efect
global pozitiv
semnificativ asupra
promovării turismului
care să asigure un nivel
ridicat de protecţie a
mediului şi conservării
naturale
7.4 Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea
POS Mediu 2007-2013
In minuta sedintei Grupului de lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente
pentru desfasurarea procedurii SEA au mentionat ca :
« in Raportul de Mediu trebuie să se regăsească o evaluare a efectelor proiectelor care
constituie motivul modificarii POS Mediu asupra mediului».
Pentru o parte din proiectele propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013, au fost depuse
solicitari de finanatare, care contin deciziile si actele de reglementare emise de autoritatile
competente pentru protectia mediului in urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului
de mediu si/sau a evaluarii adecvate, dupa caz.
Au fost selectionate pentru exemplificare detaliata doua proiecte majore, avand fiecare
particularitati deosebite legate fie de solutiile tehnice alese (ca de ex. « Extinderea si
reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti », care introduce
incinerarea namolurilor din statia de epurare), fie de complexitatea procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului (ca de ex. „Proiectul de investitii pentru reabilitarea zonei
costiere”, situat in zona unor situri NATURA 2000 si cu potential impact transfrontier).
Pentru celelalte proiecte majore si nemajore propuse, se apreciaza ca evaluarea efectelor
asupra mediului prezentate in tabelele de la sectiunile 7.2 si 7.3 este edificatoare.
1. SEAU Glina faza 2, inclusiv incineratorul de namol
Proiectul detine acordul de mediu nr. 1 din 18.06.2012, revizuit in data de 30.01.2013, emis de
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
133/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Faza 2 a SEAU Glina inclusiv incineratorul de namol vor fi construite in conexiune directa cu
faza 1 care este in prezent in functiune. SEAU Glina este situata la sud–est de Bucuresti, pe
malul drept al raului Dambovita, pe un teritoriu al comunei Glina desemnat prin Planul
Urbanistic General (PUG) ca zona industriala. Proiectul include:
- Linia a doua de tratare a SEAU Glina, inclusiv incineratorul de namol;
- Lucrarile de reabilitare a sistemului de canalizare a municipiului Bucuresti.
Procesul de tratare a apei uzate va cuprinde:
- o tratare primara - mecanica (site rare si site dese, desnisipare, indepartarea grasimilor,
decantare primara) proiectata pentru un debit egal cu 2 x debitul maxim orar pe timp uscat;
- o tratare biologica, cu namol activ cu recirculare, combinata cu indepartarea fosforului prin
precipitare chimica.
Tratarea namolului va fi facuta prin ingrosare, fermentare anaeroba, deshidratare prin
centrifugare si in final incinerare.
Configurarea procesului de incinerare a fost aleasa tinand cont de cele mai bune tehnici
disponibile (BAT) pentru incinerarea namolurilor care considerate a fi urmatoarele:
- tehnologia patului fluidizat – datorita eficientei ridicate de combustie si a volumelor mai
reduse de gaze de ardere resultate din proces;
- uscarea namolului prin folosirea caldurii recuperate din procesul de ardere in asemenea
masura incat adaugarea de combustibil suplimentar sa nu fie necesara pentru operarea normala
a instalatiei (operarea normala exclude fazele de pornire, oprire si de folosire ocazionala a
combustibilului pentru mentinerea temperaturii de combustie).
Comparatie intre prevederile BAT si procesul de incinerare a namolului la SEAU Glina
Prevederile BAT pt. incinerare namol
Configuratia procesului de incinerare la
Glina Tehnologia de incinerare in pat fluidizat Combustie in pat fluidizat, cu eficienta de
ardere ridicata si volum redus de gaze de
ardere
Uscarea namolului folosind caldura recuperata
din interiorul incineratorului
Uscarea namolului folosind caldura recuperata
din proces, pentru a evita consumul de
combustibil suplimentar in conditii de operare
normala
Folosire ocazionala a combustibilului
suplimentar pentru mentinerea temperaturii de
combustie
Arzatoare auxiliare folosite la pornire si oprire
pentru a mentine temperatura necesara pentru
combustie
Temperatura de ardere - 850ºC. Temperatura de ardere - 850ºC.
Timp de retentie in camera de combustie
pentru minimum 2 secunde
Minim 2 secunde timp de retentie in camera
de ardere in prezenta a cel putin 6% oxigen
dupa ultima injectie de aer de combustie.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
134/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Incineratorul de namol al SEAU Glina va fi proiectat, echipat si operat astfel incat sa nu se
depaseasca limitele de emisie stabilite prin Directiva 2010/75/EU (IED) -Anexa VI Partea 3,
respectiv HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificată şi completată prin HG
268/2005 şi HG 427/2010, care transpune Directiva 2000/76/CE privind incinerarea
deşeurilor.
Studiul de dispersie a stabilit ca o inaltime de 30 m a cosului incineratorului este optima
pentru dispersia in atmosfera a poluantilor rezultati din incinerare in asemenea masura incat sa
determine un impact minim care sa nu afecteze conformarea cu valorile limita /valorile tinta si
nivelele critice in aerul inconjurator.
Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, in zonele locuite cu receptori sensibili la
NO2, care este cel mai important poluant generat de incinerarea namolului (din cauza la acest
poluant se inregistreaza valoarea cea mai mare a raportului intre emisia estimata si valoarea
pentru o buna calitate a aerului), un vor exista depasiri a valorii limita nici in cazul cumularii
impactului operarii incineratorului cu nivelul poluarii de fond, in cazul nici uneia din
perioadele de mediere legiferate.
Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, concentratiile maxime ale celorlati
poluanti analizati (SO2, PM10, PM2.5, CO, Pb, As, Cd, Ni, Hg and PAH) sunt mult sub
valorile limita/ tinta/niveluri critice in cazul functionarii exclusive a incineratorului. In acelas
timp, in ariile continand receptorii sensibili (localitatile situate in zona de impact maxim)
valorile limita/ tinta/niveluri critice nu vor fi depasite nici de impactul cumulat cu poluarea de
fond datorata emisiilor de la alte surse.
Referitor la disconfortul provocat de mirosuri, raportul de evaluare a impactului asupra
mediului precizeaza :
« Discomfortul creat locuitorilor zonei prin emisia de mirosuri va fi mai mic in comparatie cu
situatia fara statie de epurare. Argumentele care sustin aceasta estimare sunt urmatoarele:
- componentele statiei care genereaza cele mai puternice mirosuri (cele de la intrarea in
statie) sunt localizate opus satului Glina si la cea mai mare distanta de acesta; aceste strucuri vor fi acoperite iar aerul eliminat va fi tratat inainte de exhaustare;
- emisia de mirosuri la intrarea in statie se va reduce si datorita indepartarii materialelor
depuse in interiorul Casetei si colectoarelor, din a caror descompunere rezulta substantele rau mirositoare;
- mirosurile generate acum de apele uzate netratate si care se percep dealungul raului
Dambovita vor disparea complet ca urmare a tratarii in SEAU Glina a intregului debit de apa uzata evacuat de municipiul Bucuresti, ceea ce va duce la o reducere semnificativa a
impactului asupra calitatii aerului in zona ».
Proiect de investitii pentru reabilitarea zonei costiere
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
135/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Proiectul detine acordul de mediu nr. 18 din 07.08.2012 emis de Agentia pentru Protectia
Mediului Constanta.
Proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii Negre in zona municipiului
Constanta si in zona Eforie Nord”, corespunde primei faze prioritare de interventie pentru
imbunatatirea protectiei costiere identificata prin Master Planul „Protectia si reabilitarea zonei
costiere”si cuprinde interventii asupra urmatoarele zone:
Studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu intreprinde nimic), in
50 de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand proprietati si obiective
comerciale), cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.
Lucrarile propuse constau in principal in reabilitarea si extinderea digurilor si epiurilor,
incarcarea plajei in lungul tarmului, constructia de noi epiuri si diguri submerse pentru
retinerea acumularilor,
Master Planul a fost supus evaluarii de mediu pentru planuri si programe cf. HG nr.
1076/2004 si evaluarii adecvate, conform art. 28 din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului nr.
19/2010, iar proiectul prezentat a fost supus evaluarii impactului de mediu cf. HG 445/2009.
Consultari transfrontiera
● Mamaia Sud
● Tomis Nord
● Tomis Centru
● Tomis Sud
● Eforie Nord
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
136/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Atat pentru procedura SEA, cat si pentru cea privind evaluarea impactului asupra mediului au
fost initiate consultari cu state posibil sa fie afectate de plan/ proiect (Bulgaria). Pentru
procedura SEA, Master Planul, raportul de mediu aferent acestuia si studiul de evaluare
adecvata au fost transmise Ministerului Bulgar al Mediului si Apei, care a solicitat si primit
informatii suplimentare.
In ceea ce priveste procedura EIA pentru proiectul prioritar „Protectia si reabilitarea coastei
sudice a Marii Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, Ministrul
Bulgar al Mediului si Apelor a confirmat ca nu va participa in procedura de consultare.
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
137/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit vizeaza realizarea unui nmar
mare de proiecte, diferite prin: natura, dimensiune si localizare.
De aceea, realizarea evaluarii de mediu (pentru planurile/programele, altele decat POS
Mediu, prin care sunt propuse proiectele), cat si a evaluarii adecvate si a evaluarii
impactului asupra mediului trebuie riguros verificate sub aspectul aplicarii cerintelor
legale din procedurile de evaluare.
O atentie deosebita se va acorda aplicarii prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (pentru
planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin care sunt propuse proiectele),
referitoare la consultarea autoritatilor de mediu din statele posibil a fi afectate, continute
in art 22 (2), art. 23 (2) si art. 34.
De asemenea, in cazul proiectelor cu impact transfrontiera supuse procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului, procedura de selectare a proiectelor va include verificarea
aplicarii prevederilor referitoare la realizarea consultarii autoritatilor centrale pentru
protectia mediului din statele posibil a fi afectate, continute in art. 17, din HG nr.
445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului.
Dintre proiectele propuse prin modificarile POS Mediu 2007-2013, a fost exemplificat in
ultima sectiune a capitolului 6 proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii
Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, care a fost supus
consultarii cu Bulgaria atat pentru etapa de realizare a Master Planului, cat si pentru
evaluarea de mediu a proiectului prioritar propus prin POS Mediu.
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA
ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
138/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CAT
DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECTE ADVERSE
ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI
9.1 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice
efect advers asupra mediului al implementarii
programului
Tabelele de evaluare pentru fiecare domeniu major de intervenţie prezentate în capitolul 8
cuprind măsurile principale care ar trebui luate pentru a minimiza, reduce sau compensa
posibilele efecte semnificative asupra mediului sau pentru a creşte efectele pozitive.
9.2 Măsuri suplimentare pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil,
orice efect advers asupra mediului al implementarii
programului
Chiar dacă POS Mediu 2007-2013 genereaza un efect pozitiv global semnificativ pentru
starea mediului în România, unele proiecte pot duce la efecte locale adverse asupra
mediului (de exemplu, construcţiile pentru protecţia împotriva inundaţiilor pot afecta
biodiversitatea cursurilor de apă). Evaluarea impactului asupra mediului si evaluarea
adecvata în cazul cererilor de finanţare pentru proiecte cu impact semnificativ asupra
mediului oferă un sistem general pentru identificarea proiectelor care vor avea cele mai
reduse efecte dăunătoare pentru mediu şi cele care vor avea cele mai mari beneficii pentru
mediu. Scopul sistemului este acela de a asigura că POS Mediu 2007-2013 va susţine în
principal acele proiecte care vor avea un efect pozitiv asupra mediului.
Exemplificarii modului in care cerintele privind protectia mediului sunt integrate in
selectarea proiectelor se regaseste chiar in formularul de solicitare a finantarii, reprodus
mai jos.
9.2.1 Reflectarea cerintelor legale privind evaluarea impactului de mediu, evaluarea
adecvata si evaluarea strategica de mediu in procedura de selectare a proiectelor
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA
ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
139/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Formularele de aplicatie intocmite pentru proiectele pentru care se solicita finantare
contin o sectiune „F” dedicata „Analizei impactului asupra mediului”, avand
urmatorul continut:
F.1. In ce mod reuseste proiectul sa:
(a) Contribue la obiectivul de dezvoltare durabila (pliticile europene privind
schimbarile climatice, oprirea pierderii biodiversitatii, altele…);
(b) Respecte principiile actiunilor preventive si ca daunele de mediu trebuie, in
mod prioritar, sa foe corectate la sursa;
(c) Respecte principiul “poluatorul plateste”.
F.2. Consultarea autoritatilor de mediu
F.3. Evaluarea impactului asupra mediului
F.3.1. APROBAREA DE DEZVOLTARE
F.3.2. APLICAREA DIRECTIVEi CONSILIULUI 85/337/CEE PRIVIND
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
F.3.2.1. Reprezinta proiectul o clasa de dezvoltare acoperita de:
Anexa I la aceasta Directiva (mergi la intrebarea F3.2.2)
Anexa II la acesta Directive (mergi la intrebarea F.3.2.3)
Niciuna din cele doua anexe (mergi la intrebarea F.3.3)
F.3.2.2. Cand proiectul este acoperit de Anexa I la aceasta Directiva, includeti
urmatoarele documente:
(a) Informatiile la care se refera Articolul 9(1) al Directivei;
(b) Rezumatul non-tehnic al studiului de evaluare a impactului realizat pentru
proiect;
(c) Informatii privind consultarea autoritatilor de mediu, a publicului si, unde
este cazul, a altor State Membre.
F.3.2.3. Cand proiectul este acoperit de Anexa II la aceasta Directiva, a fost realizata o evaluare de mediu pentru acest proiect?
Daca “DA”, se furnizeaza informatiile de la pct. (a)-(c) din F.3.2.2.
Daca “NU”, se includ docuemntele necesare, se explica motivele si se dau
pragurile, criteriile sau examinarea caz cu caz care a fost realizata pentru a se ajunge la concluzia ca proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului.
F.3.3. APLICAREA DIRECTIVEI 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA
STRATEGICA DE MEDIU
Proiectul rezulta dintr-un plan sau program sub incidenta Directivei SEA?
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA
ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
140/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Daca “DA”, se furnizeaxza link-ul catre site-ul de internet unde poate fi gasit raportul
de mediu.
F.4. Evaluarea efectelor asupra siturilor NATURA 2000
F.4.1. Proiectul poate avea efecte negative semnificative asupra siturilor incluse sau
care se intentioneaza sa fie incluse in reteaua NATURA 2000?
Daca “DA”, se solicita:
1. furnizarea sumarului concluziilor evaluarii adecavate realizate
conform art. 6 (3) din Directiva COnsiliului 92/43/CEE;
2. In cazul in care au fost considerate necesare masuri compensatorii, conform art. 6 (4), solicitantul furnizeaza o copie
a formularului “Informatii asupra proiectelor care pot avea efecte
negative semnificative asupra siturilor NATURA 2000, asa cum
au fost notificate Comisiei (DG Mediu), conform Directivei 92/43/CEE”.
Daca “NU”, se ataseaza « Declaratia NATURA 2000 », emisa de autoritatea
competenta pentru protectia mediului.
F.5. Masuri integratorii de mediu, aditionale
Daca proiectul prevede, in afara evaluarii impactului supra mediului, orice alte
masuri integratoare de mediu ( ex. bilant d emediu, management de mediu, monitorizare specifica de mediu)?
F.6. Costul masurilor luate pentru corectarea impactului negative de mediu
In concluzie, toate proiectele selectionate se vor conforma cerintelor legale privind
evaluarea impactului asupra mediului si/ sau evaluarea adecvata, dupa caz.
9.2.2 Masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
Siturilor NATURA 2000
Asa cum s-a prezentat in capitolul 3 din prezentul raport, în România au fost
desemnate in anii 2007 si, respectiv 2011:
- 383 situri de importanţă comunitară si
- 148 de arii de protecţie specială avifaunistică.
Suprafaţa inclusă în reţeaua Natura 2000 reprezinta 23,38% din suprafata
totala a tarii.
Potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru orice PP care poate
afecta in mod semnificativ aria naturala protejata de interes comunitar, singur sau in
combinatie cu alte PP, care se afla in procedura de reglementare sau sunt prevazute in
strategii de dezvoltare, este obligatorie efectuarea procedurii de evaluare adecvata, in
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA
ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
141/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
conformitate cu metodologia aprobata prin Ordinul MMP nr. 19/2010. Prin evaluarea
adecata vor fi identificate efectele adverse si a stabili masurile pentru a preveni,
reduce si compensa orice efecte adverse asupra habitatelor naturale.
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
142/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
Prezentul capitol contine expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese
şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt
deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.
10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese
Au fost avute in vedere doar alternativa „0”, de nu intreprinde nimic si alternativa analizata
in acest raport a revizuirii POS Mediu 2007-2013 pentru includerea modificarilor propuse.
In sedinta Grupului e Lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente pentru
procedura SEA au solicitat „să se evalueze și varianta in cazul in care nu se realizează
numarul maxim de proiecte propuse”. Se apreciaza ca acesta nu reprezinta o varianta
distincta, ci un rezultat al implementarii, ilustrat in analiza SWOT din cadrul POS Mediu
2007-2013 revizuit.
Revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru
actualizarea listei de proiecte majore a aparut absolut necesara pentru a facilita accesul la
fondurile europene, asigurand cresterea ratei de absorbtie, dar si pentru a evita
dezangajarea fondurilor europene.
In absenta revizuirii programului, problemele de mediu relevante pentru revizuirea POS
Mediu si analizate in acest raport vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea
lor, conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.
Pentru exemplificare, doar in cazul proiectului de investitii pentru reabilitarea zonei
costiere, studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu
intreprinde nimic), in 50 de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand
proprietati si obiective comerciale), cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
143/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute
Principale dificultati legate de obtinerea si prelucrarea informatiilor necesare realizarii
raportului de mediu au fost reprezentate de:
- stadiul diferit al evaluarii proiectelor, multe aflate in faze incipiente de „de pregatire”,
pentru care in raport nu s-au putut specifica decat cerintele legale privind protectiea
mediului si cele legate de obiectivele relevante de mediu;
- localizarea proiectelor, de cele mai multe ori foarte dispersata in cadrul municipiiilor,
judetelor, bazinelor hidrografice si chiar al teritoriului national, nu poate face posibila
identificarea receptorilor sensibili potential direct afectati si distantele face de acestia –
asezari umane, arii protejate, etc.
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
145/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
11 DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
Acest capitol contine descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării planului sau programului.
11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra
mediului
Sistemul de monitorizare a mediului propus de SEA ia în considerare faptul că, în cadrul
monitorizării indicatorilor de mediu la nivel regional şi naţional, este imposibil să se facă
diferenţierea între impactul de mediu datorat POS Mediu şi impactul altor activităţi/ intervenţii (de
exemplu, proiecte finanţate din alte surse).
Se ia in considerare si ca propunerea de mai jos ar putea fi modificată astfel încât să se poată
respecta modul de implementare a POS Mediu şi să fie conformă cu caracterul specific al
proiectelor depuse. Respectarea acestei ipoteze este însă condiţionată de asigurarea unui personal
suficient şi a unor capacităţi profesionale suficiente în cadrul întregului sistem de monitorizare a
impactului generat de implementare.
Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate in
prezentul raport de mediu. Aceste obiective reprezintă domeniile şi elementele/subiectele de mediu
care pot fi puternic influenţate de implementarea programului. In consecinta, impactul asupra
mediului al implementării programului va fi monitorizat pe baza măsurii în care ar putea fi
influenţate aceste obiective.
Pentru a monitoriza efectele pe care le are programul asupra mediului, au fost propusi indicatori de
mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Se recomanda folosirea selectivă a indicatorilor de
monitorizare pentru a monitoriza efectele de mediu pe baza caracteristicilor proiectelor selectate
pentru finanţare. Se preconizează ca acele obiective de mediu folosite la evaluarea şi selectarea
proiectului să fie folosite în continuare pentru monitorizarea proiectului. Prin monitorizarea şi
sintetizarea rezultatelor de monitorizare a proiectelor individuale va fi posibilă estimarea efectului
global de mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.
Indicatorii de mediu propuşi trebuie să fie incluşi în sistemul global de monitorizare a POS Mediu.
Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectelor ar trebui obţinute la sfârşitul
proiectelor, iar rezultatele ar trebui publicate periodic, preferabil în format electronic (pe Internet).
Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului de mediu este
prezentat mai jos.
Tabel 11-0-1: Indicatori de monitorizare de mediu propuşi
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
146/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiective de mediu relevante Indicatori Descriere/aplicabilitate
Menţinerea şi îmbunătăţirea
calităţii aerului ambiental în
limitele stabilite de normele
legislative
Emisii atmosferice de:
- oxizi de azot (NOx)
-SO2
- COV
- PM10
Emisiile de poluanţi pe durata unei
anumite perioade de timp si pe unitate de
teren in mii tone/an/km2
Minimizarea impactului asupra
calităţii aerului la nivel rural şi
urban
Aceeaşi indicatori ca
şi pentru obiectivul
„Menţinerea şi îmbu-
nătăţirea calităţii ae-
rului ambiental în li-
mitele stabilite de
normele legislative”
Ca mai us
Limitarea poluării apei din surse
punctiforme şi difuze de poluare şi
îmbunătăţirea cali-tăţii apei
Creşterea volumului de
ape uzate epurate (% şi
m3);
Date din implementarea proiectului
Limitarea poluării punctiforme şi
difuze a solului
Suprafaţa de teren
curăţată de deşeuri/
poluanti
Suprafaţa reabilitată a solului erodat sau
poluat;
Date din implementarea proiectului
Scăderea emisiilor care duc la
schimbări climatice
Reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră
(echivalent CO2)
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră conform cu echivalentul CO2 pe
durata monitorizării.
Sporirea măsurilor de adaptare la
efectele schimbărilor climatice şi fa-
cilitarea protecţiei solului împotriva
eroziunii cauzate de apă şi vânt
Aceeaşi indicatori ca
pentru obiectivul
Scăderea emisiilor care
duc la schimbări
climatice
Ca mai sus
Protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor şi funcţiilor apelor
terestre şi continentale şi a
ecosistemelor marine împotriva
degradării antropogene,
fragmentării habitatului şi de-frişării
Suprafaţa ariilor pro-
tejate, inclusiv a situ-
rilor Natura 2000 care
beneficiază din măsu-
rile de conservare a
naturii
% a suprafeţei totale a ariilor protejate din
România care beneficiază din măsurile de
conservare a naturii. Date din
implementarea proiectelor
Conservarea diversităţii naturale a
faunei, florei şi habitatelor din ariile
protejate şi siturile Natura 2000
Suprafaţa ariilor pro-
tejate şi a siturilor
Natura 2000 afectate
(ha)
Date din implementarea proiectelor
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
147/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiective de mediu relevante Indicatori Descriere/aplicabilitate
Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii
umane prin implementarea
măsurilor care vizează prevenirea
poluării şi reducerea impactului
vechilor contaminanţi (de ex.
pesticide, deşeuri miniere etc.)
- Morbiditatea şi
mortalitatea generale şi
specifice pentru
populaţia expusă
Indicatorii pot fi suplimentaţi cu o
evaluare preliminară a impactului asupra
sănătăţii, posibile tendinţe ale mortalităţii
şi morbidităţii, descrierea de către
beneficiarii proiectului a posibilelor
efecte asupra să-nătăţii. Acest indicator
cuprinde riscurile sau beneficiile pentru
sănătatea umană generate de activităţile
din proiect. Aplicabil în cazul tuturor
proiectelor
Protejarea şi îmbunătăţirea
situaţiei aglomerărilor din punct
de vedere al zgomotului
Nivelul zgomotului
exterior/ interior
Reducerea nivelului de zgomot
(schimbări la locul de derulare a
proiectului dacă se preconizează astfel de
efecte la începutul sau sfârşitul acestuia).
Aplicabilitatea trebuie stabilită de către
AM prin consultarea cu Autoritatea de
mediu.
Creşterea protecţiei populaţiei
împotriva riscului asociat dezastrelor
naturale
- Număr de proiecte
care contribuie la pro-
tecţia împotriva
dezastrelor naturale
Aplicabilitatea trebuie stabilită de către
AM prin consultarea cu Autoritatea de
mediu.
Limitarea utilizării resurselor
naturale epuizabile
Utilizarea durabilă a resursei de apă
Reducerea consumului
de apă pe persoană
(din populaţia deser-
vită)
Reducerea pierderilor
de apă în reţea
Date din implementarea proiectelor
Reducerea generării de deşeuri,
creşterea nivelului de valorificare a
deşeurilor şi facilitarea reciclării
tuturor deşeurilor
Deşeuri reciclate (to-
ne)
Deşeuri separate (tone)
Deşeuri recuperate
pentru folosire ulte-
rioară (tone) Rata de
conectare a populaţiei
la serviciile de
salubritate (urbane şi
rurale, %)
Date din implementarea proiectelor
Asigurarea protecţiei peisajului
natural şi cultural (de ex. prin
revitalizarea zonelor industriale
dezafectate)
Suprafaţa vechilor zone
contaminate istoric
curăţată, revitalizată
sau recuperată pentru a
fi refolosită (ha)
Date din implementarea proiectelor
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
148/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Obiective de mediu relevante Indicatori Descriere/aplicabilitate
Conservarea, protecţia şi reabilitarea
zonei costiere a Mării Negre,
asigurând protecţia patrimoniului
natural şi cultural în vederea
atingerii unui nivel de dezvoltare
durabilă a regiunii
Lungimea zonei costiere
reabilitată (km)
Aplicabil proiectelor privind gestionarea
durabilă a inundaţiilor, protecţiei şi
reabilitării Mării Negre. Date din
implementarea proiectelor
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
folosirea resurselor energetice
Sporirea eficienţei
energetice în sistemele
termice şi electrice
sprijinite prin proiecte
(%)
Date din implementarea proiectelor
Facilitarea producerii de energie din
surse regenerabile
Numărul de proiecte
care facilitează con-
versia la surse ener-
getice regenerabile
Date din implementarea proiectelor
Îmbunătăţirea comportamentului
responsabil din punct de vedere ale
mediul din partea guvernului,
sectoarelor public şi privat prin
promovarea aspectelor legate de
mediu
Număr de proiecte care
implică stimularea
comportamentului re-
sponsabil în privinţa
protecţiei mediului.
(ex. campanii de con-
ştientizare) Număr de
persoane afectate de
proiect
Primii indicatori pot fi suplimentaţi cu
un indicator descriptiv prin care să se
solicite beneficiarilor proiectului să
descrie efectele, dacă există). Date din
implementarea proiectelor
Promovarea turismului care
asigură un nivel ridicat de
protecţie a mediului şi con-
servarea naturală
Număr de proiecte care
vizează promovarea
turismului durabil (ex.
in siturile Natura 2000)
Număr de proiecte care includ acţiuni de
promovare a turismului durabil. Acţiunile,
chiar şi nefocusate pe turismul durabil,
pot conduce la activităţi turistice sau
facilita turismul durabil, (ex. prin
planurile de management ale ariilor
Natura 2000). Date din implementarea
proiectelor.
Datele de monitorizare privind efectele de mediu ale POS Mediu trebuie prezentate de către
titularii de proiecte împreună cu rapoartele finale de proiect la sfârşitul implementării proiectelor.
Autoritatea de Management trebuie să solicite datele la sfârşitul fiecărui proiect implementat, cel
puţin o dată. Datele de mediu trebuie însumate şi interpretate in rapoartele interimare si de evaluare
ex-post într-un capitol separat, care va folosi concluziile raportului SEA, secţiunii de mediu şi a
sistemelor de monitorizare. A fost elaborat un program de monitorizare, prezentat anexat.
11.2 Recomandări generale privind monitorizarea
Un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor asupra mediului
generate de implementarea programului va contribui nu doar la prevenirea posibilului impact de
mediu negativ al programului, dar va şi ajuta la îmbunătăţirea efectelor pozitive ale acestuia, nu
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
149/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
numai din punctul de vedere al mediului, ci şi din perspectiva unei mai mari calităţi a proiectelor
depuse.
Pentru a asigura monitorizarea, se impune:
Includerea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a impactului
implementării POS Mediu
Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selectare a proiectelor, adică
folosirea aceloraşi obiective/indicatori de mediu atât la evaluarea şi selectarea proiectelor, cât
şi la monitorizarea ulterioară a proiectului;
Corelarea monitorizării POS Mediu cu monitorizarea proiectelor individuale, adică
sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele
globale ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.
Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării;
Asigurarea unui personal suficient şi a capacităţilor profesionale suficiente pentru domeniile
de mediu din cadrul monitorizării POS Mediu;
Implicarea departamentelor cheie ale MMGA în discuţii despre sistemul general de
monitorizare şi în special modul de includere a problemelor de mediu în sistemul general
înainte de lansarea acestuia;
Candidaţii trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la problemele de mediu şi
posibilele legături dintre propunerile de proiect şi mediul;
Includerea ONG-urilor de mediu in comitetul/comitetele de monitorizare ce vor stabilite.
Sistemul de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:
Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor de la nivel de
proiect);
Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul
indicatorilor de mediu;
Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative ale POSM;
Publicarea rezultatelor monitorizării;
Selectarea şi modificarea indicatorilor de mediu în funcţie de caracterul proiectelor depuse;
Comunicarea cu autoritatea de protecţie a mediului şi organismele de conservare a naturii,
precum şi cu alte autorităţi care se ocupă de protecţia mediului;
Asigurarea serviciilor de consultanţă privind mediul pentru persoanele care lucrează la
structura de implementare a POS Mediu, în special membrii comisiilor de evaluare şi selecţie;
Asigurarea serviciilor de consultanţă pentru entităţile care depun proiecte în domeniul
mediului;
Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din POS Mediu către toţi factorii
interesaţi.
Pentru a avea un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea efectelor de mediu generate de
implementarea programelor operaţionale, trebuie luate în considerare câteva aspecte de importanţă
majoră. Acestea constau în orientare precisă, selecţie, analiză şi posibila modificare a obiectivelor
11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE
150/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
de mediu relevante pentru evaluarea şi selecţia proiectelor şi a indicatorilor de mediu aferenţi
propuşi în cadrul SEA pe baza conţinutului domeniilor individuale de intervenţie POS Mediu,
precum şi a contextului proiectelor individuale depuse.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
151/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
12.1. Introducere
Pentru cresterea ratei de absorbtie si pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, in anul
2012 a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida,
care fac necesara revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili
si pentru actualizarea listei de proiecte majore.
Conform prevederilor art. 5 (3) din HGR nr. 1076/2004, modificarile propuse Programului
Operational Sectorial Mediu au fost supuse etapei de incadrare din procedura de evaluare de
mediu, in cadrul sedintei Comitetului Special Constituit.
Demararea procedurii de evaluare de mediu a fost comunicata in mass-media in zilele de
16.01.2013 si 21.01.2013, iar sedinta de incadrare Comitetului Special Constituit.
In urma parcurgerii etapei de incadrare a fost luata decizia de continuare a procedurii de evaluare
de mediu „in vederea identificarii efectelor si masurilor necesare” pentru diminuarea impactului
cumulat datorat introducerii „unui numar mare de proiecte a caror evaluare, din punctul de
vedere al impactului cumulat nu a fost luata in consuiderare in POS Mediu initial”.
12.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale
12.2.1 Continutul POS Mediu 2007-2013 revizuit
Modificarile introduse prin propunerea de revizuire au fost prezentate in „Nota privind necesitatea
modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita de AM POS Mediu si aprobata in
cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.
Aceste modificari sunt:
I. Includerea in lista de beneficiari POS Mediu a unor noi beneficiari
Pentru Axa Prioritara 1, Domeniul Major de Interventie 1.1
Primaria Municipiului Bucuresti;
Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.1:
Ministerul Sanatatii;
Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.2:
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice;
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Aprobarea de noi proiecte ai caror beneficiari vor fi entitatile mai sus mentionate se va face
respectand criteriile de selectie aplicabile proiectelor finantate din POS Mediu, respectiv a
strategiei de finantare a progranului.
II. Actualizarea listei de proiecte majore
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
152/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Lista indicativa a proiectelor majore prezentate in Anexa 2 a POS Mediu a fost actualizata pentru a
reflecta evolutiile recente cu privire la proiectele majore finantate/ in curs de finantare in cadrul
programului.
12.2.2 Obiectivele POS Mediu 2007-2013 revizuit
Obiectivul revizuirii POS Mediu 2007-2013 este crearea conditiilor pentru facilitarea
accesului la fondurile europene, in scopul cresterii ratei de absorbtie si al evitarii
dezangajarii automate a acestor fonduri. Pentru realizarea acestui obiectiv, AM POS Mediu a
analizat si identificat posibilitatea finantarii unor investitii care pot fi implementate si rambursate in
timp scurt, dar care implica modificarea programului initial (POS Mediu - versiune 2007), pentru
includerea noilor beneficiari eligibili identificati si pentru extinderea/ modificarea listei indicative
de proiecte majore din anexa 2 a programului in scopul integrarii proiectelor care pot fi
implementate si rambursate in intervalul de timp ramas pentru implementarea POS Mediu 2007-
2013.
Revizuirea propusa pentru POS Mediu nu modifica nici obiectivul general si nici obiectivele
specifice ale programului aprobat initial. In consecinta, in cele ce urmeaza sunt prezentate
obiectivele stabilite in varianta initiala a Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013.
Obiectivul global este definit prin:
Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se
conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Obiectivele specific sunt reprezentate de:
1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice
cauzate de sistemele de încălzire urbanăîn cele mai poluate localităţi până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
12.2.3 Relaţia cu alte documente strategice relevante
Identificarea relaţiilor dintre diferite documente strategice relevante şi programul supus evaluării
serveste urmatoarelor scopuri:
- Identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri;
- identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau proiecte;
- verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru o SEA efectuată pentru alte politici,
planuri, programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA programului evaluat;
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
153/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementării mai multor
planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi a formelor
specifice de impact ale planului evaluat.
POS Mediu a fost elaborat conform politicilor comunitare reflectate în următoarele documente:
Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013.
Agenda Lisabona reînnoită.
Al-6-lea Program de Acţiune pentru Mediu.
Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă.
Prin Axele Prioritare, POS Mediu (2007-2013) a integrat obiectivele şi prioritatile strategice
stabilite în documentele/strategiile nationale :
- Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;
- Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi Planurile
de Implementare sectoriale aferente acestuia;
- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030;
- Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor ;
- Planul National de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor;
- Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei;
- Strategia Energetică a României (SER);
- Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI);
- Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional
al fluviului Dunărea (PNMD);
- Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);
- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020;
- Strategia naţională de gestionare a nămolurilor de epurare ;
- Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor
capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale.
12.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării planului
Informatiile privind starea mediului in Romania au fost preluate din cel mai recent raport intocmit
de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului: „Raportul național privind starea mediului
pentru anul 2011”.
12.3.1 Aerul
Plafoane nationale de emisii
Figura 12-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
154/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Calitatea aerului
Cele mai relevante rezultate din monitorizarea calitatii aerului sunt prezentate in mai jos.
NO2
Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii
limită anuale pentru sănătatea umană (40µg/m3) în unele aglomerări urbane, respectiv:
- Bucureşti - la stația de tip industrial (B-5 - Drumul Taberei), 41,96µg/m3;
- Braşov - la stația de trafic (BV-3 - B-dul Gării), 56,71µg/m3.
SO2
Depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate la staţia de trafic
DJ-1 din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, fiind identificate 26 de depăşiri ale valorii limită
orare (350µg/m3) şi 4 depăşiri ale valorii limită zilnice (125µg/m
3).
Pragul de alertă (500µg/m3 media orară înregistrată timp de 3 ore consecutiv) a fost depăşit la
stația de trafic DJ-1 în data de 13 decembrie 2011 orele 15,16,17, valorile medii orare fiind 660
µg/m3,1225 µg/m
3, 667µg/m
3. Acumularea de SO2 a fost favorizată de condițiile de ceață
persistentă și calm atmosferic pe parcursul mai multor zile.
PM10
Depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40μg/m3) s-au înregistrat la:
- staţia de tip industrial B-5 (Drumul Taberei, Bucureşti), fiind atins nivelul de 43μg/m3;
- staţia de trafic IS-1 (B-dul N. Iorga, Iaşi), fiind atins nivelul de 42,25μg/m3);
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
155/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
- staţia de trafic TM-1 (str. Oituz,Timişoara), fiind atins nivelul de 41,87 μg/m3.
De asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice (mai mult de 35 ori într-un an
calendaristic) la următoarele stații:
- stația de fond urban B-1 (Lacul Morii) - 69 depăşiri;
- stația de tip industrial B-2 (Titan) - 69 depăşiri;
- stația de tip industrial B-4 (Berceni) - 49 depăşiri;
- stația de tip industrial B-5 (Drumul Taberei) - 79 depăşiri;
- stația de fond suburban B-7 (Măgurele, jud. Ilfov) - 54 depăşiri;
- stația de fond suburban MM-3 (Firiza, Baia Mare) - 58 depăşiri;
- stația de tip industrial MM-5 (str. Luncii, Baia Mare) - 38 depăşiri;
- stația de trafic TM-1 (str. Oituz, Timişoara) - 64 depăşiri;
- stația de trafic TM-5 (calea Aradului, Timişoara) - 56 depăşiri;
- stația de trafic BV-3 (b-dul Gării) - 60 depăşiri.
12.3.2 Apa
În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 798
corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de
resurse de apă se prezintă astfel:
- 476 corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%;
- 145 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, reprezentând 18,17%;
- 51 corpuri de apă - lacuri naturale, reprezentând 6,39%;
- 106 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi artificiale, reprezentând
13,28%;
- 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51%.
Corpuri de apa subterane
Rezultatele evaluării preliminare anuale a stării chimice a celor 139 de corpuri de apă subterană
monitorizate la nivelul anului 2011 sunt următoarele:
- 112 corpuri se află în stare chimică bună. (80,58%),
- 27 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,42%).
Alimentarea cu apa potabila
Evolutia populatiei conectata la retele de aprovizionare cu apa potabila este prezentata in diagrama
de mai jos.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
156/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Sistemul public de canalizare
Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii
efectuate în anul 2011, a prezentat ca dintr-un un volum total evacuat de 5303,99 milioane m3/an,
3005,94 milioane m3/an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind
considerate ape convenţional curate.
Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m3/an:
- 572,29 mil.m3/an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător;
- 826,83 mil. m3/an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate;
- 898,93 milioane m3/ an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient epurate.
Marea Neagra si procese costiere
Eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea
nord-vestică a Mării Negre reprezinta un risc potenţial pentru mediu. În ultimele decenii, litoralul
Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate
de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, partea nordică a zonei
costiere româneşti, care constituie Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, este cea mai afectată
(aproximativ 2400 ha suprafaţã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este şi
aceasta în pericol acolo unde activitatea economică este puternică, incluzând şi activităţi turistice.
Eroziunea costieră nu numai că ameninţă activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea
zonei de plajă, dar pune în pericol şi siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică.
12.3.3 Solul
În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole (61,39%),
urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%). Alte terenuri ocupă 10,26%
din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive).
Suprafete intinse de sol (45.161.495 ha) sunt afectate de procese naturale sau antropice.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
157/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12.3.4 Biodiversitate
În scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural, au fost desemnate următoarele categorii de arii naturale protejate:
a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii
naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone
umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale
de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz.
Tabel 12-12-1: Ariile protejate din Romania (2011)
12.3.5 Gestionarea deseurilor municipale
Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în
România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.
Depozitarea deșeurilor municipale, în anul 2010, s-a realizat atât pe depozite conforme (27) care
pot continua operarea, cât și pe depozitele neconforme (106) care sistează activitatea conform
perioadelor de tranziţie aprobate de UE (prevăzute în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor).
Tabel 12-12-2: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
158/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12.3.6 Gestionarea deseurilor medicale
În anul 2011, la nivelul celor 347 de unităţi sanitare în România, care au raportat, cantitatea
generată de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de 34.511 tone/an deşeuri, din care:
- 25.663 tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere,
- 7.497 tone/an deşeuri infecţioase periculoase şi
- 1.351 tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase.
În concluzie, cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală generată în anul
2011 a fost de 8.848 tone. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea
medicală se realizează prin incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri pentru deşeurile
infecţioase şi înţepătoare – tăietoare care au fost în prealabil tratate prin sterilizare termică.
12.3.7 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului
In absenta implementarii programului, problemele de mediu scose in evidenta in sectiunea
precedenta si prezentate detaliat in capitolul 5, vor persista, datorita lipsei finantarii pentru
rezolvarea acestora, conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.
12.4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ
Analiza localizarii proiectelor propuse prin modificarea POS Mediu 2007-2013 conduce la
concluzia ca se poate aprecia ca zona ce urmeaza a fi analizata ca posibil afectata semnificativ
este reprezentata de teritoriul national, iar caracteristicile de mediu au fost descrise in
sectiunea 12.3.
12.5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de
ariile speciale de protecţie avifaunistica sau de ariile speciale de
conservare)
Problemele majore de mediu au fost identificate in POS Mediu (versiune 2007) şi in evaluarea
de mediu realizata pentru aceasta. Concluziile evaluarii precedente de mediu au fost
actualizate pe baza analizei curente a starii mediului si sunt rezumate în tabelul de mai jos.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
159/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Tabel 12-4: Probleme de mediu existente, relevante pentru program
Domenii
Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu
Aer Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza
poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).
Tinte actualizate de reducere a emisiilor
Apă Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din
surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate
activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.
Sol Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a
deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru
mediu
Schimbările climatice Tinte de reducere a emisiilor respectate datorita declinului economic.
Degradarea solurilor, desertificare.
Biodiversitate Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată
impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările
Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării
reglementărilor în zonele protejate şi în ariile potenţiale din cadrul
Natura 2000
Sănătate umană Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi
sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)
Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane
Managementul riscului de
mediu
Risc crescut datorită dezastrelor naturale
Conservarea si gestionarea
durabilă a resurselor
Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile
Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valori-
ficare şi reciclare a deşeurilor
Peisaj şi patrimoniu
cultural
Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.
prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii
terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie);
Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre
Eficienţa energetică şi
sursele regenerabile de
energie
Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de
energie;
Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile
Conştientizarea privind
aspectele de mediu
Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în
privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea
durabilă
Turism durabil Practici nedurabile în domeniul turismului care conduc la continuarea
deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a
patrimoniului
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
160/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12.6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru program
Pentru a asigura coerenta cu evaluarea de mediu realizata pentru versiunea initiala a Programului
Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost mentinute obiectivele de mediu stabilite pentru
evaluarea precedenta.
În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate aspecte şi obiective relevante de
mediu formulate pe baza tintelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale asumate de România în
domeniul protectiei mediului.
Tabelul de mai jos prezintă cadrul final propus pentru obiectivele de protectie a mediului relevante
pentru POS Mediu 2007-2013.
Tabel 12-5: Obiective de mediu relevante
Domeniu/ Element de
mediu
Obiective de mediu relevante
Aer
Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de
normele legale
Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban
Apă
Limitarea poluării apei de la surse punctiforme şi difuze de poluare şi
îmbunătăţirea calităţii apei
Sol
Limitarea poluarea punctiformă şi difuză a solului
Schimbări climatice
Reducerea emisiilor care provoacă schimbările climatice
Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi fa-
cilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt
Biodiversitate Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi
acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a
defrişării
Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din zonele
protejate şi ariile Natura 2000
Sănătate umană Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri
pentru prevenirea poluării şi reducerea vechilor tare (de ex. pesticide,
deşeuri miniere, etc.)
Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor referitoare la zgomot în locali-tăţi
Managementul riscului
ecologic
Sporirea protecţiei populaţiei faţă de riscul asociat dezastrelor naturale
Gestionarea eficientă a
resurselor şi conservare
/ gestionarea durabilă a
resurselor
Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile
Reducerea generării de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea
reciclării tuturor deşeurilor
Peisaj şi patrimoniu Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revitalizarea
zonelor industriale dezafectate)
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
161/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Domeniu/ Element de
mediu
Obiective de mediu relevante
cultural Păstrarea, protejarea şi reabilitarea zonei de coastă a României de la Marea
Neagră asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor
acvatice şi terestre) şi cultural, pentru a realiza dezvoltarea durabilă a
regiunii
Eficienţa energetică
şi surse de energie
regenerabilă
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie
Facilitarea generării de energie din surse regenerabile
Conştientizarea cu
privire la problemele
de mediu
Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu din partea
sectoarelor guvernamental, privat şi public, promovând problemele de
mediu
Turism durabil Promovarea unui turism care să asigure un nivel înalt de protecţie a mediului
şi de conservare a naturii
12.7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului
Au fost realizate evaluări privind domeniile majore de intervenţie propuse în relaţie cu domeniile/
elementele de mediu relevante.
In scopul evaluării, fiecare dintre domeniile majore de interventie a fost evaluat în funcţie de
următoarea scară:
+ 2: impact pozitiv substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
+ 1: impact pozitiv al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă
0: niciun impact
- 1: impact negativ al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
- 2: impact negativ substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat
?: impactul nu poate fi identificat
Rezultatele evaluărilor au fost sintetizate în tabele. Evaluarea a urmărit identificarea unor
potenţiale conflicte negative importante ale domeniilor de interventie POSM cu elementele de
mediu si obiectivele relevante pentru protecţia mediului. Nu s-au inregistrat in evaluare situatii de
impact negativ (-1 sau -2).
O abordare speciala fost adoptata pentru a raspunde cerintelor formulate de reprezentantii
autoritatii competente pentru desfasurarea procedurii SEA in minuta sedintei Grupului de
lucru din 12.03.2013:
« in Raportul de Mediu trebuie să se regăsească o evaluare a efectelor proiectelor care
constitueie motivul modificarii POS Mediu asupra mediului».
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
162/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Pentru o parte din proiectele propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013, au fost depuse
solicitari de finanatare, care contin deciziile si actele de reglementare emise de autoritatile
competente pentru protectia mediului in urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului
de mediu si/sau a evaluarii adecvate, dupa caz.
Au fost selectionate pentru exemplificare detaliata doua proiecte majore, avand fiecare
particularitati deosebite legate fie de solutiile tehnice alese (ca de ex. « Extinderea si
reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti », care introduce
incinerarea namolurilor din statia de epurare), fie de complexitatea procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului (ca de ex. „Proiectul de investitii pentru reabilitarea zonei
costiere”, situat in zona unor situri NATURA 2000 si cu potential impact transfrontier).
Pentru celelalte proiecte majore si nemajore propuse, se apreciaza ca evaluarea efectelor
asupra mediului prezentate in tabelele de la sectiunile 7.2 si 7.3 este edificatoare.
12.8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in
context transfrontiera
Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit vizeaza realizarea unui nmar mare de
proiecte, diferite prin: natura, dimensiune si localizare.
De aceea, realizarea evaluarii de mediu (pentru planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin
care sunt propuse proiectele), cat si a evaluarii adecvate si a evaluarii impactului asupra mediului
trebuie riguros verificate sub aspectul aplicarii cerintelor legale din procedurile de evaluare.
O atentie deosebita se va acorda aplicarii prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (pentru
planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin care sunt propuse proiectele), referitoare la
consultarea autoritatilor de mediu din statele posibil a fi afectate, continute in art 22 (2), art. 23 (2)
si art. 34.
De asemenea, in cazul proiectelor cu impact transfrontiera supuse procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului, procedura de selectare a proiectelor va include verificarea aplicarii
prevederilor referitoare la realizarea consultarii autoritatilor centrale pentru protectia mediului din
statele posibil a fi afectate, continute in art. 17, din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice si private asupra mediului.
Dintre proiectele propuse prin modificarile POS Mediu 2007-2013, a fost exemplificat in ultima
sectiune a capitolului 6 proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii Negre in zona
municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, care a fost supus consultarii cu Bulgaria atat
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
163/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
pentru etapa de realizare a Master Planului, cat si pentru evaluarea de mediu a proiectului prioritar
propus prin POS Mediu.
12.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil,
orice efect advers asupra mediului al implementării programului
12.9.1 Masuri propuse
Tabelele de evaluare intocmite pentru fiecare domeniu major de intervenţie prezentate în capitolul
8 cuprind măsurile principale care ar trebui luate pentru a preveni, reduce sau compensa posibilele
efecte semnificative asupra mediului sau pentru a creşte efectele pozitive.
12.9.2 Masuri suplimentare
Chiar dacă POS Mediu 2007-2013 genereaza un efect pozitiv global semnificativ pentru starea
mediului în România, unele proiecte pot duce la efecte locale adverse asupra mediului (de
exemplu, construcţiile pentru protecţia împotriva inundaţiilor pot afecta biodiversitatea cursurilor
de apă). Evaluarea impactului asupra mediului si evaluarea adecvata în cazul cererilor de finanţare
pentru proiecte cu impact semnificativ asupra mediului oferă un sistem general pentru identificarea
proiectelor care vor avea cele mai reduse efecte dăunătoare pentru mediu şi cele care vor avea cele
mai mari beneficii pentru mediu. Scopul sistemului este acela de a asigura că POS Mediu 2007-
2013 va susţine în principal acele proiecte care vor avea un efect pozitiv asupra mediului.
Exemplificarii modului in care cerintele privind protectia mediului sunt integrate in selectarea
proiectelor se regaseste chiar in formularul de solicitare a finantarii.
12.10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese
12.10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese
Au fost avute in vedere doar alternativa „0”, de nu intreprinde nimic si alternativa, analizata in
acest raport, reprezentand revizuirea POS Mediu 2007-2013 pentru includerea modificarilor
propuse.
In sedinta Grupului de Lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente pentru
procedura SEA au solicitat „să se evalueze și varianta in cazul in care nu se realizează numarul
maxim de proiecte propuse”. Se apreciaza ca acesta nu reprezinta o varianta distincta, ci un
rezultat al implementarii, ilustrat in analiza SWOT din cadrul POS Mediu 2007-2013 revizuit.
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
164/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru
actualizarea listei de proiecte majore a aparut absolut necesara pentru a facilita accesul la
fondurile europene, asigurand cresterea ratei de absorbtie, dar si pentru a evita dezangajarea
fondurilor europene.
In absenta revizuirii programului, problemele de mediu relevante pentru revizuirea POS Mediu si
analizate in acest raport vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea lor, conducand la
agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.
Pentru exemplificare, doar in cazul proiectului de investitii pentru reabilitarea zonei costiere,
studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu intreprinde nimic), in 50
de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand proprietati si obiective comerciale),
cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.
12.10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute
Principale dificultati legate de obtinerea si prelucrarea informatiilor necesare realizarii raportului
de mediu au fost reprezentate de:
- stadiul diferit al evaluarii proiectelor, multe aflate in faze incipiente de „de pregatire”, pentru
care in raport nu s-au putut specifica decat cerintele legale de protectie a mediului si cele legate
de obiectivele relevante de mediu;
- localizarea proiectelor, de cele mai multe ori foarte dispersata in cadrul municipiiilor, judetelor,
bazinelor hidrografice si chiar al teritoriului national, coroborata cu „stadiul de pregatire” a
proiectului (in care informatiile nu sunt disponibile) face imposibila identificarea receptorilor
sensibili potential direct afectati si distantele face de acestia – asezari umane, arii protejate, etc.
12.11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării planului
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
165/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
12.11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului
Sistemul de monitorizare a mediului propus de SEA ia în considerare faptul că, în cadrul
monitorizării indicatorilor de mediu la nivel regional şi naţional, este imposibil să se facă
diferenţierea între impactul de mediu datorat POS Mediu şi impactul altor activităţi/ intervenţii (de
exemplu, proiecte finanţate din alte surse).
Se ia in considerare si ca propunerea de mai jos ar putea fi modificată astfel încât să se poată
respecta modul de implementare a POS Mediu şi să fie conformă cu caracterul specific al
proiectelor depuse. Respectarea acestei ipoteze este însă condiţionată de asigurarea unui personal
suficient şi a unor capacităţi profesionale suficiente în cadrul întregului sistem de monitorizare a
impactului generat de implementare.
Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate in
prezentul raport de mediu. Aceste obiective reprezintă domeniile şi elementele/ subiectele de
mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea programului. In consecinta, impactul
asupra mediului al implementării programului va fi monitorizat pe baza măsurii în care ar putea fi
influenţate aceste obiective.
Pentru a monitoriza efectele pe care le are programul asupra mediului, au fost propusi indicatori de
mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Se recomanda folosirea selectivă a indicatorilor de
monitorizare pentru a monitoriza efectele de mediu pe baza caracteristicilor proiectelor selectate
pentru finanţare. Se preconizează ca acele obiective de mediu folosite la evaluarea şi selectarea
proiectului să fie folosite în continuare pentru monitorizarea proiectului. Prin monitorizarea şi
sintetizarea rezultatelor de monitorizare a proiectelor individuale va fi posibilă estimarea efectului
global de mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.
12.11.2 Recomandări generale privind monitorizarea
Un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor asupra mediului
generate de implementarea programului va contribui nu doar la prevenirea posibilului impact de
mediu negativ al programului, dar va şi ajuta la îmbunătăţirea efectelor pozitive ale acestuia, nu
numai din punctul de vedere al mediului, ci şi din perspectiva unei mai mari calităţi a proiectelor
depuse.
Pentru a asigura monitorizarea, se impune:
Includerea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a impactului
implementării POS Mediu
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
166/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selectare a proiectelor, adică
folosirea aceloraşi obiective/indicatori de mediu atât la evaluarea şi selectarea proiectelor, cât
şi la monitorizarea ulterioară a proiectului;
Corelarea monitorizării POS Mediu cu monitorizarea proiectelor individuale, adică
sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele
globale ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.
Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării;
Asigurarea unui personal suficient şi a capacităţilor profesionale suficiente pentru domeniile
de mediu din cadrul monitorizării POS Mediu;
Implicarea departamentelor cheie ale MMGA în discuţii despre sistemul general de
monitorizare şi în special modul de includere a problemelor de mediu în sistemul general
înainte de lansarea acestuia;
Candidaţii trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la problemele de mediu şi
posibilele legături dintre propunerile de proiect şi mediul;
Includerea ONG-urilor de mediu in comitetul/comitetele de monitorizare ce vor stabilite.
Sistemul de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:
Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor de la nivel de
proiect);
Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul
indicatorilor de mediu;
Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative ale POSM;
Publicarea rezultatelor monitorizării;
Selectarea şi modificarea indicatorilor de mediu în funcţie de caracterul proiectelor depuse;
Comunicarea cu autoritatea de protecţie a mediului şi organismele de conservare a naturii,
precum şi cu alte autorităţi care se ocupă de protecţia mediului;
Asigurarea serviciilor de consultanţă privind mediul pentru persoanele care lucrează la
structura de implementare a POS Mediu, în special membrii comisiilor de evaluare şi selecţie;
Asigurarea serviciilor de consultanţă pentru entităţile care depun proiecte în domeniul
mediului;
Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din POS Mediu către toţi factorii
interesaţi.
Pentru a avea un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea efectelor de mediu generate de
implementarea programelor operaţionale, trebuie luate în considerare câteva aspecte de importanţă
majoră. Acestea constau în orientare precisă, selecţie, analiză şi posibila modificare a obiectivelor
de mediu relevante pentru evaluarea şi selecţia proiectelor şi a indicatorilor de mediu aferenţi
propuşi în cadrul SEA pe baza conţinutului domeniilor individuale de intervenţie POS Mediu,
precum şi a contextului proiectelor individuale depuse.
13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLIOGRAFICE
167/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLOGRAFICE
1. Hotărârea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei SEA în
legislaţia naţională.
2. „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”,
elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006.
3. „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat în cadrul proiectului
EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacităţii instituţionale
pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”.
4. „Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare din sectorul energetic”,
elaborat în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea
capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de
Raportare”.
5. „Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului si urbanism”,
elaborat în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea
capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de
Raportare”.
6. Ghidul Comisiei Europene privind implementarea Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor
anumitor planuri şi programe asupra mediului, 2004, publicat de Comisia Europeanã în sprijinul
Statelor Membre care trebuie sã implementeze Directiva SEA.
7. Manual de resurse în sprijinul aplicãrii Protocolului UNECE privind Evaluarea Strategicã a Mediului,
2006, Naţiunile Unite şi Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centralã si de Est.
8. Ghidul SEA, elaborat de ERM în 2005 pentru Republica Slovaca.
9. Departamentul Mediului, Patrimoniului şi al Autorităţilor Locale, 2004; Implementarea Directivei SEA
(2001/42/CE): Evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, Dublin, Irlanda.
10. Materialele de prezentare pentru seminarul Analiza bunei practici SEA în Marea Britanie, Danemarca,
Austria, Suedia şi Cehia şi Raport privind legislaţia şi evaluarea institutionalã elaborat în cadrul
proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacităţii
instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de
Raportare”.
11. Raportul final al Proiectului IMPEL „Implementarea Articolului 10 al Directivei SEA”, publicat în
2002.
12. Ghid practic pentru Directiva privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, Biroul Vice-
Prim Ministrului, Londra UK, din septembrie 2005.
13. Manual SEA pentru politica de coeziune 2007 – 2013, elaborat în cadrul proiectului „Ecologizarea
programelor regionale de dezvoltare” (GRDP) din 2006.
14. Linii directoare pentru evaluarea impactului strategic, 2003, Banca Africanã de Dezvoltare, elaborat de
ERM.
15. Instrumente pentru evaluarea strategicã de mediu, 2006, Executivul Scoţian.
16. Fischer, T.B. 2007. Teoria şi practica evaluãrii strategice de mediu – spre o abordare mai sistematicã,
Earthscan, Londra.
14. CONSULTARI
168/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
14. CONSULTARI
NOTA : Se completeaza dupa sedinta de dezbaterea publica.
14.1 Lista participantilor la consultari
14.2 Reacţii, sugestii şi obiecţii formulate de participantii la consultari
ANEXE
169/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ANEXA 1
Minuta primei sedintei a Grupui de Lucru
ANEXE
170/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ANEXA 2
Minuta celei de-a doua sedinte a Grupului de Lucru
ANEXE
171/181
RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit
ANEXA 3
Top Related