MIHAI
NEAMTU)
cuvent inainte deADRIAN PAPAHAGI
POUARA LIBERTITil
ATEI, GEN[,SFtNTt tt GANGSTERT:cE NE-AU DAT gt CE NE-AU LUAT?
&DECENU.gU
BUCURESTT, 201 g
P"'"'"r
CUPRINS
Cuvlntinainte:Pregulscumpalliberti,tii ............ ....... 17
Introdui8re: Peregrin transilvlnean in Occident:
i
'i
PARTTA.IIwAI
RATIUNEA MoDERNA $I DU$MANII EI
DemitizareaBibliei. .....49
fuogangarajiuniicritice ........53Evacuareamisteruluidivin.. r..,. ,,...54Ierarhia competengelor si impulsul egalitar ; . ... . . . . . . : ..r . . . , . 55
Ravagiilemetodeiistorico-critice... ...;.! .....56Scriptura;textsauCuvAnt?. .....58Pledoari6pentrutolerangi ..... a....... .....60Exportiildrepturiloregale.. .....61Stamldemocratic. ......53Religiacivilicontraanarhiei. ....65Martirigiliber-cugetitori. ......66Hegemoniaragionalisti. .......67.
t,
"fltr
rr. CARL SCHMTTT $r REVOLTA pOpuusrn.Cine este suveranul? . .
O tinerege amestecari
Critica trincinelii.Begia de cuvinte
Ridicinile moral rtatu
69
69
70
73
77
79
B2
84
8B
93
Idiogi utili. . ..Ideologi, band
Sexomarxismu
Apoteoza miuVisitorii pragn
V. WILLIAMDreapta ameri
Tinirul bog...
Patriotism au,,National RniMoralist, edrrc
Darul vietii. . .
Libertate 9i vin
Cum se invati
Piringii au uldDe ce majoritr
Ziaristul-politi
Firing line. . ..,,lJn fascist" . .
intAlnirile scrii'WFB la senec!
Deces gi poster
VI. CREZT]L
Prolog in cer. .
Custodele mea
Pe lAngi marik
Elogiul Univer
Pogi privatiza religia?.
Mirturisire, lupti, inselare
Pilat din Pont si drama politicd.
Secularizarea puteriiIntiriti Statul!. ........95
PARTEAA DOUAEREZIA UTOPIEI
III. ELIADE, MARX$I,,OPIUMULRELIGIILOR'. . . . . . . . 9gReligia: fenomenireductibil .....99Criticasocialiateologiei ......101Fenomenologia sacrului
Primatul spiritului
Gangsteri politiciBarbaria leninisti . . . .
Marxismul: o erezie cregdni?
Ce invigim de la un savant?
Iv DE$ERTUL, IMPERIUT $I REVOLUTIAPerla din adinc. : . . . . .
Mitul pesterii gi sufletul educat.
Otrava cetigii si utopia metafizicd,:
Revolutia crestini
impirat sau patriarh?
Castalia ortodoxi
103
109
111
1r4
115
119
t2t121
123
126
t28131
t33
Idiogiutili...:... .....I34
Sexomarxismul .... ....139Apoteozaminciunii ....I40Visitoriipragmatici ....144
PARTEAA TREIA
GEMI'L CONSERVAIOR
i,vw[r,rAMF. BUCKLE'rJR $TVOCEALTBERTAITT. . . . .. . . . .
Dreapta,americanl .
Tinirulbogat. .1.... ...,..Patriotism american
,,National Review"
Moralist, educator, admirator. . . 154
Darulviegii. ....158Libertatesivirtute .......;...Cumseinvagivirtutea? ......Pirintii au ultimul cuvi.nt.
DecemajoritateaprofesorilorvoteazistXnga? .. i... .. 165
Ziaristul-politician .....168Firingline... ...170
airt,,Untascist" ....171intilnirilescriitorului ...173'STFBlasenectute .......175Decessilosteritate. ....177
a
vI. CREZULLUIJAROSLAVITELIKAN. .,. . .... . . .179Prologincer. ..,179Custodelememoriei ....180Pe lAng5. marile Iacuri . . . 183
ElogiulUniversitlgii ....186
147
t47
t48150
160
t62
163
Maestrulgidiscipolul ...187,,Tiadigiacregtini': dramlincinciacte.. ......189
xffi:i};i::::':-::iil'l1l: ::::: ::: : ::::: .,e2Ijnevintunecat? .....,. 195
Zoriimodernititii. ....197Credingi, doctrinlgiciviliza;iecregtini. ..... -.201BibliagiConstitutia ....203Smerenie,miregiegiingelepciune... ...208
VII. ANDREI PLESU SI FARMECUL BUNEI DISPOZITII . . , . , . 2II,,,Intelectualulest-european ......211Talentgiprecocitate ....212Vrajaesteticl".... .....215Intermezzopaideic .....219Excurs:gcoalaluiNoica. ......221Angajamentepolitice ...225Pedagogiaculturali. ....230Recunoagtereainternalionali.. .......232Sintezareligioasi ......236Nelinigtea nemirginirii . . . . . .{.243
EPILOG: CRIZA CTV]LTZNTIEI OCCIDENTALE . .245
POSTFAIh,: RAfIUNE, CREDINS.$r CTVTLTTAIE . . . . . . 265
O nouigeneratie ......265Despreautor.. ..266,,Povaralibertigii" ......267Notidesprevolum .....271
MUIIUMrRr... .....273
NOTE . .275
in gridina Edenr
pomul cunosdng
tumuth, spune ttrgrozLvra definitir
moari prin cunc
ii suprimi liberte
astfel picito;i gi r
gi povari; si totq
tate nu exista mt
,ib"ti.. sau dc I
Povara libt
gi dupi cidere. l
marele preot slr
ispitei diavolulu
nitatea gi sa o ilfericiti, crede Lbeate, Mintuiu
chinuitoarea lib
sigurangi 9i pm
INTRODUCTRE
PEREGRIN TRANSITVATTnN iu oCCIDENT:
er-nu cAurnr sr cE-AM AFLAT?
,1
' Un apatrid este ma.i rdu decdt an chineftrd itdp,in.
ANoner Prr;u
M-am niscut la poalele Carpagilor, intr-un orag niciodatl prea mic pentru visele
mari ale copiliriei. Imaginea demnitlgii mi s-a descoperit in crestele pleguve
ale Muntilor Figirag. Plimbat de piringi intre Voila gi Voivodeni, am vizut cu. t' ^ Ipropnl mel ochr ranouielile comunitigilor asezate domol, intr-o temporalitate
sacri. Vechile tradiEii ale satului nu muriserS., incl. Casele miroseau a busuioc
curat 9i curgile erau frumos r6.nduite. Oamenii igi dideau binege iar, de Sfintele
Pasti, se salutau cu tradigionalul ,,Hristos a inviat!" Adolescengii nu mergeau la
sala.de gimnastici, intrucAt aveau destule lemne de tiiat pentru nevoile casei.
Duminica, clopotele bisericilor vesteau ceasul rugS.ciunii. Pe masa bunicului
era mereu o gibli. deschisl. inainte si m5.nAnce, bitranii gi tinerii i9i frceaut
semnul crucii. Toamna, omul gospodar umplea cimara cu tot felul de bunititi.Dupi sirbitoarea Sfrntului Dumitru, pe ulige lnfrigurate, colindele incepeau si
risune. Cttciunul era p[in de bucurii feclores5i. De Anul Nou, bi.letS mergeau
cu sorcova prin vecini. Degi regimul politic se declara ateu, giranii ridicau la in-
.tretlierea drumurilor troige care invocau protecgia Cerului asupra plmAntenilor.
21llp'
.J'
INTRODUCERE
Obiceiuri neintrerupte aduceau laolalti membrii familiilor lirgite. Nimicdin nevroza urbani nu pS"trundea in vietile unor oameni simpli, chiar daciapisagi de griji. Divorgurile erau o rarirate. Avorturile, asijderea. Comunismul
nu reusise sI stArpeasci. dragostea de pimAnt si gustul penrru libertaqp. Mi-auie;it in cale femei din Jhra Oltului care f)"ceau din lapte de bivoligi gnt, br6.n-
25. si iaurt gras. M-a frapat hirnicia birbatilor cu miinile cripate de munca
plugului, care coseau iarba si adunau flnul de pe cAmp. Tiranul detinea trei
virtugi axiomatice: credinga, cinsrea si curajul. irrtr."g" lui viagl se rezuma Ia o
singurS. povali: ,,Si nu-gi furi singur cS"ciulal"
Citeva decenii mai tXrziu, absolveam Facultatea de Filozofie din CIuj.Era vara anului 2000 si, ca proaspS.t licengiat, ciutam o nou5. direcgie. in odaia
de lucru asudam printre cirti grele, reviste savante si mormane de scrisori. Ne
lipsea atunci aerul conditionat gi-mi puneam pe spate prosoape ude, ricorin-du-mi picioarele intr-un lighean cu ap5. rece. Fosnetul hirtiilor era insotit de
ticiitul ceasului ,,Garfield". CAnd se f)"cea ora prAnzului, mama imi punea
o gustare pe masa din bucitirie. Serile ri"m6.neam zivorit in casi", ciutind siignor (cu dopuri in urechi) tropiiala manelistilor din vecini. Nu-mi plicea sivorbesc cu nimeni despre miregia planurilor pe care le nurream in ascuns. Ca
fost olimpic, doream si-mi misor puterile cu cei mai buni dintre cei buni. Desi
puteam evoca melancolic frumuserea unei lumi definitiv pierdute, excludeam
scenariul revenirii la gari. Mai mult decit profesorarul, m5. atrS.gea cercerarea
;i viaga publici. Mai mult decAt saul bunicilor, simgeam chema.eaLragului.
Nu eram singurul tAnir disperat si plece. DoborAt de zipugeali si angoase,
completam de zor formulare si cereri de bursi. inarm"t cu plicuri A4, foarfecl,
gi bandi adezivi, parcurgeam zilnic drumul spre oficiul pogtal. Thimisesem
deja rezultatele testului de limbl englezi,cltre anumite universitlti britanice
si americane. Doream un singur lucru: s5. emigrez dintr-o tari frumoasl, dar
prost condusL. N-aveam s5. stiu, arunci, c5. evadarea din universul simbolic al
strS.mosilor mi. va arunca intr-un carusel trepidant. Urma si pS.ri.sesc spatiul
traditiilor est-europene, configurate prin mituri ancestrale, imagini arhetipa-
le si practici spirituale bimilenare (de la rugiciune si lectura Scripturii pinila asceza postului sau priveghere). Mi indreptam citre o lume vinovatl" de
,,uitarea fiingei" (pentru a cita a un filozof din Pidurea Neagri). lJrma sL trec
testul loiali'ipsl vreau, o teri
Am d*uprin gusturi, sn
fiind, am urmrelagia cu diritionarul Bailly
noastre publir:
tiana 9i pracd
sau Pavel din'logocentrici d
eram, deloc, o
Secrerul (
si gtiinga, de !vacanfi de \"rtimp considcr
acelagi timp, (
de limbi grea
sene mi s-a gsub raporr car
hirnicia intdimplinir
o mai impormn
de curigenia I
mat in Er.ul I
o superba civ
din apropiere
doar exceleng
vechilor teutr
Drumu
podurile arct
migilogi vegh
dului. Propri
22
rErgite Nimicpli, chiar daci
r- Comunismul
berate. Mi-au
figi unt, brin-nre de munca
ul deginea trei
s rezuma la o
tr6e din Cluj.ngie. in odaia
dc scrisori. Ne
: ude, rlcorin-'cra insotit de
na imi punea
ri" ciutAnd sirmi plicea sIln ascuns. Ca
ai buni. Degi
rc, excludeam
FEl Cercetarea
aa ora;ului.
eli si angoase,
iA4, foarfeci
L Tiimisesem
ii{i briranice
htmoasi, dar
d simbolic al
f,resc spagiul
*ni arhetipa-
riprurii pinitvinovati de
Urma si trec
MIHAINEAMTU
testul loialitigii fagi de giranii din imprejurimile Figiragului. Mi astepta, fIrisi vreau, o teribill instrlinare.
Am devenit apusean mai intii prin lecturi; m-am occidentalizat apoi 9iprin gusturi, straie, apucS.turi 9i niravuri, nu toate nobile sau galante. Adolescent
fiind, am urmat modelul paideic consacrar la Piltinis de Constantin Noica inrelatia cu discipolii s5.i. Frecventam manualele Duden de limba germani, dic-
gionarul Bailly de greaci. veche gi ci.teva enciclopedii accesibile in bibliotecile
noastre publice. Fisam marile cirgi din epocile definitorii pentru Europa chris-
tiana gi practicam dialogul imaginar cu ingeleptii de odinioarl, de la Socrate
sau Pavel din trsus pAnI la Kierkegaard ori C. S. Lewis. O asemenea viziune
logocentrfrI. despre educagie fusese un loc comun al congtiintei apusene. Nueram, deloc, o exceptie.
Secretul Occidentului? Demnitatea persoanei, proprietatea privati, hirnicia
gi stiinta, de Ia meteorologie pAni la filozofie, drept sau economie. in fiecare
vacantl de vari, tutorele economistului Adam Smith aloca invigicelului slu un
timp considerabil pentru studierea limbii franceze, a dansului si a scrimei. inacelagi timp, elevul conspecta, minimum trei ore in fiecare dimineati, autori
de limbl greacl si gramaticS. latini. Contactul strAns cu izvoarele culturii apu-
sene mi s-a p5"rut gi mie obligatoriu obligatoriu. Stiam ci munca extenuanri"
sub raport cantitativ produce salturi calitative. Pentru multi dintre congeneri,
hirnicia intelectuall a deschis granitele lumii civilizate.
implinisem 22 de ani c6.nd am ajuns la Miinchen. Eram bursierul celei
mai importante universititibavareze. Din primele ceasuri, chiar, am fost uimitde curi.tenia locului. M-a cucerit frumusetea orasului (Monaco di Bauiera) ani-
mat in Evul Mediu de reprezentangii unor ordine cllugiregti. Secole la rAnd,
o superbi civilizagie urbani fusese slefuiti prin sudoarea unor catolici harnici
din apropjerea Mungilor Alpi. Am inteles atunci c5. lumea apuseani. n-a produs
doar excelentS" academici, erudilie filologici gi bogigie artistici. Pragmatismul
vechilor teutoni isi didea pretutindeni misura.
Drumurile netede, nervozitatea motoarelor BMW bordurile slefuite si
podurile arcuite peste riul Isar purtau, fiecare, amprenra seriozitS.tii. Inginerimigilosi vegheau la exporturile Germaniei citre cele patru colturi ale mapamon-
dului. Proprietarii restaurantelor erau antreprenori capabili si rigte totul si, la
23
\m
5r
INTRODUCERE
nevoie, s-o ia de la capit. in spatele unor carriere dichisite, binuiai existenta
unor peisagigti de geniu. CAti incAntarel
in primele decenii dupi al Doilea Rizboi Mondial, Germania s-a osrenit
din greu. Muncitorii nu pricepeau urarea: ,,weekend plicut". Vacangele de gari
erau scurte, ca zilele de iarnl. Dupi marea umilingi suferiti in 1945, nemlii au
acceptat noua ordine internationali si au decis si cAgtige respectul lumii prin
travaliu, umilingi gi seriozitate. Dascilii pe care i-am intilnit vorbeau studengilor
politicos si viceversa. Oamenii de afaceri se imbricau elegant. Cupluri tinere
se plimbau pe stradi si etalau buni-dispozitie.
Nu vedeai, atunci, mitocani capabili si flegmeze pe trotuar. \WC-urile
publice nu seminau deloc cu pestilengiala cloaci a cartierelor socialiste. Pala-
tele unor industriasi si vilele de aristocragi etalau o coerenle stilistici absenti
in Pipera, BS.neasa ori Satul Francez. Saloanele grandioase te coplegeau prin
trecerea discreti dinspre liniile de rafinament rococo spre stilul Biedrrmeier,
obsedat de simplitate. Thenurile 9i autobuzele soseau in statie cu extremi punc-
tualitate. Eram uimit de funcgionarea ireprosabili a unui sistem social complex!
M-am intrebat atunci: ce factori explici renasterea Germaniei, mai ales dupice-a fost ingenuncheatS. in cenusa rizboiului? Cum s-a intors o gari de la ruiniIa abundenti? Cind s-a produs decalajul de vitezi intre economia g5.rineasc5"
a Bavariei si gospodiria transilvineani? Ce anume adincegte pripastia intre
siricia valahi 9i bogitia vestici? ,Pentru a rS"spunde acestor mir5"ri, am ciutat si ingeleg trecutul. Nu flri a
fi uimit de grabnica involugie a prezentului. Oamenilor lipsigi de sentimentul
misiunii li se urigte cu binele. Si in Germania, prosperitatea ultimelor decenii
a provocat un plictis profund, pe care nici fotbalul din Bunduliga nu l-a putut
alunga. Torpoarea spirituali di nagtere, pe alocuri, unei estetici decadente: ves-
timentatie gleampltl, exhibitionism sexual, muzici zgomotoasS., drod in nas,
coafuri stridenti, tatuaje tip5.toare. Degi reconstruiti din temelii, prin efortul
crestin-democragilor lui \Tilhelm Ropke, \Talter Eucken gi Konrad Adenauer,
Germania renunta treptat Laipoteza existengei lui Dumnezeu.
Dupi revolugia anului 1968, primele semne ale degradirii culturale au
inceput si apari. Frontul conservaror de rezistenti bavarezb.a inregistrat nigte
frsuri. Nevoia de dop
cantitate de violengi
gi confesionaleie cu p
berlinez au hotirit si
Europei. Cancelarul ,
(,,casa Islamului") ce
Iati de ce, chilr
idolatriza prezennll Icare, in primul deabistrigeni venigi si m
sau venetiene. Zeq A
cAnd au primit o slufl
copiii la gcoali, doar
cu spilarea pe creier
M5' revoltl ;i es
patriogi condilii de 1
extracomunitare dir
demagogii gi geparii-
unor moldoveni epn
o construcfie polied
terile politice intre
instrumente filozofi
Lumea apusea
tigeanul occidental
independenga justi
in stat. Omul de riIa cArma tirilor dir
talentului individrr
f
24
dai existenta
da s-a ostenit
mtele de var5.
[5, nemgii au
,rl lumii prinu studentilor
upluri tinere
u. \YC-urile
ialiste. Pala-
rtici absenti
plqeau prinBicdermeier,
trema punc-
ial complexl
ai ales dupii de ia ruinia tirineasci
ipasria intre
I \rr. -\u lara a
rentimentul
clor decenii
nu i-a putut
dente: ves-
Irod in nas,
prin efortul
l,{denauer,
:rlrurale au
gisrrar niste
MIHAINEAMTU
fisuri. Nevoia de dopamini a adus in industria cinematografici o bulversanti
cantitate de violengi gi pornografie. DezbrS.carea trupurilor de haine a golit
si confesionalele cu penitengi. intre timp, lideri importanti din Parlamentul
berlinez au hotirXt si conteste contribugia unicd a cre$tinismului la succesul
Europei. Cancelarul Angela Merkel a ajuns chiar sI recunoasci Dar al-Islam
(,,casa Islamului") ca parte a identitigii teutone...
IatI de ce, chiar daci recunosc virtutile istorice ale Occidentului, nu pot
idolatriza prezentul supus atetor orori gi erori. Mi-e greu s5. glorific politicienii
care, in primul deceniu dupi Revolutie, cereau inchisoarea pentru dulgherii
bistrigeni venigi si munceasci, ziua ;i noaptea, pe schelele unor firme tiroleze
,"r.r'o..r.gi.r€ . Zeci d,eromAni mi-au povestit abuzurile la care au fost supugi
cind au primit o slujbl necalificati. Am intAlnit pirinti dezamigiti si-si trimiticopiii la gcoali, doar pentru a descoperi noi forme de indoctrinare, incepdnd
cu spalarea pe creier privind ,,identitatea de gen'l
Mi revolti gi astizi faptul ci autorititile franceze le-au prescris unor com-
patriogi condigii de lagir incomparabile cu tratamentele oferite populagiilor
extracomunitare din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. N-am aplaudat
demagogii gi geparii cinici din Spania, Anglia sau Italia, care n-au plitit lefele
unor moldoveni epuizagi pe schele. Suntem obligagi, agadar, si judecim atent
o construcrie poliedrici, aga cum este civilizatia occidentali. Pe lAngi dezba-
terile politice intre progresigti si populisti, Vestul trebuie analizat serios, cu
instrumente filozofice, din perspectiva unor contradictii culturale nerezolvate.
Sd f.e oare pentru noi existenya un exil?
Eurr CroneN
!Lumea apuseani suferi de-o ambivalengS, structurali. Pe de o parte, ce-
tigeanul occidental e protejat de aranjamentele constitugionale care prevS.d
independenga justigiei, respectarea proprietitii private ori separagia puterilor
in stat. Omul de rAnd e scutit, astfel, de abuzurile clanurilor mafiote prezente
Ia cArma girilor din lumea a treia. Jocul democratic favorizeazi descoperirea
talentului individual gi stimuleazi mobilitatea sociali. Pini de curA.nd, sistemul
25
b.
J
INTRODUCERE
educagional din Apus a favorizat studiul izvoarelo! cercetarea ;tiintificL si ino-
vagia tehnologicl. Astizi, colegiile universitare din Statele Unite sunt infectate
cu virusul corectitudinii politice. Militienii justigiei sociale (SIWi cenzureazi,
libertatea de expresie. Profesori renumili sunt huiduigi la sceni deschisi doar
pentru ci expriml o viziune conservatoare despre lume gi viagi. in Europa, stri-
gLtulAlkhu abkar a ucis cu sAnge rece sute de oameni nevinovaEi din Madrid,
Londra, Frankfurt, Paris, Koln, Manchester, Bruxelles, Stockholm sau Nisa...
Pe lAngi asaltul jihadist, nihilismul pulverizeazi.distinctia intre adevir gi min-ciuni, frumos gi urAt, bine gi riu. in Norvegia, familia Bodnariu a triit gocul
ripirii propriilor copii. Etatismul bulverseazS. vietile oamenilor liberi. Culturadivertismentului ucide vigilenga si mascheazS. diferengele intre notele inalte si
notele joase. Totul e interpretabil, totul e discutabil, totul e relativ.l
Marele profet al declinului occidental a fost Friedrich Nietzsche. Deja
la finele veacului al XIXJea, el observa declinul ratiunii care a deschis poarta
citre experienta,,mortii lui Dumnezeu'. Temeliile lumii moderne s-au zdrun-
cinat. Filozoful a avut indrizneala si anunte un seism ,,mult prea mare, prea
indepirtat, prea dincolo de puterea de ingelegere a multora".2 Cine a murit, cu
adevirat, pentru europeanul emancipat: Dumnezeul filozofilor si al geometrilor
sau Dumnezeul lui Avraam, Isaac gi Iacov? Sau, poate, Iisus Hristos? Un lucru
e cert: proorocia din ,,La Gaya Scienza'l ocolea simgirile giranului din Carpagi,
pentru care sacrul a reprczentat, milenii Ia rindul, o categorie centrall a exis-
tengei -
o epifanie solarS, a Binelui intr-o lume umbriti de suferinti. (N-avea
dreptate exegetul german care spunea c5" Nietzsche ,,a suferit ca nimeni altul de
complexul celui abandonat de Dumnezeu?"3) Plasat ,,dincolo de bine si ri.u",
filozoful pretindea ci scrie ,pentru un gen de oameni care nu existL incf'.a
Astizi,,,ultimul orn' (eliberat de,,cenzuratranscendentf') s-a metamor-
fozat fie intr-o fiingi plictisiti, fie intr-o ftpturi sanguinari., obsedati de exer-
citiul nud al puterii. Unii observatori vorbesc despre ,,dictarura minoritLgilor"
gi nu credem ci. exagereazl,. Dragostea pentru bine, adevil si frumos a lisat locjudecitilor cinice si manevrelor pugilistice de intimidare gi etichetare a adver-
sarului. Nu-i evidenti doringa ideologilor postmoderni de-a impune controlulpsihologic asupra mintilor oamenilor? Scapi. cuiva, oare, perversitatea actiunilor
de inginerie sairvie$lor privatel (
rial gi de-a cond
si insinguragi?
ManiFesdri
,,elitelor" seculu
zestrea morali pcomunitili inuq
bustul lui Cfuirr
Tiier din Germr
blicii Popularc (
CAgi dintre adol
de pe plaja Noa
stoici a eroismr
unde oameni cr
libertilii de "'FFamilia, biseric
organizagi\ ca A
sunt micinate d
socletaillor occl
, Maginda
duyi penn
Ce i-a
N-am pri
frustrat sau nG
condus pagii itbitrinilor navi
sihistregti. M-r
privit templele
26
piiniifici si ino-
re sunr infectate
Ws) cenzureazd
d deschisi doar
in Europa, stri-
egi din Madrid,
olm sau Nisa...
: adevar gi min-riu a triit socu!
'liberi. Cultura
notele inalte 9i
rdr-.:
Iieu.sche. Deja
deschis poarta
rre s-au zdrun-
,rea mare, prea
ine a murit, cu
ial geometrilor
sros: Un lucru
ri din Carpati,
-nrrali a exis-
ringi. (N-avea
dmeni a.ltul de
h bine si riu",rista inca".a
lFa metamor-
E lrra de exer-
minoritagilor"
nos a lasat loc
EEue a adver-
rrne controlul
rrea acriunilor
MIHAINEAMTU
de inginerie sociali si obsesia unui micromanagemenr al puterii seculare asupra
viegilor private? Cine mai poate nega doringa globaligtilor de-a controla mate-
rial 9i de-a condigiona mental multimile de oameni infricosati, dezdddcinagi
gi insinguragi?
Manifestirile nihilismului sunr, ast5,zi, legiune. Influentati de judecata
,,elitelor" seculariste, milioane de oameni au abandonat tezaurul spiritual si
zestrea morali primiti de la strimosi. intr-un fel lipsit de soviieli sau regrere,
comunitigi intregi renunti astizila memoria trecutului. in America e profanat
bustul lui Christopher Columb ori statuia generalului \Tashington, iar oragul
Tiier din Germania ii ridici lui Karl Marx o staruie din bronz (pe banii Repu-
blicil Popufare Chineze). Se distrug mituri, se ingroapi c5"rti, se ard famuri.Cigi dintre adolescentii rivigigi de narcotice mai inteleg, oare, sacrificiul tinerilor
de pe plaja Normandiei? Mai apreciazl. adulgii epuizati de alcoolism definigia
stoicS. a eroismului? Ce viitor ne pregdtesc departamentele de ,,umanioare",unde oameni cu privirea goall gi sufletul dezridicinat protesteazS" impotriva
libertitii de expresie? Institugii sacrosancre sunt denigrate cu rAvni drS.ceasci.
Familia, biserica sau scoala incaseazS.loviturile de berbece ale activistilor din
organizagii ca Antifu qi Blach Liues Matter. Daci tirile spagiului postsovietic
sunt micinate de corupEie, furt sau trafic de carne vie, elitele tehnocratice ale
societi"tilor occidentale neagi insigi noflunea de picat.
Md gindeam la miile de contpatrioli, zeci dt mii, acum sute de mii pier-
duyi pentru yard, impnd;tiayi prin Europa, America, Afica, Australia...
Ce i-amficut lui Dumnezeu pentru a primi aceastd pedeapsd?
Neecu Dyuvena
a
N-am privit niciodati lumea apuseanS. cu admiratia zeloasS. a unui om
lrustrat ,iu neu-blat. PAni si implinesc patruzeci de ani, Providenta mi-a
condus pasii inspre patru continente. Am vizut Egiptul piramidelor, Islanda
bitrXnilor navigatori, Canada intinderilor de gheagi ori Sinaiul cavernelor
sihastresti. M-am preumblat din cegoasa Scogie gi pini-n torida Spanie. Amprivit templele grecegti din sicilia, pisind mai tirziu pe urmele botezitorului
27
nrm
orfl[l,
INTRODUCERE
Ioan. M-am odihnit laZidul PlAngerii din Ierusalim gi am infruntat briza din
Marea Galileii, unde Iisus a potolit furtuna. Am poposit la Constantinopol,
intr-o incintlziditi. de impiratul Iustinian gi apirati de armatele generalului
Belizarie. Am imbricat haina pelerinului la Canterbury gi sacoul sav4ntului
dintr-un study oxonian. Am plecat dintr-o culturi agrari pentru a d,escoperi
o civilizagie urbani cu impulsuri de cuceritor. Din lumea clrgilor am coborit in
agora cetilii; din confortul comentariului am plonjat in zona deciziei politice
sau antreprenoriale.
Ce-am strins in sufet cilitorind milioane de kilometri, de-a lungul gi
de-a latul unui mapamond tulburat? Ce-am priceput dupi ce-am fost recrutat
in atAtea rizboaie culturale? Ce-am ingeles din puzderia de confagratii, dezas-
tre naturale sau migragii controlate? Plimbiri neprevizute in adolescentS. m-au
condus la Petra iordaniani si-n Hong Kong, metropola insomniei asiatice; am
pendulat intre Kiev qi Chiginiu pAni spre Guatemala vechilor azteci; mi-am
amintit sfaturile lui Confucius intr-un muzeu din Jinan; am cAntat in Biserica
Nagterii Domnului din Betleem si m-am rugat in chilia lui Ioan Scirarul; am
explorat insula Evia, atAt de dragl unui scriitor ca Patrick Leigh Fermor; am
pescuit in California arborilor Sequoia, dar gi-n Florida subtropicali, plini de
magini scumpe, femei frumoase, actori populari, insecte gi crocodili... Mulgu-
mesc lui Dumnezeu pentru binecuvAntlrile primite. Toate aceste peregriniri
m-au obligat si hmuresc diferenlele 9i aseminirile intre culturi sau pcpoare; si
explic triumful gi deciderea lumii occidentale; si transmit sentimentul misiunii
istorice a romAnilor trezigilaviagi dupi Revolugia din 1989.
M-am aflat, asadar, printre cei mulgi care au ales, vremelnic, calea exilului.
Am rescris parabola fiului risipitor. Am riticit, am nesocotit povege, dupi care
m-a lovit dorul de lumini gi foamea de adevir. intru t6.rziu, am primit iertarea.
Revenind acas5, am ingeles ci trebuie si luim doar lucrurile bune din reteta
succesului occidental, firi s-acceptim prostia colectivisti, maimugireala stri-
zii ori apostazia fricoasS,. Chiar gi atunci cAnd ii schimbi solul, un copac solid
supravieguiegte. Cu o singuri condigie: si-gi plstreze ridicinile.
Cine otrivegte astizi constiinta oamenilor tineri? Congregagia falgilor
educatori. Cine ameninti civilizatia libertl"tii? Conclavul atotstiutorilor din
corporalii globak
moartea si viare b
ilor chemagi si ridatorim fericirea t
care critica ,,.eligr
o datorie moralit
responsabila penu
a omului de rind
Cine pen'ert
Corul tehnocratil
studengilor consa
Cine refuzi o ded
trincinitoare, da
selor; plus brigad
divertismentul; p
cAnd totul va 6 i
sau revoltl fagi d
vinovigia: suntcl
Ginu uinc r
CAnd spur
niciodati ceea c
strilucirea zond
model de Jagua
e rezultatul uno
Vestul ins
luxul vitrinelol
Z,'j;rich; Pragma
I28
tat briza din
tinopol,
generalului
savantului
a descoperi
am coborAt in
i politice
de-a lungul si
fost recrutat
dezas-
gi m-au
asiatice; am
uteci; mi-am
in Biserica
Scirarul; am
Fermor; am
plini de
.. Mulgu-
peregriniri
popoare; si
mlsrunll
calea exilului.
dupl care
din regeta
copac solid
falgilor
ilor din
29
MIHAINEAMTU
corporatii globale si casta clericilor guvernamentali pregititi si redefineasci
moartea si via;a; binele ;i r5"ul; virtutea si picatul; totul, in detrimentul plebe-
ilor chemagi si. ridi gi si tacl; si pliteasci taxe gi si. consumep ke news. Cui
datorim fericirea unei epoci post-adevir? Patronilor de sclavi ideologici, pentru
care critica ,,religiei p5.cii" inseamni rasism, iar murdi.rirea credingei crestine e
o datorie morali. Privigi atent la ,,papalitatea mediatici' (Paul Dragog Aligici)
responsabili pentru algoritmi, deci pentru cenzvrasubtili si manipularea atroce
a omului de rAnd. Nu se teme de nimic.
Cine peirvertegte discern5"mintul politic gi simgul istoric al noilor geineragii?
Corul tehnocralilor care intimide azi dizidengii si neagi libertatea de expresie a
studengifor conseryatori, dar gi dreptul artigtilor la un discurs non-conventional.
Cine refi.rzi o dezbatere onesti despre fundamentele societigii occidentale? Clasa
trinci.nitodre, dar ignoranti; oligarhia bogati, insl corupti. pani-n mS"duva oa-
selor; plus brigada comicilor garlatani din televiziunile care nu cautL valo area, ci
divertismentul; puterea, nu adevirul. Miza luptei lor? Controlul. Vin vremuri
cAnd totul va fi inregistrat, inclusiv microexpresiile faciale de nemulgumire
sau revoltS. fagi de noul consens planetar. Totul va fi bine daci ne vom accepra
vinovS.gia: suntem albi, est-europeni, crestini, heterosexuali...
Cea rnai ruare d.meruinlare la adresa ciuilizayiei occidentale
nu uine din partea abor ciuilizagii; ea uine dinspre neuolnicia nodstrd
;i din ignoranla care o hrdne;te.
Nrerr FsncusoN I
Cind spunem ,,Occident", date contradictorii ies la iveall. O gar5. nu e
niciodati ceea ce pare la prima vedere. Tirristul curios din Londra va remarca
strllucilea zonelor comerciale: genlile Hermes, ceasurile Longines sau ultimul
model de Jaguar din dotarea unor milionari. in fapt, abundenga lumii apusene
e rezultatul unor sinteze istorice complexe.
Vestul inseamni, simultan, seriozitate si depravare: Augustus sau Nero;
ltxul vitrinelor gi curigenia strizilor: Coco Chanel 6c municipalitatea din
Zirich;pragmatism american si idealism geopolitic: Henry Kissinger & Ronald
INTRODUCERE
Reagan; sport gragios k showbiz: Nadia Comineci sau Rihanna; etica muncii
gi arta vinzirii: Margaret Thatcher EtZigZiglar; ascetism mistic gi senzoria-
Iism poetic: Maxim MS.rturisitorul & Dante Alighieri; toleranga religioasi;i
pluralism politic: Erasmus din Rotterdam & Baruch Spinoza. tApusul ne face si ne gindim la Steve Jobs & Maica Tereza, adici la an-
treprenoriat 9i filantropie; la pelerinaj spiritual si muzici psihedelici: Fatima
& \Toodstock; la gtiinga elini gi dreptul roman: Euclid gi Iustinian; la geniul
literar si prosperitatea economici: Aleksandr Soljenigin & Donald Thump;
la democragie reprezentativi. si capitalism: Thomas Jefferson & Max -Weber;
la separatia puterilor si democratie americanS": Montesquieu & Alexis de
Tocqueville; la strategie militarl si superioritate tehnologici: Clausewitz &Krupp; la har muzical gi arti vizualS": Rembrandt & Bach; Ia stoicism gi creg-
tinism: Seneca & Ioan din Patmbs; la ragionalism gi ordine legali: Immanuel
Kant & \Tilliam Blackstone; la patriotism local gi minimalism estetic: Iuliu
Maniu & Constantin BrA.ncusi; la spirit profetic gi curaj margial: Dietrich
Bonhoeffer &'STinston Churchill.
Spunem ,,Occident" si avem in minte proprietatea privati si creditul ban-
car: John Locke &John D. Rockefeller; inovatia si geniul pur: Thomas Eddison
& Nikola Gsla; erudigia 9i claritatea: Mircea Eliade & Ludwig'Wittgenstein;
omul Renagterii si omul Reformei: Michelangelo Buonarroti & Jean Calvin;
gtiintele naturii si cultul istoriei: Isaac Newton & Nicolae Iorga; institutii pu-
blice gi sfera privatS": Hegel & Friedrich von Hayek. Cogul de optiuni este larg,
iar oferta pare contradictorie. Fundamental rimAne dreptul de a alege. CAnd
libertatea a dispirut, civilizagia e pe duci.
Raportarea elitelor romAnegti Ia societatea apuseani a fost, dintotdeau-
na, amestecati.5 Pagoptigtii au admirat isprivile democragiilor europene care
au oferit individului protecgia constitutionali a unor drepturi naturale: la
viati., la libertate, la proprietate. Junimigtii au criticat formele flri fond, desi
nicio propoziEie semnatS. de Titu Maiorescu n-a legitimat autoritarismul sla-
vofil. in perioada interbelici, majoritatea elitelor politice au plstrat relagia de
loialitate fagi de Marea Britanie, Franga ori Statele lJnite, degi au existat voci
ale autohtonismr
Germaniei n:dqDupi sfrr$r
Catastrofa comut
de tip oriental &reean de grando
colectiviste i-aco
Cine n-a visat hmijlocul anilor l'vizelor a urmat !nici pacostea farin sAnul poprrb!
Am plecat
Balcanilor. Penm
Pentru generagir
milioane de oa-u
se va dezbina in
" CAnd mi-l
trebat de ce-rm
si faci cale intcci? Cum si pin
civilizate, penu
menajerie? Frd
Ratiunea pentr
autohtone. C,or
Stim c5. ni
streine, tristeEi r
care, pentru cil
Rot
30
Top Related