UNIVERSITATEA “DANUBIUS”, GALAȚI

Facultatea de Științe Economice

Potențialul turistic cultural și valorificarea sa în județul Brașov

Disciplina: Economia turismului

Coord. : Lect. Univ. Dr. Turtureanu Anca

Asist. Univ. Drd. Bălău Mădălina

Student: Vizinteanu Georgiana

Specializarea: ECTS, An II, IF

CUPRINS

1. Analiza componentelor geografice1.1 Așezare geografică 1.2 Relief și climă 1.3 Populație 1.4 Resurse naturale 1.5 Economie și transport 1.6 Turism

2. Analiza componentelor activității de turism2.1 Zestrea culturală a teritoriului și importanța turistică 2.2 Infrastructură turistică

2.2.1 Unități de cazare2.2.2 Unități de alimentație publice

3. Valorificarea potențialului turistic3.1 Turismul cultural (particularități și criteria de interferență cu celelalte tipuri de turism)

3.1.1 Turismul cultural- caracteristici3.1.2 Turismul de afaceri3.1.3 Turismul urban3.1.4 Turismul rural3.1.5 Agroturismul

3.2 Circulația turistică 3.3 Posibilități și direcții de valorificare a potențialului turistic cultural

4. Produs cultural – Circuit turistic 4.1Prezentarea generală a programului turistic4.2 Etapizarea programului 4.3 Analiza de preț a programului

1. Analiza componentelor spațiului geografic

1.1 Așezare geografică

Brașov este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altland-ul Săsesc.

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării ( 5351km2), județul brașov se învecineaza cu opt județe. La Est se mărginește cu jud

ețul Covasca, în Sud- Est cu judetul buzău, în Sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la Vest cu județul Sibiu, iar în Nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov(reședința județului) este situat la aproximativ 600m față de nivelul Mării Negre.

1.2 Relief și climă

Relieful: Dominat de zone montane relieful este format din 4 unități majore: Carpații Meridionali (M-ții Făgăraș, M-ții Bucegi, Piatra Craiului) în partea de sud, Carpații de Curbură (M-ții Ciucaș) în partea de sud-est, M-ții Perșani în partea de nord, Podișul Târnavelor în partea de nord-vest și două zone depresionare extinse (Depresiunea Brașovului și Depresiunea Făgăraș), Altitudinea minimă: 400 m (în lunca Oltului, Ucea), iar altitudinea maximă: 2527 m (Vârful Viștea Mare)

Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului: climat umed și răcoros în zona montană și climat mai cald și uscat în zona de podiș și culoare depresionare.

1.3 Populație

Populaţia judeţului este distribuită în 4 municipii (Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele), 6 oraşe (Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav), 48 de comune şi 149 de sate. Populaţia totală la 1 iulie 2011 era de 549 207 locuitori, dintre care bărbaţii reprezentau 48,68 la sută (267 341), iar femeile 51,32 la sută (281 866). În mediul urban trăiesc 397 026 locuitori reprezentand 72,29 la sută din total, iar în cel rural 152 191 locuitori reprezentand 27,71 la sută. 5 72,3 27,7 mediul urban mediul rural.

Populaţia din mediul urban, în proporţie covârşitoare, locuieşte în municipiul reşedintă de judeţ, oraşul Braşov, cu 253 200 locuitori, urmat de Săcele cu 30 798 locuitori, Făgăraş cu 30 714

locuitori, Zărneşti cu 23 476 locuitori, Codlea 21 708 locuitori, Râşnov cu 15 022 locuitori, Victoria cu 7 386 locuitori, Rupea cu 5 269 locuitori, Predeal cu 4 755 locuitori şi Ghimbav cu 4 698 locuitori. Structura etnică a populaţiei judeţului Braşov la nivelul lunii octombrie 2011 se prezenta astfel: români 87,94 la sută, maghiari 7,69 la sută, rromi 3,59 la sută, germani 0,57 la sută şi alte etnii 0,2 la sută. 87,9 7,7 3,6 0,6 0,2 români maghiari rromi germani alte etnii.

Judeţul Braşov ocupă locul al doilea pe ţară în ceea ce priveşte gradul de urbanizare (după judeţul Hunedoara) şi locul patru ca număr al populaţiei urbane conform recensământului din 2011. Densitatea populaţiei, potrivit recensământului din 2011, a fost de 102,41 persoane/km²

Orașe: 4 municipii: Brașov, Codlea, Făgăraș, Săcele și 6 orașe: Ghimbav, Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria și Zărnești.

1.4 Resurse naturale

Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafeţele protejate au 27 313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului. Apele de munte şi de şes sunt populate cu specii diferite de peşti (păstrăv, lipan, mreană), iar pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun şi încălţat, barza albă şi neagră, potârnichea, cocoşul de munte, acvila) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul). 4 În cadrul judeţului, pădurile deţin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 la sută din întreaga suprafaţă. Principalele resurse naturale ale judeţului sunt: zăcămintele de cărbune (lignit) de la Vulcan, marmura de la Şinca Veche, calcarul de la Braşov, Codlea, Zărneşti şi Racoş, bazaltul şi andezitele de la Racoş şi Pădurea Bogăţii, gresia de la Teliu, argilele refractare de la Braşov şi Cristian, apele termale de la Codlea şi cele iodo-sodice de la Perşani, Rotbav şi Homorod, apele minerale de la Zizin, toate acestea întregind cadrul natural şi peisagistic deosebit al acestor meleaguri.

1.5 Economie și transport

Economie: PIB /locuitor: 13900 euro PCS1 (2008); Structura: servicii 52%, industrie 29,8%, construcții 13,9%, agricultura 4,2% Utilizarea terenului: arabil 23,1%, pășuni 19,1%, fânețe 11,5%, vii și livezi 0,3%, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 38,5%, ape, alte suprafețe 7,5% (2009).

Transport: lungimea rețelei rutiere: 1592 km (densitatea drumurilor: 29,7 km/100 kmp) lungimea rețelei feroviare: 353 km (2010).

1.6 Turism

Principalele forme de turism: turism montan (Masivele Făgăraș și Piatra Craiului fiind atracții deosebite pentru amatorii de turism alpin și montan), turism cultural, turism de agrement, turism de afaceri, agroturism (zona Bran-Moeciu).

Județul Brașov ocupă locul 2 ca 1 Paritatea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul UE, fiind o unitate de valută convențională ce exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări, permițând astfel comparații internaționale. 4 importanță turistică după județul Constanța.Obiective turistice: cetăți (Brașov, Făgăraș, Râșnov, Rupea), castele (castelul Bran), muzee, biserici fortificate săsești (Prejmer și Viscri sunt situri aflate în patrimoniul UNESCO), sporturi de iarnă (Poiana Brașov și Predeal fiind printre primele destinații turistice de iarnă din țară).

2. Analiza componentelor activității de turism

2.1 Zestrea culturală a teritoriului și importanța turistică

Turismul beneficiază în județul Brașov de un potențial important, reprezentat de cadrul natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare. Arealul montan, prin Masivul Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și masivității lor), Masivul Piatra Craiului (ce include pe teritoriul județului cea mai mare parte a Parcului Național Piatra Craiului), Munții Bucegi (cuprinzând o parte din Parcul Natural Bucegi) și Carpații de Curbură constituie principala zonă de atracție turistică a județului Brașov. Județul Brașov dispune de două dintre cele mai moderne stațiuni de iarnă ale României - Poiana Brașov și Predeal - alături de care se dezvoltă alte stațiuni mai mici (Pârâul Rece, Timișu de Sus, Bran, Moieciu, Sâmbăta de Sus. Investițiile realizateîn ultimii ani și cele cese preconizează în/pentru perioada următoareîn vederea modernizării și extinderii unităților de primire turistică și a facilităților oferite pentru practicarea sporturilor de iarnă vor spori atractivitatea celor 2 stațiuni turistice.

Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani.Principala atracție o reprezintă orașul Brașov, cu numeroase obiective cultural-istorice (Biserica Neagră, Casa Sfatului, fortificațiile medievale, Muzeul primei școli românești, Biserica Sf. Nicolae etc) și gazda unor importante evenimente culturale. De interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Făgăraș (cetate medievală), Bran (cu binecunoscutul castel medieval), Râșnov, Rupea, Feldioara, (cetăți țărănești), Viscri, Prejmer, Hărman (ansambluri ale bisericilor evanghelice fortificate, primele două fiind incluse în patrimoniul UNESCO), Sâmbăta de Sus

(importantă mănăstire ortodoxă) dar și alte numeroase obiective culturale amplasate în toate zonele județului.

Piaţa Sfatului este considerată un simbol al Braşovului, alături de Biserica Neagră. Situată în oraşul vechi, piaţa a fost, pe parcursul mai multor secole, un centru comercial, social şi cultural al oraşului. Printre atracţiile locale se numără: Bastionul Graft, Biserica Neagră, Bastionul Ţesătorilor, prima şcoală românească. Biserica Neagră a fost construită în stil gotic şi domină oraşul Braşov cu dimensiunile sale. Numele bisericii a fost iniţial Sf. Maria. Municipiul Făgăraş este situat în partea central-nordică a depresiunii delimitate natural de Munţii Făgăraşului şi ai Persanilor şi de râul Olt. Este aşezat pe terasa, relativ joasă, de pe malul stâng al Oltului, tăiat de vechea albie a râului Berivoi care curge acum pe la vestul localităţii. Având o altitudine absolută cuprinsă între 424 şi 441 m, Făgăraşul este străbătut la est-vest de Drumul Naţional 1 şi se află la o distanţă de 66 km de Braşov şi 76 km de Sibiu. Prima atestare documentară a Fagăraşului ca localitate datează din anul 1291. Documentul consemna că magistrul Ugrinus a cerut regelui ca aceste moşii să-i revină, românii înşişi recunoscând faptul că fuseseră în stăpânirea marelui feudal. Atât din precizările documentului însuşi, cât şi de pe urma descoperirilor arheologice, se poate susţine cu siguranţă că existenţa aşezării feudale de la Făgăraş este anterioară datei de 1291. Oraşul Codlea, (Zeiden în germană, Feketehalom în maghiară), este situat la marginea nord-vestică a Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlei. Atât prin prisma trecutului istoric, cât şi a dezvoltării culturale, economice şi politice, Codlea este a doua localitate din Ţara Bârsei, după Braşov. Cele mai vechi urme omeneşti descoperite pe teritoriul actual al oraşului Codlea datează din epoca bronzului (2000-1500 î.Hr.). Cavalerii teutoni, colonizaţi în Ţara Bârsei (după 7 mai 1211), au construit o cetate (1211-1225), pe versantul Nordic al Măgurii Codlei, numită Cetatea Neagră, cu scopul de a apăra graniţa de sud-est a Transilvaniei. Cetatea a fost prădată şi incendiată adeseori (în anii 1234, 1252, 1335, 1421, 1431) de tătari şi de turci. Prima menţiune documentară a localităţii datează din 1265. Municipiul Săcele este poarta de acces spre două masive muntoase: Ciucaş şi Piatra Mare. Turiştii pasionaţi de drumeţii montane şi iubitorii sporturilor de iarnă vor găsi aici peisaje deosebit de atractive şi condiţii adecvate pentru practicarea unor sporturi (parapantă, pârtii de schi şi sărituri, telescaun). Oraşul Predeal este situat pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi Timiş, la poalele munţilor Bucegi, la nord-est de aceştia, şi ale munţilor Baiului la nord-vest. Oraşul Predeal este aşezarea urbană situată la cea mai mare altitudine din România, între 1 030 m – 1 110 m. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase şi iernile friguroase, face ca staţiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Oraşul Predeal oferă privelişti încântătoare, fiind recomandat atât pentru recreere, cât şi pentru refacere, prin aerul său cu umiditate ridicată şi nepoluat. Staţiunea dispune de suficiente locuri de cazare pe tot parcursul anului, acestea fiind repartizate în hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri, dar şi cazare în case, la particulari autorizaţi. Punctele de atracţie ale staţiunii sunt: pârtiile de schi cu grade diferite de dificultate, traseele montane marcate pentru turism, traseele ATV realizate în ultimii ani, telescaunul şi teleschiurile, precum şi marea diversitate de localuri specializate în arta culinară românească şi internaţională.

2.2 Infrastructura turistică

2.2.1 Unități de cazare

Tabelul nr. 1

Tip de cazare Nr. Total camere

Nr. mediu/unitate

Nr. Total locuri Nr. mediu

Apartament de închiriat

93 4,43 270 12,86

Bungalow 56 3,73 126 8,4Cabană turistică 411 12,1 1078 31,70Camere de închiriat

343 5,20 731 11,1

Camping 381 127 1320 440Căsuțe tip camping

70 23,34 140 46,67

Hostel 246 9,46 1061 40,80Hotel 5326 39,74 10612 79,19Hotel-apartament 181 45,25 586 146,5Motel 280 25,45 635 57,73Pensiune agro-turistică

275 6,87 579 14,47

Pensiune turistică

5560 8,30 11499 17,11

Pensiune turistică rurală

28 9,33 55 18,33

Pensiune turistică urbană

81 11,60 166 23,71

Sat de vacanță 146 48,67 340 113,33Vilă 889 9,07 1884 19,22 (Date preluate din: http://turism.gov.ro/informatii-publice/ )

În urma datelor din tabel, se poate observa că cele mai numeroase unități de cazare sunt hotelurile, cu un număr mediu de 79,19 și pensiunile turistice, care au un număr mediu relativ mic de 17,11. Cele mai putine unități de cazare sunt pensiunile turistice rurale și bungalow-urile.

Tabelul nr. 2

Localitate Nr. unități Total locuri Medie locuriBran 178 3669 20,61

Brașov 246 10368 42,15Bunești 6 65 10,83Codlea 4 84 21Cristian 10 145 14,5Drăguș 3 58 19,33

Dumbrăvița 2 15 7,5Făgăraș 7 167 23,86Fundata 41 991 24,17Ghimbaz 3 70 23,33Hălciuc 2 31 15,5Hărman 7 110 15,71Hoghiz 3 64 21,33

Lisa 4 48 12Moieciu 187 3312 17,71

Poiana Mărului 8 75 9,37Predeal 175 5807 33,18Râșnov 69 1528 22,14Recea 5 85 17Rupea 3 79 26,33Săcele 52 1075 20,67

Sâmbăta de Sus 20 476 23,8Sânpetru 6 171 28,5Șercaia 2 32 16Șinca 13 244 18,77

Tărlugeni 14 544 38,86Zărnești 51 1419 27,82

(Date preluate din : http://turism.gov.ro/informatii-publice/ )

Din datele etalate în tabelul de mai sus putem deduce că numărul de unități de cazare predomină în localități precum: Brașov, Bran, Moieciu și Poiana Mărului.

2.2.2 Unități de alimentație publică

Tabelul nr. 3

Tip de restaurant

Nr. Unități Nr. total locuri

Nr. mediu locuri

Bar de zi 118 4241 35,94Berărie 3 210 70Bistrou 4 284 71Braserie 10 1173 117,3

Bufet Bar 27 1640 60,74Cafe-Bar 20 1229 61,45Cramă 6 342 57

Disco Bar 10 1356 135,5Fast Food 11 772 70,18Pizzerie 16 1074 67,13

Restaurant 357 44074 123,46Snack- Bar 3 144 48

Terasă 4 266 66,5

Conform datelor din table, putem spune că cele mai numeroase unități de alimentatie publică din Județul Brașov sunt: restaurantele(cu un număr total de locuri de 44.074 și o medie de 123,46) și barurile de zi (cu un număr total de locuri de 4241 dar o medie relative mica de 35,94).

Tabel nr. 4

Localitate Nr. unități Total locuri Medie locuriBran 31 2585 83,38

Brașov 188 19181 102,03Codlea 4 401 100,25Făgăraș 6 763 127,16Fundata 7 890 127,14Ghimbav 2 144 72Harman 3 92 30,66Hoghiz 2 142 71Moieruș 2 112 56Moieciu 31 2454 79,16

Poiana Brașov 74 8356 112,91Poiana Mărului 3 224 74,66

Predeal 127 10390 81,82Predeluț 3 120 40Râșnov 28 2659 94,96Rupea 3 190 63,33Săcele 21 2977 141,76

Sâmbăta de Sus 4 260 65Sânpetru 5 296 59,2

Sinca 3 586 195,33Sohodol 4 536 134

Tărlungeni 2 350 175Timișu de Jos 5 472 94,4Timișu de Sus 2 210 105

Zărnești 18 1384 76,89

Potrivit datelor din tabelul de mai sus, cele mai numeroase unități de alimentație publică se află în localitățile: Brașov ( 19,181 de locuri) și Predeal(10.390).

3. Valorificarea potențialului turistic

3.1 Turismul cultural (particularități și criteria de interferență cu celelalte tipuri de turism)

Tipurile de turism rezultă, în principal, din diversele motivații ale călătoriei, adică din scopul efectuării acestora. Fiecare tip de turism se deosebeşte astfel printr-un anumit scop şi este specific acelor regiuni unde scopul fixat poate fi realizat prin existența unor dotări specifice.

3.1.1 Turismul cultural- caracteristici

Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special orașe mari, istorice și obiective culturale (muzee și teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artiști celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în literatura.

Turismul și cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot timpul o destinatie importanta pentru cei atrași de cultura sa bogata și de moștenirile istorice, încât

moștenirea culturala a Europei reprezintă una din cele mai vechi și mai importante moșteniri producătoare de turism.

3.1.2 Turismul de afaceri

Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și în Uniunea Europeană. Turismul de afaceri - parte componentă a activității turistice - este cea mai dinamică formă de turism, deținând circa 20 % din totalul călătoriilor internaționale și aproape 25 % din totalul încasărilor turistice, fiind una din cele mai ,,pretențioase" și mai ,,scumpe" activități.

Turismul de afaceri este acea formă de turism practicată de angajaţi sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara ţării de reşedinţă, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri şi expoziţii, conferinţe şi reuniuni.

3.1.3 Turismul urban

Turismul urban se referă în general la petrecerea timpului liber sau a vacanţelor în oraşe pentru vizitarea acestora sau pentru desfăşurarea unor activităţi diverse cum sunt vizionarea de spectacole, expoziţii etc. Datorită acestei accepţiuni el are o sferă de cuprindere extrem de largă şi deci este destul de dificil de particularizat în raport cu alte forme de turism. De regulă proporţia turismului urban intern deţine cote superioare celui internaţional. La toate acestea este necesar de adăugat că circa 80% din vizitele la oraş reprezintă turism urban pur iar 20% este turism complementar, vizitarea zonelor urbane fiind asociată altor forme de petrecere a vacanţei (litoral, munte, circuite).

3.1.4 Turismul rural

Turismul rural reprezintă una din cele mai reuşite soluţii în ceea ce priveşte armonizarea cerinţelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile şi se defineşte în sens larg prin dorinţa de a petrece vacanţa în mijlocul naturii, de întoarcerea la viaţa şi obiceiurile tradiţionale. Se ştie însă că sfera de cuprindere turismului rural este destul de largă, iar acesta se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în mediul rural, mijlocul de cazare fiind fie gospodăria ţărănească, fie echipamente turistice generale cum sunt hanurile, hotelurile, popasuri. Agroturismul pe de altă parte este mai

strict din punctul de vedre al condiţiilor ce se impun pentru petrecerea vacanţei şi presupune şederea în locuinţa ţărănească, consumarea de produse agricole şi participarea într-o anumită măsură la activităţile agricole specifice. Indiferent despre ce tip de turism este vorba, conţinutul activităţii turistice rurale se circumscrie coordonatelor: spaţiu rural, locuitori ce păstrează anumite tradiţii, obiceiuri şi produse agroalimentare consumate de turişti cu prilejul şederii în gospodăria ţărănească.

3.1.5 Agroturismul

Agroturismul presupune şederea în gospodăria ţărănească – pensiune, fermă – consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă şi participarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, la activităţile agricole specifice.

Acesta este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii si activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul.

3.2 Circulația turistică

Tabel nr. 5

Județul Brașov Total Români StrăiniMartie 2015 61827 54673 7154Martie 2014 50665 45921 4744

Diferență Martie 2015/2014 %

122,0 119,1 150,8

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

(Date conform http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/03_Turism%202015.pdf )

În luna martie 2015, sosirile turiştilor români au reprezentat 88,4% din numărul total de sosiri în scădere faţă de luna martie 2014. Numărul turiştilor străini a crescut cu 50,8% în martie 2015 comparativ cu martie 2014, în timp ce numărul turiştilor români a crescut (19,1%). Sosirile în

hoteluri deţin în luna martie 2015 o pondere de 64,5% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov, sosirile în pensiuni turistice 14,5%, iar cele în pensiuni agroturistice 9,0 %. În luna martie 2015 turiştii au preferat să se cazeze în structuri de primire turistică de 3 stele (52,1%), fiind urmate de: 4 stele (31,2%), 2 stele (8,7%), 5 stele (4,3%), 1 stea (3,0%), neclasificate pe stele (0,7%). Dintre turiştii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din judeţul Braşov, 71,0% sunt din Europa, 14,0% sunt din Asia, 7,5% sunt din America de Nord şi 7,5% sunt din alte zone sau ţări nespecificate.

3.3 Posibilități și direcții de valorificare a potențialului turistic cultural

Județul Brașov este una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România datorită obiectivelor natural, sporturi de iarnă, dar și obiective istorice-arheologice.

Poziționarea geografică a acestuia în zona montană din centrul țării favorizează totodată dezvoltarea turismului sub diverse forme. Consider că potențialul judetului Brașov reusește să îmbine elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.

De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medieval, unde centrul istoric se poate condisera a fi păstrat într-o stare foarte bună ( Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, ș.a)

Cu toate acestea, județul Brașov nu a atins încă potențialul de a devein una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei din cauza factorilor, precum:

- Accesibilitate a turiștilor îngreunată de lipsa aeroportului sau a unei autostrăzi- Valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice- Insuficiența materialelor de promovare turistică, ș.a.

Pentru valorificarea la maxim a potențialului turistic există o strategie de dezvoltare, ce are în vedere:

- Dezvoltarea infrastructurii de transport- Valorificarea potențialului turistic prin:

- extinderea domeniului schiabil

- reabilitarea și reconstrucția refugiilor montane

- reamenajarea traseelor turistice semnalizate și a infrastructurii de informare

- Reabilitarea/modernizarea căilor de access pre obiectivele turistice

- Reabilitarea infrastructurii culturale

- Modernizarea structurilor de primire turistică.

4. Produs cultural- Circuit turistic

4.1 Prezentarea generală a programului turistic

Programul turistic propus va reprezenta un circuit turistic ce are ca intinerariu următoarele destinații: Ploiești - Brașov – Sibiu – Tg. Mureș - Piatra Neamț – Bacău – Vrancea – Buzău – Ploiești.

Principalele obiective turistice vizitate în cadrul programului turistic vor fi monumente de artă și istorice precum: Biserica Neagră, Catedrala Evanghelică, Palatul Brukenthal. Muzeul Ceasului, Prima școală românească, ,ș.a.

Programul turistic se va desfășura de-a lungul a 4 zile in perioada 20-23 iunie, totalul traseului parcurs însumând 840 de km. Acest tip de program va oferi turiștilor ocazia de a se bucura și descoperi în compania unui ghid turistic toate atracțiile oferite de orașele vizate în traseu.

Principalele localități vizate și incluse în intinerariu sunt:

Brașov, un important centru industrial, cultural și de afaceri, fiind considerat un centru universitar de tradiție. Obiective: orașul vechi-cartierul Schei, Biserica Neagră (un important monument de arhitectură gotică), Turnul Alb, Turnul Negru și Prima Școală Românească.

Sibiu, considerat capitala culturală europeană în anul 2007, are ca obiective turistice: Palatul Brukenthal (monument în stil baroc, cel mai vechi muzeu din țară), Catedrala Evanghelică și Piața Mare a Sibiului.

Tg. Mureș, are ca obiective turistice : Casa Medievală, Palatul Culturii, Muzeul de Artă.

Piatra Neamț, un oraș de munte, ce poartă denumirea de Perla Moldovei datorită frumuseții arhitectonice și a reliefului. Obiective: Curtea Domnească, Casa Neculai Albu, Biserica Sf. Ioan Botezătorul.

Bacău, are ca principale obiective: Statuia lui Ștefan Cel Mare, Mănăstirea Casin și Salina Târgu Ocna.

Vrancea, are ca obiective principale: Muzeul Satului , Mănăstirea Mera, Muzeul de Istorie și Arheologie, Biserica de Lemn.

Buzău, are ca principal atractie Vulcanii noroioși.

Transportul se va realiza prin intermediul agenției , aceasta oferind confort turiștilor prin autocare moderne, care dispun de facilități precum: aer condiționat, muzică, scaune rabatabile, toaletă, instalație video. De asemenea, pentru siguranța călătorilor autocarul va dispune de o echipă de șoferi. Prețul aproximativ al produsului este de 584 de RON, acesta fiind valabil pentru minim 30 de paricipanți.

Cazările se efectuează la hoteluri clasificate 2*-3* cu caracter aparte, de o categorie superioară și apropiate de principalele obiective turistice a fiecărui oraș.

Cazarea, în prima noapte se va efectua la Hotelul Sibiu 3*, în a doua noapte la Hotel Cozla 2* Piatra Neamț, iar în a treia noapte la Hotel Pietroasa 3* Buzău.

4.2 Etapizarea programului

Ziua I

Întâlnirea turiștilor va avea loc în ziua de 20 iunie , ora 7:00 în fața Palatului Culturii, plecarea având loc la ora 7:30.

Traseul : Ploiești – Sibiu ( 246 km)

a) Ploiești-Brașov 

(110 km): Popas pentru vizitarea celor mai importante obiective turistice: Biserica Neagră,Turnul Alb și Turnul Negru și Prima școală românească.

b) Brașov-Sibiu

(136 km): Tur de oraș cu vizitarea următoarelor obiective turistice : Palatul Brukenthal, Muzeul Astra, Catedrala Evanghelică și Piața Mare a Sibiului

.Cazare la hotelul Sibiu 3*.Acesta dispune de 28 de camere (54 de locuri), restaurant și o parcare în curtea interioară. Camerele sunt împărțite în 2 categorii: economy&business class și sunt dotate cu 1 sau 2 paturi, televizor, duș fiind amplasate pe cele două nivele ale hotelului.

.* servicii oferite: cina la restaurantul hotelului Sibiu.

*timp liber pentru cumpărături.

Ziua II

*mic dejun la restaurantul hotelului Sibiu

*întâlnire la ora 8:30 în fața hotelului pentru continuarea traseului stability

Traseul Sibiu-Piatra Neamț (292 km)

c) Sibiu-Tg.Mureș

(112 km): Oprire pentru vizitarea celor mai importante obiective turistice: Muzeul de Artă, Palatul Culturii și Cetatea Medievală.

d) Tg.Mureș -Piatra Neamț

(180 km): Turul orașului Piatra Neamț cu vizitarea celor mai importante obiective turistice: Biserica Domnească Sf Ioan Botezatorul, Curtea Domnească, Casa Neculai Albu.

Cazare la hotel Cozla 2*.Acesta este construit pe 12 nivele, are 260 locuri de cazare în 72camere double, 12 matrimoniale și 46 camere double cu confort sporit (30 camere cu aer condiționat), toate dotate cu televizor,minibar, telefon cu acces internațional, feon, aer condiționat și multe altele.

* servicii oferite: cina la hotel Cozla 2*

* seara program liber

Ziua III

*mic dejun la restaurantul hotelului Cozla 2*

*întâlnire la ora 8:30 în fața hotelului pentru continuarea traseului.

Traseul: Piatra Neamț -Buzău (233 km)

a) Piatra Neamț-Bacău

(60 km): Popas pentru vizitarea celor mai importante obiective turistice: Statuia lui Ștefan cel Mare,Salina Târgu Ocna, Mănăstirea Casin.

b) Bacău-Vrancea

(85km): Tur de oraș pentru vizitarea Muzeului de Istorie și Arheologie, Mănăstirea Mera, Biserica de Lemn, Muzeul Satului.

* servicii oferite: pranzul la restaurantul Colt de Rai

c) Vrancea-Buzău

(88km): Oprire pentru vizitarea urmatoarelo robiective turistice: Muzeul județean Buzău și Vulcanii Noroioși.

Cazare la hotel Pietroasa de 3*.Hotelul dispune de 180 de locuri, apartamente, camere single, camere double, restaurant, parcare, lift, sală de conferințe, duș, cadă, tv,frigider, minibar.

* servicii oferite: cina la hotelul Pietroasa de 3*

* seara program liber

Ziua IV

* micul dejun la restaurantul hotelului Pietroasa 3*

* întâlnire la ora 8:00 în fața hotelului pentru continuarea traseului

Traseul:Buzău-Ploiești (70 km)

Se ajunge în Ploiești la ora 18:00 și se vizitează următoarele obiective turistice: Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Ceasului, Palatul Culturii .La ora 20:00 ajungem în fața complexului Omnia.

4.3 Analiza de preț a programului

Prețul de vânzare este inscripționat pe pachetul turistic pe care îl va primi fiecare turist la înscrierea în excursie.

Cheltuieli directe:

*transport : nr km ,cost /km

cost / km : 1euro= 36 000= 3. 6 RON

nr/ km= 840

840 x 3.6 = 3024 RON

cost transport /persoană : 3024 RON/ 30= 100,08 RON/pers

* cazare

1) cost/ persoană (Sibiu 3*)= 40 RON2)

cost/ persoană (Cozla 2*)= 30 RON3)

cost/persoană (Pietroasa 3*)=40 RON

Total: 110 RON

* masă (alimentație)

- mic dejun și cina la restaurantul hotel Sibiu 3*:30 RON

- mic dejun și cina la hotelul Cozla 2*:20 RON

- prânz la restaurantul Colt de Rai(Bacau):15 RON

- cina și micul dejun la hotelul Pietroasa 3*:35 RON

Total: 100 RON

*intrări obiective turistice: 25 RON

* cheltuieli ghid : 50 RON

* cazare: 110 RON

* diurnă 100 RON/30:3,33 RON

- cheltuieli sofer= 113.33 RON

* cazare: 110 RON

* diurnă: 3,33RON

- alte cheltuieli : 10 RON

Total cheltuieli directe: 521,66 RON

Cheltuieli (costuri) indirecte:

- comision (5 -30 %)

- TVA (19 %)

Comision (10 %)

10/ 100 x 521,66= 52,166 RON

TVA (19 %)

19/ 100 x 51,166= 9.91 RON

Total cheltuieli= directe + indirecte = 521,66 +62,076 = 583,73 RON

Tarif circuit/ turist = 584 RON

Comisionul agenției = 52,166 RON x 30 turiști= 1564,98 RON

BIBLIOGRAFIE:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov

http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/prezentare%20generala.htm

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/dgcji_Profil%20judetul%20Brasov_actualizat%2002.10.20121.pdf

http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Brasov/obiective_turistice_brasov.php

http://www.infotravelromania.ro/brasov.html

http://www.ghidbran.ro/atractii-turistice.php

http://www.naturalist.ro/turism-si-mobilitate/-556/

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2%C8%99nov

http://www.rasnov-turism.ro/agenda-cultural

http://www.turism-transilvania.ro/location/manastirea-predeal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal

http://turism.gov.ro/informatii-publice/

http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-CULTURAL75558.php

http://www.insse.ro/cms/