8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
1/59
LUCRARE DE LICENTA
Darea de mită
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE CORUPŢIE
Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, în scopul
satisfacerii unor interese personale sau de grup.Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei
daune interesului public, în scopul de a promova un interes ori profit personal sau de grup
poate fi calificat drept „corupt”.
Această definire largă a corupţiei este reflectată în legislaţia românească în sens
restrâns, prin definirea anumitor infracţiuni distincte care se încadrează în termenul generic
de corupţie, precum darea !i luarea de mită, traficul !i cumpărarea de influenţă, primirea
de foloase necuvenite etc."
Corupţia este un produs al interacţiunii omului cu mediul său social. Corupţia
este în esenţă un fenomen#social !i $uridic, este modul particular în care se manifestă
determinismul în societate, modul de raportare a omului la realitate dar !i măsura în care
aceasta înţelege coordonatele convieţuirii sociale, în care nevoia de corectitudine, cinste,
onestitate este esenţială !i măsura în care î!i diri$ează acţiunile raportate la aceasta. Omul nu
este o fiinţă abstractă, este un membru al unei societăţi concret, modelate de ea după c%ipul !i
asemănarea ei. Omul nu#!i poate alege necondiţionat cadrul e&istenţei, pentru că îl
mo!tene!te de la înainta!i, se înscrie în el !i îl transformă treptat prin propria sa activitate, o
dată cu propria sa dezvoltare. 'ocietatea este cadrul general al e&istenţei !i al acţiunii omului,
este totdeauna o societate concretă, rezultat al dezvoltării istorice îndelungate, având o
anumită structură economică !i politică, are anumite sisteme de norme !i valori, anumite
raporturi între indivizi, între ace!tia !i colectivitate. (ici o societate, indiferent de stadiul de
dezvoltare economico ) socială, de forma de organizare statală !i de guvernământ, nu a fost
!i nu este ocolită de corupţie, de efectele deosebite de grave ale acesteia.
1 ***.transparenc+.ro,ransparenc+ -nternational omania / Centrul de esurse Anticorupţie în 0ustiţie1
http://www.transparency.ro/http://www.transparency.ro/http://www.transparency.ro/
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
2/59
1at fiind că istoria omenirii înmagazionează trecutul !i este martoră, că orice
încercare de atribuire a corupţiei sau dimensiunilor acesteia e&clusiv unei anumite societăţi
este contrară realităţii, respectiv nici societatea românească, trecută !i actuală, nu a fost din
păcate !i nu este ocolită de prezenţa !i efectele deosebit de prime$dioase ale corupţiei.
2ericolul deosebit pe care îl prezintă pentru societatea civilizată, corupţia,
amploarea pe care aceasta a luat#o pe întreg glob !i internaţionalizarea acesteia au determinat
în afara celei la nivel statal !i#o reacţie con$ugată a comunităţii internaţionale.
Comunitatea internaţională sesizând pericolul grav reprezentat de corupţie atât
pentru fiecare stat component cât !i pentru ansamblul ei, recrudescenţă !i manifestările din ce
în ce mai frecvente de internaţionalizarea a ei, reacţionează corespunzător, prin mi$loacele !i
căile de care dispune.
Amintim doar unele dintre ultimele !i cele mai semnificative manifestări !i
atitudini ale comunităţii internaţionale, cu privire la corupţie Conferinţa (aţiunilor 3nite care
a avut loc la 4aga în decembrie "5657 Congresul al 8---#lea al (aţiunilor 3nite cu privire la
prevenirea crimei !i tratarea infractorilor, ţinută în Cuba în august # septembrie "559, care a
adoptat o evoluţie specială cu privire la ,,Corupţia la nivel de guverne:7 Conferinţe
internaţionale împotriva corupţiei organizate la interval de doi ani;
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
3/59
decizii ilegale sau în limita legii ;care încalcă normele moraleF. Ia poate viza obţinerea unor
avanta$e materiale sau de altă natură.
Corupţia politică este cea care creează condiţiile pentru acele fenomene pe care le
numim criminalitate economică sau crimă organizată ) ce semnifică „activităţile infracţionale
ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, în scopul obţinerii unor importante
venituri ilicite.”
Acţiunile ilicite se săvâr!esc, mai ales în forme interrelaţionale, mai mult sau mai
puţin complicate, care ilustrează termenul de „organizare a crimei” !i termenul de
„criminalitate a gulerelor albe”, deoarece după cum susţinea criminologul american Id*in
'ut%erland, „în general profesia, funcţia, creează conte&tul, prile$ul !i uneori c%iar motivarea
săvâr!irii delictelor, transpunerea în practică a faptelor ilicite realizându#se direct sau indirect
în cadrul unui ansamblu relaţional. 2oziţia socială a persoanei, precum !i angrena$ul socio#
economico#politic din care face parte împiedică înfăptuirea $ustiţiei penale.”
Jn ţara noastră problema vizează coruptibilitatea unor politicieni izolaţi sau a unor
înalţi funcţionari ai e&ecutivului. 1e regulă, un politician se găse!te încon$urat de un număr
mare de coruptori, deoarece ace!tia doresc să#!i asigure prin corupţie o sursă cât mai bogată
de câ!tiguri.
. Corupţia administrativă ) cea mai răspândită, de la fapta funcţionarului public
care pretinde o recompensă pentru întocmirea unui act la care este obligat prin funcţia pe care
o deţine, până la deturnarea, din interes personal, a averii publice, săvâr!ite de persoane aflate
în poziţii#c%eie ale administraţiei de stat.
Jn principiu, funcţionarii publici săvâr!esc fapte de eludare a dispoziţiilor
regulamentare de anunţare a licitaţiilor publice, favorizarea anumitor întreprinderi sau firme la
repartizarea contractelor ;uneori cu un procent din beneficiul acestora drept mităF falsificarea
documentelor pentru licitaţii, repartizarea nelegală de spaţii sau locuinţe, intervenţii pe lângă
alţi funcţionari publici pentru a trece cu vederea încălcarea legii etc.=. Corupţia economică ) cuprinde un spectru foarte larg, de la „spălarea banilor”
care desemnează reinvestirea în afaceri licite a banilor obţinuţi din afaceri ilicite, utilizând în
acest scop circuite financiare interne !i internaţionale complicate7 la evaziunea financiară7
bancruta frauduloasă7 traficul de licenţe7 neplata ta&elor vamale !i a impozitelor7 falsificarea
cecurilor !i eliberarea de cecuri fără acoperire7 practicarea de adaosuri comerciale mai mari,
specula !i activităţi economice !i comerciale repartizarea pieselor de sc%imb !i alte asemenea
tranzacţii care nu se fac decât subterane constând în concurenţă neloială7 contrabandă demărfuri. Agresionarea masivă !i fără scrupule realizată prin furturi, gestiune frauduloasă,
3
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
4/59
delapidări !i alte forme de „vandalism economic” practicate de infractori prin utilizarea de
metode abile este însoţită în ma$oritatea cazurilor de acte de corupţie.
Astfel, în ramurile productive ale economiei, corupţia a cuprins întregul proces de
privatizare, cu predilecţie transferurile ilegale de patrimoniu, prin subevaluare, din societăţile
comerciale de stat !i regiile autonome către întreprinzători particulari7 condiţionarea livrării de
mărfuri, acceptarea unor produse de proastă calitate, în sc%imbul unor avanta$e materiale ce
constau în sume de bani, bunuri sau cote#părţi din afacerile derulate.
Istoricul corup iei în dreptul penal românescț
2rin corupţie, în sens larg, se înţelege o stare de abatere de la moralitate, de la
cinste, de la datorie, substantivul corupţie derivând din latinescul coruptio,-onis ce semnifică
o stare de depravare, de desfrâu, de venalitate. Astfel, fără a risca prea mult !i fără a ne
îndepărta de tema prezentului studiu, putem face constatarea că din c%iar filiaţia le&icală a
termenului corupţie reiese că aspectele de devianţă socială specifice corupţiei nu sunt un
produs al timpurilor noastre.
Jn fine, pentru a muta centrul de greutate al demersurilor noastre de la percepţia
asupra fenomenului corupţiei la instrumentele destinate combaterii acestuia, ne vom concentra
atenţia, în cele ce urmează, asupra unora dintre actele normative adoptate în materie la nivel
internaţional !i la reflectarea acestora în planul legislaţiei române!ti anticorupţie.
Astfel, menţionăm că o contribuţie importantă în planul definirii noţiunii de
corupţie, a formelor !i periculozităţii acesteia, precum !i a altor aspecte ce aparţin
fenomenului în discuţie, s#a conturat cu prile$ul ultimelor întruniri internaţionale Conferinţa
(aţiunilor 3nite din decembrie "565 ;4agaF7 Congresul al 8---#lea al Organizaţiei (aţiunilor
3nite din august "559 ;CubaF care a adoptat o ezoluţie specială referitoare la corupţia la
nivel de guverne7 cele !ase conferinţe internaţionale ;0ACCF, organizate o dată la doi ani
;
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
5/59
Jn egală măsură, dorim să facem trimitere la un demers normativ al Consiliului
Iuropei ce nu a rămas neutru sub aspectul consecinţelor în legislaţia penală românească !i
care a instituit un cadru general menit a descura$a fenomenul infracţional al corupţiei la
nivelul statelor#membre ale Consiliul Iuropei. Jn acest sens, înţelegem să amintim Convenţia
penală din ! ianuarie "### privind corupţia, adoptată la nivelul Consiliului Iuropei de către
statele#membre ale acestuiaE. Jn accepţiunea Convenţiei penale din ! ianuarie "### privind
corupţia, aceasta constituie o ameninţare pentru democraţie, preeminenţa dreptului şi a
drepturilor omului, su$minează principiile de $ună administrare, ec%itate şi justiţie socială,
denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol sta$ilitatea
instituţiilor democratice şi $azele morale ale societăţii.
Astfel, situând ca punct de reper Convenţia penală privind corupţia !i sesizând
pericolul social e&trem al corupţiei, ce punea în discuţie însă!i e&istenţa !i consolidarea
democratică a societăţii, în legislaţia penală română, ulterioară Convenţiei, a fost adoptată o
sumă de acte normative ce !i#au propus atât armonizarea legislaţiei române!ti în materia
combaterii corupţiei cu cea e&istentă la nivel european !i comunitar, cât !i eficientizarea
demersurilor !i instrumentelor de combatere a corupţiei. A!a fiind, amintim Legea nr.
B6/999 pentru prevenirea, descoperirea !i sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările
!i completările ulterioare@7 O.3.M. nr. E=/99 privind 1irecţia (aţională Anticorupţie, cu
modificările !i completările ulterioareN7 Legea nr. =5/99= pentru prevenirea !i combaterea
criminalităţii organizateB7 Legea nr. "N"/99= privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în e&ercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice !i în mediu de afaceri,
prevenirea !i sancţionarea corupţiei, cu modificările !i completările ulterioare6.
2entru că în legislaţia românească, până la promulgarea acestor legi, nu au e&istat
# de lege lata - dispoziţii normative care să incrimineze o infracţiune de corupţie, reamintim
că pentru prima dată !i în mod indirect, conceptul penal de corupţie a fost introdus prin
Legea nr. 6=/"55 privind procedura urgentă de urmărire !i $udecare pentru unele infracţiunide corupţie, la vremea respectivă sfera de incidenţă a acestei legi speciale vizând strict
4 Convenţia penală privind corupţia a fost adoptată la 'trasbourg la B ianuarie "555 !i a fost ratificată prinLegea nr. B din "N ianuarie 99, publicată în D. Of. al omâniei, 2.-, nr. N@ din =9 ianuarie 99.5 Legea nr. B6 din 6 mai 999, pentru prevenirea, descoperirea !i sancţionarea faptelor de corupţie, publicată înD. Of. al om., 2. -, nr. "5 din "6 mai 999.6 Ordonanţa de urgenţă nr. E= din E aprilie 99 privind 1irecţia (aţională Anticorupţie, cu modificările !icompletările ulterioare, publicată în D. Of. al om., 2. -, nr. EE din "" aprilie 99.7 Legea nr. =5 din " ianuarie 99= pentru prevenirea !i combaterea criminalităţii organizate, publicată în D. Of.al om., 2. -, nr. @9 din 5 ianuarie 99=.8
Legea nr. "N" din "5 aprilie 99= privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în e&ercitareademnităţilor publice, a funcţiilor publice !i în mediu de afaceri, prevenirea !i sancţionarea corupţiei, cumodificările !i completările ulterioare, publicată în D. Of. al om., 2. -, nr. B5 din " aprilie 99=.
5
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
6/59
infracţiunile de luare de mită, dare de mită, primire de &oloase necuvenite !i tra&ic de
in&luenţă5. eamintim că formularea uzitată în titlul legii, respectiv unele in&racţiuni de
corupţie P, a făcut cu putinţă, în epocă, susţinerea potrivit căreia legiuitorul nu ar fi intenţionat
să incrimineze e&clusiv !i limitativ cele patru infracţiuni, !i că, în consecinţă, în afara acestora
de$a menţionate, ar mai e&ista !i alte infracţiuni. 3nul dintre argumentele ce au stat la baza
tezei e'trapolării conceptului de corupţie, instituit prin Legea nr. 6=/"55 privind procedura
urgentă de urmărire !i $udecare pentru unele infracţiuni de corupţie, a fost formulat tocmai în
consecinţa redactării ec%ivoce a titlului acestei norme penale speciale în discuţie.
Astfel, în esenţă, a fost e&primată opinia că, în măsura în care infracţiunile
prevăzute !i pedepsite de art. @E ) @B C. pen., pentru care s#a statuat procedura urgentă de
urmărire !i $udecare, au fost considerate ca fiind ( unele ) de corupţie, pe cale de consecinţă
reiese că în această categorie sunt cuprise !i alte infracţiuni ce nu au făcut obiectul de
reglementare al prevederilor Legii nr. 6=/"55. 2rin urmare, în aplicarea tezei e&trapolării
conceptului de corupţie instituit prin Legea nr. 6=/"55, s#a afirmat că legislaţia română în
materie de corupţie include în sfera incriminării acesteia toate acele infracţiuni prevăzute în
Codul penal sau în legi speciale, !i care se săvâr!esc în scopul obţinerii unui avanta$
material."9
Ca atare, în consecinţa anterior amintitei teze a e&trapolării, s#a considerat ca
pertinentă includerea unor infracţiuni precum trădarea ;art. "@@ C. pen.F, trădarea prin
transmiterea de secrete ;art. "@B C. pen.F, spionajul ;art. "@5 C. pen.F, su$minarea economiei
naţionale ;art. "N@ C. pen.F, &urtul ;art. 96 # 95 C. pen.F, tâl%ăria ;art. "" C. pen.F, a$uzul
de încredere ;art. "= C. pen.F, înşelăciunea ;art. "@ C. pen.F, delapidarea ;art. "@ indice "
C. pen.F, uzurparea de calităţi o&iciale ;art. E9C. pen.F etc. Iste de observat, a!adar, că
e&trapolarea astfel înţeleasă a conceptului penal de corupţie, împinsă dincolo de limitele cele
mai largi ale acesteia, ca !i consecinţele care derivă din săvâr!irea infracţiunilor care o
definesc, au determinat !i au $ustificat intervenţia legiuitorului român în materie.""
Acesta este conte&tul care a făcut posibilă apariţia Legii nr. B6/999 pentru
prevenirea, descoperirea !i sancţionarea faptelor de corupţie, atât în considerarea efortului
legiuitorului român de armonizare a legislaţiei penale române!ti în materia corupţiei cu
9 Legea nr. 6= din " iulie "55 privind procedura urgentă de urmărire !i $udecare pentru unele infracţiuni decorupţie, publicată în D. Of. al omâniei, 2.-, nr. "B= din " iulie "55.10 1obrinoiu, 8asile, Corupţia în dreptul penal român*, Iditura Atlas Le&, Gucure!ti, "55@, p. "".
11 1iaconescu, 4oria, +n&racţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legătură cu acestea*, Iditura All Gec?,Gucure!ti, 99E, pp. N#B.
6
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
7/59
legislaţia europeană în materie, cât !i în stoparea prin intervenţie legislativă a eventualelor
abuzuri făcute posibile de lacunele de reglementare e&istente în domeniu."
(u în ultimul rând, facem observaţia că începând cu data de " septembrie 996,
potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. @9/99N, ar urma să intre în vigoare oul Cod enal "=* Or,
(oul Cod penal, în capitolul Crime şi delicte de corupţie, grupează sub unul !i acela!i titlu
./itlul 0+* Crime şi delicte contra intereselor pu$lice1 atât infracţiuni ce aparţin conceptului
penal de in&racţiuni de corupţie, afirmat de art. @ alin. ;"F din Legea nr. B6/999 pentru
prevenirea, descoperirea !i sancţionarea faptelor de corupţie ;luarea de mită, darea de mită,
primirea de &oloase necuvenite, tra&icul de in&luenţăF, cât !i incriminări ale unor forme de
manifestare infracţională necuprinse de actuala normă penală, spre e&emplu remuneraţia
injustă, cuprinsă însă în art. E9 de fostul Cod penal, anterior celui în vigoare astăzi.
CAPITOLUL II
DAREA DE IT!
12 Legea nr. B6 din din 6 mai 999 pentru prevenirea, descoperirea !i sancţionarea faptelor de corupţie, publicată
în D. Of. al om., 2. -, nr. "5 din "6 mai 999.13 Legea nr. =9" din 6 iunie 99E privind Codul penal, publicată în D. Of. al om., 2. -, nr. @B@ din 5 iunie99E.
7
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
8/59
"# Darea de mită $ in%rac iune pre&a'ută de Codul penalț
"*" Con inutul juridicț
-nfracţiunea de dare de mită constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani sau
alte foloase, în modurile !i scopurile arătate în art. @E C.p.
Astfel din conţinutul acestei norme penale reiese că darea de mită constă în
promisiunea ,o&erirea sau darea ,unui &uncţionar pu$lic sau unui &uncţionar ,de $ani sau alte
&oloase care nu i se cuvin ,direct sau indirect, în scopul de a în deplini, a nu îndeplini ,ori a
întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a &ace un act
contrar acestor îndatoriri*
"** Condiţii pree'istente
Obiectul $uridic constă în relaţiile sociale re&eritoare la activitatea de serviciu,
activitate a cărei bună desfă!urare este incompatibilă cu săvâr!irea unor fapte de corupere
asupra funcţionarilor. 1area de mită este o infracţiune în legătură cu serviciul !i are caracter
autonom, e&istând !i fără o luare de mită, atunci când funcţionarul respinge oferta care i se
face.
Obiectul $uridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la activitatea de
serviciu, activitate a cărei bunei desfă!urare este incompatibilă cu săvâr!irea actelor de
corupere asupra &uncţionarilor pu$lic sau &uncţionarilor*
Obiectul material. -nfracţiunea este lipsită, de regulă, de un obiect material.
otu!i, dacă acţiunea făptuitorului "= se referă la un anumit bun, infracţiunea are !i un astfel de
obiect, constând în acel bun.
'ubiect activ poate fi orice persoană.
articipaţia penală este posibilă atât în forma coautoratului, cât !i în forma
instigării sau a complicităţii.
'ubiectul pasiv autoritatea pu$lică, instituţia pu$lică, instituţiile sau alte
persoane juridice de drept pu$lic sau privat din al căror personal face parte funcţionarul
public sau funcţionarul căreia i se dă mită.
"*2* Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Ilementul material al laturii obiective se poate realizat prin
1= 1iaconescu, 4oria +n&acţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legătură cu acestea, Id. All Gec?,Gucure!ti, 99E, pp. N6# B.
8
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
9/59
săvâr!irea uneia dintre următoarele trei acţiuni alternative promisiunea, o&erirea sau darea de
$ani sau alte &oloase unui funcţionar.
romisiunea se referă la avanta$ul pe care îl va avea funcţionarul dacă va acţiona
în sensul dorit de către mituitor. Jn această modalitate, fapta constituie infracţiune c%iar dacă
funcţionarul nu acceptă promisiunea făcută.
3&erirea presupune prezentarea folosului pe care funcţionarul urmează să#"
primească. Ki în această modalitate, fapta constituie infracţiune c%iar dacă funcţionarul nu
acceptă oferta făcută.
Darea de bani sau alte foloase presupune actul corelativ al primirii.
2romisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase se realizează în modurile
!i scopurile arătate în art. @E C.p., adică pentru ca funcţionarul să îndeplinească, să nu
îndeplinească, ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau
în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri
Hapta tre$uie să &ie anterioară, concomitentă sau imediat după îndeplinirea,
neîndeplinirea etc* actului avut în vedere de mituitor, în caz contrar, nu sunt întrunite
elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită. 1acă e&istă însă oferta de mituire, nu
are relevanţă că banii sau foloasele au fost date ulterior, după îndeplinirea actului.
Jn toate cazurile, este necesar ca actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire etc.
mituitorul promite, oferă sau dă funcţionarului banii sau foloasele să fie un act privitor la
îndatoririle sale de serviciu şi să nu &ie renumerată *
Acţiunea constând în promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase
poate fi săvâr!ită direct sau indirect* Jn primul caz, acţiunea este săvâr!ită c%iar de către
mituitor, iar în al doilea caz, prin intermediul unei alte persoane. 1e!i persoana interpusă
înfăptuie!te prin activitatea sa c%iar acţiunea incriminată, totu!i această persoană răspunde în
calitate de complice la infracţiunea de dare de mită, deoarece, dacă potrivit legii, autorul poate
săvâr!i fapta !i în mod direct, intermediarul"E, care acţionează în numele său !i cu intenţia dea#l a$uta, nu poate avea decât calitatea de complice.
-nfracţiunea e&istă c%iar dacă ulterior promisiunea sau oferta făcută nu este urmată
de e&ecutare.
4rmarea imediată constă într#o !tirbire adusă prestigiului de care se bucură
funcţionarul public.
5aportul de cauzalitate trebuie să e&iste, între activitatea infracţională !i urmarea
imediată.14 Ale&andru Goroi Dreptul penal , artea specială , Iditura C.4. Gec?, Gucure!ti , 99N, p. ==9.
9
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
10/59
Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei directe.
Dituitorul acţionează cu un scop special, !i anume, îndeplinirea, neîndeplinirea sau
întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale celui asupra căruia
săvâr!e!te actul de corupere, ori efectuarea unui act contrar respectivelor îndatoriri. Hapta
constituie infracţiunea de dare de mită c%iar dacă scopul nu este realizat.
"*6* 7orme
/entativa infracţiunii nu se pedepse!te.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se promite, se oferă ori se dă
funcţionarului banii sau foloasele, în scopul !i în condiţiile arătate în art. @E C.p., moment în
care se produce !i urmarea periculoasă a faptei.
"*8* 5egim sanc ionator ț
9ancţiunea constă în înc%isoare de la N luni la @ ani 7 agravantă potrivit art.B , alin
, din Legea B6/999 ma&imul pedepsei prevăzute de art. @@ C.p. se ma$orează cu ani7 o
altă agravantă prevăzuta de art. 6 indice din Legea B6/999 se pedepse!te cu înc%isoare de la
" an la B ani."@
"*:* Con&iscarea specială
2otrivit alin. @, banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul dării de
mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata
ec%ivalentului lor în bani. Confiscarea are loc în temeiul art. @@ alin. E raportat la art. @E
alin. = C.p., !i nu în temeiul art. ""6 lit. bF C.p„ deoarece dispoziţiile art. @@ alin. E raportat
la art. @@ C.p. au un caracter special, derogatoriu, iar aplicarea lor este obligatorie.
Confiscarea specială are loc, potrivit prevederilor alin* 6, c%iar dacă oferta nu a fost urmată de
acceptare ."*!*Cauza specială care înlătură caracterul penal al &aptei prevăzut de art* 88
C* pen*
2otrivit alin. , din art. @@ C. pen. fapta prevăzută nu constituie infracţiune
atunci când mituitorul a &ost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
Legiuitorul a consacrat o cauză specială de înlăturare a caracterul penal al faptei,
care se întemeiază pe lipsa de vinovăţie a făptuitorului. 1ispoziţiile art. @@ alin. C.p. nu
15 Legea nr. B6/999, publicată în D. Of. al omâniei nr. "5/"[email protected] !i cu modificările ulterioare.
10
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
11/59
sunt aplicabile în situaţia în care iniţiativa dării de mită a aparţinut mituitorului, c%iar dacă
ulterior, funcţionarul care a primit mita a stăruit pe lângă cel dintâi, să#i aducă bunurile
oferite:. (u e&istă, de asemenea, constrângere !i dispoziţiile art. @@ alin. C.p. nu sunt
aplicabile dacă mita a fost dată din dorinţa mituitorului de a fi încadrat în muncă cu prioritate.
"*;* Cauza specială de nepedepsire
2otrivit alin. =, art. @@ C. pen. , mituitorul nu se pedepse!te dacă denunţă la o
autoritate fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
Cauza specială de nepedepsire este aplicabilă dacă sunt îndeplinite, în mod
cumulativ, următoarele trei condiţii
aF Mituitorul tre$uie să denunţe &apta* Hapta se consideră denunţată, de e&emplu,
!i în cazul în care mituitorul, fiind urmărit pentru o altă infracţiune, face o declaraţie prin care
aduce la cuno!tinţă organului de urmărire penală fapta sa de dare de mită, precum !i fapta
funcţionarului care a primit mita. (u constituie însă o denunţare, în sensul dispoziţiilor art.
@@ alin. = C.p., recunoa!terea făcută de făptuitor în faţa organului de urmărire penală care a
constatat săvâr!irea infracţiunii.
bF Denunţarea tre$uie &ăcută unei autorităţi* Jn lipsa unei precizări a legii,
denunţarea poate fi făcută !i unei autorităţi necompetente a efectua urmărirea penală în
această materie"N. 1esigur, într#un asemenea caz, autoritatea care a primit denunţul va sesiza
de îndată organul de urmărire competent.
cF Denunţarea tre$uie &ăcută mai înainte ca organul de urmărire să &i &ost
sesizat* Jn literatura de specialitate s#a arătat că dispoziţiile art. @@ alin. = C.p. au menirea de
a prevenii săvâr!irea infracţiunii de luare de mită prin crearea pentru cel care ar fi ispitit să ia
mită a temerii că va fi denunţat. 1e asemenea, s#a arătat că pedepsirea mituitorului ar fi o
piedică în calea descoperirii infracţiunii deoarece, dacă ar fi !i el pedepsit, nu ar îndrăzni
niciodată să se plângă împotriva funcţionarului incorect, funcţionar care, în felul acesta, s#arvedea la adăpost de răspundere penală pentru fapta săvâr!ită. (esancţionarea mituitorului care
denunţă fapta nu se $ustifică în măsura în care se $ustifică nesancţionarea făptuitorului care
denunţă fapta în cazul altor infracţiuni ;complot, nedenunţarea unor infracţiuni, asocierea
pentru săvâr!irea de infracţiuniF. în acest sens, a fost e&primată opinia potrivit căreia
denunţarea faptei de către mituitor ar trebui să constituie nu o cauză de nepedepsire, ci numai
o cauză de reducere a pedepsei.
16 Ale&andru Goroi Dreptul penal , artea specială , Iditura C.4. Gec?, Gucure!ti , 99N, p. =".11
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
12/59
"*#* 5estituirea $unurilor
2otrivit prevederilor alin. @, banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie
persoanei care le#a dat în cazurile arătate în alin. !i = .
(# Anali'a in%rac iuniiț
*"* Considerente generale
Jn general, lucrările clasice de drept penal clasifică mituirea"B în mituirea
activă;darea de mitaF !i mituirea pasivă ;luarea de mităF. Aceste denumiri, raportate la
dispoziţiile legii noastre penale, ni se par necorespunzătoare, întrucât ele nu relevă
semnificaţia reală a fiecărei fapte"67 în sensul articolului @E C. pen."5, corupţia zisă pasivă nu
este doar ,, Hapta funcţionatului care se lasă cumpărat fie pentru a îndeplini un act al funcţiei
sale, fie pentru a se abţine de la el”9, atâta vreme cât, în una din modalităţile sale, iniţiativa
aparţine acestuia, iar nu mituitorului.
Jn ce prive!te incriminarea mituirii, în dreptul penal e&istă doua sisteme"
aF sistemul incriminării unilaterale, care prevede numai luarea de mită, iar pe
mituitor îl tratează ca participant la săvâr!irea infracţiunii. . 8ouin ) adept al acestui sistem,
neîmpărtă!it însă de Codul penal francez ) scrie că infracţiunile de corupţie activă !i pasivă
sunt atât strâns legate încât ar părea normal să se incrimineze una dintre ele, iar cealaltă să fie
sancţionată cu titlul de complicitate7
bF sistemul incriminării bilaterale ) adoptat de Codul nostru penal ) care cuprinde
atât darea de mită , cât !i luarea de mită, ca infracţiuni de sine#stătătoare, distincte.
Observăm insă că, independent de modul în care sunt incriminate, în esenţa lor,
darea !i luarea de mită sunt doua laturi ale unei fapte comple&e, care ) e&ceptând cazul în care
17 2rin ,,mituire” se înţelege, în genere, ,,coruperea unui funcţionar prin foloase de orice fel, în vedereaîndeplinirii îndatorărilor de serviciu sau a îndeplinirii unui act ilegal” ;O.A. 'toica, 1rept penal. 2artea specială,
Iditura 1idactică !i 2edagogică, Gucure!ti, "5BN, p. E@F18 L. Lambert observă, în acest sens că fapta unui funcţionar necinstit de a cere el însu!i un dar sau un folos unui particular, care nu s#ar fi gândit niciodată să#l corupă sau n#ar fi îndrăznit să o facă, este cu siguranţă un mod cumult mai activ de a fi corupt decât simplu fapt de a accepta o ofertă sau o promisiune cu caracter corupător7 oraceastă cerere a funcţionarului , care ia astfel iniţiativa propriei sale coruperi, este totu!i socotită cerere afuncţionarului, care ia astfel iniţiativa propriei sale coruperi, este totu!i socotită corupţie,, pasivă ” în timp cefapta particularului care a cedat la solicitările celui dintâi este socotită corupţie ,, activă „ 7 8. eodorescu, 1area!i luarea de mită, teză de doctorat , Gucure!ti, "5EN, p. E.19 Art. @E ,, Hapta funcţionarului care direct sau indirect, pretinde or prime!te bani sau alte foloase care nu i secuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ,ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu , sau în scopul de a face un act contraracestor îndatoriri, se pedepse!te cu înc%isoare de la = la "9 ani !i interzicerea unor drepturi”20 . 8ouin, recis de droit penal special , 2aris , "5@=, pp. ENN ) ENB21
R. Vouin,. Precis de droit penal special , Paris , 1953, p. 47122 Diaconescu, Horia: Infacţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legătură cu acestea, Ed. !! "ec#,"ucure$%i, 2004,pp. 89&91
12
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
13/59
pretinderea mitei nu este urmată de acceptarea ) presupune concursul necesar a două
persoane, mituitorul !i cel mituit. 1e aceea unii autori au văzut în darea !i luarea de mită o
infracţiune bilaterală ) ca o formă a pluralităţi naturale de infracţiuni # ,,în care faptul ilicit se
na!te dintr#un raport bilateral, intervenit între subiecţii activi”=, dar pe care legiuitorul, din
considerente de politică penală, a disociat#ă, incriminând separat cele două acte care o
alcătuiesc, încât , desfă!urarea, faptei prin natura sa, este un subiect activ plural, activitatea
fiecăruia, cooperând constituie o infracţiune aparte ;individualăF.
Jn legătură cu cele de mai sus, este de subliniat că dacă totu!i datorită
împre$uririlor în care a fost săvâr!ită ori absenţa evenimentului subiectiv, una dintre cele
fapte ) darea !i luarea de mită ) nu constituie infracţiune, această împre$urare nu împiedică
sancţionarea celeilalte.
1area de mită reprezintă un real !i grav pericol pentru relaţiile sociale referitoare
la buna funcţionare a autorităţilor, instituţiilor de stat, a instituţiilor ori serviciilor publice, sau
a altor unităţi, a corectitudinii funcţionarilor în e&ercitarea atribuţiilor de serviciu !i prin
aceasta, pentru e&istenţa !i ec%ilibrul societăţii democratice organizate, a ordinii de drept.
-mpunând !i cerând funcţionarilor !i altor salariaţi corectitudine, probitate în
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, prin incriminarea dării de mită, legea penală le asigură
acestora protecţia cuvenită !i necesară împotriva actelor de corupere la care ar putea fi
e&pu!iE.
Jn concepţia !i reglementarea legii penale române, darea de mită care este în
esenţă in act de determinare a funcţionarului la luarea de mită, !i care, în condiţiile !i limitele
legii poate constitui o participare la săvâr!irea acesteia sub forma instigării, constituie o
infracţiune distinctă.
Astfel, în cazul în care luarea de mită se săvâr!e!te în modalitatea primirii de bani
sau alte foloase, a acceptării promisiunii unor astfel de foloase sau a nerespingerii acesteia,
iniţiativa corupţiei aparţine mituitorului, a celui care dă sau oferă mită.Adeseori iniţiativa actului de corupţie este a celui care vrea să obţină serviciile
favorabile ale funcţionarului, a celui care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase, în
sc%imbul acestora, fapt regăsit în realitate de zi cu zi !i prevăzut !i#n reglementările legale.
1area de mită definită ca fiind promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte
23 8. 1ongoroz, 1rept penal , Gucure!ti, "5=5, p. EBB. Jn acela!i sens, v. 1oru 2avel, 2robleme ale participaţiei penale, penale, în ,,..1.” nr. E/"5B6, p. =E !i 8. Danzini , /rattato di diritto penale italiano ; ratat de drept penal italianF. 8ol 8, orino, "5=@, p. "[email protected]
1ongoroz, 8intilă7 1ărân, M%eorg%e7 a%ane, 'iegfried7 Lucinescu, 1umitru7 (eme!, Aurel7 'toican, 8asile oul Cod penal anterior, prezentare comparativă, Id. 2olitică, Gucure!ti, "5N6, pp. "BE#"BB
13
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
14/59
foloase, în modurile !i scopurile prevăzute în art. @@ C. pen. darea de mită constituie o
infracţiune în legătură cu serviciu.
Jntre infracţiunile de luare de mită !i luare de mită, e&istă o legătura de
necontestat care a determinat susţinerea că acestea sunt corelative.
Corelaţia este legătura reciprocă între doua sau mai multe lucruri sau o relaţie în
care unul dintre acestea nu poate e&ista fără celălalt.
Jn această concepţie, corelativitatea celor două infracţiuni se manifestă în
principal, în planul laturii obiective, întrucât acţiunilor de ,,oferire: !i ,,de dare: de bani sau
alte foloase care definesc din punct de vedere al elementului material darea de mită, le
corespunde la luarea de mită acţiunea de ,,primire:, iar acţiunii de ,,promitere: de la prima
infracţiune îi corespund ,,acceptarea: sau ,,respingerea: în cazul celei de a doua. Ki în planul
laturii subiective cele doua infracţiuni sunt, în raport de corelativitate, din moment ce
mituitorul urmăre!te să#l determine pe cel mituit să aibă o anume conduită în legătura cu
îndatorările sale de serviciu , iar acesta devine astfel, dependent de corupător.
Aceasta este înţelesul, sensul pe care noţiunea de corelaţie îl are !i în dreptul
penal.
'unt !i păreri diferite, care susţin că legăturile strânse care e&istă indiscutabil între
infracţiunile de luare !i dare de mită nu sunt însă de natură să determine un raport de corelaţie
între ele, din moment ce, în unele din modalităţile de săvâr!ire a elementului material al laturi
obiective, una poate e&ista fără cealaltă. Astfel în oricare dintre modalităţile normative de
săvâr!ire a elementului material al laturii obiective # promisiunea, oferirea sau darea de mită
sau alte foloase # infracţiunile de dare de mită poate fi săvâr!ită fără e&istenţa celei de luare de
mită, legea necerând ca funcţionarul să le primească ori să accepte sau să nu respingă
promisiunea lor. Ki infracţiunea de luare de mită # în modalitatea de săvâr!ire a elementului
material al laturi obiective prin acţiunea de pretindere # are o e&istenţă independentă de
atitudini, conduita celei căruia i se adresează , cererea de a da bani sau alte foloase#infracţiunea de dare de mită poate fi săvâr!ită fără e&istenţa celei de luare de mită, legea
necerând ca funcţiunarul să le primească ori să accepte sau să nu respingă promisiunea lor. Ki
infracţiunea de luare de mită # în modalitate de săvâr!ire a elementului material al laturii
obiective prin acţiunea de pretindere # are o e&istenţă independentă de atitudinea, conduita
celui căruia i se adresează cererea de a da bani sau alte foloase !i deci, implicit de dare de
mită. Or, corelativitatea celor doua infracţiuni nu poate fi concepută !i acceptată parţial numai
în anumite modalităţi normative sau faptice de săvâr!ire a elementului material al laturiobiective.
14
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
15/59
-niţiativa de corupere aparţine de regula mituitorului care promite, oferă sau dă
banii sau alte foloase, dar !i funcţionarului poate pretinde astfel încât este discutabilă
catalogarea generală, că luarea de mită reprezintă corupţia pasivă iar a celei de dare de mită,
corupţia activă@, astfel ree!ind că infracţiunea de dare de mită este mai grav decât luarea de
mită.
Legea penală română nu a împărtă!it această opinie !i considerând că infracţiunea
de dare de mită este mai puţin gravă decât aceea de luare de mită !i a stabilit un regim
sancţionator diferenţiat, mai blând pentru prima.
** 3$iectivul in&racţiunii
-ncriminarea distinctă a dării de mită este menită, să descura$eze ce cei care
încearcă să#!i promoveze interesele prin coruperea funcţionarilor contribuind la reducerea
corupţiei.
..". Obiectul $uridic special
Jl constituie acele relaţiile sociale necesare bunei desfă!urări !i funcţionării a
organelor, organismelor statului, instituţiilor publice sau alte unităţi, o comportarea corectă a
funcţionarilor în e&ercitarea atribuţiilor de serviciu, împotriva faptelor de corupere a acestora.
... Obiectul material
Ca !i în cazul infracţiunii de luare de mită darea de mită este lipsită de obiect
material.
Ganii sau alte foloase promise, oferite sau date de către mituitor funcţionarului
sunt mi$loace prin care se săvâr!e!te infracţiunea de dare de mită !i nu obiectul material al
acesteia.
*2* 9u$iecţii in&racţiunii
.=.". 'ubiectul activ
Jntrucât, în reglementarea legii penale române, luarea !i darea de mită sunt
infracţiuni distincte, mituitorul subiect activ are întotdeauna calitatea de autor al infracţiunii
de dare de mită !i nu de instigator sau complice la infracţiunea de luare de mită !i poate fi
săvâr!ită de către o persoană sau de către mai multe persoane în participaţie ocazională
;coautorat, instigare sau complicitate F, direct sau indirect, cu condiţia să aibă capacitatea de a
răspunde penal.
25 8. 1ongoroz , '. a%ane , -. Oancea , -. Hodor, (. -liescu, C. Gulai , . 'tănoiu , E'plicaţii teoretice aleCodului penal român, vol. -, Id. Academiei, Gucure!ti, "5N5, p. 5
15
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
16/59
Jn practica $udiciară s#a reţinut că prin decizia penală nr. @"N din "E septembrie
99@, Jnalta Curte de Casaţie !i 0ustiţie a admis recursul declarat de 1epartamentul (aţional
Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. "NB/99E a ribunalului Gucure!ti !i deciziei nr.
EN/99@ a Curţii de Apel Gucure!ti !i a dispus ca inculpaţii N 2.1., 8.8. !i 8.1. să e&ecute
pedeapsa de = ani înc%isoare ;în regim de detenţie F pentru săvâr!irea infracţiunii prevăzute de
art. @@ alin;"F C. pen., raportat la art. B alin. ;F din Legea nr. B6/999. '#a reţinut că
inculpaţii au oferit unui procuror militar suma de "99.999 de euro, pentru a#l determina să nu
verifice toate legăturile comerciale ale '.C. ,, racorom ”'..L. cu diver!i agenţi economici
implicaţi în tranzacţii cu produse petroliere, pentru a tergiversa verificările efectuate !i a
dispune o soluţie favorabilă acestora.
Jn conformitate cu prevederile art. @@ alin.;"F C. pen. , raportat la art. @E alin.
;"F C. pen., infracţiunea de dare de mită la fel ca !i aceea de luare de mită, poate fi
săvâr!ită ,,direct sau indirect:.
2revăzând , prin derogare de la dispoziţiile art. E C. pen. , că acţiunea care
define!te elementul material al laturi obiective a infracţiunii de dare de mită # promisiunea,
oferirea sau darea de bani sau alte foloase # poate fi săvâr!ită atât direct, nemi$locit cât !i
indirect, mi$locit, mediat prin intermediul unei ;unorF persoane interpuse, legea penala a
asimilat aceste doua modalităţi normative, alternative, stabilind astfel pentru fiecare dintre
acestea, calitatea de autor al infracţiunii.
1eci are calitatea de autor al infracţiunii de dare de mită, atât acela care promite,
oferă sau dă „direct” funcţionarului bani sau alte foloase cât !i acela care realizează aceasta
„indirect”, prin intermediul unei ;unorF persoane interpuse.
Calitate de autor # al infracţiunii de luare de mită sau a celei de dare de mită #
e&clude posibilitatea de a fi considerat participant, instigator sau complice la cealaltă
infracţiuneB.
I&istă !i puncte de vedere opuse, dat fiind, stabilirea poziţiei, situaţiei $uridice !icalităţii persoanei care a intermediat darea de mită.
3nii considerat !i susţinut că intermediarul ;instigatorul, compliceleF, persoană
interpusă # care promite, oferă sau dă banii ori alte foloase funcţionarului # este coautor al
infracţiunii de dare de mită, alături de cel care săvâr!e!te această prin mi$locirea sa. 1in
moment ce a promis, oferit sau dat bani sau alte foloase, c%iar dacă a acţionat în numele altei
26 Jnalta Curte de Casaţie !i 0ustiţie, 1ecizia penală nr. @"N din "E septembrie 99@ , publicată
***.pna.ro/ane&aQbilant.$spRidS=TnrcrtS=.27 1iaconescu, 4oria +n&racţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legatură cu acestea, pp. N6#N5
16
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
17/59
persoane, intermediarul dintre acestea !i funcţionar, are calitatea de autor, el săvâr!ind
nemi$locit acţiunea care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de dare
de mită.6
Alţii au considerat dimpotrivă că participantul, în situaţia dată, are calitatea de
complice la infracţiunea de dare de mită. 5 1e!i prin acţiunea sa intermediarul săvâr!e!te
nemi$locit elementul material al laturi obiective a infracţiunii de dare de mită # promisiunea,
oferirea sau darea banilor ori a altor foloase # prin voinţa e&presivă a legii concretizată prin
prevederea ,,direct sau indirect: derogatorie de la reglementarea generală, ea este caracterizată
ca un act de complicitate ;intermediarul îl a$ută pe acesta sa săvâr!ească infracţiunea de dare
de mită promiţând, oferind sau dând bani ori alte bunuri în numele !i pentru mituitor el
acţionând în calitate de compliceF.
1e reţinut este faptul că infracţiunea de darea de mită, indirectă prin intermediar,
constituie infracţiune numai dacă promiterea, oferirea sau darea banilor or a altor foloase au
a$uns la cuno!tinţa funcţionarului a cărui mituire se încearcă. 1acă ele s#au opri la intermediar
nu e&istă infracţiune de darea de mită, !i pe cale de consecinţă acţiunea acestuia nu poate
constitui un act de complicitate la aceasta. 'peţă 2.D. află că un cunoscut al său este cercetat
pentru comiterea unei infracţiuni de furt, merge la acesta !i îi spune că îi este prieten de
familie cu procurorul care îl cercetează !i că în sc%imbul unei sume de "999 de on îi v#a
rezolva cu procurorul să nu fie trimis în $udecată. Cunoscutul îi remite suma pe care 2.D. o i#
a !i o c%eltuie!te în interes personal ;2.D nu îl cuno!tea pe procurorF, nu#!i duce la îndeplinire
promisiunea.
Hiind sesizată fapta sa, în timpul cercetărilor oferă unui alt procuror care îl anc%eta
$umătate din această sumă pentru a nu fi trimis în $udecată, însă este refuzat.
2.D a comis infracţiunile de
rafic de influenţă prevăzută de art. @B alin " C. pen. , constând în aceea că a
pretins !i primit suma de "999 de on afirmând că#l cunoa!te pe procurorul care a efectuatcercetarea !i că, prin influenţă pe care o are asupra acestuia că a pretins prieten de familie, va
rezolva netrimiterea în $udecată a cunoscutului său.
1are de mită prevăzută art. @@ alin " C. pen., prin aceea că a oferit bani
procurorului pentru că aceasta să nu#l trimită în $udecată pentru infracţiunea anterior săvâr!ită.
2rezintă indiscutabil interes atât teoretic cât !i practic, determinarea încadrării
$uridice a faptei intermediarului de a a$uta pe mituitor să dea mită, iar pe funcţionarul corupt
28 1iaconescu, 4oria +n&racţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legatură cu acestea, pp* B9#B29 1iaconescu, 4oria +n&racţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legatură cu acestea, pp B=#B@
17
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
18/59
să ia mită # complicitatea la ambele infracţiuni sau numai la una dintre acestea, ocazionând
formularea unor opţiuni doctrinare !i soluţii $urisprudenţiale diferite.
Jn doctrina $uridică, situaţia $uridică a intermediarului la infracţiunilor de luare !i
dare de mită a conturat opinia conform căreia activitatea acesteia constituie participaţie
penală ocaziţională sub forma complicităţii numai la una dintre cele doua infracţiuni.
-nfracţiunile de darea !i luarea de mită au fost considerate ca fiind două infracţiuni
con$ugate, bilaterale, disociate în care de!i # activitatea intermediarului # prin natura acestora
!i forţa lucrurilor # creează înlesnire, a$utare la săvâr!irea amândurora, constituie o
complicitate unică, adiacentă numai uneia dintre ele.
Codul penal a disociat # incriminându#le distinct # cele doua infracţiuni con$ugate,
bilaterale ;in parteF, care determină o pluralitate naturală de infractori, nu poate !i nu trebuie
să influenţeze structura raportului $uridic infracţional !i complicitatea unică ce ar fi
caracterizat cooperarea intermediarului la acţiunile con$ugate, în cazul în care acestea ar fi
fost incriminate împreună constituind o singură infracţiune. Complicitatea rămâne tot unică !i
în cazul în care cele două acţiuni con$ugate au fost disociate !i incrimitate separat.
1acă nu s#ar accepta această soluţie !i întrucât cel care da a$utor mituitorului
întotdeauna !i indirect îl a$ută !i pe mituit !i invers, ar însemna că în toate cazurile,
participantul secundar să i se reţină complicitatea atât la dare cât !i la luare de mită !i să i se
aplice două pedepse, în timp ce autorii acestor ar fi tra!i la răspundere pentru o singură
infracţiune, ceea ce ar fi un act de inec%itate !i inconsecvenţă.
La susţinerea acestui punct de vedere, s#a argumentat că prin natura lucrurilor cel
care da mită prin însu!i acest fapt, înlesne!te luarea de mită, iar cel care ia mită înlesne!te
darea acesteia, fără ca ace!tia să devină !i participanţi sub forma complicităţii la infracţiunea
săvâr!ită de către celălalt. 2articiparea acestora la săvâr!irea comisă de celălalt a infracţiunii
corelative ;legătura reciprocăF se absoarbe în infracţiunea comisă de către fiecare dintre ei în
calitate de autor. Ki dacă , raportul de corelaţie dintre cele două infracţiuni, face ca acesta$utor, implicit, sa nu poată fi caracterizat, definit !i ca o complicitate, aceasta soluţie se
impune nu numai pentru autorii acestora ci !i pentru toţi ceilalţi participanţi la săvâr!irea lor,
ale căror acţiuni con$ugate reprezintă o singură infracţiune cu o singură încadrare $uridică.
'usţinătorii acestei teorii, au considerat că dacă elementele obiective invocate nu
sunt suficient de concludente apelând la elementul subiectiv, afirmându#se că soluţia este data
de voinţa intermediarului de a a$uta pe unul sau pe celalalt dintre autorii celor doua infracţiuni
corelative, dacă intermediarul a urmărit sau a$utat pe autorii ambelor infracţiuni se va reţinecomplicitatea la infracţiunea sancţionată cu pedeapsa cea mai mare, iar dacă acesta a acţionat
18
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
19/59
cu intenţie # directă sau indirectă # !i el va răspunde pentru complicitate la infracţiunea la care
a participat cu intenţie directă.=9
Acest puntul de vedere înfăţi!at a pornit de la considerarea luării !i dării de mită
ca fiind infraţiuni corelative, bilaterale !i con$ugate, aprecieri pe care s#a întemeiat esenţial
argumentarea acestuia.
1e regulă, infracţiunile pot fi săvâr!ite de către o singura persoană, ele fiind
considerate unilaterale, singulare, dar e&istă însă !i infracţiuni a căror săvâr!ire nu este
posibilă decât cu participarea a doua sau mia multe persoane, situaţie în care avem o
pluralitate naturală de subiecţi activi, cooperarea acestora fiind impusă nu de voinţa lor ci de
însă!i natura infracţiunii. 2luralitatea de subiecţi activi este indispensabilă pentru e&istenţa
infracţiunii, este una necesară, determinând e&istenţa unor infracţiuni denumite, după caz,
colective sau bilaterale.=" 1in practica $udiciară= prin sentinţa penală nr. "9B/99= a
ribunalului Gucure!ti , definitivă prin decizia nr. "9B6 din "9 martie 99@ a Jnaltei Curţi de
Casaţie !i 0ustiţiei, au fost condamnaţi inculpaţii 8.C, 8.M !i 8.D. la pedepse de = ani
înc%isoare, E înc%isoare !i, respectiv, ani înc%isoare, cu suspendarea e&ecutării acestora
pentru săvâr!irea infracţiunilor de dare de mită. Jn ziua de B februarie 99E , cu prile$ul
efectuării cercetărilor într#o cauză penală, având ca obiect consumul !i traficul de droguri,
inculpatul 8. C. a promis iar, ulterior, concubina sa, 8.D. !i fratele său, 8.M, au oferit
procurorului !i poliţi!tilor suma de @.999 U !i cantitatea de apro&imativ E99#@99 grame
bi$uterii de aur, pentru că inculpatul 8. C. să nu fie arestat.
-nfracţiunile colective la înglobează !i pe cele bilaterale. -nfracţiunile bilaterale
prevăzute de legea penală presupun necesarmente unitatea de faptă !i cooperarea la săvâr!irea
acesteia în calitate de autori a două persoane, deci o pluralitate de subiecţi activi nemi$lociţi.
Hără îndoială că in cazul infracţiunilor bilaterale, a$utorul dat pentru săvâr!irea
infracţiunii constituie o complicitate unică !i nu doua complicităţi distincte cu privire la ambii
subiecţi activi ;autorF .-ndiferent dacă participantul, complice, a înţeles că a$ute pe unul sau peamândoi autorii infracţiunii bilaterale, activitatea să se înscrie în unitatea infracţiunii săvâr!ite,
constituind o complicitate unică.
'oluţia vine de la reglementarea legii penale unde participaţia penala se referă la
30 1iaconescu, 4oria +n&racţiunile de corupţie şi cele asimilate sau în legatură cu acestea, p* ;<31 1ongoroz, 8intilă Drept penal, reeditarea ediţiei din "#2# de Asociaţia română de ştiinţe penale, Gucur!ti,999, p. "NB#@B7 =6#=6=.32
1ecizia nr. "9B6 din "9 martie 99@ a Jnaltei Curţi de Casaţie !i 0ustiţiei publicată***.pna.ro/ane&aQbilant.$spRidS=TnrcrtS=
19
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
20/59
fapte nu la făptuitori== astfel încât dacă infraţiunea bilaterală este unică, atunci !i a$utorul dat
autorilor acesteia este indiscutabil o complicitate unică.
Jn aceste condiţii e&tinderea acestei soluţii !i la infracţiunile de luare de mită !i
darea de mită, a!a#zisele infracţiuni bilaterale disociate # incriminate separate # cu
argumentarea că dacă legea a procedat astfel cu două acţiuni con$ugate, care prezintă o
pluralitate naturala de infractori, nu poate !i nu trebuie să influeţeze structura reala a
raportului $uridic infracţional. Complicitatea unică ce ar caracteriza cooperarea la acţiunile
con$ugate, în cazul în care ele au fost incriminate împreuna, constituind o singură infracţiune,
rămâne tot unică !i atunci când ele au fost disociate !i incriminate distinct a!a că nu ni se pare
convingătoare !i $ustificată.
Jn primul rând pentru că nu credeam că se poate vorbi în condiţiile reglementărilor
legii penale # despre infracţiuni bilaterale disociate # descompuse.
1in moment ce legea penală disociază incriminând separate fapte care anterior
constituiau infracţiuni bilaterale nu se mai poate vorbi despre e&istenţa acestora. 2rin
disocierea !i incriminarea distinctă a acestor fapte, legea a pus capăt e&istenţei infracţiunii
bilaterale care încetează de a mai fi din moment ce nu mai este prezentă una dintre condiţiile
esenţiale pentru aceasta, anume faptă prevăzută de legea penală. 2unând capăt infracţiunii
bilaterale pe care o dezmembrează creând în locul acesteia alte distincte, disocierea nu poate
fi folosită logic, ca modalitate de e&istenţă a ei.
Aceasta este sensul susţinerilor profesorului 8intilă 1ongoroz când afirmă că
,,Jn infracţiunile bilaterale, spre deosebire de restul infracţiunilor colective, activitatea firească
din cele două părţi poate fi incriminată separat , de aceea, în foarte multe legiuiri întâlnim
unele infracţiuni bilaterale prevăzute în forma descompusă a două infracţiuni individuale
;e&emplu darea !i luarea de mită care sunt incriminarea , în foarte multe coduri , separateF:=E.
1at fiind faptul că legea penală română # art. @E#@@ C. pen. # a incriminat
indiscutabil, distinct, luarea !i darea de mită !i după !tiinţa noastră nimeni nu a constata încăfaptul că e&istă doua infracţiuni distincte, una de luare si cealaltă de dare de mită, cea ce este
de natură să împiedice catalogarea lor ca infracţiuni bilaterale !i să pună în serioasă dificultate
susţinerea că, din acest considerent, a$utorul dat la săvâr!irea amândurora, constituie o
coplicitate unică.
33 Art. = C.pen. ,,2articipanţii sunt persoane care contrinuie la săvâr!irea unei fapte prevăzute de legea penlă încalitate de autori, instigatori sau complici.”
34 1ongoroz, 8intilă Drept penal, reeditarea ediţiei din "#2# de Asociaţia română de ştiinţe penale, Gucur!ti,999, p.=6.
20
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
21/59
-nfracţiunile de luare !i dare de mită ca nu pot fi considerate nici con$ugate în
înţelesul !i cu semnificaţia ce s#a încercat a se da acestei aprecieri.
Avem o accepţiunea generală a termenului con$ugat în sens figurativ # !i aceasta
ne interesează !i nu cel gramatic # înseamnă ;a se uniF, îmbinarea ;a se încruci!aF, împletirea a
ceva, în absenţa unei alte definiri dată lui de legea penală, atunci ea se impune !i în cercetarea
!i rezolvarea raportului dintre infracţiunile de luare !i dare de mită.=@
Ki dacă a se con$uga înseamnă a se împreuna, a se uni, a se lega strâns pentru a
forma un tot !i daca legea penală a inriminat luarea !i darea de mită , atunci credem că ele nu
pot fi definite ca fiind doua infracţiuni con$ugate cu semnificaţia ce s#a dat acestei categorii =N.
Jn cadrul infracţiunilor de luare !i dare de mită, faptele care caracterizează !i
definesc elementul material al laturii obiective al uneia, constituie implicit , prin natura lor un
a$utor, o înlesnire pentru săvâr!irea celeilalte, fără ca autorii lor să devină !i participanţi,
complici la aceasta. Luarea !i darea de mită sunt infracţiuni distincte incriminate separat, de
sine stătătoare , care în reglementarea legii penale române .
2rin voinţa !i prevederea e&presivă a legi, luare !i darea de mită sunt incriminate
separat constituind infracţiuni distincte constituie !i întregesc conceptul, noţiunea penală de
corupţie, care fiecare absoarbe în conţinutul ei prin forţa lucrurilor, actele de participare la
săvâr!irea celeilalte fără a fi însă prin aceasta, con$ugate.
O asemenea reglementare legată nu e&istă însă !i în cazul participaţiei ocazionale
sub forma instigări sau complicităţii, astfel încât e&tinderea raţionamentului analogic nu ni se
pare $ustificată .
(ici elementul subiectiv la care s#a recurs # sesizându#se !ubrezenia argumentelor
desprinse din latura obiectivă # nu consolidează !i nu face mai puţin vulnerabilă soluţia la care
s#a a$uns.
'oluţia complicităţii unice la infracţiunea cea mai gravă, propusă în ipoteza în
care participantul a urmărit să de#a a$utor autorilor ambelor infracţiuni # luarea !i darea demită # a fost considerată $ustificată, întrucât ea este principal aplicabilă !i admisă în toate
cazurile de unitate infracţională în care se contopesc activităţi distincte ce ar putea primi
sancţiuni distincte, cum este cazul infracţiunii continuate în care unele fapte săvâr!ite
constituie infracţiunea tip, iar altele forme calificate ale acesteia.=N
'#a trecut mult prea u!or peste faptul că, pe de o parte, soluţia propusă este
principal aplicabilă numai în cazurile de unitate infracţională iar pe de altă parte, luare !i35
1icţionarul e&plicativ al limbi române citat , p. "7 Dic dicţionar enciclopedic citat, p. E@336 2avel, 1. ro$leme ale practicii penale, (ota --, în ,,evista omâna de 1rept” nr. E/"5B6.
21
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
22/59
darea de mită constituie două infracţiuni distincte.
Luăm ca ipoteza că participantul a urmărit să dea a$utor numai autorului uneia
dintre cele doua infracţiuni ;intenţie directăF, dar !i#a dat seama !i a acceptat ca prin fapta sa
să a$ute !i pe autorul celeilalte infracţiuni ;intenţie indirectăF, acţionând din acest punct de
vedere cu o poziţie subiectivă distinctă, complicitatea unică a fost reţinută pentru activitatea
săvâr!ită cu intenţie directă. Jnlăturarea inec%ităţii care s#ar crea participantului, care ar urma
sa fie pedepsit pentru complicitate, atât la luarea cât si la darea de mită, în timp ce autorii
acestora, numai pentru una dintre ele ar fii inec%itabil, $ustificând soluţia propusă.=B
1acă legea a înţeles să facă din luare !i dare de mită două infracţiuni distincte
fiecare dintre ele reprezintă o unitate infracţională distinctă de care sunt legate actele de
participaţie ocaziţională ale fiecăreia.
-ntermediarul prin acte de participaţie înlesne!te sau a$ută la săvâr!irea atât a unei
cât !i a celeilalte infracţiuni !i dacă acţionând !i#a dat seama de acest rezultat pe care l#a
urmărit s#au la acceptat, el săvâr!e!te două dificultăţi diferite, la două infracţiuni # luarea !i
darea de mită # care fiind realizate prin aceea!i faptă se află în concurs formal ;idealF.
Iste riscul răspunderii penale la care !i l#a asumat participantul din momentul în
care, cu intenţie # directă sau indirectă # acţionând a a$utat, înlesnit săvâr!irea atât a infracţiuni
de luare de mită cât !i darea de mită .
Jn caz contrar s#ar nesocoti realitatea faptică !i anume că, prin acţiunea sa,
complicele a înlesnit, a$utat !i participant la săvâr!irea ambelor infracţiuni, cât !i prevederile
legii.
Aplicarea legii nu poate fi obstaculată, înlăturată pentru o presupusă !i după
părerea noastră ine&istentă inec%itate, la care ar fi supus în raport cu autorii , complicele, la
săvâr!irea infracţiunilor de luare !i dare de mită, fără riscul inadmisibil de a adăuga la lege !i
de a subordona supremaţia acesteia, oportunităţii.
Actuala Legea penală, activă, trebuie respectată c%iar dacă este / sau nu dreaptă!i ec%itabilă. 1acă ea devine nedreaptă ori neec%itabilă trebuie abrogată sau modificată, în
niciun caz ignorată, nesocotită .
'e regăse!te in acelea!i coordonate !i în calitatea de instigator care, prin acţiuni
distincte, cu intenţie, determină atât pe funcţionar cât !i pe mituitor să săvâr!ească
infracţiunile de luare !i respectiv dare de mită.
Iste greu de de argumentat !i susţinut, că într#o asemenea ipoteză ne#am afla în
prezenţa unei instigări unice .37 2avel, 1. ro$leme ale practicii penale, (ota --, în ,,evista omâna de 1rept” nr. E/"5B6.
22
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
23/59
Jn cazul în care, instigatorul l#a determinat pe autor să săvâr!ească infracţiunea
prin intermediul său, e&ecutând apoi acte de a$utare, de înlesnire, el va răspunde penal, numai
pentru instigare, formă principală de participaţie, care absoarbe complicitatea .
1acă instigatorul a realizat asemenea activităţi cu privire la luarea !i darea de
mită, el va răspunde pentru instigare la ambele infracţiuni.
.=. . 'ubiectul pasiv
2otrivit art. @@ C. pen., raportat la art. @E C. pen., astfel cum au modificate prin
prevederile art. 6 din Legea nr. B6/999 , subiect pasiv principal al infracţiunii îl reprezintă
autoritatea, organul, instituţia de stat, unitatea, persoana $uridică, societatea comercială,
compania !i societatea naţională, regia autonomă, orice agent economic în al cărui serviciu
este !i acţionează funcţionarul a cărui corupere se încearcă sau se realizează.
-nfracţiunea poate avea !i un subiect pasiv secundar constituit de funcţionarul sau
funcţionarul publica cărui corupere s#a încercat fără a se reu!i însă.
2otrivit art."EB din Codul penal, prin funcţionar public se înţelege orice persoană
care e&ercită permanent, cu orice titlu, indiferent cum a fost investit, o însărcinare de orice
natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele care se referă art."E@ C. pen.,
respectiv în cadrul unei autorităţi publice, instituţie sau alte persoane de interes public.
Jn conformitate cu prevederile art. B alin. ;F 1in Legea nr. B6/999, fapta de dare
de mită săvâr!ită faţă de una dintre persoanele prevăzute în alin. ;"F # care potrivit legii au
atribuţii de constatare sau sancţionare a contravenţiilor, ori de constatare, urmărire sau
$udecare a infracţiunilor # sau faţă de un funcţionar cu atribuţii de control se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută la art. @@ C. pen., al cărui ma&im se ma$orează cu ani.
'ubiectul pasiv secundar în această modalitate agravată a infracţiunii de dare de
mită, este constituit de către un funcţionar care are atribuţii de constatare sau sancţionare a
contravenţiilor, ori de constatare, urmărire sau $udecare a infracţiunilor, ori de control.
Jntrebuiţarea în redactarea prevederilor art. B alin. ;F din Legea nr. B6/999 # aunor termeni !i formulări diferite ,,faţă de una dintre persoanele prevăzute în alin. ;"F: !i ,, sau
faţă de un funcţionar cu atribuţii de control:, a fost determinată e&clusiv de dorinţa
legiuitorului de a evita unele repetări supărătoare, fără a produce vreo modificare în ceea ce
prive!te subiectul pasiv secundar al infracţiunii care trebuie să aibă calitatea de funcţionar,
căruia îi revin anumite competenţe. Aceasta rezultă neîndoios din redactarea prevederilor art.
@@ C. pen., care în această privinţă nu a suferit modificări prin prevederile art. B din Legea
nr. B6/999.2otrivit prevederilor art. 6" din Legea nr. B6/999 introdus prin art. " 2t. N Cartea
23
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
24/59
-- itlul - din Legea nr. "N"/99= # dispoziţiile art . @@ C. pen., se aplică !i
aF funcţionarilor sau persoanelor care î!i desfă!oară activitatea pe baza unui
contract de muncă ori acelor persoane care e&ercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii
publice internaţionale la care omânia are parte7
bF membrilor adunărilor parlamentare ale organismelor internaţionale la care
omânia este parte7
cF funcţionarilor sau persoanelor care î!i desfă!oară activitatea pe baza unui
contract de muncă ori altor persoane care e&ercită atribuţii similare în cadrul Comunităţii
Iuropene7
dF persoanelor care e&ercită funcţii $udiciare în cadrul instanţelor internaţionale a
căror competenţă este acceptată de omânia, precum !i funcţionarilor de la grefele acestora7
eF funcţionarilor unui stat străin7
fF funcţionarilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
A!adar, pentru considerente de$a e&puse în cadrul infracţiunii de luare de mită pot
fi un subiect pasiv principal al dării de mită !i organizaţiile publice internaţionale la care
omânia este parte sau un stat străin, iar secundar funcţionarii ori salariaţii acestora.
*6 * 9ituaţia premisă
Jn structura $uridică a infracţiunilor de dare de mită, în conformitate cu prevederile
art. @@ C. pen., astfel cum au fost modificate prin art. 6 din Legea nr. B6/999, situaţia
premisă constă în pree&istenţa unui serviciu funcţionând ca o autoritate, instituţie sau organe
de stat, societate comercială, companie ori societate naţională, regie autonomă precum !i
orice alt agent economic, persoană $uridică !i care are competenţa de a efectua acte de natura
celor care prile$uiesc săvâr!irea ei.
'tructurile, instituţiile, serviciile, autorităţile organizaţiilor publice internaţionale
la care omânia este parte sau ale unui stat străin constituie în conformitate cu prevederile art.6" din Legea nr. B6/999 situaţia premisă a infracţiunii de dare de mită.
Jn cadrul serviciului a cărui e&istenţă constituie situaţia premisă necesară
e&istenţei infracţiunii î!i desfă!oară activitatea funcţionarul care constituie subiectul pasiv
secundar al acesteia. 'ituaţia premisă se răsfrânge asupra subiectului pasiv secundar,
conferindu#i anumite competenţe, îndatoriri de serviciu de care este strâns legat e&istenţa
infracţiunii.
24
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
25/59
CAPITOLUL III
CON INUTUL CON)TITUTI* AL IN+RAC IUNII DE DAREA DE IT!Ț Ț
". LA3A OG-IC-8V
"*" Elementul material
A. No iuneț
Constă într#o acţiune de corupere prin promisiunea oferirea sau darea de bani ori
alte foloase a funcţionarului care poate fi realizată în modurile !i scopurile prevăzute în art.
@@ C. pen. , infracţiunea de dare de mită fiind esenţialmente !i e&clusiv comisivă.
2romisiunea constă în făgăduiala pe care făptuitorul o face funcţionarului cu
privire la banii pe care#i va primi sau folosul pe care#l va obţine în viitor # într#un termen
determinat sau nedeterminat # dacă va acţiona în scopurile prevăzute de art. @@ C. pen.=6
2rin ,,promisiunea” se înţelege obligaţia =5 pe care o persoană !i#o ia faţă de un
funcţionar public sau funcţionar de a#i remite în viitor o sumă de bani sau alte foloase dacă va
acţiona sau nu va acţiona în sensul dorit de acea persoană. 'peţă comentată 1.4. se prezintă
la paznicul unui depozit al unei firme !i îi cere să#l lase să sustragă unele bunuri, promiţându#i
în sc%imb suma de @9 de on. 2aznicul este de acord !i se înţeleg ca sustragerea să aibă loc a
38 1obrinoiu, 8intilă Corupţia în Dreptul enal 5pmân, Id. Atlas Le&., Gucure!ti , "##8, p. 5E.39 Dreptul penal, artea specială, Iditura Continent WW-, Gucure!ti "55N, p. =E@
25
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
26/59
doua zi, în $urul orelor =99. Jn noaptea următoare 1.4. vine cu un camion, paznicul îi
desc%ide poarta depozitului , intră în depozit !i de aici 1.4. încarcă mai multe bunuri in
camion. Jn tot timpul încărcări bunurilor paznicul a stat în aproprierea asigurând paza
operaţiuni. La plecarea din depozit cu bunurile sustrase 1.4. îi dă paznicului suma de @9 de
on promisă.; paznicul avea avizul poliţiei pentru desfă!urarea activităţi de pazăF.
2aznicul a săvâr!it următoarele infracţiuni
Luarea de mită prevăzută de art. @E alin. " C. pen., comisă încă din momentul în
care a acceptat promisiunea sumei de bani care nu i se cuvenea pentru a nu#!i îndeplini
îndatorirea de paza a bunurilor din depozit, el având calitatea de funcţionar conform art. "EB
alin C. pen., respectiv fiind o persoană care e&ercita o însărcinarea retribuită ;de pazăF în
serviciu persoanei $uridice ;firmeiF la care era anga$at.
Complicitate la infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. N raportat la 96
alin. ", art. 95 lit. a !i g C. pen., pentru că a a$utat ;asigurându#i pazaF pe 1.4., timp ce
aceasta sustrăgea bunurile, iar sustragerea se săvâr!ea în timpul nopţii.
1.4. a săvâr!it următoarele infracţiuni
1area de mită prevăzută de art. @@ alin. " C. pen., comisă în momentul care a
promis paznicul suma de bani pentru ca aceasta să nu#!i îndeplinească corect atribuţiile de
paza a bunurilor pe care le dorea să le sustragă7
Hurt calificat prevăzute de art. 96 alin. " raportat la art. 95 lit. a !i g C. pen.,
constând în sustragerea acelor bunuri pe timpul nopţii !i fiind a$utat în această acţiune de către
paznic prin asigurarea pazei, pentru a nu fi descoperit în activitatea infracţională pe care o
săvâr!ea.
Acţiunea poate fii făcută verbal sau scris, poate fi e&presă sau implicită, aluzivă !i
fiind un act unilateral al mituitorului este independentă de atitudinea funcţionarului de a
accepta sau nu.E9
Acţiune de corupere prin promisiune a unui, funcţionar, trebuie să a$ungă lacuno!tinţa acestuia, fără a se cere însă ca cel căruia îi este adresată să înţeleagă pe deplin
despre ce este vorba. Altfel vinovăţia acelui care promite să fie înlăturată pentru că
funcţionarul este ,,greu de cap: !i nu pricepe ce i se oferă !i cere, ori ,,nu#!i crede urec%ilor:
promisiunea ;e&istenţa infracţiuniiF făcută este dependentă de înţelegerea !i receptivitatea
funcţionarului.
Jn această modalitate, e&istenţa elementului material al laturii obiective a
infracţiunii, nu impune ca promisiunea să se refere la sume de bani sau alte foloase precis40 Danzini, 8. /rattato de dirito penale +taliano ./ratat de drept penal italian1, vol. 8, orino, "5=@
26
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
27/59
determinate cantitativ sau calitativ. 1ar ea trebuie să fie serioasă, să nu fie vagă sau imposibil
de realizat.
Acţiunea de corupere prin oferirea, constă în acţiunea mituitorului de a propune
funcţionarului să#i dea bani ori alte foloase, însoţită de prezentarea acestor sau de punerea lor
la dispoziţia acestuia dacă va acţiona în scopurile prevăzute, a doua modalitatea de săvâr!ire a
elementului material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită.
La fel ca !i la promisiune, oferta trebuie să fie precisă, înţeleasă, realistă !i să
a$ungă la cuno!tinţa funcţionarului indiferent de modurile în care este realizată. 2rin „oferire”
se înţelege a prezenta, a arăta, a etala ori a înfăţi!a bani sau alte foloase funcţionarului pe care
acesta urmează să le primească pentru îndeplinirea ,neîndeplinirea actului ce intră în
atribuţiunile sale de serviciu. Oferta trebuie să fie precisă, să se concretizeze într#o acţiunea
efectivă, reală să pornească din iniţiativa mituitorului.
Haţă de prima modalitate are un aspect în plus constând în faptul că, ea poate fi
precedată de promisiune însă într#un asemenea caz infracţiunea se consumă în momentul
formulării acesteia.
Ca !i în aceea a promisiunii, pentru e&istenţa elementului material al laturi
obiective a infracţiunii în această modalitate, nu este necesar ca oferta mituitorului să fie
acceptată de către funcţionar. efuzul funcţionarului de a accepta oferta este lipsit de
relevanţă pentru e&istenţa infracţiunii de dare de mită, neconstituind o componenţă a acesteia.
1e regulă oferta porne!te din iniţiativa mituitorului, este voluntară !i spontană,
modalitate normativă a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mit
nu este condiţionată de faptul că iniţiativa să aparţinut mituitorului, sau ca acesta să fi fost
spontană, să fi fost voluntară, legea nu impune în mod special acestea.
Legea prevede că, dacă mituitorul a oferit funcţionarului bani sau alte foloase în
situaţiile prevăzute de art . @@ alin. ;F sau art. EN C. pen., fapta sa nu va constitui
infracţiunea de dare de mită, dar aceasta este o condiţie specială impusă numai acesteimodalităţi de realizare a elementului material al laturii obiective.
Oferta presupune prezentarea, arătarea banilor sau a altor foloase pe care
funcţionarul urmează să le primească în sc%imbul serviciilor sale !i acesta o deosebe!te
esenţial de promisiune, care este !i rămâne o simplă făgăduială făcută în acest sens,
promisiunea fiind absorbită de aceastaE", cele două activităţi suprapunându#se, fiind simultane.
Jn art. @E C. pen. au fost prevăzute distinct, ca modalităţi de săvâr!ire a
elementului material al laturii obiective, acceptarea sau nerespingerea numai a promisiunii de41 Dreptul penal , artea specială , Iditura Continent WW- , Gucure!ti "55N , p. =E@
27
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
28/59
bani sau alte foloase, nu !i a ofertei. 1eoarece acceptând sau nerespingând oferta de bani sau
alte foloase, funcţionarul a acceptat / respins implicit promisiunea lor, conţinute în însă!i
oferta făcută, astfel încât el a săvâr!it infracţiunea de mită.
2entru e&istenţa infracţiunii de dare de mită nu are relevanţă dacă funcţionarul a
acceptat sau respins oferta făcută, legea incriminând încercarea de corupere, de mituire Xîn
acest mod a acestuia.
Acceptarea ofertei nu înseamnă, a!a cum s#a susţinut, !i primirea de către
funcţionar a banilor sau altor foloase aceasta din urmă putând fi realizată sau nu, fără a mai
influenţa e&istenţa infracţiunilor de dare de mită. 'peţă G.M. promite e&ecutorului
$udecătoresc o sumă de @99 de on pentru a#i e&ecuta urgent sentinţa $udecătorească
;definitivă !i e&ecutorieF de evacuare a unei persoane dintr#un imobil. I&ecutorul este deacord
, însă nu vrea să primească banii decât după e&ecutare.
G.M. a săvâr!it infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. @@ alin. " C. pen.,
prin oferirea de bani e&ecutorului $udecătoresc în scopul că acesta să îndeplinească un act
privitor la îndatoririle sale de serviciu ;e&ecutarea mai urgentă a sentinţeiF.
I&ecutorul $udecătoresc a săvâr!it infracţiunile de
Luare de mită prevăzută de art. @E alin " C. pen., prin acceptarea promisiuni de
bani pentru a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu. Această infracţiune s#a
consumat încă din momentul acceptări iniţiale promisiune, nefiind relevant că bani s#au predat
efectiv doar după e&ecutarea evacuării. (u s#a săvâr!it infracţiunea de primire de foloase
necuvenite prevăzută de art. @N C. pen., c%iar dacă bani s#au primit după îndeplinirea actului,
tocmai pentru argumentul mai sus arătat ) e&istenţa unei acceptări anterioare a sumei promise
sustragerea ori distrugerea de înscrisul prevăzute de art. E alin. " !i = C. pen., prin acţiunea
e&ecutorului de distrugere a dosarului de e&ecutare civilă e&ecutorul fiind un funcţionar
public, în e&ercitarea atribuţiilor de serviciu.
A treia modalitate de corupere a mituitorului este ,,darea”, însemnând acţiunea de predare efectivă, înmânarea, punerea la dispoziţia funcţionarului a banilor sau altor foloase
necuvenite, care le înglobează pe celelalte modalităţii.
2rin ,,darea” de bani sau alte foloase se înţelege, acţiunea mituitorului de a
înmâna, a preda celui mituit aceste valori ea implică în mod necesar acţiunea corelativă
acelui mituit de a le primi. Iste indiferent dacă bani sau folosul au fost daţi din proprie
iniţiativă sau cedând solicitărilor funcţionarului. 2entru e&istenţa infracţiuni este suficientă
activitatea de transmitere a banilor, valorilor sau altor foloase, fără a fi necesară !iîndeplinirea actului pentru care s#a dat mita. Iste nerelevantă împre$urarea că mituirea nu a
28
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
29/59
reu!it, adică nu l#a determinat pe funcţionar să ia mită, întrucât infracţiunea se consumă odată
cu predarea, înmânarea avanta$ului material.E
ealizate direct sau indirect a promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte
foloase ) modalităţi alternative de săvâr!ire a elementului material al laturi obiective a
infracţiunii ) pot fi, prin intermediar.
Acceptarea sau nu, de către funcţionar a promisiunii, primirea banilor sau a altor
foloase prin intermediar este lipsită de relevanţă în ceea ce prive!te e&istenţa infracţiunii de
dare de mită, respectând condiţiile să fie reală !i să a$ungă. 'peţă
2.D. află că un cunoscut al său este cercetat pentru comiterea unei infracţiuni de
furt, merge la acesta !i îi spune că îi este prieten de familie cu procurorul care îl cercetează !i
că în sc%imbul unei sume de "999 de on îi v#a rezolva cu procurorul să nu fie trimis în
$udecată. Cunoscutul îi remite suma pe care 2.D. o i#a !i o c%eltuie!te în interes personal ;2.D
nu îl cuno!tea pe procurorF, nu#!i duce la îndeplinire promisiunea.
Hiind sesizată fapta sa, în timpul cercetărilor oferă unui alt procuror care îl anc%eta
$umătate din această sumă pentru a nu fi trimis în $udecată, însă este refuzat.
2.D a comis infracţiunile de
rafic de influenţă prevăzută de art. @B alin " C. pen., constând în aceea că a
pretins !i primit suma de "999 de on afirmând că#l cunoa!te pe procurorul care a efectuat
cercetarea !i că, prin influenţă pe care o are asupra acestuia că a pretins prieten de familie, va
rezolva netrimiterea în $udecată a cunoscutului său.
1are de mită prevăzută art. @@ alin " C. pen., prin aceea că a oferit bani
procurorului pentru că aceasta să nu#l trimită în $udecată pentru infracţiunea anterior săvâr!ită.
Iste de asemenea fără relevantă, din punctul de vedere al e&istenţei infracţiunii de
dare de mită, conduita funcţionarului ulterioară formulării promisiunii ofertei sau a dării,
banilor ori a altor foloase.
B. Condiţii preexistente
2entru e&istenţa laturii obiective a infracţiunii de dare de mită , este necesară
îndeplinirea următoarele condiţii ; cerinţe F cumulative
a1 romisiunea , o&erirea sau darea = acţiuni care de&inesc elementul material al
laturii o$iective = tre$uie să se re&ere la $anii sau alte &oloase * Legea penală nu
încriminează demersurile , rugăminţile , insistenţele sau recomandările c%iar dacă ele ar avea
ca ţintă determinarea funcţionarului să facă , să nu facă , ori să întârzie efectuarea unui act la42 Drep%u! pena! , Par%ea specia!' , Edi%ura (on%inen% ))* , "ucure$%i 1996 , p. 346
29
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
30/59
care este ţinut potrivit îndatoririlor sale de serviciu , sau să facă un act contrar acestor
îndatoriri , din slăbiciune.
b) >anii sau &oloase promise , o&erire sau date tre$uie să &ie necuvenite , să nu &ie
datorate potrivit legii* 'ă constituie plata sau răsplata necuvenită a funcţionarului pentru
serviciile cerute sau prestate de către acesta în cadrul !i virtutea îndatoririlor saleE= să nu aibă
caracter de retribuţie
Ganii sau alte foloase necuvenite, sunt necuvenite, atunci când nu sunt datorate în
mod legal, fie când sunt peste acesta.
c1 rimirea , o&erirea sau darea $anilor sau a altor &oloase tre$uie să &ie
realizate anterior îndeplinirii , înaintea e'pirării termenului pentru îndeplinirea actului avut
în vedere de către mituitor şi precum care acesta a acţionat , ori cel mai târziu în timpul
e'ecutării acestuia* (erespingerea, acceptarea, primirea sau pretinderea de către funcţionar a
banilor sau altor foloase ce nu i se cuvin, să fie săvâr!ite „în scopul de a îndeplini, a nu
îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în
scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri
d1 Actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, întârziere,
mituitorul promite, oferă sau dă bani ori alte foloase, trebuie să fie unul privitor la îndatoririle
de serviciu ale funcţionarului, poate fi licit sau ilicit în cazul infracţinea de dare de mită
atunci când banii sau alte foloase au fost promise, oferite sau date în scopul de a determina pe
funcţionar să facă, să nu facă sau să întârzie efectuarea unui act care intra în atribuţiile de
serviciu ale funcţionarului ori sa facă un act contrar potrivnic acestor îndatorări. Or, actul
contrar îndatoririlor de serviciu ale funcţionarului este unul ilicit.
Jn practica $udiciară au fost considerate infracţiuni de dare de mită, săvâr!ite în
legătură cu acte privitoare la îndatoririle de serviciu ale celui mituit fapta unei persoane de a
fi oferit o sumă de bani unor organe de urmărire penală ) care aveau latitudinea de a o lăsa în
stare de libertate ori de a o trimite în $udecată în stare de arest ) pentru a nu o aresta7 faptaunei persoane de a oferi o sumă de bani unui organ de cercetare penală în scopul de a nu#i
dresa acte privitoare la săvâr!irea unei infracţiuni7 fapta unei persoane de a oferi o sumă de
bani unui organ de cercetare penală care, de!i nu are atribuţia de a rezolva cauza , ar putea,
totu!i , să refacă cercetarea, prin denaturarea actelor de urmărire în a!a fel încât, în cele din
urmă s#ar putea a$unge la soluţionarea cauzei de către procuror în sensul dorit de mituitor7
fapta unui inculpat de a fi dat unui te%nician o sumă de bani pentru ca acesta să#i faciliteze
recepţionarea unei cantităţi de miere falsificată, fapta unei persoane cercetată pentru o43 +arcon, E.: (ode pena! anno%e (odu! pena! adno%a%-, nr. 12, Paris ,1901&1906, p. 438
30
8/13/2019 POPESCU MARIUS DAREA DE MITĂ
31/59
sustragere din avutul ob!tesc, de a da o sumă de bani unui lucrător de miliţie, spre a#l
determina să nu înainteze dosarul organului de procuratură, c%iar dacă în cele din urmă
sustragerea imputată mituitorului nu a fost considerată infracţiunea de furt, ci o abatere, în
sensul art. "" din legea nr. @5/"5N6. ot astfel a fost calificată de dare de mită, comisă în
legătură cu un act contrar îndatoririlor de serviciu ale celui mituit, fapta unei persoane care a
oferit o sumă de bani unei funcţionare pentru