ANUL VI. No: 1449

NLIMIERUL 10 BAN! ABONAM ENTELE

INCEP LA 1 SI 15 ALE FIE-CAREI LUNI ei se rilliiiesc tot.dra-ona tnainte

In Ructiresti la casa AdmInistratiel DM Jude* 0 Streiniitate prin mandate postale Un an in tara 30 lei ; in streiratate 50 *ease luni 15 i 25 'I' rei lunt ',, 8 , 13

ininiar fa streinitate 18 bani

MANUSdRIPTELE NU SE INAPOIAZA

EGDITIA A DOT_TA VINERIT26FEBRUARIE 1893

ADMINISTRATIA No. 18 - STRADA ACADEMIE1 - No. 18

ruuriutVrn_NTif - um.

Mitropolitui Prime CatolicIsmul la WI

Interpelarea D-lui N. neva Politica Externa

opoicairm Bueureeti, 26 Februarie 1893.

tfroFolittil Primat

Se §tie ce MitroPolitul Primat a demisionat i ca demisiunea i-a fost primita de Rege.

Cel mal cult dintre Prelatl, Mitro- politul Primat a tradus 0 a scris in romane§te ma multe opere.pm bland, millet bun, -el era iubit de toet prin riguroasa i irepro§abila corecti- tudine observata in toate actele vie- tel sale, el impunea tuturor respect.

Nu e ded de mirare , c tirea de- misionarel sale a fost primita In toate cercurile du cei mal sincera Were de ret. Nu e de mirare ca lumea, surprinsa un moment de aceastit de- misiune, se intreaba astazI eu o sem- nificative curiositate :- Care e cauza demisiunel ? De ce s'a retras Inaltul Prelat din demnitatea la care numai meritde sale adus ? De ce refuza

serviciile sale luminate institutiunei în fruntea cdreia se gasea si care as- tdzi, mai mult de cdt ori cdnd, are nevoe de ele ?

E adevrat ce se svonea de multä vrerne despre retrageree I. P. S. S. la o manastire, pentru a -petrece a- Golo riestul zilelor sale in mal multa lini§te ; dar svonurile aa remas sim- ple svonurl, -§i motivele pe care se intemeiat -starea sanatatel sdrunci- nate - nu puteat gesi crezmint, in- tru at toata lumea §tiea ca sane- tatea Inaltult Prelat nu e sdrunci- nate in a§a msura, in cat s ne- cesiteze retragerea lul din fruntea biserieel romane. §i din aeeaste pri- cinä lumea era dispuse sa vada la sorgintea acestor svonurl intrigele, mal mult sat mat putin base, ine- vitabile chiar in Inprejurarl i ces- tiunl de acest ordin.

Asta-zi demisiunea:Inaltulul Prelat e un fapt, cert, - i toat 9. lumea se Intrealatt cu o legitirne curiositate :

Care e cauza? Cu prilejul dezvoltarel interpelarel

sale, D. deputat N. Fleva a sPus Mary la Camere el I. P. S. S. s'a retras din cauza c e amarat pane in adincul sufletulul sad de lovitura data bise- rieel romane ortodoxe de elite gu- vernul conservator prin legea cleru- lue D. Take Ionescu a incercat se,

desminta ageasta alegatiune. Cu toate aceste, nol suntem convin§1 ca. D.

Fleva a avut perfectit dreptate.

Sej te ferefti Romeme de- cuit! strein în cast! Alexandrl.

Director p

mal

°

grija regula drepturile la pensie a facut pe Inaltul Prelat sa mal rmae la postul set pena la acea data. Nol avem convingerea i sigurantá al L P. S. S. nu s'a retras imediat, pentru ca poata spune cuvintul set asupra legel, 'and va fi aduse in dezbaterile Senatulut

Asigurärile D-lul Take Ionescu deel a Mitropolitul Primat se retrage din motive de sanatate nu vor ineela pe nimenl. Faptul brut ca demisiunea urmeaza imediat dupa faineeasa lege a clerulul, lege votata deja de Ca- rnal, in urma unul diseurs in care D. Take Ionescu trateaze preotil cu un suveran dispret, numindu-I la fie- care zece cuvinte tagma popeasca", - singur acest fapt emal eloevent de cat tot ce ne-ar pittea canta mi- naveta de la culte.

Dar de altmintrelea niel nu e nevoe sa stabilim prin argumentarl a nu motive de sanatate at determinat pe Inaltul Prelat sa se demita din dem- nitatea de §ef al bisericel noastre. Asta-zI se §tie el I. P. S. S. -s'a dus la Regele ea sel arete cat de rea e legea presentata de guvern 0 cum aceaste lege, sub cuyint de inbuna- tatire a soartel eIerulu, constitue un atentat la intreaga organizatie de pana acum a bisericel de raserit, domni- toare la Romania. Asta-zI se §tie de asemenea c Regele, intrerupend pe Inaltul Prelat, i-a spus :-Legea cle- rultd tare-bund ! Asteezl se §tie in- sfir§it ce numal dupä acest respuns Mitropolitul Primat a presentit de- misiunea sa. .

Cand lucrurile stet a§a, pe eine crede D. Take Ionescu e va in§ela cand afirma ca numaI motive de see natate att determinat pe Inaltnl Pre- lat sit se retraga la viata privata ? Cine nu pricepe c. ceea-ce a %cut pe I. P. S. S. sa se demite a fost desgustul i descurajarea de care s'a sirntit cuprins, cand a vözut ca silin- tele sale de a se cruta eel putin bi- serica de loviturile regimuluf perso- nal 0 despotic al Regelul sunt za- darnice ?

Cuviincios era oare din partea Re- gelul, care e catolic, care in toate Duminecile se duce la catedrala ca- tolica sa se inchine, care in toate zilele ,prime§te pe Episcopul catolic

preotil cari Il inconjoare, cuviincios era din pártea Lul sa decida in fata §efulul bisericel ortodoxe de o lege pe care el, Inaltul Prelat, o condamne, el omul eel mal autorizat sa o ju- dece i se se rosteasce asupra el ?

Cuviincios era din partea Regelul sa-1

tae vorba i sa-I spue : - Legea de-

rului-tare butte& ? !

Cu ce drept judec i. hotere§te un Rege catolic In aceasta materie ? Cum ?

Regele I§I aduce mini§tril SeI ; mi- ni§tril Regelul presinte Corpurilor legiuitoare, care sunt fot ale LW, o

lege de reforma bisericeescal pe care tot El o gaseete Nine ? Ce fel ?

acesta e un Rege constitutional ?

Tara nu mal e pentru mmic ? Vointa el nu trebue sa fie consultatä niel chiar in o a§a imprejurare ? Cum adece ? numal Simulacrul de represen- tatiune nationalee-despre care chiar Regele cand vorbe§te se exprima : Corpurile Mele legiuitoare," - nu- mal aceasta adunaturit de trime§1 prefectoriall o sit se pronunte cand este vorba sa se face o 'reforma a§a de indrasneatil in biserica noastre ?

Mitropolitul Primat nu are dreptul sit se rosteasce 0 el ? Mitropolitul Primat ortodox trebue set fie con- trazis de Regele catolic, cand vine seeI

aröte defectele i ereziile legel ?...

Begele si-.a pus in minte ed guver:

Cine cunoteete pe Mitropolitul Pri- mat, cine §tie cu ce adanci convin- gore apt, el regulele i canoanele bisericel de resitrit, §i. cu cata rvnä a cautat s consolideze organizatia acestel bisericl pe acelea§l baze consecrate prin uzurl i traditil se- culare, acela nu $e indoe§te un mo- ment a adeverata caul a demisi- unel sale e cea aratatit de D. Fleva. Altmintrelea, dad, motive de WA- tate l'ar sill sit recurga la o aa hotarlre, de ce nu s'ar fi retras ime- diat ? de ce §i-ar fi dat demisia pe ziva de 1 Aprilie, ou o lunL i ju- matate Inainte

Trebue sit aiba cine-va curajul D-lul

Take Ionescul ea al ineinueze ca nu-

NUMERUL ICI BANI ANUNCIURILE

Din DUCURE8CI 1 JUIME se primesc : NUMAI la ADMINISTRATIE

din Striiintate, direct la administratie si la toate oficiele de publicitate.

Anunciuri la pagina IV 0 30 b. linle III 2 lei » 1/

» 12 21 n . . . . . Insertiunele si Reclamele 3 lei rândul. La Paris, ziarul se gaseete de vnzare cu numbrul la kiovctil No. 117, Boulevard St.-Michel.

UN NUM YECHI 30 BAN

PLEX. V BELDIMANO 011

neze tara ! a zis I. C. Bratianu, ant- cilor sI, -0 el a avut perfecta dreptate. De sigur insa 'ea niel I. C. Bratianu nu-§I inchipuise GI Regele va merge pana aci i va ordona la- cheilor SaI din minister se, se atingli pana 0 de biserica I

Ar fi fost o datorie din partea unul Rege catolic 81 nu peimeasca cu atata grebe, demisia unul betran servitor al bisericel, iubit de totl respectat de totl pentru cálitatile sale ; ar fi fost o datorie din partea Lul, to :anal din cauza ca e catolie, sl nu se pue in conflict cu §eful bi- sericel noastre, silindu-1 sa se retraga de la un post, unde era nevoe de Iuminele 0 de -experienta lul.

Dar a cere atata delicateta de sim- turl de la un Rege care 0-a pus in minte guverneze e 0. absurd. Des- potul de pe tron a abuzat de blaji- natatea actualulul Mitropolit Primat. Cine §tie insIt &GI El sae urma01 Lul vor abuza cueaceemi inlesnire de col ce vor nrma Mitropolitulul Iosif !

Cine §tie la ce lupte interne intro Biseric i Slat ne va expune acést amestec al Suveranulul in afacerile biserice§tl ! loan N. Roman.

TELEGRAME

REDACTIA tee, STRADA ACADEMIEI - No, 18 r

Dar cine vreti sci facd acestea ? Axel care a infiintat $ colile catolice de cdtugdrite $i de edlugdrii inaclins ca sd poatd con- verti la catolicism pe copiii otodoxilor? Ácdl care a prefdcut in episcopat perm2nent ca- tolic in tard, pe un episcop care nu are alt drept de cdt acela de episcop vizitator, precum este cel armenesc. Acel care a pre- gicut pe furi$ pe acel episcop In mitro- polit catolic, in asteptare de al putea face Mai tirziii mitropolit al Wei.

Pdcend ca $i Clerul catolic rural scl rue

supus la aceea$ lege ca $i cel ortoclox, ar fi fost sd 6e macar de astd datd de burnd cre- ding ; ar fl fost ed renunte de a fi col mai mare $i mai periculos Agent al catolicismu- lui in tard ; ar fi fost a renunta de a' $i rezbuna de umilirea ce i s'a impus de aVi botezain ritul ortodox progenitura eterodoxd, and se stie ccl un Hohenzolern nu renunti la nimic de cat pentru milioane, gi nu- mai And ce pane mdna pe ele.

Pentru conformitate.

PARIS, 24 Februarie.-Printul mo0e- nitor al Muntenegrüliil ar fi zis, duplt cum asigurtt un reporter ziarulul Le Ma- tin care Par fi intervievat, cá Tarul i-a declarat cä o alianä ca aceea ce unegte Franta cu Rusia n'are trebuintti 0, fie scrisit ea este gravatä In inimit 0 Intl- rittt prin interese. Printul s'a exprimat In termenl respectuo§I i impaticl fatä de Imptiratul Frantz Iosef, dar el ar fi pro- testat In:mod viú contra care citror ca-) lomnil ce presa austro-ungara a formulat contra luL

-3113MUIP-*--ailecia.

Catolicismul la 110 Un amic din Iasi ne adreseazd rin-

durile de mai jos, pe care le publicdm cu atilt mai mare grabd, cu ceit sun- tan perfect convinsi de dreptatea apre- cierilor nostru.

Mac scrisoarea Nu tiîl ce va fi gcindind lumea, pe la

D-v. In privinia legei elerului, dar pe la noi a inceput a se vorbi cd toatd aceastd comedie n'ar fi de cdt o uneltire pe sub Wind a Regelui ca sd loveascd in der §i mai ales in capii lui pentru ca apoi mai cu inlesnire scr ei pm; td pune in aplicare vechiul sac plan de catolicizare.

lucrul nici poate fi altmintrelea, ori cdt de impuncl'& lund ar fi actualul ministru cle culte, totu$i de sigur cd n' ar fi cutezat a incinge o luptci cu tot clerul din, tard, &cal n' ar fl fost pus la cale $i sprijinit de sus.

Planul e foarte machiavelic, did, sub pretext de a imbuncitclti soarta clerului, Ii dd o organizare ast-fel, in cat sd'l dis- trugd, reducend pe tort' capii luf la ni$te simpli pomojnici al ministrului cultelor.

Odatd capii distrupi, lesne va fi distrus $i restul, odd nu de geaba este zis in scrip- turd, in care Begele e foarte tare : Bate. voiu pAstorul i se va Imprä- tia turma.

Ca sd se vadd $i mai bine cd lucrul este ast-fel, cd, adica, lovitura ce se cld este in interesul catolicismului, ne va fi de ajuns de a aminti cd in tard la noi avem o mul- time de comune rurale de confesiune cato- lied $i totu$i nimeni nu s'a gindit ea pe clerul acelor comune sl pue în aceleagi conditiuni ca pe clerul ortodox, adied gi el sci fie pldtit de Stat i numit tot de cdtre Stat ca functionar public ; iar nu sd fle numit de ceitre autoraciti bisericoti strline, care intretin spiritul de strinism $i de vrajbd in tarei.

Cdci etc ce drept clerul rural catolic s'ar bucura de o exceptiune la lege, dind tóatd parohia lui este asimilatd in totul politice- ste i civilaminte parohiilor ortodoxe ?

Pentru ce s'ar bucura de us drept ce cire nid chiar in Era)* catolicd, uncle

clerul, pentru a putea functiona, trelrue ad fie mai ales reewnoscut de guvern

P.

Argus.

INSTANTANEE Nicolae Bobesou

Multa lume erode c5:1chiamtt Bobe, de oare-ce ma mult aea i se iice; cunoscut nu numal tn Bucureati dsx fn toate, Tara Ora i In Dobro- gea, din cauza functiunilor sale financiare;asa l'a apucat lumea vfrft tot fn ale Visteriel.

Blond, sound, uscâtiv, costeliv gi sptn, are o figura, de scapet. i nu e urft de at numat and se supárft. F1cá unguresc in toata terea cuvintului, nu vrea s ImbatrineascA cu nial un pret de si are paste 30.1fatatea de ant, nunial ca servicifi.

Azi director general al Creditelor Agricole din tara,

Unic in felul sü, Musiu Bobe reprozinta ti- pul cel mal ciudat de fotografiat ; aci serios, nei fleac; aci rationeazá, dci bate. anvil de'i apua cot eari fl asculta. Neglijat ca instruc- tie, 41 cunoaete Insa foarte bine meseria, de care se achita in modul eel mal conatiinclos foarte bun functionar i foarte de isprava, deal la dönsul 7 plus 3 face bac.

Intro altele este i un fel de Cakhas,. §tie tot ce a font, ce este si ce va fi; limbut din fire, avend o guilt de Tirgoviste, i o memo- rie prodigioasa, etie toate cancanurile din Wit. *tie ate &ill a oat, cine ou care s'a certat, ei care cu cine s'a Indragit. *tie a cul e fie- care moeie din tarn, Ote fate! are ce venit are, daca, este sail nu dator proprieearul ei at este, precum i ce avere are ori care proprie- tar, negustor, arendae etc-*tie ate voturl a avut fie-care candidat la toate alegerile de la .Divanul Ad-hoc pân5. azi. Mal @tie toate cona- binärile politico din fie-care locsalltate. Cunoaete toata lutnea i genealogia fle-aruia ; fn fine, ,este o adevbratá statistia ambulantä.

Toatâ lumea supâra, i desi densul nu se prea turburit, totusi este un fel de topor de oase al numeroailor sl iirietent, de earl este foarte lubit, fiind bun si prietenos, cu toatä gura lui do mahalagloaia.

In politica protejat de toate partidele, deal liberal-national.

,Sentne particulare Vecinic cu havana in guri, atata consolare I-a mal Oman at

Plana

interpelarea D-lai N. Fleva

Interpelarea D-lul Fleva desvol- tata In doue §edinte consecutive, a facut foarte rault singe re guver- nuluI conservator. In tot timpul des- voltarel interpelarel, sanguinarul mi- nistru de externe, D. AI. Lahovary era .foarte nervos i fecea intreru- perl violente asmutandull bandele de Brateeenl, Paclenl, Ra§canl, etc. contra D-lul Fleva. '

In dare de parlament, presa con- servatoare 0-a deschis vocabularul de insulte contraD-lul N. Fleva. Aceleael ziare care, nu mal departe de cat acum 5 anl, pe cand D. Fleva lupta aläturea cu conservatoril, Il

numeat omul superior §i oratorul netn- trecut, azl 11 numesc o perfectd nuli- tate, un incult,"unfleac, ete.

pentru ce toate aceste invec- tive

' 0. toata itceaste urgie in con-

tra D-lul Fleva ? Pentru a D. Fleva a denuntat de la tribune parlamen- tulul sfa§iarea constitutie de Gate conservatorl 0 a aretat ca acum se construe§te o mare ma§ine de ape- sare 0 de ingenunchiare a cetate- nilor.

Dar nu e numal atata. De abia 0-a desvoltat D. Fleva prima parte din interpelarea sa, l ziarul lul

_

Claymoor, Indépendance Roumaine, n'a maI a§teptat sa van, cum are sa conchidä D. Fleva i pe loc a inceput sa exclame : D. .Fleva este incapabil de a se ridica la inaltimea unei generalitati, (generalizerl a voit sä zice) de a seziza parted filozo- fiat a lucrurilor si mai cu seamd de a sintetiza etc. Dar dace, rePtila franceza era putin mal rabdetoare, ar fi vezut cä tocmal aceste lucrurl a facut D. Fleva in partea a doua a interpelärel sale. Cacl, ce insem- neaza cuvintul sintezd ? Insemneaze o metoda care procedeazit de la sim- plu la compus, de la elementele u- nul lueru la intregul acelul lucru, de la cause la efecte, de la, princi- pil la censequente. A procedat D. Fleva in acest mod ? Da, vom res- punde nol i vom dovedi imediat.

D. Fleva a luat legé eu lege, toate reformele conservatorilor ca : refor- ma administrativa, comunala, jude- tang, gendarmaria, clerul, invtamin- tul, creditele agricole, etc. i dupe ce le-a analiiat a parte pe fie-care, le-a legat la un loc, compunend intreaga ma§ina de centralizare i apisare ; adecal procedeaze de la simplu la compus, de la legl la un tot orga- nic Gompus, de la elementele ma§i- nel de apasare la Intreaga maeina.

apol D. Fleva de la cauze sesi- zaza efectele 0 de la principiile de centralizare trage consecintele lor de- zastroase.

adevr, D. Fleva a tinut sa face., tabloul urmator : Sus un, a tot puternic, leingd dansul un Minis- ter reactionar, mai jos comunek 1i dis- trictele organizate militareste, mai jos mnccL ofiterii, preuti profesorii, institua torii, toti puol sub ordinile guvernului. Uncle mergem 'cu acest sistem ? Nu t)

ingroziti de soarta rezervatd acestei teri, chiar dinastsei? Decl metodá intrebuintata de ' D.

Fleva este acea a sintezel. D. Fleva sintetizat in interpelarea sa, 0 din

planul centralizator al conservatori- lor a seos cónsequente, a sezizat partea filozofica a chestiuneI, aretand dezastrul pentru tare, rezultat din acest sistem, 0 a generalizat luerurile.

Facend putinä analiza, vedem dar ca imputarea ziarulul francez este lipsite, de terneiti, i ca este pornita din ura i paeiune in contra ,D-lul Fleva. Pe de alte parte, mal dovede§te un

ca, Indépendance II place se,

ammo cuvinte putin obi§nuite de grosul publiculull ca ast-fel D. Fleva sä treace, drept un spirit ordinar ignorant.

Dar nu ati reu§it. D. Fieva v'a executat cu vigoare i v'a dovedit ca voitl sä supunell tara sub un re- gim odios de centralizare tiranice. §i va mal sPus ca un asemenea sistem va axaspea tara va da rezultate funeste pentru' vol.

Iata de ce aveti ura 0 de ce-1

insultatl in ziarele voastre. Ura i.

insultele voastre dovedesc el D. Fleva are dreptate, iar aerul de savant al ziarulul franc ez dovedeete ign ora nta sa

Ed. Dioghenide.

POLITICA EXTERNA Anglia

Chestiunea sociall ocuptt la sfirfitul acestul veac toate Statele, toate guvernele, toate partidele i pe totl oameniI de bine ;

toate Statele, bine Inteles care se bucurà de o mare desvoltare industrialti 0 de o stare culturalti mal

. Chestiunea soda% e la ordinea zilel, cad ea se WI In legtiturti cu toate pro- blemele ce se ivesc se pot ivi In viata de Stat modern .0 le primeaza pe toate.

Multe sunt solutiunele propuse ; care

VINERI 26 FEBRITARIE 1893

sunt eficace i care nu, n'avem azt de cercetat. Conetatam insä cit îa cele mai desvoltate trl se fac chiar sfortitrt de a statisface saa mat bine zis de a impaca lumea uvrierai cu actualele forme' politice

social-economice ale societätel ale Statulut modern. Intre multele mijloace care se antrebuinteaza In aceastit directie putem adia 'ca pildä, regularea orelor de lueru, fixarea until minimum da ¡Warta, casele de economie; vasele de pensiune pentru invalizT l NOW, responeabilitatea patronilor in caz de aqcidente in fabrica regularea munceT femeiet el a copillor, sindicate de Incritor i altele.

Pentru a face ins/ cu putintit de 'a se studia in fond legislatiunea varie com- plicatá la care dit naetere miecarea actualit uvrierl din Statele industriale, aceste State rt instituit diverie départamente, ail in- stituit sa a Inlesnit orl acceptat aceastä instituire. Alfa avem in Franta , Bursa 9nuncei," in Germania Departamentul pentru statisticd uvrierd." In Auetria, a cerut mat zilele trecute, deputatul Plener in numele partidulut liberal instituirea u'nut asernenea departament, iar in Anglia Departaraentul muncei" este ea i con-

atituit deja. D. Mandela, preeedintele De- partamentulul comercial din Londra, a primit aceastä functiune de la Gladstone

, numal cu condipa Infiintarel until ase- menea Departarnent. D-sa a ei elaborat un plan amlnunpt in aceastit privintia

De oare-ce materia varie ce va avea sä ocupe pe acest departament englez este de mare interes i pentru not, ca o tiara care pleeete spit desvoltare industrialit, cercam aid o mica schitä a planulut D-Iut Mundela.

Departamentul muncel va forma o sec- pane a departamentulut comercial l va acea o cladire ca totul aparte. El va fi

condus de un comisar special, de un se- cretar general, de trel alp secretarl, din- tre care unul va fl o femee ei de tret-zeci scriitorl. Intr'un numr ()are care, de 9- ra§e provinciale se vor numi secretart lo- 'call, mat cu seaml In centrurile .In care %e aft i sediul inspectoratelor de fabricl. Secretaril locall vor avea datoria sä pe in curent pe biuroul central cu tot ce se petrece cu privire la muted, in circom- acrippile lor i yor lucra la etudiile ge- nerate. Departamentul muncel i secrete- riatele provinciale se vor opupa me adu- narea de material privitor la salarit, greve, asociatiunt uvriere, imigrare, ore de lu- aru, etc. Biuroul central va scoate i un ziar al muncel, mat intein lunar ei care se va distribui gratis organizatiunilor u- yriere. Scopul acestut jarnal va fi de a da cat se poate de exacte inforMatiunt In toate chestiile care sunt de un intercs special pentru lucratorr spi lucrateare. Foaia de pia! sus va mat aduce i estracte din raperturile oficiale ale inspectoriher de fabrici ei de mine cittre ministrul de interne, va educe la cunoetinta publicl cum ,sunt aplicate diversele legt privitoare la tabrict ei mine, va comunica masurile autoritaplor loçale privitoare la higiena de ateliere, etc. etc.

Dar nu numal atat. Biuroul central va da informatiuni i va face stadia ain- nunpte i in ceea ce priveete munca a- gricolit, muncitoril agricola efectul legilor de tocmell agricole, desare valoarea di- verselor pamenturi ; apot asupra diverse- lor industril neregulate, de sezon, cum se zice. Va aduna date asupra pauperimmu- tut; asupra instrucpunea mal cu seamti asupra instrudpunei profesionale, asupra importalut i exportulua asupra pre-tutu! mtjloci a celor mat necesare producte (pentru muncitorime). De asemenea zia- rul departamentulut munceI va conpne

'notite asupra tuturor evertimentelor din straenatate ce pot avea interes pentu u- vriert i Ô lisi e. a tuturor publicapunelor din Anglia ei sUlinatate, care ,se ocupa eu cheeuile munciware.

In acest mod ei in aceasta directie va lucra departament euglez. Instituirea tut dovedeete multa prudenta din partea partidulut liberal, cad el va aduce inult folos halal tratarea i chiar ' deelegarea problemului muncei.

Cand oare ne vom deda i nol mal mutt aceetor studia not cart yodeller atat de talpa trei ? C. .

cilor, färA sii, prevadä car ajutend Ia alga !Area lor, II punea In neputintit de a sdtpa Intro() zi twee* Polonie din ghlara acvi- lel imperiale ? '

Si In veacul al XVIII-lea Inca, pe cand unele äri, ranutee malt timp tar! i nea- tarnate, Wet, eu Incetul, ftteil din liber- %tile el, din autonomia lor sit le fie smulse de maritéinit nelmblinzitet politica pe cend dou state noul, Prusia i Rusia, se mit- reaa In dauna lor ; . pe and viitoral se aritta arnenintittor pentru Turcia, fill lut Mahomet, uitittort i dineit de interesul lor, nu 0-a4 luat oare sarcina de a da.-

rime cu, chiar mainile lor, fireetile lor metereze, meterezele dunttrene, Principatele romane ?

Nu, inteadevr, violated tractatele, ae- znd pe Greet, in local lut Cantemir, pe tronul Moldovet, dupa infrangerea tut Pe- tru cel Mare la Sculent tractatula de la Prat (1711), - nu facand säfte ridicatt din Bucureett, din Yule! palatul br, - spre rueinea boerilör ei a Capitalel care nu indrilsnirit apere Domnul,-Bran- coveanu, ei familia sa cu comorile ;

nu Wand sä fie iliap acest suveran, im- preuna cu M i cu ginerile sa Vticarescu, la Constantinopol, 1714, nu Wend sä he executat asemenea urmaeul acestuia, Ste- fan Cantacuzino, in 1716, si inlocuindu-1. pe amendot prin Domni din Fanar,-a el- ror menire fu de a distruge institutiunile Tril, i mal ales de a desorganiza ar- meta de a ucide spiritul ostiteesc, putea lnalta Poarta sa-e1 fach din Roman! niete credincioel prieteni, i un zid de a- elrare pe viitor.

Oare Austria, ritmasä stapling. pe Un- gana In urma pacil de la Carlovict (1699), ei care se facuse vecinä cu Principatele, anexanduile- In acelass an, duptt abdica- rea lut Mihail Abaffi al II-lea,-Begnum Transilvaniae (termen consfinpt de Impä- ratul Leopold, I-it in Diplomele sale), n'ar fi fost mat fericit inspiratä clack rugata, cum a fost, de dare Roman!, doritorl de a &1st in ea o contra greutate a anfluen- tel Tarilor, ar fi rspuns la invitarea lor printr'o politica sincerta deearta d'ort ce pofta ? Daca n'ar fi parisit ea pe Ro- man! la tractatul de la Pasarovicl (1718), claca n'ar fi truachiat Tara Romaneascl, Wand pe Poartá cedeze, in dispretul capitulatiunilor, care nu-1 recunoeteaii a- cast drept, Oltenia, pe care de altrnin- trell fu silit sä o dea inapol la tracta- tul de la Belgrad (1739),-apot Bucovina in 1777, (pe care n'a inapoiaeo veo data), - &Ica din contra s'ar fi silit sit pastreze increderea ce Principatele crezuse ca pot sä alba inteinsa ?...

In efireit, daca Austria care in 1849, avusese prilejul sá ncerce credit*, ei. voi- nicia Romanilor traitor! sub coroana Habs- burgilor, ar avut pentru &men un [nand de mui4 i le-ar fi aratat recunoetinta de care el se facusera vrednicl ; cloaca ar fi vrut Austria salt reaminteascit revendi- catiunile lor formulate in Memoritd din

infatieat imparatulut In 25 Fe- bruarie 1849,-ai prin care aceasta lea% populaPune nu cerea de cat recunostete- tea individualitapt sale nation* subt sceptrul Austria!, Europa nu s'ar gasi ant in fata a patru milioane de Roman! pri- gonip de eovinismul maghiar. Pentru a ajunge la desnaponalizarea a oelor lalte popoare, acest eovinism nu se dtt inclarat de la Met o prigonire : fie ea indreptata in contra libertatil de invatamant saa li- bertatit religioase ! Puterile cele marl, puse in fate prigoniret maghiare, n'ar da lumet privelietea unel cumintia banuitoare panl Inteatat in cat sl fad, nerodnice ori-ce simpminte de umanitate ei de ca- valerizm, i ele n'ar avea a se teme de vr'un mare necunoscut ce s'ar ivi de o- data, dincolc de Carpap, ca sat pue in pri- mejdie pacea Europel !

Din prefata cAreI

hONÂtU BIBESOU YODI - .Din elocinta prefatä istoria a ca.-

lei Printului Gheorghe I3ibescu, ex- tragem cate-va linii care de o parte contin un ,adine adevör istoric, de alta parte invederesc cat inima au- torului e patrunsa de dreptatea eau- z ei transilvanenilor.

Tractatulr de la Cuciuk-Cainargi, ea ei cel urmator; ca multe altele Inca, ne a- duc a recunoirete tuna fatalitate istorica ce vrea ca popoarele salt isipasieasca in wet: greaelile lor politice.

Ludovic al XIV-lea pirtteind traditio- nala politica a Frantei , n'a contribuit oare la intrangerea Turcilor de catre Aus- tria, la Saint-Gothard, in lingerie, la lea- tul 1664 i aceasta politica nu ei-a dat ea oare roadele sale, in veacal al XVIII-lea, gasinduase ermine franceze lipsite de to- lasitoarea Saimaa a Waited Port!, atuncl cand Franta I reincepu duelul latoric in contra Austriet ?

Sobieski nu s'a sluji.t oare de tarla Po- ionleT, ca sit scape Viena din maiuele Tur-

profita numai Austro-Ungaria, iar Ro-

rania, va ,remcine cu paguba. * *

D. Goluelwwski, ministrul plenipo- tentiar al Austro-Ungarief, a fost che-

mat septMana trecut z Viena, uncle'

i s'aft dat instructiunile necesare pen- tru incheiarea conventief.

Inapoindu-se acum patru zile a pos-

tul sM, D. Goluchowski a avut dese intrevederi cu D-nie Al. Lahovary, P. Carp $ i M. Ghermani.

Resultatul acestor intrevederi este,

cd peste cateva zile guvernul se va presinta Camerel en un proiect de moditicare a unor articole din tariful nostru autonom.

Taxele vamale asupra unor prove- niente' Austro-Ungare vor fi recluse la minimum posibil i pe abeastd bazd,

se va 'incheia i conventia comerciald. In schimb Austro-Ungaria va aplica

fag de noi tariful sü normal fard nic o reducere a taxelor vamale.

ACTE OFICIALE

041118101.-

Asear5, majoritätile parlamentare s'at, intrunit a treia orä in sala Se- natulul.

D. Take Ioneseu a fault un apel desperat la sanatorl ca sä discute in eel mg scurt tirnp legea clerului,, färä sä-I introdueä niel o modificarA, ea ast-fel sä se poatä hia in discutie budgetul pa exercitiul viitor. CAzi

pänä a nu se sanctiona legea ele- pu se poate lua in discutie

niel butgetul. 66111116.14*

DIN IA*I Marp, 23 Februarie, comaliul comunal

a ales cu 13 votura din 14 votantl, ca ajutor de primer pe tinarul D. Dimitrie Bogonos, In locul D-lul Jean Ghica, care a demisionat pe' ziva de 8 Februarie care cu toate insistentile D-lor consiliert

persistat in demisia sa. D. Dimitrie Bogonos luat *MA o

sarcinit foarte grea, de care mutt! se in- doesc s'o poet& duce la mitt. D-sa este insarcinat tocmal cu supravegherea sigu- rantel, sanitara a orasailut, pentru care se cere multä activitate i energie.

In adever, cine a asistat zilele acestea la eedintele consiliulat eomunal, a putut auzi din chiar gura D-lor consiliert ca, starea curateniel Iasalut este cat se poate de deplorabilä, ceea ce se polite Intampla sä dea naetere la multe epidemit.

S'a zis ca drept cuvent de cltre un D. consilier, ca daca anul acesta vom avea hole* atunci ea de bunl seamtt se va ivi intaia la not Mahalalele mal ales sunt In starea cea mal deplorabila ; nu mat pue pn i uncle chiar din central ora- eulut.

Cauza de altfel se legitimeaza, clot In- suet D-nit cansilier! a observat di per- sonalul ce serveate pentra curätenia ora- quite! e prep., restrins ; óä multI din func- ponaril car! supraveghiazit curatenia nu

fac datoria in conetiinag, ci Ian de la unit cate dol-trel lei ei in raport scria cä Iaeul e carat ca paima unul D. consi- lier mat Wain, cic! D. Buiucliu, de (Aide fiind prea smolit, nu '1 mal dal de pilda.

Pe de altä parte D. inspector al serVi- ciului sträzilor, 1i indeplineete functia nu- mat duptt gust ; iar nu aea cum s'ar cere until ora mal activ, care s ar pane me bunl voinal sit feel o inspecpe riguroasa.

Avend acestea in vedere, fatä de ce am zi ca D. Dimitrie Begonos luat o sarcina prea grea pentru D-att, o saicinä care cere mate, energie i multat muncia

Se va scula el; D. Bogonos, vara, and soarele abia incepe a se ivi, pentru ca sit

!inspecteze pietele, strazile i cele l'alte I; localurl puse sub privigherea Primariel ?...

D-nii Const. Bälteanu i CleMent Eftusenco ; Nu earl za ;Nat vara e itea de fru- sunt numiti in functiunile de sub-prefectl, pri-

I mos somnul twat de dulce, in cat trebue mul Vasa Campu din judetul Mehedinti si secundut ta plasa Isaccea din jucletul_Tulcea. sa ni deprins =Inca aft. trebue

mal altfel de cat boerii cu tablet, pentru ca sit te Indian sä somnul de

D. Savel Grossu este numit in postul de sef comptabil in cancelaria epitropiel spitalelor easel I la.ea0. visurile dude' ce 't1 vin cu .du- S-talui Spiridon din Iasi.

Dar D. Dimitrie Bogonos sl nu creed/ ! cä voia sael arunc manuea, prejudecandu-I

viitoarea activitate. Nici nu gtit de uncle rare epurele, zice

'poporul. Se puate dect intampla ca D. Bo- gonos sit fie acela care 4, Intareasca zica- toarea. Corespondent.

Astitzt un alt ziar din LAO Even/iota/tint ne anuntä cit un cetatian I. Alexandrescu a cerut ei el la landed sll tergerea din listele electorale.., a cut credep ?... lui Abgar Buie!! pe ce motiv v inchipuip?. pe acelagi motiv : cd n'ar fi roman !

Asta e culmeá indräsnelel t Asta e, cum am zis, ceva inteadevr discurajetor pen- tru un orn care se respect& ca junele Ab- gar Belch !...

Nu e ronian Abgar Buicli, D-le Ale- xandiescu ? Dar attired ce e ? Nu cumva e armean ? Ba zeta, ap avea cure- jul sit suspnep o aseminea enormitate ?

Tara intreaga, din Carpatt pan& la Marea Neagra, itie cä numele incl de la descalecatoare, ilustreaza toate paginele Ie- toriel noastre nationale. timpul au! Radu Negru el Bogdan Drape, pe timpul tut Mircea i Mihai, lut Alexandra eel Bun ei Stefan cel Mare, cine clac/ nu fa, milia Buie!! ei-a varsat generosu-1 singe pentru al:et:area drepturilor tare pentru consolidarea Statulut Roman medern ?... Si astazt chiar, cut datorim afacerea Bed- mar, dacá nu until descedent al acestel nobile i ilustre familit, Intr'un chip atat de intim legatit de' intreaga noastr& des- voltare naponall ? Cine, dacä nu un alt descendent al aceleittel istorice ro- mane contest& din listele electorate pe un preeedinte de tribunal, strain intrus in cetatea romanismulut, tradator de tarta ei care pe de asupra comite incalificabilul abuz de a nu-I numi sindic la toate fa- liinentele ?

A ! v vine lesne D-v. Alexandreatilor, car! de sigur ap venit In Romania de la Erzerum, sä neglijeatl aceste Iticrurt i sl

cu scepticism ei nepitsare la ele. Dar Abgar Buicla aceet impuntor tribun de cafenele, at ceruia stramoel afl murit pe campul de onoare apttrand scumpa noastra tar* Abgar Melt nu poate sta indiferent cand eetatea lul stritmoeeascl e incalcatä de straing veneticl ; el fel va face cu inteligentit i curaj datoria de pa- triot pitna la sfareit.

In ce priveete insinuarea ea Abgar Buicli n'ar fi roman, de un lucru putem asigura de pe acinn pe D. Alexandrescu, temerarul delator, anume cä Abgar 11 va pune cum i se cade la local s. Dupat cat Abgar se va presenta in fata Tribunalulul inarmat pana, in dint1 cu documente isto- rice ei preistorice, care statornicesc in mod indubitabil cä atat el, cat i fratil si Kirkor i Asfadur sunt romant neaoet, get-beget ; mat mult, cd sunt strdnepoti de yard ai marelui imperator Traian, care se stie pä a populat Dacia cal colonil ro- mane, in arma caul de al doilea rasboite ea Decebal, regele Dacilor, prin secolul I Inainte de era creetina!

Vret ceva ma! mult, D-le Alexandrescu ? Annie! de !... Vous 'des difficile, mon cher !

Singurts1 nostru depositar pen. tru Braila este D. Constantin Popesou.

Sunt numiti t D. I. Stamate, procuror la tribunaJul Tutova. D. G. N. Skilescu substitut la tribunalul

Roman. D. C V. Rugina judeator al ocolukii Roman. Theodor Emandi supleant la trlbunalul D. V. Gheorghiu ajutor 4a judecatoria ocolului

Zeletin, judetul Tecuciii. D. N. Gr. Petresca ajutor de great. la sectia

trib, Ilfov.

FORMATIULT Conventia comersitala nu 'Alas

tro-Ungaria Abia cette-va Mptolnidni ne despart

de incheiarea conventiet comerciale cu Austro-Ungaria.

Papinid i Suzzara, consulul general al Austro-Ungariei, s' ad inte- les in Viena pe deplin n privinta ba- zelor conventiunei. Jar greutdtile pe care le-a opus guvernul unguresc wi fost inlaturate prin faptul cd guvernul nostru a cedat.

Astfel (Tar am aceastd conventie na

D-nli V. Babe§, §i I. Vulcan, mem- bril Academiel Rornane, se afl5, de vre-o dou zile in eapitala.

Octogenarul G. Bait unul din eel ma vechi membril a AcademieT, se afla in Sibit i nu poate veni in ca- pitala din causa sanatätel sale sdrun-

Sunt lucrurl inteadevr discurajetoare pentru un orn care se respecta. Wit un e- iemplu

Zilele aCeste ziarul _Bakanii din Iasi! ne aducea etirea cä energicul cetätean Abgar Buicli a carat etergerea din listele electorate a D-lut Maxim (preeedintele sec- pet alit-a a Tribunalulul de bet) pe motiv oh nu l'a omit sindic la un faliment.... par- don I.... pe motiv el nu e roman.

NUVELELE NOASTRE

C IQ) CIAU

Vrel sit caetigt lesne o Bata de napo- leon! ?" De sigur cä voi, IT zic

bine, (tacit vrea la% ce trebue sä fact :

Wine eel merge la locuinta ara

uitat cum i-a vet face tot posibelid sit intri in servicial lut i indata vel caul a un mijloc sa dal aceasta buturit amen- tet tut, else el, arittandu-ml o sticlutti.

Trebue sl fie otrava, am zis e5 speriatte - i dad ar fi otraira ce-T cu mat, iml ,rspunse el. -T se pare lucru de nimic. dar dad m vede cine-va ?

Dacit te cede cine-va, vet avea aceaat sticlutle iml zise el Intinzandu-mI Inca 4)

cu care o pop invia, dar In acest cas vet perde premiul ce p se cll. Nu l'ara Intrebat de' ce vroia sit oträveascia pe acea femee; dar am primit, i in scurt reueit sä intru In sorviciul D-lu!... D-lut Deleanu, iar amanta tut a fost otravitit.

Ceea ce-ml spirt tu este Ingrozitor, tu un diavol ma! Att de cat Sca- raotschi !

Dacti nu vrel sä fit arestatit trebue sit'int dal imediat a doua sticlä. - Fit sigur, draga, cit nu ma tern de loc de amenintarile tale.

Ip spun sa'ml dal sticluta I

Ce we! sit , fact cu ea ? - Voitt s'o scap pe fata aceea. EI bine, haide s'ep daa sticluta.

In acest moment un sgomot s'auzi in tie() i un tinr pe care'l vzusem prin- tre amicit nemartgaiatulut tirir, intrit salutä pe Ancuta cu manie, se ir 'reptit spre mine ei n tinii ca o privire cruntä : - De uncle a! hainele astea , lent

zise el. La aceastä intrebare n'aveam ce sael

rspund. Wand el aceasta, trinalse de cheml un

gardist, in a. cant primire nk dete dan- du-1 ordine sä m plizeasca bine, act aunt un hot.

(u rmare) - i ea sunt necäjitä, imi rspunse dense, t e ae! vrea sa petrec

' banI am,

dar voit petrec bine, vela sa merg la un bal maseat, la un teatru, ei mai in- taiti de loge sit manatee la un birt unde sit bean eampanien

Ceea ce vrei tu sa fact e bine, dar trebue multi ban! pentru asta. - Bana ban! am destut, am o sutá de napoleon! ; destul,-nu este aett ? o micä parte din et am putea face' o pe- treed* minunatä.

.7- Nu te &WW1 insl la hainele mete ? ce n'ar Maui polipa, vézendu-m In ast- fel de hal ei cheltuind banI ca pumnuI. - Deapre asta m'am gandit, am vecin care lipseete din orae, voila lua din hai- nele lut i le vel Imbritca.

Zicand acestea, merse aduse un elegant costum de haine. La incepuf lint era teaura al le imbrac, dar luat cura- giul i me imbracat ; moo!

, uimit, pri-

yearn in oglinda ; eram frumos in hai- nele astea ca dovadti, am fost sarutat de frumoasa Ancuta pentru Intaia omit 1

Fusel fericit pentru un moment, dar imi veni in minte nenorocitul titian

De multe orl vzusem plansete dure- roase in urine, unit! cortegi funebru, did far& plansete cortegiul e 1ipit de lucrul principal, vzusem parinp plangandull co-

wait cart plangeale pe sopile lor, dar Mel una din toate aceste darer! nu mi- se pitruse atat de adevaratit ca durerea a- cestua tinr, care era nemangaiat de per- derea frumoasel cepile eu prul balat

Merseram cu Ancuta la un birt unde mancase ea odatta i care avea de firma: La eel. doi porumbei. ,Ni se de-te o odae, ei am cinat cu malt gust. Ce e drept po- runcise ea niete mancart de-t1 venea sä ling! i farfuriile. Cat despre yin, scump dar facea I

Cand am ajuns la a doua oca de yin, ea nu mai era in firea el, ochil et

obrazul i-se flew roe, limba In- cepu sit i se incurce in guilt i vorbea cam balbilit.

Atuncl lint zise : - Sat de unde am ea atapa ban! ? - De uncle stt etit, raopunsel efn - I-am captitat foarte lesne, dar foarte greet. - Cara I

Cunoeteam pe un cateya aile veni la

Uttar, mire acum matte 41-ml zise :

Nu m puteam apara, cad ma. atiam vinovat i Wit a protesta urmat le gar- dist, Insä intorcandu-m spre Aneuta 11

zisel :

Dacii tit la viata ta, trebue sä m seep! chiar in noaptea asta.

G:irdistul m de te In primilea pazito- rulul de la arestul sectlel, repetandu-1 or- dinele ce primise.

In arest fir! primit cu mare eat ; chi- ote, tupleli, flecitril i Ipjuraturl murdare evite din gura arestantilor.

Et care pentru prima oar/ in viMa mea ma vedeam inchis inteun areet, mi se pare ceva grozav.

In urma sbieraturilor vorbelor ce auzisem ametil cared m desmen.- cit. din zaplceala care ma gandia el tre- bue sä fie tarzin i tocmal cand stet fi

putut sa vin In ajutorul tinrulut, toc mat and era al posed a doua sticlutl, a tre- buit sä fiet inchis pentru hainele ce pu r- tam. 'Ma gandil la cel patru zed de lel ce aveam in buzunar, Wane cä prin bent pop face ort-ce i nicl un chip de se/- pare nu era de cat sa es prin uea prin care intrasem.'

Pazitorul ne aduce mancarea, era eta- tea gentile de paine cap arestanp i ate zece rattsline rie-ceruia ; II expiimal do- rinta de a-I vorbi particular, primal bum- ros i merge! dupa el.

Cenci ma Om! singur numal cu el, in- cepul aa'l rog sä mé lase al plec pentru cite-va ceasurt. Cautat conving de o- nestitatea mea ei tot ()data IT mate ei eel Writ zed de lea dare. raspunsul fuse : - Nu se 'poate...

Il regal ; il facet sA Inteleagl cat e o viapt de om la mijloc dar nimic I - EI, nene, zise el, sunt de trel zee! de anl patzitor i am auzit ea multe d'astea.

Si me imbranci. nitre arestanti, Nimic de fault cu acel pazitor, i tre-

buia al rman inchis. Dar. pe cand me gandeam ast-fel fiind poftit in cabinetul

comisar, care fin! facu cunoscut cit aunt liber, caci se Meuse o ereare ca per- soana mea, intelesei cä Ancuta ma scapase

ghicil. La poarté, ea iné laetepta, ei se grabi sl'mt dea a doua sticluaa. - In sfireit, ant ziset ea in gand, cand ma van! stapan pe sticluta nepretuita, in- cept a merge cu peel gritbip spre cimi- tir, vessel in tocmal, ca un Paér care sboara spre easa logodincel sale.

In cimitir era linietite noaptea mia- necoasä te facea aä te anfiorl, cad de ei eram cioclu, dar pe la miezul noptel nu Weasel:a Mc! o data in cimitir.

Incepu sa'net fie Meta mi se pitrea cä mortal umbll, cä vor sä m ia de gat, cä we unit plea la mine el grabeam petal spre mormintul et, dar acolo rémitset In- eremcnit. 0 figura neagra mitt d'asupra mor- mletulut et, iml facul crucea i zisel : - De tad om bun raspunde, alt-fel piel din fate mea !

Laal-m te rog sä stet aid, ImI rs- pause ca glas rugator.

Cunoscul glasul : Sarmanul, cat o !

Indritznise sit vie in puterea nopp1 In ci- mitir, pe cand ea, un ,eloclu abia Ott

mare friait venison. Lask-mé langl dinsa, repetä el. Te las, 11 siset eti O dace, vrel, sP

Inviez iubita, gräbeete-te sä mé siu0. - Pot sit cred Rea cdva ? Sit se fi In- duiclat oare Dumnezea de durerea mea ?

Nadajduiese sit fan eeva, i prin ur- mare nu trebuie al perdern vremea ; aju- tatit-mit s'o scoatern din mormiat.

Fuse ' foarte ueor sl. desvalulin inormin- tul ; rev!, traserarn iciUl afarta

Pusel sticla aproape de nasal el. Nu tee.

curit zece minate ei dedu un mic semn Amorul propria se jurnuleete singur ei-1 ataca cand nu e de fate V (feel nu de viate. Inima incepu sA-I bate incet. pentra a se satisface, ei preferl si se se poate apAra. 0 luaram in brate V o duserem In lo- chinutasc l. de cat se uite. D-na Maintenon

Acest fapt dovedeete cat este de peel- culnea pezitoruhe, unde dupe mal multe ingrijtrl putu siteet vie cu incetul In fire. tos V de poltron D. Al. Lahovary.

De starlet rnelseie prietenul. lor, de ei Un relearn cuerfint SI o Vie Inset arogantul V cinicul de

*

Th. Theodosiade, - Iti jur, dragul meal cd nu am in- la externe ce, D. Panu, la Senat, nu se va sfii de a-1 pune la rezon.

eram tot cioclu. .

_..4, selat nici odatd pe nimeni. Ce a cAutat va gesi. - DIFEEIT Nici pe 'bdrbatul ted ? E STIRI -- Al nu trebue sd ceri nimdnui ce e tirea data de L' Incl cu neputintd.

épendance ca D-nfi Stolojan §i Stoicesou ar fi fe-

. ' UM TARA *

EPIGRAMA licitat pe D. Al. Lahovary pentru

Temperatura : Oleservatiunea easel A. Menu et C-ple, opticianl, Calea Vic- Ltd C... (de la Craiova)

discursul la interpelarea D-lui N. Fieva, este fal§a. ' toriel 83, pe zitat de 25 Februarie 1893. (Cel care a plagiat cugetfirile unul scriiter mod) Mievil nopttl -I- 1 Dach pot! sh cugetl... asta-z1

De altmintrelea, D. Stolojan va ändit od 3 Ce-a

des 7 ore diminaa

-

Etiti un genit... care n 'n unh minti aceasta §tire chiar D-sa per- tt -- ii gath altil,

Amara. . . ., . ,. . .. . + 7.2 Sare dou6 generatit 1

sonal, prin o scrisoare adresata T7o - Inilpea beteometrice . . 751 ¡ Cum fet

M-I mort cugetiltorul, W. Starea make : noros. Un es aducetl nurna : * CA 'nviinduni 1 pe dnsul, Sembittit seam, la clubul muncitorilor, . ProceSul celor doul-spre-zece fac- Al murit mata, acuma 1

din grade Pieta Amzel, D. V. G. Mortun F. Gh. B. toil pqtali dati in judeóata pentru va vorbi desps e Constitufie ei Parlamentul _ ____,..........__ furtul scrisorilor, se va judeca in RoInan. ntrarea libelee Desbaterile Parlamentare

curOnd-. * Gratie 'ictivitatii oficiantuluf tele-

Ni se scrle din Craioea el arendaeu.1 Urmarea gdintei de l CAMERA

24 Peruarie 1893 gráfo-postal, D. Badescu, top oulpa-

moOel Statulul din eomuna Murgaeitt, D. a bilil at fost descoperiti. Unii sunt Angheleseu, ocupl funcaunea de limb-pre- D. Al. Lahovary tine un lung discurs datl rin judecatal iar altii vor fi des- feet, in potri va dispozitienilor articolel or Ita care face pereonaliteel grosolane cu D. 22-27 din legea pentru organizarea ser- Fleva, fAcendua butoie fAra fund V feel

tituiti sat' amendati de care "direc- viciilor adm tnistrative centrale ale mi- fond, r6a crescut,aulitate, etc ; apol laude tiunea generala a patelor tele-

grafelor. dinastia fAcand'o salvatoarea neamulul ro- nistrulul de interne, care spune foarte le- merseic ; mat departe face istoricul ' celor murit at : arendasul Statului nu spate fl

functioner adminutrativ. '. intamplate la Siginaringen. . Prin cercurile parlamentare se a-

, In afarA de acfasta, sub-prefectul An- In partea e doua a discursulut en se ghelescu face o multime de matrapasla incearce a rspunde la acuzatia de cen- tribue D-luI Ghermani intentia de a curl cu primaril, pe caH pe unit il re- tralizare. prezinta Camerel un proiect de lege, -Se cere inchiderea discutiel. voacit dace nu 'I da bent V numeete pe cer6nd o dou6-spre-acime din ac- a41.1 pe bent, cum a %cut cu primarul D. N. Fleva varbeete In contra Inchi- tualul budget. din comuea Braloeita anume Dumitru B. dent: , emeeeseesea - Discutia se inchide. . Prunoit, carttia 'I-a cerut 12 napoleonl V

.

flind cie nu a voit a 'I da, l'a revocat nu- D. V. G. Mortun cere ca Sambete, see Ultime felegrame mind In locul see, in schimbul a 12 na- 1-se pine interpelarea sa relativ la politia

in- aceastit poleonl, pe un imam afiume Merin Gas- din Roman la ordinea zilel. par, care in 1886, in calitate de primer, D. L. Catargie, spune cit a rupt Ncetiile la moartea decedatulut Ion terpelare se pune la ordinea zilel dupe Meveru, spre a sustrage niete, bent. Pen- bugete.

D. V. G. Mortun, protesta energic. tru acest fapt a ei. fost dat judecAtei. De V D. Lascar Catargiu are cunoe- - SembAte. D. Mortun iel va desvolta '

elute de rurtarea acestuI giuvaer de sub- interpelarea. e prefect conservator, totuel nol ne credem D. Cratunescu 41 desvolt interpelarea

datorl eel educe din no la cunoetiná sa relative la un concurs care a avut lee .t la Iael pentru ocupatia catedrel de drept prin publicitate, spre a se convinge lumea

de respectul ce ste conservatoril pentru roman el acea de economie Politica, de chiar legile Acute de deneil. la facultatea de drept de acolo.

Dupe un respuni al D-lul Take Ioneseu * ei o replice, a D-lui Creaunescu, inciden- - Erl s'a &cut inmormentarea regretatu- tul este inchis. lul Dr. Boicescu. Cortegiul a fost dintre - edinta - se ridica la ore. 5 p. m. cele iral impunatoare ei sicriul se pierdea

fedin¡a de la 25 Februarie 1893 sub muleimea coroanelor amicilor V ru- delor defunctulul. edinta se desehide la ora 1 jum. sub

In fata facultAtel de medicine, D. Dr. preeindentia D-lul V. Pogor, vice-pre- Rômniceanu V un student, at tinut cate 1,0inte. , o cm Ware in care s'att arAtat meritele Prezentl 93 deputatl. eminentulul doctor V profesor universitar. Se fac formalitAtile obicinuite. ,_ Deputatil tree in swami.

VINERÌ 26 FEBRUARIE 1893

DiN STRA1NATATE

Ziarele Libre Parole o La République Française anuntA faimosul Arton ar fi

arestat la Viena i ca gusernul francez ar ii inend secret aceastit arestare. Pe de alte parte ziarele vieneze declare de ne- intemeiate Virile privitoare la arestarea Ial Arton.

0 deputatiune de eeapte-zect de pereoape, mentre care se afla i D-nil Pickard, Mike, John Burns, Tillett, Wilfred, Lawson

altt deputati a, fost primitA de D-1 G la dstone.

Mai multe discursurt s'aú pronuntat are- tanda-se necesitatea fixeret zilel de munca la 8 caesura

D. Gladstone a rspuns cä guvernul nu poate face absolut nimic In aceastit cesti- une din cauzit ca nict unanimitatea lu- cretorilor au-I de acord fe cestiunea re- forme! de 8 ceasura cu toate acestea îns D-sa nu se opune presentArel parlamen- tulul a until project de lege in aceastA pri-

La Palermo a fost arestatl tret indi- presupuel a fi asasinil D-lut Notar-

bartalo.

Novoie Vremja ;ice cA declaratiunea ru- privitoare la Bulgaria publicate. de

Mesagerul Imperiulul" va 11 comunicata representatilor diplomatici al Rusiet in stritinittate sub forma de circulare.

D. de Caprivi a declarat in comisiunea militant a ReichstaguluI cit eventualitatea campanielor de iarnit nu poate se. fie de- pitrtate de diplomatie. Mareealul de Moltke a zis c o campanie contra Rusiel ar 11

mat favorabila in earnit, din canza mla-- tinelor Poloniel.

File rupte din Album Revolutionaril seamitnit adese-ort cu

acel cart stropesc stradele ; act el pot face noroie cand e soare, dar nu pot face soare cand e noroia.

SkitiATUL Urmarea edintef de la 24 Februarie 1892

Se voteazit fAre, Mel o discutie, toate articolele rimase din legea jandirmeriel rurale.

Legea in total, se voteazA ca unanimi- tatea senatorilor prezenet (49).

Se citeete proiectul de lege care modi- ficit art. 3, 4 V 5 din codul penal.

Proiectul se ' voteazA cu 47 voturl, 1

contra, Se ridicä eadinta la orele 4 V 10 mi-

nute.

$eclinta de la 25 Februarie 1893 Preeedentia D-lul Gh, Cantacuzino. Prezentl 78 senatorl. Se fee formaliteeile obiclnuite. D. Urdereanu cere raportul secrete-

rulua Creditului agricol din Mehedinei, re- lativ la imprumuturile acordate anul a- cesta, V la diferitele cheltuell. Dace va gitsi cu cale, D-sa va anunta o inter- pelare.

Se voteazA dou recunoaeterl un in- digene.

Uiti 3 Informatil maim. MEW!

CUlisele politice Mutt la Senat s'a dat citiret leget gen-

I tiunt cu loturi . darmitriel rurale. Opozitia lipsea de la E

I edinta e ridicate eedinta. Pe banca minieteriala era numat 1

.

D. Carp V D. Al. Marghiloman. Cel-lalle: L..2..2,..,L4 L. . -';.; LL_ -

minietri erati ocupati la Camera ascul- ' tand interpalarea D-lui Fleva.

D. Gh. Gr. Cantaeuzino, preeedintele

Lunt 22 Februa- o lunge sute-

Se- natului despre a carul sentimente impar-

(Luordtor tipograf) tiale am vorbit adese ort ei. care il fac In etate de 54 ant, dupe,

finta t onoare, s'a dus la D. Carp V i-a zis: a incetat din via - Domnule Carp, e nu pot preside rie orele 2 p. m. it

Famili a pAtruns :I A de adnca derere, roage. la o lege cand opozitia nu este fall V se voteze inainte, atuncl erog,

sea se, ridicem edina sea dace i- a deleg

pe totl amicit, cunoscutil eecolegil defunc- nett se,

et t tulul, de a asista la inmormintare, care va

pe D. BrAiloia presideze. avea lot) Jot 25 Februarie orele 2 p. m. SA Inmormintarea se va face la cimitirul D. Carp preferit ca D. Brailoie se, pre-

b Eternitatea (I4), uncle se al deja Cor- sideze el sit se voteze legea inainte. ' D, Oh. Cantacuzino se! retrase. pul defunctului.

* A. Dunza8 (tatel) *

* * - 4 Erl la Camel% D. Al. Lahovary in res.- In Francia, nu al avea de ce ride BIAAELS OIRO ITALIAN punsul sea cittre, D. N. Fleva, respuns care dace nu al avea un guvernament.

i n'a fost de cat o adevratit debordare dO Director proprietar Cesar Sidoli ,

r, ivarol obreznicit ei grosolitnita vorbind de eefit 1 Vineri 26 Februarie 1893 )

* , partidelor politice din tarii zise ironic: §i ) Pentru a patra oard Reprezentatiune

Nu trebue se alegl, Fentru a o lua de

D. Panu e ef de partcd... Pantonimis sotie, de oat femeea p care al dori-o Acest atac la adresa 'D-lul Panu ne pircul sub ape de prieten, dace ar 0 arbat. surprinde del in Senat D. Al. Lahovary Push din not in Bona de D. Director

l Joubert lingueeete pe D. Panu ei-1 faCe elogiurl, Precum tli debuCtuertrutgutiri akikitilor 1;4 artis-

* i iar la Camera se simteete la largul sea telor. ,>

ATENE4 DE\ NTOMI TIIATIMCIONCIERTII 25 Februarie

Teatrul National. - Disearit se Duminice, 21 Februarie 1893, amp va juca Ocolul pdméntului in 80 tile.

conferintele publice ale Ateneulul, care Teatrul Dacia. -:Simbitä se va juca se vor tine In ordinea arAtate, mat jos, Olteanca. in aula liceulul Laurian din localitate. Teatru Karageorgevicl. - In Fie-care conferente va incepe precis la fie-care mare renresentatil vaeiate. orele 2 p. m. f5seiCr An !roe seeun tla vparliearte. . - In fie-care

numinecAl 21 Februarke D. .Neculai Bdutu : Satire popularit la Circul Sidoli. - In fie-care seaM

aircul sub api. Romant Sala Wailer Eforiel.- Joul searit Duminica; 28 Februarie mare bal mama. D. Neculai Viszneanu : Luxul din punct Concert Rubinstein; - Excelenta orchestre de sub direct* D-lui Rubín- sNteaitn nioctit. ä in fie-care seta% la Cafeneaua

Colosseul -Oppler

de vedere economic. Duminicia, 7 Martie

D. Eduard UUea : Despre Duminici, 14 Martie

D . Lozdr 7 heodor.: Itnitaiune. Duminicit, 21 Martie

D. Dr. Oh. Leonescu : Aleptarea. Duminlcal 11 Aprilie I Itedeschiderea Teatrield de varietati

D. N. lonescu : Despre Educatiune. s Artirptil angajati DuminicA, 18 Aprilie Ouled Bel Hadji

D, br. St. Possa : Holera ttd. Pofilaxia el. Truph orientalá ctt dansurl, canturl i exer- Dumbvitma, 25 Appilie ;citil orientale. Pentru prima ()ail in Bucurestl

I (Not de. tot). D. Neculai Rdutu : Satire literare, la M.elle & M.dme Rey Nors, Duettiste francese, Romani. Fin de siècle.

Onor. Public, care V pane acuma a a- M-elle Antoinette de Karsy, numith zina brill- _ ant elor eitat o deosebitA bunit-vointa in frecuen- Fratvi Tom & Jack, elowni musicall excen- tarea conferintelor Ateneulul, este regat

de aset date a onora l incuraja pe The Brothers Roletti, comici originali, bycic1i§t1. Surorile Vilke, Duettiste schwe&ze. conferentiarl cu prezenta sa. D-ra Miluska de Latto,, cantatrice. Comitetul Ateneulut Inceputul la 8 juin. ore seará. Program no. Tramvand va circula phnä duph reprosentatie

P et r e intirne Direotiunea.

qeoala prolesionali alRMINNI411=1111

11 la. Cueint in triunghhi isosoel Pentru Doranisoare (Compus de Un Xenamorisit). -Bueureptim ealea Motrilorp No. ISS-

Or lul Conu Lascar dace. reclamem Sub directiunea D-nef, Agla Arcadius Or chiar Lui de-adreptul jalbe, decal dam, Cu eease sectiunl : Croitorie, ' Lingerie, - Jelbele's de geaba de nol nu le page. Mode, Florl, Corsete, V Ciorapi (cu maeina). De femet se zice eand nu sta p'acasit. Se primesc fete de la 12-18 ant ; externe PARIS, 24 ,Februarie.-Procesal de co- Trei e cum remane and lucrul se stringe, feel plate, interne au pretul de 30 lei pc rugiune edinta s'a deschis la 12. In cu- Sinonim In totul V eu vorba pleacit ; lunit .Comandtle se efectuieze, cu preeu- loare se remarce presenta D-lor Cémen- Cuvintul din urmet vi l'am pus din treace. rile eel* mat moderate. cease Floquet, de Freycinet V Andrieux. * Acusatil eunt Introduet El IV spun nu-

mele cu o voce emotionate. Grefierul ci- Acestea sent spuse In horizontal

teve actue de acusatiune pe care acusatil Se vedem acuma ern sens vertical: Intéi - consunk apol un oftat ; il ascultit cu o foarte mare atentiune. Vorbe ce ne-arate, ceva ce't uzat. D-nil de Lessepse Curet animale, un om nesArat, Fontane ei Baihaut par Special in boale de copil

foarte ostenita Dupe cererea advocatulul Asta prea mult are, din foc a scApat, Dupe L ara de practice In Spitalul de D-lul Sans le Rey, preeedintele ordonit De muzicit note ; Al noulea'n fine copil, s'a _ tabilit In capitalit. comunicatiunea extrasulul elin carnetul Prin sat se git W Strada Icademiel 2 (case Dr. Steinerg lei Anon, pAstrat de judecAtorul de ins- seete nu'l att la mine.

tructie. . Consultatiunl 4-6 p. in. --............ ,

In urine preeedintele ia interogatoriul Solutiunea problemei No. 13

casele din strada Bisericel De vinzare Enter No. 12

Dr. Rappaport

La magazinul du Bljuterie Horulogerie D-lui Carol de Lesseps. Anagrame

. ei Orfevrerie D. de Lessepe declare ce, In 1885 and , P 0 R C,-- C 0, Re P

a cerut guvernulut ee, depue proectul de AA cleslegat : -D. Vaceslav, Constantin vis-a-vis de Prefecture Pelletal Capitale. obligatiuni .cu loturl Herz i-a ,cerut ban!, N. Dimitru ei Nicu din (BrAila).- Moieala

A sosit de 1 Martie noutittl multe i;si pentru a sprijini acast proect pe Mega gu- din Domneasca (Berlad). Un Geletean. C. vern. D. de Lesseps a fost nevoit sit de- I. Georgescu V Aristita Niculescu (Roman). frumoase de : pu aceett bane pentru a nu-el face un Fetele din Popa-Nan. Un Xanamorisit. marti*oare Mimic din comanditarul ziarulul D-lui Budala de la IcoanA. SAnziene ei Constan- lucrate In aur, argint, emaille ei pietre Clémenceau. , tinescu II-lea (Loco) . . . . . . . fine, etc.

Preeedintele repropazit .acuzatulul ce a Preturile moderate. dat lui Herz bent ce apartinea subscrii- . torilor. i Poiefai.-=D-lut .Nicu 'din BrAila. Il va

D. de Lesseps expliceeca erea silit, pen- veni rindul In curind. tru succesul ,emisiunel, se satisfacit exi- Deschidem un concurs pentru compu- gentele mat multor bancherl ei a mat mul- i nerea met made. Cine va compune cea tor ziare ei adeoge cA guvernul a tenure- mat frumoad earada (bine ineeles In ver- jat aceste moravurt. surl) va primi un premie. aradele con-

Preeedintele invita pe D. de Lesseps curs -se vor , trimite la radactia noastiii a nu se atinge de guvern. Sgornot pre- pe adresa D-lut Sfinx eel mai area petal lungit. PreeidinteIe ameninta cu evacua- lia 5 Martie. rea salil. Yota. Deslegárile trebuesc trimise D-lui Sfinx

D. de Lesseps povesteete cuin D. Blon- la redactia noastra.

--.....110,..........001.......- Sfinx

din i-a fAcut se, inteleage cA D. Baihaut ar depune proieetul de obligatiunt ea lo- turl, dace, i s'ar da un milion. Acusatul Libraria Centraii Rani*eanu a lost convins cet &re aceasta proiectul nu ar fi fost de loc depus. Decl atuncl Calea Victoriei 52, Bucuresti a dat D-lul Baihaut 375.000 franct. NoutAtjt edicale

D. de Lesseps afirme. cA D. de Reinach Charcot-Bouchard. Traitd de médecine Tome ea cerut zece petite la dou-spre-zece mi- IV. Lei 24 40 lioane, pentru ca se scape de revendica- Fournier. Traitement de la syphilis eiunile tut Hertz. El refuze ; Inge, D. cle Aurard.Formulairegynéchologique

illustré 9.60 Freycinet l'a chemat V l'a sfatuit sA evite s

un proces suparal or. El comemti V dete lustre. Alward. Formulaire obstarical 11-

» 9 60 lul Reinach 5 milioane. De altmintrelea, Auvard. Guide de therapeutique D-niI Clémenceau V Floquet at tinut générale et spéciale

" 9.60

acelae limbagi ca ei D. de Freycinet. L'Comby. Tralté des maladies de

enfance, etc., etc. : .14.40 D. de Lesseps adaugä cif a dat prin U mijlocirea lul Arton 300.000 franca

ti ce II 'Grépon. Dpvourravgoie

de drept : cerea D. Floquet pentru cheltuelt electo- matier civile 3 volen

cassation e-n . . rale V pentru ziare. Banii ae fost versatl Glotin. Etude historique, juridique

inainte de votarea proiectulut de oblige_ et economique sur les syndicats professionels » 8.80

.Bertheau. Essai sur les lois de la population 6.60

F. Laurent. Principes de droit el° vil fraivais 33 vol. 326.70

Moon. L'Arbitrage international 11._ Alexandra Abraha inn Literature

G. C. Nioolau

La boalele de copil cart cer aea, de adese orl un tratament ntiacida este recomandat cu preferinta

ain partea medicilor pentru actiunea sa ncle.

ba

T Toll" cea

kiiIMERALA In indigestinile acide ale stomacului, scro- fule,rachitism,hypertrofla ganglionelor (Old) etc. tot aea V In catarul cdilor respirar toare i tusd convulsivd (mAgareasca). Vez- Monografia D-luI Leschner cons. imper. despre Giesshabler Puchstein. 1nliple

In pret, CONCIAtENTA, in calitate

PRIMA FABRICA DE CONSERVE

. Staicowici Expediezit franco gara tuturor oraee-

lor din tare Escelentele sale conserve, cu preturile din Bucureetl publicate la Se- care doue zile In jurnalul Adevrul.

Cornenzile vor fi de cel putin 10 cutil Insoate 'de un mandat poetal pentru 33.- valoarea lor.

_

7 Bourget. Cosmopolis legat ft Gyp. Tante Joujou ,,

Monsieur i e Duo 1)

Coppée. Longues et Breves n Vigne d 'Octon. Les Angoisses du

docteur Combalas ,) 4. Petite collection Guillaume illustrée

chaque vol. ,, 2.20 Abonamente la toate ziarele streine

18. 4. - No. I, Strada Emigratu No. I 4.- intrarea numal pin Strada Süni1 Voevozi 4.- nsultai il d la II dim. WW2 la II sars

Loc sepal-at:de aeteptare contra tle-care.

BOALELE SECRETE NEPUTINTA BARBATEASCA

vindeci dupa cele mal non! metode radical frli durere i impedicare, dupl, experient4 d 23 an!, Specialist in boale lumeeti

DR. THÖR

. a la I la I ,

So Eta o Muck) clo Right o ,16. Thoo'dresau Adresa : loan Rudeanuefarneacist, Tecucia ..z.1 Str. Sfinlitor No. 36, (Pesc.-Veche)

. Singura

Se eauti rzuelev la farmacia din es ',:' obi

Fab ricatinne ' aq - de

iie ___.....- B 0 M pBOru A N E Diss PETkINI (Galatz) W

Profaner de olinIca BdIelor Sifilitice pl 01 Nunta logodne, botezurl, soarele a Bblelor de Pete fa care se lucreazit in fie-care zi. La Facultatea de Medicink Medic Primar ° :13

rabPaetn.tru. vinzare en gros se face a ul nSIpgtuitranleloiri

i ,

DA consaltati e in tie-care .Afer- ;

curi de la orele 2-4 p. in. la eSpitalul ) -' o rizu iari *3-1 Colentina". ,,e______________

COPETAILIA

0.1

r

'. VINERI 26 FEBRUARIV1893

Om de Schimb MEROURUL BOMAR'

MICHAIL EL. MAMMAS BueurettIg Strada Smerdano 15

.bs fata lateraM a Bdncei Nationale, partea despre Po$cZ, aleituri et& casa de based a d-lui Ow. 1. Zerlendi

Gumpérik si vinde tot felul de efecte publice, bonurl, actitml, lozurl permise 'romfine i strehae, sconteazi cupoane si face orl-ce schimb de monezi.

Imprumuturl de bard pe deposite de efecte si iozurl. Cursul pe slum d 25 Februarla 18911

Casa fondati In 1884 Camp. I Vinde

Renta

Inipmmutul comunal 1883 . . . 1890 . .

Serisuri fundare rurale , urbane

, urbane de Iasl Obligatiun1 de Stat (Cony. Rurale) Florin' val. austriaa lard germane Ruble !Artie

83 98 90 90 96 91 81

102 2 1 2

50 25

50

25 26

09 23 57

84 99 90 91

a 96 92 82

102 2 1 2

26

75 50 50

76 12 25 62

' Mutual 5 Il pip an. - Orl-cine poate cere un alum& de proba din ziarul nostru Ananciar, intitulat nblerouruf Romanu care publicd cursul i listele de tragerl la sorg ale tuturor bonurilor i lozurilor Romano si streine i imediat se va tri- mete gratis $ i franco in toat§. tara.

Abonamentul anual pentru toga tara costi =mat 5 leinl se pldteste lnainte in timbre, marel sail mandate postale. Domnil abonati participi gratuit la mal Milne premil impor tante prevözute In ziar. Apare de 2 ori pe lund. Tot-d'o-dati acest ziar este un sfátuitor sincer si impartial pentru orl-ce daraverl de finance i comerciii. A se adresa la casa de schimb Meroural Romanu, Bucurest1, Strada SmArdan No. 15.

¡V 47. " 5 4 '

. GRANDS VINS DE CHAMPAGNE

HEIDSIECK &

Bursa din streinAtate Bursa din Viena

De la 24 Februarie 1893. *Florini 9.625 Napoleonul

Imperialul . Livra turcecsa 10.83 Arg. C. Pap .. 100- Aubla 127.25 Anstalt 3401- Renta pep. and 99 90

aur ,, 117.30 aur ungard 115 70 argint austr 98.70

Schimb asupra Londrel . . 121.40

I II Parisulul . . . 48.22

n 1 Berlinulul. . . 59.40

I I Amsterdam . .100.50 I MP

Belgiel. . . 48.16 I Italiel . . . . 46.30

Ten7dinta%

113ursa din Eterlin De la 24. Februarie 1893. Mira

Napoleonul . 16 26 Renta R. aux 60/0 . . 97.76

C. F. R. o 84.60 R. aur 0/0. _. . . . 84.6 0

Imprum. municipal Bucurestl . 97 50 Rubla 215 20 Disconto ... .

. . . . .188.40

Schimb asupra Londrel . . . 20.36 . # Parisulul. . . 80 95 . , Amsterdam. . 167.70 , , Vienel. . . .167.85 0 . Belgiel . . . 80.95

. , I taliel . . . . 77-60 Tendinti

13ursa din Paris De la, 24 Februarie 1893. Fraud

Renta tranc. 41/0 la sutl . . 106.17

OP a 3 11 11 4 98.07

R. aur 5 ,, ,, ---"

I Italian*, 92 45 , Ungari 5 . . . . . 96618.

Ext. Esp Imprum. grecesc

36

613/0

Bailed otomana 5815'- .63 Datoria unit Egipt 504.06 Loturl turcestl 91-12 Cec asupra Londrel . . . 25.16 Schimb asupra Yiene1 . % 206.50

. 1 Amsterdam .206.25 2 2 Berlinulul . 121.87

I IBtoallgieile.1 : : . 31(81/16 2 11

Tenciiintd. . . .. . .. . - 13ursa din Londra,

De la 21 Februarie 1893. ' L., St. Noul corn. englez 981/is Banca romana. °. . . . . 6shi

Schimbul asupra Parisulul . 25.33

I » Berlin. . . 20.56 Amstedarm . 12.03

13.uirsa Paris (Etulev.) Dneta frala2n1c 3Fe4/ brouarie 1893: 9F7.9 ran3cl

italianit , 92 45 Banca otomani 581.06 Tendintd - Etursa din Franefort

Dta e la a24r 5Fe0 jrarie 1893 Iddrci 98 40

, , , 4% . . . 84.60

,

..=.7.7.....m.mossl000n

Ian (Ion (18

Hristaohe °mulls Lemne uscate i deiprima calitate, lemne de cer din renumita dure Comana precum i lemne de tufan, carpen, fag, etc.

Pretul fix pentru o mie de chi- lograme este de 26 fro.

Comandele se efectueadi eu ma- re promptitudine In calea Call- rasilor No. 54' noa (42 vechia) vis-a-vis de biserica St. tefan.

0.m.2.0,

D-na Ana carturareasa care ghiceste trecutul, prezentul

viitorul, locueste In strada Ro- maul No. 140 In curte.

Lectiuni De Nadia free- cezA i engleará.

A se adresa, strada Blanari No. 2,

la Panduru in curte.

I. George lihai eMgrar massagitt dupa prescriptiuni medi- cale In stabilimentul de hidrotera- pal din strada Vesta No. 6. d la domiciliul bolnavilor.

z=-=:711PalOrte.".-

MAGASINUL

Conservatorith Bucuresti, Galen Victorlell 72- Bucuiresti

(litngti Magasinul Djaburov)

Singurul magasin in tarit care vinde eftin. Piane, Pianine, Note §i Instrumente musi-

cale. Symphonioane, Aristoane, Phònixe

Victoria, etc. Papeterie. Jucaril pentru co-

Articole de arta i fantasie.

SOCIETATER DE

Basalt aticia1 i de Cumin de 13 Cotrocni espital goebd LeI 1,690,000 depila vrsatt

MagasinuIl 81 Strode Dosunnels (Casele Major Mira)

Bus* Staluete, Vam MeasUnne

Sobe de portelan albe 11 co lorate r'i ,477WA'^';' 120, 7

REIMS Casa fondata la 1785 REIMS .

Foram' (le la 1818 a IL L Imparataltii Gennaniei

Monopole Monopole see

se gAse0e la toate Magasinurlle principale de vinurl .

' si dellcatesse, Conflserie precum i Hoteltirile si Res- taurantele de intaitil ordln.

o ,

PRIMUL DEPOSIT de MASINE de CUSUT PATENT-SINGER 'PERFECT1ONAT

Premlate la to:de expositiunile eu primele medalii si diplome de onoare. -Reputatiurke Meiver .

scad ea weintrecute is soliditate, Lucrare fi. eieganfd.-Peste 5 milloane bucktl i

sunt In Intrebuintare. Col mai mare DEPOSIT al renumitelor velocipede de

'; 1///i .. . ,.

Siguranta :',`!'_-_-------- At'

slum Tc ar! aunt eele mal bun° velocipede din lumel OonstrUctiuue min- kw.. ' 1Y 151 trecutd I Riegantd complectd I , Hers Igor! Oea mai mare soliditate 1 °O

Cereti catcama qaastru ilustrat pe 1892, pe care'l trimitem gratis ili

franco. Singurull representant

Representant, VICTOR, KU ESCH Bucuresci,-1 str. Acacismiei, 1-Buciu'esci

.

s

NEVRALGIELE Hapurile Dóctorului Mousiette

INAINAMWONI

ADVERATELE HAPURI MOUSSETTE usureadit 1;11 vinded. Nevralgiele cele mai grele de tämäduit, Migrenele, Gastralgia, Sciatica, Afectiunile reumatismale acute §i dureróse cari ad resistat tuturor celor- Valle remediI.

ADVERATELE HAPURI MOUSSETTE trebue luate la mash. In diva cea d'antaid O. se lua 3 hapuri : unul dimineatd, unul la dejunt unul la cina, sera. Mica boinavul n'a simtit vr'o usurare, va lua 4 hapuri a doua di : 2 dimineata, unul la dejun, si unul la cina, séra. Nu trebue sa ia mai mutt de cat 4 pe A se cere : Les VÉRITABLES PILULES MOUSSETTE e ipLiN kci!, de PARIS,

earl se potit gcisi la to,ti Droghistii si Farmacistil.

BLANARIA RUSEASCA Calea Victoria 62 Moro Doposit a Palm cam Victoria 62 ,.,' ......6NO101,

PENTRU BARBATI SI MPH Proprietarul magasinulul BIAnitria' Ruseascif din Calea

Victoria No. 62, Plata Teatrului (WWI Casa Resell) intorcan- du-se din streintate a edits un transport de PAláril

SW 2(1,000 moderne i in toate culorile pe care le va vinde eu preturile fabricel. PälttriNmoI pentru Copil de la Lei 2150. Pentru Bar- bell de la Lel 4. Palaril fasonate pentru Biirbati de la Lel 6 Pallet superioare extra-qualite Lel 81 lO, 129 116. Cilindre Claque eu prelua exceptional de eftm. Asemenea a mal adus alte articole precum : Camitsi, Gulere, Mansete, Cravate, Butoane, Bastoane) Umbrele, Manua etc. Preset, Functionarilor publia, Studentilor scolarilor se acorda un deosebit rabat de 15 la suta.

Rog dar pe onor. Public al bine-voiasca a vizita magazinul mat si se va convinge de adev6r.

Cu stima propriet. Magasinhlul Roseaseá

Plecarea Ílüi Beni' esti

or Bernhard D. Zisman Bane Eforiei,-BlionreSti, pe Bulovardul Elisabeta in vale

SNOW & Ballodor BUCKAII-MAGDEBURG

Manometre, Regulatorl de precisie pentru =One !

ou abur, injectori, armatud re §i nivele de apa pentru cazane fixe i locomobile, pompe hidraulice l robi- note diferite pentru orl-ce scop.

Representant general IIILLMER & RESSEL

Inglnerl-eonstructori SbN Strawopoleesi 1

Bucuraltl caruia trebue sa. se adreseze ori-ee corespondente i valorl.

- °

41, t4rfikat't PAW,

unitoria de fer Fabricl Jul& efectueaza

Sobe Ileidinger9 higieniee 1 ventilatoare..

Sobe Parigina9 care dureazit 12 ore.

alini de R

practice vi economice, o IneAr-

Mude,aparate de fript e sistemele cele mai bane.

Mobile de FIT anume: Paturl, LavoarA, Caere

pentru case, hotelurI I spitale.

InstalaPuni DE INCALZIRI CENTRALE prin

, calorife re si de TENTILATIUNI

Efectueaza In scurt timp ori-ce obiecte de arta DEPOSITE i In Bacure01, strada Doamnel 14 vi cake

Victoriel 37, hotel Bulevard ; Ia, strada Lapusneanu ; strada Mare ; Craieval la d. Petrache Andreescu ; Turnu- fillgureier la dr. Josef Focschaner.

Faitrica CORETIIL" A1)01,1E1 S01 A-2,IVION

Strada Vulturu, 20 ot;.,1 s .4, AstiAN

-DEBUT T ANIEMIA BOLELE COPILARIE

LYC

.2 ,L. .; ... '.^..,r n° " ....7 -.:17C 7,-

Oupa somta Intrebuinfare devine Indispensabll oa PASTA de DINTI.

Frumusetea j Nona Crame.Glyoerin americand pentru Dintiler i Ding aprobatS de consillul sanitar

de la fabrica F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Ilene Furnisorl al Curtel I. R.

Se vinde In Bueuresti la toate drogueriile, Farmaciile prin- cipale si la D-nft Gustav Rietz, Ioan Tetzu, Iosef Schtickerle; Anton Hessl, -Mtinuseria Calea Victoria ; in Ploesti la d-nu A.

Ziegler farmacist ; In Braila la d-nil Anton Drummer farmacist 'si d-nii Bermann & Kaufmann ; in Galati la d-nu S. Hoffinanti , in Rimniett-Tacea la d-nu Buie Thomas farmaoist : In Feeptd la d-nu Oravetz farmacist.

Representant al Depositar pentru Romania 't la dnu VICTOR KURESCH, RuourettlAtrada Academiell NO.

Cereti numanl Kalodont lul Salto feriti-vi de contrafaceri

;0! 1

*10(

Acest Sirop, plant la gust, are acelea0 proprietii a Mall de Float de Moran

LE PERDRIEL. & Paris.- h7V41' -r-- mmos ;

_ e

MERSUL TRENURILOIL

'Crq7P7:4::743104

Sosirea lii &mesa

Ore le SPRE Orele D E L A - 6.35 7.00

7.30

7-45 7.55 8.10

8.30 8.60

11.45

2.50 4.03

4.40 5.25 5.50

9.00

10,05

11,05,

dim.

,

seara

, #

Giurgevo. Constantinopole. Ploestl, Buz6d, Focsanl, Adjud, Ba-

ail, Roman, Pdscanl, Ias-i, Sid- nia (Prahova)

Pitestl, Craiova, R.-Vélcea, Corabia, T.-Jid, Verciorova.

P1oest1, Predeal, Viena, Paris. Giurgiu. Pitestl, Tergoviste, C.-Lung, Rosiorl,

T.-Mágurele. Ciulnita, Slobozia, Fetestl, CAlirast, Ploesti, Predeal, Doftana, Brasov. Ploestl, Buzed, Mimi, Brdila, G-a-

lag, R.-Sdrat, MardsestL Pitestl, C.-Lung, Craiova, Thrgoviste Pitesti, Craiova, Vercierova, Vienie

Paris (Express-Orient). Ploestl, Predeal, Brasov, Focsanl. Giurgiu. PAW, Thrgoviste, Craiova, Ver-

ciorova, Vierme, ,Paris (Express- Orient).

Ploestl, Buzéd, Focsanl, Tecuchi, Bözlad, Vaslul, Iasl, Huai.

Ploestl, .Buz9d, Roman, Pdscani, Iasi, T.-Ocna, Platra-N.

Ploesti, Buzed, navel, Briila, do.- latl.

6.30 7.15

- 8.05 I

10.05 10.45 11..40

12.20 12.55

3.50

5.10

i 5,35 7.20

" 7.35 I

8.20

3.35

9.16 9.55

10.55

1 dim. 0

,

, , ,

seara , , ,

, ,

, .

Ploestl, Buz94, Brdila, Galati. Iasl, PkCanl, Roman, Budd, Ploestl 1

Iasl, Husl, Teem!, lardsestl, Vas- lul, R.-Sdrat, Bugii, Ploestl.

Titu (Mate), Giurgiu. '

Paris, Vienne (Express-Orient), Vör- ciorova, Craiova, Trgov. PAWL

Brasov, Predeal, PloestI, Focsant Craiova, Pitestl, C.-Lung , Tergo-

viste. Constantinopole, Giurgiu (Express-

Orient). Tecucl, Márisestl , Galati. &Oa,

Ploestl. .

Cálttrasl, Fetesti, Slobozia, Flurel. i

Giurgiu. Verciorova, T.-MA, Corabia,

cea, Pitestl. T. Magurele, Rosiori, C.-Lung, TO-

goviste, Pitestl. .

Brasov., Predeal, Doftana, Ploevtl, Slam (Prahova).

Paris, Vienne, Predeal, Ploesti. Iasi', Pasoan', Roman, Piatra-N., Ad-

jud, Focsanl, Galati, Willa, Ploestl ,

Paris, Vienne, Vörciorova, Pitesti (Train-Eclair).

,,mo44,1161 11111.01311110MOIRIMN

12

iimlooruJi

Casele din Bucuresti, situate pe soseaua Bonaparte No. 5,

, I 1ârig bariera cad Victoria. pe linla tramva1u1u1, compuse diu 16 camera, 12 de stApini si 4 410

slugi cu tot Weld lor si lin- preunA cil loeul de alturi, uncle se tine Orgul d uick soseaua Bonaparte No. 7, se v6nd oonditiuni sac Minn& de far or bile.

Intinderea suprafetei totale a ambelor benn, e de metri patratI 4,278.

Cu put cu pompl, apA din vina de la Her6strAti.

Nemerite pentru lustalatin nea unui stabiliment de 'indite strie.

Doritoril sA se adreseze la administratia ziaruluf nostru.

121

oriole rod*, Sturh4s, Al;

INSTITUTUL MEDICAL

HYDRO si ELEdiTROTERAPIE AI D-rulul ERDREICH

SECTIA MEDICAL, A.

Pentru tratamentul boalelor de nervi, de stomac, reumatism boalelor cronice la femel. Serviciii de masagi i i de gim-

nastica medicala. Cabinet de electrisare. Sectie separata p.m- tru dame.

Consultatiuni Medicale de la 8 -10 dim. $ i de la 6-7 seara.

SECTIA HIGIENIOÀ. BM de aburi si de tier cald, bal de putina.

- Un pedicur t;si friser sta la dispositia onor. public. Stabilimentul este deschis de la orele 7 dimineata pani la

orele 8 seara. NB. Mile de aburl pentru dame Mercurl pitnä la orele 1 d. a.

Se'fao abonamente sptamanale qii lunar*.

Comm& de Gaz din Buouresoi

Pentru a inlesni introducerea gazului In locuinte particuiare, prävalii, biurourl, ateliere, fabrici, stabilimente, etc. Compania ' Gazului are onoare de a educe la cunostinta Onor. Public, a a luat decisiunea de a execute instalatiuni de gaz platibile in- W

data cu gazul consumat In rate mensuale de lei 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 si 20 dupa valoarea mal mare saa mal mica a fie- ' carel instalatiunt In parte.

In urma platelor regulate acestor rate, instalatiunile respec- .

tive devin proprietatea d-lor abonatl. Pentru instalatiuni de o valoare de :

1 delel 500=11500 seva pláti d hi ile 4 lel pe nd Ind la achitare 6 . .

3 , 150-200 *

54 225°0° =32050° 10 8 , . .

6 300-350 12 I 14 I

11 0

87 gli 480050:410500 : ,,

16 $

18 . , . 0 . 9 150 -500 . 20 ,

Pentru instalatiuni al caror cost va intrece suma de" 600 lel '

Intelegeri speciale se pot lua la directimiea Companiel de Gaz. : se m8pneartr IndlesnOinr

oe.r. Public se va grabi a face us de aceasta In- r¡,

Arector, TaasaIn. t ..........,... *EN