Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
1 din 17
PIAȚA MUNCII
1. Evoluția pieței muncii
Piaţa muncii ca noțiune are numeroase definiții din care am ales două: “locul
concret sau abstract unde se face de manieră regulată, cumpărare și vânzare de forță
de muncă”1 și respectiv “totalitatea tranzacțiilor referitoare la angajarea, folosirea și
remunerarea salariațiilor”2. Este utilizat și termenul de piață a forței de muncă.
Teoriile referitoare la piața muncii, analizează în principal problematica ocupării,
șomajului și a slariului.
Analiza pieței muncii presupune studierea cererii și a ofertei factorului muncă, în
vederea realizării unui echilibru între cele două componente ale pieței. Volumul total de
muncă necesar activităților care se desfășoară într-o economie pe o perioadă
determinată formează, nevoia de muncă care nu trebuie confundată cu cererea de
muncă. Pentru ca nevoia de muncă să se transforme în cerere de muncă este necesară
apariția unui factor extrem de important în cadrul pieței muncii, salariul sau remunerația
pentru muncă.
Două concepte sunt deci esențiale: cererea de muncă și oferta de muncă
Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi
să o achiziţioneze.
1 Angelescu, Coralia, Ileana Stănescu- Economia politică-elemente fundamentale, Ed. Oscar Print,
București, 1999
2 Răboacă Ghe.- Piața muncii și dezvoltarea durabilă, Ed. Tribuna Economică, București, 2003
Analiza pieței
muncii
Cererea de
muncă
Oferta de
muncă
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
2 din 17
Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societății în
condiții salariale, nereferindu-ne la munca casnică sau cea bazată pe voluntariat. Oferta
de muncă se exprimă și prin numărul populației apte de muncă, din care se scad
categoriile de populație care prestează muncă nesalariala. Strâns legat de conceptul de
oferta de muncă este cel de resurse de muncă; acestea sunt formate din ansamblul
persoanelor care, prin însuşirile lor biologice, fizice şi intelectuale, pot participa în mod
direct şi permanent la o activitate social economică utilă.
Cel mai important factor al ofertei de muncă îl reprezintă populaţia activă.
Analizând structura totală a populației o putem reprezenta schematic în felul următor:
Populaţia activă este cea care din punct de vedere economic, furnizează forţa
de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii, fiind constituită din
persoanele în vârstă de muncă, disponibile pentru muncă, adică apte de a lucra. La
rândul său, populaţia activă cuprinde două componente :
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
3 din 17
- populaţia ocupată , care, statistic, este formată din ansamblul persoanelor în vârstă
legală de muncă, apte de muncă şi care, în perioada de referinţă, desfăşoară o
activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră,
fiind remunerate sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii;
- populaţia activă neocupată (şomerii ). Conform definiţiei Biroului Internaţional al
Muncii (BIM) şomerul este persoana aptă de muncă în vârstă de 15 ani şi peste, care,
în decursul perioadei de referinţă, îndeplineşte concomitent următoarele condiţii :
1. nu are un loc de muncă din care să obţină un venit ;
2. este în căutarea unui loc de muncă ;
3. este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată, putînd începe lucrul
oricând în următoarele 15 zile.
Situaţia şomajului
Rata şomajului , aşa cum se calculează de către Institutul Naţional de Statistică
din ţara noastră, reprezintă raportul procentual dintre numărul şomerilor înregistraţi la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi populaţia activă civilă (şomeri plus
populaţie ocupată civilă). Populaţia ocupată civilă , conform metodologiei balanţei forţei
de muncă, include toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate
economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor
asimilate acestora (personalul MapN, MAI, SRI, militari în termen), a salariaţilor
organizaţiilor politice şi obşteşti şi a deţinuţilor.
Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2015, la nivel naţional, a fost de
5,12 %, mai mică cu 0,25 pp faţă de cea din luna martie a anului 2015 şi cu 0,02 pp faţă
de cea din luna aprilie a anului 2014. Numărul total al şomerilor înregistraţi în
evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în luna aprilie 2015 este
de 463.247.
POPULAŢIA
ACTIVĂ
populaţia ocupată
- salariaţii civili
- patronii
-lucrătorii pe cont propriu
-lucrătorii familiali
- stagiarii remuneraţi
- personalul militar
populaţia activă neocupată
(şomerii )
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
4 din 17
Rata șomajului în aprilie 2015
Rata şomajului 5,12 %
Rata şomajului masculin
5,59%,
Rata şomajului femini
4,59%
Numărul total al şomerilor înregistraţi
463.247
Fig. 1 Evoluția ratei șomajului
În funcție de nivelul de instruire șomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar,
gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în
evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (80,43%). Şomerii cu
nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 14,56% din totalul şomerilor înregistraţi,
iar cei cu studii universitare 5,01%.
Anul
Rata şomajului la nivelul
lunii decembrie
2005 5,9
2006 5,2
2007 4,1
2008 4,4
2009 7,8
2010 6,87
2011 5,12
2012 5,59
2013 5,85
2014 5,29
Rata șomajului
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
%
10
8
6
4
2
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
5 din 17
Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii iunie 2015
Fig. 2 Distribuția șomerilor după nivelul de instruire
Distribuția șomerilor după nivelul de instruire
80,43%
14,56%
5,01% Primar, gimnazialsiprofesional, farastudii
Liceal si post-liceal
Universitar
Nivel de
educație Număr %
Primar,
gimnazial si
profesional,
fara studii 372,583 80,43%
Liceal si
post-liceal 67,454 14,56%
Universitar 23,210 5,01%
Total
general 463,247 100%
Sursa Buletin informativ nr. 4/2015 ANOFM
Fig. 3 Distribuția șomerilor vârstă
Sursa http://www.anofm.ro/files/Situatie%20somaj
55,279 36,011
97,351
126,778
58,848
72,436 < 25 ani
intre 25 si 29 ani
intre 30 si 39 ani
intre 40 si 49 ani
intre 50 si 55 ani
peste 55 ani
Grupa de vârstă
Nr. șomeri
< 25 ani 55.279
intre 25 si 29 ani
36.011
intre 30 si 39 ani
97.351
intre 40 si 49 126.778
intre 50 si 55 ani
58.848
peste 55 72.436
Total general 446.703
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
6 din 17
Situaţia statistică a salariului
Salariul este principalul factor care reglează cererea și oferta de muncă. Ce se
întîmplă când salariile cresc? Cresc costurile output-ului firmei, ceea ce va avea ca
efect diminuarea ofertei ei şi, în consecinţă, reducerea cantităţii de muncă necesare
realizării acestui nivel mai scăzut al producţiei. Această diminuare a nivelului de
ocupare de pe piaţa muncii ca urmare a reducerii volumului producţiei se numeşte
efect de scară. În al doilea rând, dacă salariile cresc (toate celelalte lucruri rămânând
neschimbate, inclusiv preţul capitalului), cel puţin în faza iniţială, purtătorii cererii de
muncă (firmele, angajatorii) vor dori să-şi diminueze costul prin adoptarea unei
tehnologii mai capital intensive (adică prin care se combină într-o proporţie mai mare
capitalul şi într-o proporţie mai mică munca). Şi consecinţa acestei tendinţe va fi
diminuarea ocupării forţei de muncă. Acest al doilea efect al creşterii salariului,
constând în înlocuirea muncii de către capital în procesul de producţie poate fi
denumit efect de substituţie.
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
A B C D E F G H I
Sa
lariu
l n
et (î
n lei)
Anul
Evoluția salariului net
Salariul net
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
7 din 17
Se observă din figura de mai sus că în ultimii ani evoluția salariului net a fost ascendentă. Tendințe ale pieței muncii în România
Piața muncii s-a schimbat, un tânăr angajat nu se mai așteaptă să iasă la pensie
de pe postul pe care te-ai angajat după facultate. Tinerii absolvenți caută un loc de
muncă inițial după care de regulă îl schimbă pentru primul loc de muncă mai avantajos.
Acest fenomen se numește mobilitatea ocupaţională a forţei de muncă, adică
lucrătorii îşi schimbă locul de muncă, ocupaţia sau chiar profesia.
Mobilitatea geografică sau teritorială a forţei de muncă numită şi migraţie
reprezintă un proces spaţial de adaptare a forţei de muncă la cererea sistemului
productiv, realizat fie sub forma schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul de
muncă (migraţie definitivă), fie prin păstrarea domiciliului şi deplasarea la locul de
muncă (migraţie pendulatorie sau navetism). În ultimii ani, odată cu intrarea României în
Uniunea Europeană a crescut migrația Internațională, cu efecte sociale importante.
Strategia europeană în domeniul Ocupării Forţei de Muncă definită prin Tratatul
dela Amsterdam, solicită statelor membre să îşi coordoneze politicile din domeniul
ocupăriiforţei de muncă în jurul a patru piloni comuni în direcţia unor acţiuni prioritare cu
grupuri ţintă clar definite şi obiective. Cei patru piloni principali sunt: îmbunătăţirea
ocupării forţei de muncă, promovarea iniţiativei şi spiritului întreprinzător, încurajarea
adaptabilităţii dintre sectoarele de activitate şi angajaţii lor şi întărirea politicii
depromovare a egalităţii dintre bărbaţi şi femei.
ale pieţei muncii. La nivelul UE provocările privind ocuparea forţei de muncă sunt: • Accelerarea
procesului de îmbătrânire a populaţiei • Încetinirea ritmului de creştere economică (prin
primirea de noi membri) • Scăderea ocupării în general şi deteriorarea situaţiei tinerilor
şi persoanelor cu nivel de calificare redus • Creşterea disparităţilor privind veniturile din
ocupare între diferite regiuni şi state membre.
România a adoptat Strategia Natională pentru ocuparea forței de muncă 2014-
2020 care va direcționa piața muncii în următorii ani. Prezentăm câteva dintre
rezultatele analizei și direcțiile stabilite în acest document.
Principalele aspecte privind piața muncii în România sunt:
1,Scăderea continuă a populaţiei totale a României. În perioada 2000-2012 a
scăzut cu peste un milion de persoane
1. Reducerea numărului populaţiei ocupate datorită îmbătrânirii accentuate a
populaţiei. Vârsta medie a crescut de la 34,4 în 2000 la 38,9 în 2012.
2. Emigrare semnifi cativă (inclusiv emigraţie temporară),
3. Munca informală (fără contract de muncă) deține o pondere importantă cu efecte
negative
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
8 din 17
4. Rata de ocupare a populaţiei este relativ scăzută. În anul 2012, rata de ocupare
a populaţiei de 20-64 ani a fost de 63,8% sub media înregistrată la nivel
european de 68,5%.
5. Structura sectorială a ocupării în România era în 2012: 29,0% din totalul
persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi
construcţii, iar 42,4% în servicii. Dacă în cazul industriei, ponderea ocupării este
apropiată de media europeană, discrepanţele majore sunt în cazul agriculturii
(supradimesionată ca ocupare a forței de muncă) şi respectiv al serviciilor.
A avut loc scăderea masivă a numărului de persoane ocupate în agricultură cu
1932,2 mii persoane (de la 4614.5 mii persoane în anul 2000 la 2682.3 mii
persoane în anul 20128 ), reprezintă o mutaţie majoră a structurii ocupaţionale a
ocupării forţei de muncă.
7, Modificări ale ocupării după nivelul educaţional. Pe niveluri de educaţie, tendinţa
de scădere a populaţiei ocupate în vârstă de muncă (15 – 64 ani) se manifestă
pentru populaţia cu studii medii şi pentru populaţia cu nivel de pregătire scăzut,
pentru populaţia cu studii superioare se înregistrează o evoluţie pozitivă a
ocupării. Având în vedere estimările, în perspectiva anului 2020, cu privire la
continuarea tendinţei de creare de locuri de muncă care să solicite un nivel de
educaţie ridicat, ponderea populaţiei ocupate cu studii superioare în total
populaţie ocupată trebuie să îşi continue evoluţia ascendentă.
Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea numărului de tineri (15 – 24
ani), care nu sunt ocupaţi, în educaţie sau formare aşa-numiţii NEETs fapt care
indică dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi reprezintă
una dintre categoriile cărora ar trebui sa li se acorde o atenţie deosebită în
perioada următoare. În timp ce în anul 2007, 13,3% (bărbaţi: 11,6%; femei:
15,1%) din persoanele cu vârsta 15 ‐ 24 de ani aparţineau grupului NEETs, cota
acestor persoane a crescut la 16,8% în 2012 (bărbaţi: 15,1%; femei: 18,6%) în
scădere cu 0,8 pp. faţă de anul precedent, dar peste media europeană (13,2%
valoare provizorie pentru 2012).
Strategia Europa 2020
Cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte numerice) propuse pentru
atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până în 2020 sunt: 1) o rată de ocupare a
populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%; 2) investiţii (publice şi private) în
cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB – ul UE; 3) atingerea obiectivului „20/20/20” în
domeniul energiei şi al schimbărilor 28 climatice; 4) un nivel maxim de 10% al ratei
părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de
învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani; 5) reducerea cu 20 de
milioane a numărului de cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune social
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
9 din 17
În plus, pentru a reacţiona faţă de tendinţa continuă de creştere a şomajului în
Uniunea Europeană, Comisia a lansat în aprilie 2012 un set de măsuri, care formează
aşa – numitul Pachet privind ocuparea forţei de muncă, care vizează:
• sprijinirea creării de noi locuri de muncă prin: reducerea impozitării forţei de
muncă; utilizarea eficientă a subvenţiilor pentru angajare; exploatarea potenţialelor
sectoare – cheie, cum ar fi economia ecologică, tehnologia informaţiilor şi
comunicaţiilor, asistenţa medicală;
• restabilirea dinamicii pieţelor muncii prin: sprijinirea lucrătorilor care doresc să
îşi schimbe locul de muncă sau să se reintegreze pe piaţa muncii; mobilizarea tuturor
actorilor implicaţi în implementarea reformelor necesare; realizarea de investiţii în
dobândirea de competenţe, pe baza unei mai bune anticipări şi monitorizări a nevoilor
pieţei; promovarea liberei circulaţii a lucrătorilor;
• consolidarea guvernanţei în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă
prin: ameliorarea monitorizării acestora, împreună cu statele membre, pentru a garanta
că aspectele sociale şi cele legate de ocuparea forţei de muncă beneficiază de aceeaşi
atenţie ca şi cele economice.
Analiza SWOT reprezintă instrumentul utilizat pentru evaluarea şi prezentarea sintetică
a celor mai importante aspecte care afectează domeniul ocupării forţei de muncă,
scopul final al acestei evaluări fiind atât formularea obiectivelor strategice, cât şi
stabilirea direcţiilor de acţiune pentru a atinge obiectivele stabilite.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
10 din 17
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Statutul României de Stat Membru al UE; - Creşterea ratei de activitate a populaţiei în vârstă de muncă 15-64 de ani la nivel naţional - Tendinţa recentă de ameliorare a ratei ocupării pentru grupa de vârstă 20-64 ani - Creşterea ocupării temporare pentru grupa de vârstă 15-24 de ani - Tendinţă continuă de scădere a ponderii şomerilor de lungă durată - Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi creşterea productivităţii. - Îmbunătăţirea statutului ocupaţional prin reducerea ponderii populaţiei ocupate în agricultură - Sporirea calităţii ocupării prin creşterea numărului de salariaţi (industria, construcţiile, intermedieri financiare şi administraţie publică) - Creştere de productivitate în industrie, ramura cu cea mai mare pondere a ocupării în total ocupare - Capacitate mare de a crea valoare adăugată a sectorului servicii (comerţ, telecomunicaţii, servicii financiare etc.)
- Rata de ocupare 20-64 ani scăzută – 63,8% în 2012, faţă de ţinta de 70% - Ritm înalt de distrugere a locurilor de muncă şi locuri de muncă nou create în activităţi care nu mai sunt eficiente sau solicitate pe piaţa muncii - Piaţa a muncii puţin dinamică, rigidă, segmentată - Fiscalitate crescută - Participare redusă pe piaţa muncii a tinerilor, a femeilor, lucrătorilor vârstnici concomitent cu durata redusă a vieţii profesionale - Integrarea dificilă pe piaţa muncii pentru anumite grupuri vulnerabile, în particular pentru romi - Acoperire şi nivel inadecvat al indemnizaţiei de şomaj, capcana sărăciei şi salariilor mici Neconcordanţe între calificările şi competenţele forţei de muncă şi cele solicitate de angajatori generate de o ofertă educaţională inadecvată şi o participare redusă la LLL - Activitate economică puternic neomogenă la nivel regional, ceea ce induce disparităţi în privinţa ocupării şi şomajului - Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei generată de un spor natural negativ şi de migraţia externă masiva a persoanelor în vârstă de muncă - Nivel relativ ridicat de abandon şcolar/părăsire timpurie a şcolii şi a ratei NEET - Tranziţie greoaie a tinerilor de la şcoala la viaţa activă - Rată mare de participare a populaţiei în agricultură, mai ales în agricultura de subzistenţă - Mobilitatea redusă a forţei de muncă şi cultura antreprenorială limitată; - Ponderea ridicată a economiei informale ca procent din PIB
OPORTUNITĂŢI RISCURI - Reforma coordonată a politicilor economice, educaţionale, de ocupare, si asistenta sociala
- Menţinerea finanţării măsurilor active destinate ocupării la un nivel insuficient - Capacitate instituţionala şi administrativă
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
11 din 17
- Modernizarea funcţionării pieţei muncii prin îmbunătăţirea cadrului legislativ de reglementare a acesteia - Reducerea fiscalităţii pentru angajatori concomitent cu acordarea de stimulente financiare pentru promovarea ocupării - Identificarea şi stimularea sectoarelor economice cu competitivitate crescuta - Potenţial de retehnologizare şi de modernizare a agriculturii - Finanţarea măsurilor active şi crearea de locuri de muncă prin alocări adiţionale din fonduri structurale şi de investiţii din viitorul cadru financiar multianual (2014 – 2020), inclusiv din cele sub Iniţiativa privind ocuparea Tinerilor - Întărirea dialogului social la toate nivelurile - O rezervă importantă de forţă de muncă neexploatată - Formularea politicilor publice având la bază cercetarea ştiinţifică
redusă a Serviciului Public de Ocupare - Rata de absorbţie redusă a fondurilor structurale şi de investiţii din viitorul cadru financiar multianual (2014 – 2020) - Creşterea ratei de sărăcie în muncă - Accentuarea migraţiei externe în scop de muncă - Pondere ridicata a populaţiei României în mediul rural cu acces limitat şi oportunităţi de ocupare si formare profesionala - Insuficienta dezvoltare a facilităţilor de îngrijire de calitate a copiilor şi/sau a persoanelor dependente - Adâncirea discrepanţelor urbanrural - Evoluţiile demografice, modificările structurale şi de volum ale resurselor de muncă nefavorabile atingerii obiectivelor strategice
Viziune, obiective şi direcţii de acţiune în perspectiva anului 2020
referitor la piața muncii
Viziune pentru anul 2020
Piaţa muncii din România va fi o piaţa performantă, dinamică şi flexibilă, în care minim
70% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 si 64 ani vor avea acces la un loc de
muncă de calitate, conform cu capacitatea şi competenţa lor şi venituri care să le
asigure un trai decent
Obiectiv general: Atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forţei de muncă susţinut
de competitivitate economică, coeziune socială şi dezvoltare durabilă.
Ţinta cheie 2020: 70% - rata de ocupare a forţei de muncă pentru grupa de vârstă 20–
64 ani.
Condiţionări asupra realizării obiectivului de promovare a ocupării forţei de muncă,
legate de alte domenii de politică:
- Educaţie:
o Reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a scolii, precum şi implementarea
de programe pentru persoanele care au un nivel scăzut de educaţie;
o Creşterea calităţii procesului de învăţământ, în special a relevanţei competenţelor
obţinute pentru dezvoltarea carierei profesionale;
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
12 din 17
o Corelarea programei şcolare (nivel mediu şi superior) cu cerinţele actuale şi de
perspectivă ale pieţei muncii;
- Economie:
o Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol;
o Stimularea sectoarelor economice sustenabile;
o Extinderea infrastructurii şi utilizării TIC;
o Extinderea /modernizarea infrastructurii şi facilităţilor publice de transport;
- Fiscalitate /Costuri de utilizare a forţei de muncă;
o Reducerea presiunii fiscale şi administrative asupra utilizării forţei de muncă (nivelul
taxării muncii; reducerea numărului de declaraţii /formulare privind forţa de muncă);
o Facilităţi fiscale pentru angajarea şomerilor şi a persoanelor aparţinând grupurilor
vulnerabile.
Obiective specifice şi direcţii de acţiune
O1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în
vârstă, subsumând următoarele direcţii de acţiune
1.1. Diminuarea şomajului în rândul tinerilor şi a numărului de tineri din categoria
NEETs (care nu sunt în ocupare, educaţie sau formare).
1.2. Creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor în vârstă.
O2. Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor
şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, cuprinzând următoarele direcţii de
acţiune:
2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistenţă şi facilitarea relocării acestei
resurse umane către activităţi non-agricole.
2.2. Creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie.
2.3. Creşterea participării persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii
prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.
O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe
adaptate la cerinţele pieţei muncii, cuprinzând următoarele direcţii de acţiune:
3.1. Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu
schimbările structurale ale pieţei muncii.
3.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor şomere şi inactive apte de
muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa muncii.
O4. Îmbunătăţirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi
evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii, cu următoarele direcţii de acţiune:
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
13 din 17
4.1. Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi
evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii.
4.2. Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea,
implementarea şi respectarea politicilor cu impact pe piaţa muncii
2. Prezentarea / descrierea unor profesii / ocupații
Prezentăm câteva dintre meseriile/ocupațiile care pot interesa pe studenții
participanți în proiect.
Titlul obținut în urma absolvirii studilor de licență este reglementat de Hotărârea
nr. 143/2013 privind denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor
învăţământului universitar de licenţă
Domeniul de
studii
Specializarea
absolvită
Loc de munca, ocupații posibile Titlul obținut
Științe economice
Management -Economist de firmă, instituție
bancară, etc.
-Contabilitate, audit
-Compartiment financiar, investiții
-Sector bancar
-Administrația de stat
-Compartiment marketing
-Consultanță financiară
-Managementul firmei , organizației
-Asigurari
-Piete de capital
-Alte locuri de muncă
Licențiat în
stiințe
economice
ECTS
CIG
Finanțe și
Banci
Marketing
Științe militare
și informații
Managementul
organizației
-ofițer
-Alte locuri de muncă specifice
specializării Management
Licențiat în
științe militare
și informații
Management
economico-
financiar
-ofițer logistică/finanțe
Științe sociale
și politice
Administrație
publică
-ofițer
-Alte locuri de muncă specifice
specializării Administrație publică
Licențiat în
științe
administrative
Științe juridice drept avocat
procuror
judecător
jurist consult
Licențiat în
drept
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
14 din 17
Documentul care legiferează denumirea ocupațiilor din România este Codul
ocuațiilor din România din care am extras denumirile exacte a unor ocupații de
interes.
Licențiat în stiințe economice - ocupații compatibile
112017 director comercial
112018 director vânzări
112020 director economic
112028 manager general 112029 manager
121103 director general/ director general adjunct bancă/ societate de leasing 121104 director executiv bancă/
121102 economist-şef
121112 contabil-şef/ director financiar/ bancă/ societate de leasing
121120 contabil-şef
121124 şef birou/ serviciu financiar-contabilitate
121128 şef birou financiar 121129 şef birou contabilitate 121130 şef birou analize economice
122101 şef serviciu marketing 122102 şef birou marketing 122103 şef licitaţie 122104 director operaţii tranzacţii 122105 şef casă compensaţie 122106 şef agenţie bursieră 122107 manager marketing (tarife, contracte, achiziţii)
241234 consultant bancar
241107 auditor financiar
263107 consultant în management
241269 consultant de investiţii
263104 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în comerţ şi marketing
263103 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economia mediului
263102 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economie generală
263106 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în gestiunea economică
263101 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în management
263105 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în relaţii economice
internaţionale
241224 economist bancă
121102 economist-şef
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
15 din 17
Licențiat în drept- ocupații compatibile 261101 avocat 261102 jurisconsult 261103 consilier juridic
261201 procuror 261202 judecător 261203 magistrat - asistent 261204 inspector judiciar 261205 asistent judiciar 261206 personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
261901 executor judecătoresc 261902 expert criminalist 261903 expert jurist 261906 notar
3. Glosar de termeni
TERMEN EXPLICAȚII Cererea de muncă Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care
angajatorii sunt dispuşi să o achiziţioneze la diferite niveluri
ale salariului, pentru a-şi desfaşură activitatea în indiferent
care domeniu din cadrul economiei naţionale, exprimându-
se prin numărul de locuri de muncă oferite de ei
Emigra A pleca din patrie și a se stabili (definitiv sau temporar) în
altă țară; a se expatria
Imigrare A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici
Mobilitatea
geografică sau
teritorială a forţei de
muncă (migraţia
forţei de muncă)
Reprezintă un proces spaţial de adaptare a forţei de muncă
la cererea sistemului productiv, realizat fie sub forma
schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul de
muncă (migraţie definitivă), fie prin păstrarea domiciliului şi
deplasarea la locul de muncă (migraţie pendulatorie sau
navetism)
Oferta de muncă Reprezintă cantitatea de muncă pe care populaţia activă ,
disponibilă de muncă, doreşte să o presteze la diferite
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
16 din 17
niveluri ale salariului, exprimându-se prin cererea de locuri
de muncă.
Piaţa muncii Reprezintă ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de
resurse de muncă în funcţie de nivelul şi oscilaţiile salariului,
pe baza cărora are loc procesul de ocupare a populaţiei
active în mărimea, structura şi calitatea corespunzătoare
exigenţelor pieţei.
Populaţia activă Populaţia activă este cea care din punct de vedere
economic, furnizează forţa de muncă disponibilă pentru
producerea de bunuri şi servicii, fiind constituită din
persoanele în vârstă de muncă, disponibile pentru muncă,
adică apte de a lucra
Populaţia activă
neocupată (şomerii) Șomerul este persoana care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții: • este în căutarea unui loc de muncă
de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea
condițiilor de pensionare; • starea de sănătate și capacitățile
fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; • nu
are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din
activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât
valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor
pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în
vigoare, respectiv 500 ron; • este disponibilă să înceapă
lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc
de muncă.
Populaţia inactivă
din punct de vedere
economic:
Formată din persoane casnice, elevi si studenti, exclusiv cei
care exercita o activitate economica sau sociala pe baza
unui contract de munca, pensionari, exclusiv cei
reincadrati, persoane intretinute de alte persoane: copii
prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi;
persoane intretinute de stat, copii si batrani aflati in
intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine
pentru batrani etc.), persone care se intretin din alte venituri
decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi,
economii, rente, dividende).
Populaţia ocupată Formată din ansamblul persoanelor în vârstă legală de
muncă, apte de muncă şi care, în perioada de referinţă,
desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni!
17 din 17
de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, fiind remunerate
sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Formată din: salariaţii civili, patronii, lucrătorii pe cont
propriu, lucrătorii familiali, stagiarii remuneraţi, personalul
militar.
Zonă defavorizată Arie geografică strict delimitată teritorial, care îndeplineste
cel putin una dintre următoarele condiții:
a) are structuri productive monoindustriale care în activitatea
zonei mobilizează mai mult de 50% din populația salariată;
b) este zona miniera în care personalul a fost disponibilizat
prin concedieri colective în urma aplicării programelor de
restructurare;
c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenti
economici apar concedieri colective care afectează mai mult
de 25% din numărul angajatilor care au domiciliul stabil în
zona respectivă;
d) rata somajului depăseste cu 25% rata somajului la nivel
național;
e) este lipsită de mijloace de comunicație și infrastructura
este slab dezvoltată. (Legea 350/2001, anexa nr.2)
Top Related