Panteonul Hindus – mini index
Înainte de a păşi din nou pe pământ sacru, dă-mi voie să invoc una dintre rugăciunile fundamentale
ale hinduismului: Gayatri Mantra
Om bhūr bhuvaḥ svaḥ
tát savitúr váreṇyaṃ
bhárgo devásya dhīmahi
dhíyo yó naḥ pracodáyāt
O, Zeule! Cel dătător de viaţă,
Cel care îndepărtezi durerea şi amărăciunea,
Tu, care conferi fericire,
O! Creator al Universului,
Fie ca noi să putem primi lumina Ta supremă, distrugătoare a păcatului,
Fie ca Tu să ne ghidezi intelectul în direcţia potrivită.
TRIMURTI (TRINITATEA)
a. Brahma
Consoartă: Saraswati şi Gayatri
Mijloc de deplasare: Hamsa (lebădă sau gâscă)
El este zeul hindus al Creaţiei şi unul dintre Trimurti (trinitate), ceilalţi fiind Vishnu şi Shiva. Este tatăl
lui Mānu, din care au descins toţi hinduşii, înaintaşul tuturor fiinţelor. Nu trebuie confundat cu Spiritul
Cosmic Suprem din filosofia hindusă Vedānta cunoscut sub numele de Brahman, care este neutru.
Saraswati este soţia lui, zeiţa învăţării.
Simboluri
v Cele patru mâini – reprezintă cele patru puncte cardinale: est, sud, vest şi nord. Mâna dreaptă
din spate reprezintă mintea, mâna stângă din spate intelectul, mâna dreaptă din faţă ego-ul. Iar cea
stângă încrederea în sine.
v Cartea - cunoaşterea.
v Aurul – activitatea; faţa aurie a lui Brahmā indică faptul că El este implicat în mod active în
procesul de creare a Universului.
v Lebăda – graţia şi discernământul.
v Coroana – autoritatea supremă.
v Lotusul – natura şi esenţa vie a tuturor lucrurilor şi fiinţelor din Univers.
v Barba – barba neagră sau albă a lui Brahmā denotă înţelepciunea şi eternal process al creaţiei.
v Cele patru feţe- cele patru Vede (Rig, Sāma, Yajur şi Atharva). Vedele simbolizează cele patru
feţe, capete şi mâini.
Mijloc de deplasare
Vehiculul lui Brahmā este divina Lebădă. Această pasăre este înzestrată cu o virtute: abilitatea de a
separa laptele şi apa dintr-un amestec din cele două. Această abilitate indică faptul că trebuie să
învăţăm să separăm binele de rău, acceptând ceea ce este valoros şi lăsând la o parte ceea ce este
lipsit de valoare. De asemenea, reprezintă justiţia faţă de toate fiinţele.
Saraswati
Consort: Brahma
Saraswati este zeiţa cunoaşterii, muzicii şi artelor. Ea este considerată consoarta lui Brahma şi
“mama Vedelor”. Zeiţa este adesea descrisă ca fiind o femeie frumoasă, cu pielea deschisă la culoare,
îmbrăcată în alb pur care stă pe un lotus alb (deşi se presupune că ea se deplasa cu o lebădă) care
simbolizează faptul că ea este legată de experienţa Adevărului Absolut. Astfel, ea nu numai că posedă
cunoştinţe, dar şi experienţa unei Realităţi Supreme. Ea este în principal asociată cu albul care
semnifică puritatea cunoaşterii adevărate. Apoi cu galbenul florilor de muştar care înfloresc în timpul
festivalului dedicat ei, primăvara. Ea nu este copleşită cu bijuterii şi aur, spre deosebire de zeiţa
Lakshmi, ci îmbrăcată simplu — poate pentru a semnifica preferinţa ei pentru cunoaştere faţă de
bogăţiile materiale ale lumii.
Ea este în general reprezentată cu patru braţe – cele patru aspecte ale personalităţii umane în
învăţare: mintea, intelectul, agerimea şi ego-ul. Pe de altă parte, cele patru braţe reprezintă cele 4
Vede, cărţile sacre primordiale hinduse. Vedele la rândul lor reprezintă cele 3 forme de
literatură: Poezia (Rigveda) prin ghirlanda de cristal, Proza (Yajurveda) prin carte
şi Muzica (Samaveda) prin veena (instrument muzical). Ceaşca cu apă sacră reprezintă puritatea din
toate cele trei sau puterea lor de a purifica mintea umană.
Ea apare ca ţinând în mână următoarele obiecte:
v O carte, care conţine Vedele sacre, reprezentând universalul, divinul, eternul şi cunoaşterea
adevărată ca şi perfecţiunea ştiinţelor şi scripturilor.
v Un mala (rozariu) de cristal, reprezentând puterea meditaţiei şi spiritualitatea.
v O cană cu apă sfântă, reprezentând puterile creative şi de purificare.
v Veena, un instrument muzical care reprezintă perfecţiunea ei în toate artele şi ştiinţele. Saraswati
este, de asemenea, asociată cu anurāga, dragostea pentru ritmul muzicii care semnifică toate emoţiile
şi sentimentele exprimate prin viu grai sau muzică. Se crede că pruncii născuţi cu acest nume se vor
dovedi norocoşi în studiile lor.
O “lebădă albă” este adesea aşezată la picioarele ei. Lebăda sacră, dacă i se oferă un amestec de
lapte şi apă, se spune că poate să bea doar laptele. Astfel că lebăda simbolizează discriminarea dintre
bine şi rău sau dintre etern şi efemer. Este de obicei prezentată lângă un râu care poate simboliza
faptul că în vechime a fost zeiţa râurilor. Lebăda şi asocierea ei cu floarea de lotus fac de asemenea
referire la originea sa antică. Uneori, un păun este reprezentat alături de zeiţă. Acesta simbolizează
aroganţa şi mândria frumuseţii sale şi, având lângă ea un păun Zeiţa ne învaţă să nu fim prea
absorbiţi de aparenţa exterioară ci să fim suficient de înţelepţi pentru a vedea adevărul etern.
b. Vishnu
Consoartă: Lakshmi
Mijloc de deplasare: Garuda
El este Zeul Suprem, văzut ca fiind unul dintre cei cinci zei principali. Unii îl
declară Paramatma (sufletul suprem) şi Parameshwara (Zeul suprem). Aceste caracteristici îl descriu
ca fiind esenţa atotpătrunzătoare a tuturor fiinţelor, stăpânul peste — şi dincolo de — trecut, prezent şi
viitor, creatorul şi distrugătorul tuturor celor ce există, cel care menţine, susţine şi guvernează
universul, creează şi dezvoltă toate elementele din interior. Este descris ca având culoarea divină a
norilor (albastru închis), cu patru braţe, ţinând în mână un lotus, un sceptru, o scoică şi o
chakra (roată). Vishnu este venerat fie direct fie sub forma celor 10 avatar-uri, cum ar fi Rama sau
Krishna.
Reprezentare
Vishnu este realitatea ultimă omniprezentă, fără formă. Cu toate acestea, reprezentarea sa este
strictă, fie ea în imagini, tablouri sau statui:
v Forma masculină cu patru braţe: cele patru braţe indică natura sa atotputernică şi
atotpătrunzătoare. Existenţa sa fizică este reprezentată de cele două braţe din faţă, în timp ce
celelalte două reprezintă prezenţa sa în lumea spirituală.
v Pielea de culoare albastră trebuie să fie de culoarea norilor nou formaţi: albastrul indică
natura sa atotpătrunzătoare, albastru fiind spaţiul infinit şi oceanul nemărginit pe care el stă.
v Semnul picioarelor înţeleptului Bhrigu’s pe piept; pe piept apare de asemenea
semnul srivatsa, simbolizând-o pe soţia Lakshmi.
v Bijuteria de bun augur “Kaustubha” în jurul gâtului şi o ghirlandă de flori (vanamaalaa). În
această bijuterie pe pieptul său e locul unde rezidă Lakshmi.
v O coroană: aceasta simbolizează autoritatea sa supremă. Coroana este uneori înfăţişată ca
având o pană de păun (avatar-ul Krishna).
v Doi cercei: cerceii reprezintă opoziţii inerente în creaţie — cunoaştere şi ignoranţă; fericire şi
tristeţe; plăcere şi durere.
v Ananta: şarpele infinit şi nemuritor.
Vishnu trebuie întotdeauna reprezentat având cele patru atribute asociate cu el:
v O scoică sau Shankha, numită “Panchajanya”, ţinută de mâna superioară stângă, ce
simbolizează puterea de a creea şi menţine universul. Reprezintă cele 5 elemente primordiale: foc,
aer, pământ, cer şi spaţiu. Se referă de asemenea şi la cele 5 sufluri sau Pranas care există în corp şi
minte. Scoica arată că Vishnu este sunetul primordial divin al creaţiei şi menţinerii universale.
v Chakra, o armă ascuţită ce se învârte rapid, asemănătoare unui disc,
numită “Sudarshana” (Viziune Superioară), ţinută de mână superioară dreaptă, se referă la mintea
purificată şi spiritualizată. Chakra reprezintă distrugerea ego-ului odată cu trezirea şi realizarea naturii
şi divinităţii originale ale sufletului, arderea ignoranţei şi iluziei spirituale şi deprinderea viziunii
spirituale superioare şi a capacităţii de a-l cunoaşte pe Dumnezeu.
v Sceptrul sau Gada, numit “Kaumodaki”, ţinut de mâna inferioară stângă, simbolizează că forţa
divină a lui Vishnu este sursa tuturor puterilor spirituale, mentale şi fizice. Simbolizează de asemenea
puterea lui Vishnu de a distruge tendinţele materialiste şi demonice numite anarthas; dinăuntrul
conştiinţei persoanei care l-ar putea împiedica să ajungă la Dumnezeu. Sceptrul lui Vishnu este
puterea divină lăuntrică menită să ne purifice spiritual şi să ne ridice din robia materialismului.
v Floarea de lotus sau Padma, ţinută în mâna inferioară dreaptă, reprezintă eliberare spirituală,
perfecţiune divină, puritate şi revelarea lăuntrică a conştiinţei spirituale. Lotusul deschizându-şi
petalele în lumina soarelui indică expansiunea şi trezirea conştiinţei noastre adormite, originale şi
spirituale întru lumina lui Dumnezeu. Lotusul din mâna sa simbolizează că Dumnezeu este forţa şi
sursa din care sufletul universal şi individual se naşte. Reprezintă de asemenea adevărul divin
sau Satya, creatorul regulilor de conduită sau Dharma şi cunoaşterea divină vedică sau jnana.
Accentuează ideea că Vishnu este întruchiparea perfecţiunii spirituale şi a purităţii.
În general, Vishnu este reprezentat în următoarele trei moduri:
v Stând drept pe un lotus, adesea cu Lakshmi, soţia sa, lângă el pe un piedestal asemănător;
v Odihnindu-se pe Shesha Naga, şarpele cu o mie de capete cu soţia sa Lakshmi, aşezată la
picioarele sale; ansamblul se odihneşte la rândul său pe “Kshira Sagar” (oceanul de lapte).
v Încălecat pe spatele vulturului său, Garuda. Bătaia aripilor simbolizează puterea adevărului divin
al cunoaşterii vedice. Vulturul reprezintă sufletul. Garuda purtându-l pe Vishnu simbolizează sufletul
sau jiva atma, ducând cu el super sufletul sau Paramatma.
Lakshmi
Consort: Vishnu
Mijloc de deplasare: Elefant
Lakshmi este zeiţa hindusă a bogăţiei, prosperităţii (materiale şi spirituale), a luminii, cunoaşterii,
averii, fertilităţii, generozităţii şi curajului. Este întruchiparea frumuseţii, graţiei şi şarmului. Zeiţa mai
este numită şi Mahalakshmi sau Shri deoarece este înzestrată cu şase calităţi divine şi de bun augur
sau Gunas şi de asemenea pentru că ea este sursa forţei până şi pentru zeul Narayana. Este soţia lui
Vishnu şi este căsătorită cu Rama (în încarnarea ei ca Sita) şi cu Krishna (ca şi Radha şi mai apoi
Rukmini).
Unele dintre formele pămqntene de bogăţie care sunt patronate de zeiţă: Faimă; Cunoaştere; Curaj şi
forţă; Victorie; Copii buni; Vitejie; Aur, pietre preţioase şi alte lucruri de valoare; Grâne din abundenţă;
Fericire; Beatitudine; Inteligenţă; Frumuseţe; Ţeluri înalte, gândire superioară şi meditaţie intensă;
Moralitate şi etică; Sănătate; Viaţă lungă.
Lakshmi este descrisă ca cea care acordă monedele prosperităţii şi este flancată de elefanţi care
semnifică statutul ei regal. Cu toate acestea, în unele texte, ea are o bufniţă ca şi mijloc de deplasare.
Expresia ei este întotdeauna calmă şi iubitoare. Lotusul simbolizează creşterea fertilă a vieţii organice,
aşa cum lumea continuă să renască dintr-un lotus ce creşte din buricul lui Vishnu.
Lakshmi este venerată zilnic, dar o atenţie specială este acordată lunii octombrie. Ceremoniile de
venerare includ oameni oferind mâncare şi dulciuri, slăvind cele 108 nume ale zeiţei, repetând
rugăciuni şi cântând imnuri devoţionale.
c. Shiva
Consoartă: Shakti, Parvati, Kali
Mijloc de deplasare: Nandi (taur)
Armă : Trident (Trishul)
Shiva este un zeu important hindus, distrugătorul şi cel care transformă din cadrul trinităţii. Shiva este
perceput ca fiinţa supremă. Este considerat a fi întruchiparea uneia dintre cele cinci forme principale
ale lui Dumnezeu.
Simboluri:
v Al treilea ochi: Shiva este adesea reprezentat cu un al treilea ochi, cu care a ars dorinţa (Kāma)
până la cenuşă.
v Semi-luna: Shiva poartă pe cap semi-luna. Originea acestei asocieri îşi are rădăcinile în
identificarea lunii cu Soma.
v Cenuşa: Shiva îşi acoperea trupul cu cenuşă (bhasma). Unele forme ale lui Shiva sunt asociate
cu vechi tradiţii indiene legate de ascetismul în zona în care erau incinerate trupurile.
v Părul creţ: stilul distinctiv de aranjare a părului lui Shiva este notat prin epitetele Jaṭin, “cel cu
părul creţ” şi Kapardin, “având păr creţ”. O kaparda este un tip de scoică, iar aici se referă la o
împletitură a părului în formă de scoică sau în sens larg, păr dezordonat sau creţ.
v Gâtul albastru: epitetul Nīlakaṇtha se referă la povestea în care Shiva a băut otrava adunată în
oceanul lumii.
v Ganga cea sacră: fluviul Gange curge din părul lui Shiva. Se spune că râul Gange şi-ar fi stabilit
sălaşul în părul său.
v Pielea de tigru: este adesea reprezentat şezând pe o piele de tigru, o onoare rezervată doar
celor mai împliniţi asceţi hinduşi, cei numiţi Brahmarishi.
v Şerpii: Shiva este deseori imaginat înconjurat de şerpi.
v Tridentul: arma lui Shiva este tridentul.
v Toba: o mică tobă în forma unei clepsidre este cunoscută sub numele de damaru. Aceasta este
una dintre simbolurile lui Shiva în faimoasa ipostază ca Nataraja (regele dansului). O mudra (poziţie a
mâinii) specifică, numită ḍamaru-hasta, este folosită pentru a ţine toba.
v Nandī: este numele taurului care serveşte drept mijloc de deplasare. Asocierea sa cu animalele
se reflectă în numele Pashupati, tradus ca “stăpânul animalelor”.
v Gaṇa: Gaṇas sunt servitorii lui Shiva şi trăiesc pe muntele Kailash. Deseori se face referire la ei
fiind gazde fantomatice, din cauza naturii lor. În general pozitive, sunt adeseori invocate pentru a
interveni ca intermediari între zeu şi credincios. Ganesha a fost ales ca şi conducător de către Shiva,
de aici titulatura lui Ganesha de gaṇa-pati, “stăpânul gazdelor fantomatice – gaṇa”.
v Muntele Kailāsh: acest munte din Himalaya este locuinţa zeului. În mitologia hindusă, muntele
este asemănat cu o Linga, reprezentând centrul universului.
v Varanasi: Varanasi (Benares) este considerat oraşul iubit de zeu şi este unul dintre cele mai
sacre locuri de pelerinaj din India.
Maha Shivaratri
Maha Shivratri este un festival închinat lui Shiva, care se sărbătoreşte în fiecare an în a 13-a noapte
sau a 14-a zi de lună nouă în luna lui Phalguna din calendarul hindus (aproximativ martie).
Mahashivaratri marchează noaptea în care zeul a dansat “Tandava” şi se crede de asemenea că
atunci s-a căsătorit cu Parvati. În această zi, credincioşii postesc şi oferă fructe, flori şi frunze
de bael ca ofrandă la picioarele statuii ce simbolizează Shiva Linga.
Shakti
Consort: Shiva
Mijloc de deplasare: Leu sau Tigru (ca Durga)
Shakti este energia cosmică primordială şi reprezintă forţele dinamice care pun în mişcare întregul
univers. Shakti este personificarea puterii creatoare divine feminine. Shakti nu este răspunzătoare
doar pentru creaţie, ci este şi agentul tuturor schimbărilor. Shakti reprezintă no doar existenţa
cosmică, ci şi eliberarea, cea mai importantă formă a ei fiind Kundalini Shakti, o forţă psiho-spirituală
misterioasă. Shakti există în starea de svātantrya, dependenţă de nimeni, fiind interdependentă cu
întreg universul. Shakti poate de asemenea să ia forma energiei active feminine Prakriti al lui Purusha
(care poate fi Vishnu sau Shiva). Echivalentul feminin al lui Vishnu este Lakshmi, iar Parvati este
echivalentul lui Shiva.
Parvati
Consort: Shiva
Mijloc de deplasare: Leu sau Tigru (ca Durga)
Arme: Trident, Scoică, Chakram (roată), Arbaletă, Lotus.
Parvati este o zeiţă hindusă. Ea este privită ca fiind reprezentarea zeiţei Shakti. Parvati este
considerată de unele şcoli de Hinduism mama divină supremă. Parvati este nominal cea de-a doua
soţie a lui Shiva, zeul distrugerii şi recreării. Parvati este mama zeilor Ganesha şi Skanda (Kartikeya).
Ea este considerată şi fiica munţilor Himalaya. Atunci când apare lângă Shiva, ea apare cu două
braţe, însă atunci când apare singură are patru braţe, călare pe un tigru sau leu. Considerată în
general o zeiţă benignă, ea are şi aspecte înfricoşătoare precum Durga şi Kali.
Reprezentare
Când în compania lui Shiva, ea are un lotus albastru înflorit, este în poziţia abhaya mudra (gest al
mâinii ce semnifică neînfricarea) şi îl are pe unul dintre copii pe genunchi. Zeiţa este de obicei
reprezentată cu pielea deschisă la culoare şi fiind foarte frumoasă. Culoarea veşmintelor ei este de
albul laptelui, culoarea iluminării şi cunoaşterii. Din moment ce albul este combinaţia tuturor culorilor,
ea este înzestrată cu toate calităţile sau Gunas (Trigunatmika). Deoarece albul este de asemenea
lipsa oricărei culori, acest lucru indică faptul că este lipsită de Gunas (Nirguna). Are trei ochi. Este
deseori reprezentată având jatamukutasau o coroană de păr creţ, precum Shiva. Are de asemenea o
semi-lună prinsă în păr, ca Shiva. Poate purta un rozariu, o oglindă, un clopoţel şi ramuri de lămâi în
fiecare din cele 4 mâini.
Mudrele ei sunt:
v Kataka — fascinaţie şi încântare.
v Hirana — antilopa, puterile naturii şi evazivul.
v Tarjani — gest de ameninţare.
v Chandrakal — luna, simbolul inteligenţei.
Kataka trebuie să fie executată de una dintre mâinile frontale deoarece se referă la atragerea
credinciosului cât mai aproape de zeu. Tarjani trebuie executată cu mâna stângă ce simbolizează
nesupunere şi e făcută de regulă cu mâna din spate. Dacă Parvati apare cu două mâini, atunci se
poate renunţa la Tarjani şi Chandrakal, însă Hirana şi Kataka sunt semne distinctive.
Mijloc de deplasare:
Vehiculul lui Parvati este considerat a fi leul, în forma ei ca Durga. Cel mai probabil era o leoaică, din
moment ce cultul zeiţei este aproape exclusiv feminin. În anumite aspecte, vehiculul ei este cel al lui
Shiva, Nandi, taurul sacru.
Ganesha
Consoartă: Buddhi (înţelepciune), Riddhi (prosperitate), Siddhi (realizare)
Mijloc de deplasare: Şoarece/Şobolan
Arme: Paraśu (topor), Pāśa (lasou), Aṅkuśa (cârlig)
Ganesha, cunoscut şi ca Ganapati, este unul dintre cei mai populari şi mai veneraţi zei din panteonul
hindus. Deşi este cunoscut pentru nenumărate alte atribute, capul său de elefant îl face uşor de
reţinut. El este venerat ca cel care îndepărtează obstacolele şi mai general ca şi stăpân al
începuturilor şi al obstacolelor, patron al artelor şi ştiinţelor, zeul intelectului şi al înţelepciunii. Este
onorat la începutul ritualurilor şi ceremoniilor şi este invocat ca patron al cuvântului în timpul sesiunilor
de creaţie literară.
Ganesha este popular şi în arta indiană. Poate fi reprezentat stând, dansând, luptând eroic cu
demonii, jucându-se cu familia ca şi copil, aşezat sau angrenat într-o suită de activităţi contemporane.
Ganesha are cap de elefant şi o burtă mare. Statuile au de obicei 4 mâini, ceea ce este destul de
obişnuit în cazul acestui zeu. Îşi ţine unul dintre colţi, cel rupt, în mâna dreaptă inferioară şi în cealaltă
mână ţine o delicatesă, un dulce pe care îl ia mai apoi cu acel colţ rupt. În restul mâinilor ţine de obicei
un topor şi un lasou.
Atribute
În timp ce unele texte spun că s-a născut cu cap de elefant, în majoritatea poveştilor l-a dobândit mai
târziu. Cel mai des întâlnit motiv în aceste poveşti este că zeul s-a născut cu un cap şi corp de om şi
că Shiva l-a decapitat când acesta a intervenit între el şi Parvati. Shiva i-a înlocuit apoi capul original
cu unul de elefant. Într-o altă istorisire, atunci când zeul s-a născut, mama sa, Parvati, s-a mândrit cu
noul ei copil în faţa celorlalţi zei. Din păcate, zeul Shani (Saturn), despre care se spune că are un ochi
rău şi că deoache, s-a uitat la copil şi i-a redus capul la cenuşă. Vishnu a venit în ajutor şi a înlocuit
capul lipsă cu cel de elefant. Altă legendă spune că micul Ganesha a fost creeat de râsul lui Shiva.
Deoarece Shiva l-a considerat prea atrăgător, i-a dat burtica şi capul de elefant.
v Un colţ: are un singur colţ întreg, celălalt rupându-se.
v Burtica lui Ganesha: acest aspect este atât de important încât două încarnări au nume care
derivă de aici: Lambodara (cel cu burtă mare) şi Mahodara (cel cu burtă uriaşă). Textul Brahmanda
Purana spune că Ganesha are numele de Lambodara pentru că toate universurile (ouăle cosmice) ale
trecutului, prezentului şi viitorului rezidă în el.
v Braţele: numărul braţelor variază; cele mai cunoscute forme au între două şi 16 braţe.
v Şarpele este un aspect des întâlnit în iconografia sa şi apare în multe forme. Poate să apară
cuVāsuki înfăşurat în jurul gâtului. Alte reprezentări: şerpi încolăciţi în jurul stomacului ca o curea,
ţinuţi în mână, în jurul gleznelor sau pe post de tron.
v Pe fruntea zeului poate apărea un al treilea ochi (tilaka), care este format din trei linii orizontale.
O semi-lună poate fi de asemenea prezentă.
v Buddhi: Ganesha este considerat patronul învăţăturii. Cuvântul buddhi este tradus în diferite
moduri ca inteligenţă, cunoaştere sau intelect. Conceptul de buddhi este strâns legat de personalitatea
zeului, multe poveşti subliniind inteligenţa sa şi iubirea de cunoaştere.
v Aum: Ganesha este identificat cu mantra hindusă Aum (ॐ). Această asociere se referă la faptul
că el personifică sunetul primar din actul creaţiei.
v Prima chakra: se crede că el rezidă în prima chakra (roată), numită Mūlādhāra. Muladhara
chakraeste principiul pe care sprijină manifestarea sau expansiunea către exterior a forţei divine
primordiale. Ganesha ţine, susţine şi ghidează toate celelalte chakra, aşadar “guvernează forţele ce
propulsează roata vieţii”.
Ganesh Chaturthi
Un festival anual îl onorează pe Ganesha pentru 10 zile, începând cu Ganesh Chaturthi, care cade de
obicei la sfârşitul lui august sau începutul lui septembrie. Festivalul începe cu oameni care aduc idoli
din teracotă, simbolizând vizita zeului. Punctul culminant este atins atunci când acestea (murtis) sunt
scufundate în cele mai apropiate ape.
Durga
Consort: Shiva
Mijloc de deplasare: Dawon (tigru sau leu)
Arme: Trishula (trident), Chakram, Iatagan, Şarpe, Scoică, Buzdugan, Arc, Sabie, Fulger, Lotus
Durga sau Maa Durga (Mama Durga) este o formă a Devi, zeiţa supremă cea radiantă, înfăţişată ca
având zece braţe, călare pe un leu sau tigru, ţinând arme şi o floare de lotus, păstrând un zâmbet
meditative şi practicând mudre (gesture simbolice). Întruchiparea forţei creatoare feminine (Shakti),
Durga există într-o stare de svātantrya (independenţă faţă de univers şi orice/oricine altcineva,
autonomie) şi o compasiune aprigă. Kali este considerată de către hinduşi un aspect al zeiţei Durga.
Durga este de asemenea mama lui Ganesha şi Kartikeya. Este aşadar văzută ca fiind forma de temut
a soţiei lui Shiva, Parvati. Durga manifestă curaj şi răbdare şi nu-şi pierde niciodată simţul umorului,
nici chiar în timpul luptelor de proporţii epice.
Kali
Consort: Shiva
Mijloc de deplasare: Şacal
Armă: Sabie
Kali, cunoscută şi sub numele de Kalika, este zeiţa hindusă asociată cu energia eternă. Numele Kali
vine din Kāla care înseamnă negru, timp, moarte, zeul morţii, Shiva. Din moment ce Shiva este
denumit Kāla – timpul etern, Kālī, consoarta sa, are de asemenea semnificaţia de “Timp” sau
“Moarte”. În consecinţă, Kali este considerată zeiţa timpului şi schimbării. Deşi uneori prezentată ca
întunecată şi violentă, încarnările sale anterioare ca o figură a anihilării încă mai au influenţă. Kali este
reprezentată ca şi consoarta Lordului Shiva, pe al cărui trup se vede aşezată. Ea este asociată cu
multe dintre celelalte zeiţe hinduse precum Durga şi Parvati.
Iconografie
Kali este portretizată în principal sub două forme: forma populară cu 4 braţe şi forma Mahakali cu zece
braţe. În ambele ipostaze, ea este descrisă ca fiind neagră la culoare însă este mai ales înfăţişată în
culoarea albastră în arta populară indiană. Ochii îi sunt descrişi ca fiind roşii de intoxicaţie, furioşi, iar
părul vâlvoi, mici dinţi veninoşi ieşindu-i din gură şi limba atârnând. Este adesea arătată goală sau
purtând doar o fustă din braţe umane şi o ghirlandă de capete umane. Este acompaniată de şerpi şi
un şacal stând pe un Shiva care pare mort, de obicei cu piciorul drept în faţă, simbolizând calea spre
dreapta, în opoziţie cu mai infamă şi trangresivă cale stângă/ drum spre stânga. În ipostaza Mahakali
cu zece braţe ea străluceşte ca o piatră albastră. Ea are 10 feţe, 10 picioare şi 3 ochi. Este împodobită
cu ornamente pe toate membrele. Nu există nici o asociere cu Shiva.
Forma Mahakali
Kali este înfăţişată în forma Mahakali ca având zece capete, zece braţe şi zece picioare. Fiecare din
cele zece mâini purtând un obiect care poate fi diferit, dar fiecare dintre acestea reprezintă puterea
unuia dintreDevas sau zeităţi hinduse şi sunt adesea armele sau obiectele ritualice ale unuia dintre
aceştia. Implicaţia este aceea că Mahakali subsumează puterile acelor zeităţi, fapt ce este în
consonanţă cu interpretarea conform căreia Mahakali este acelaşi cu Brahman. Dacă nu este
înfăţişată cu zece capete, ea apare cu un singur cap şi 10 braţe, semnificând acelaşi concept: puterile
diferitelor zeităţi se manifestă doar prin harul ei.
AVATAR-URILE LUI VISHNU
a. Rama
Consoartă: Sita
Armă: Arcul
Rama este al şaptelea avatar al lui Vishnu. El este soţul Sitei, pe care hinduşii o consideră avatarul lui
Lakshmi, întruchiparea feminităţii perfecte. Rama este cel mai bine cunoscut ca personaj central în
epopeea indiană Ramayana.
Rama Navami
Rama Navami, cunoscută şi sub denumirea de Sri Rama Navami, este un festival hindus prin care se
celebrează naşterea Lordului Rama, a regelui Dasharatha şi reginei Kausalya a Ayodhya. Festivalul
are loc în Shukla Paksha de Navami, a 9-a zi a lunii Chaitra în calendarul hindus, marcând astfel
sfârşitul celei de a 9-a zi a festivalului Chaitra-Navratri. Se desfăşoară de obicei în perioada martie-
aprilie.
Sita
Consort: Rama
Ea este adulată ca standard al imaginii soţiei şi virtuţilor feminine pentru toate femeile hinduse. Sita
este un avatār al zeiţei Lakshmi.
Hanuman
Armă: Gada (Buzdugan)
El este o zeitate hindusă foarte devotată lui Rama, personajul principal din epopeea
indiană Ramayana. General printre vanaras, o rasă similară maimuţelor, de locuitori ai pădurilor,
Hanuman este o încarcanre a divinului, a cărui soartă este să îl ajute pe erou în lupta împotriva regelui
demonic Ravana. Faptele sale de vitejie sunt mult celebrate în diferite religii şi tradiţii culturale,
îndeosebi în hinduisn, astfel că adesea este subiectul venerării, după unele tradiţii bhakti.
b. Krishna
Consoartă: Radha, Rukmini
Armă: Discul (Sudarshana Chakra)
Este o zeitate venerată în multe tradiţii hinduse dintr-o varietate de perspective şi este al 8-lea avatar
al lui Vishnu. Krishna este adesea prezentat ca un copil sau tânăr băiat cu un flaut, apoi ca un tânăr
prinţ care oferă sfaturi şi îndrumări. Poveştile îl prezintă din diverse perspective: un copil divin, un
poznaş, un iubit model, un erou divin şi Fiinţa Supremă. Krishna este uşor de recunoscut. Deşi pielea
îi este neagră sau închisă la culoare în unele reprezentări, mai ales în murtis, în alte imagini cum ar fi
picturile moderne, Krishna este de obicei prezentat cu piele albastră. Este adesea prezentat ca
purtând un dhoti din mătase galbenă şi o coroană din pene de păun. Apare de obicei ca un copil
mic sau un tânăr într-o poză relaxată, cântând la flaut. În această formă, el stă de obicei cu un picior
îndoit în faţa celuilalt şi cu flautul la gură, acompaniat de vaci, simbol al poziţiei sale de divin
păstor, Govinda sau cu gopis(lăptăresele).
Scena de pe câmpul de luptă Kurukshetra, mai ales unde se adresează lui Arjuna în Bhagavad Gita,
este un alt subiect comun pentru reprezetare. În aceste reliefări, el apare ca bărbat cu caracteristici
tipic divine cum ar fi cu multe braţe şi capete, semnificând putere şi cu atributele lui Vishnu,
precum chakra sau în forma sa cu două braţe de conducător al unui car de luptă. Adesea, Krishna
este prezentat ca şi consort al Radhei. Krishna mai este prezetat şi venerat ca şi copil mic (Bala
Krishna), mergând de-a buşilea sau dansând, adesea ţinând unt în mână.
Janmashtami
Janmashtami se poate observa la Ashtami tithi, a 8-a zi a jumătăţii întunecate sau Krishna Paksha a
lunii lui Shraavana în calendarul hindus. Festivalul are întotdeauna loc în perioada mijlocului lui august
până la mijlocul lui septembrie în calendatul gregorian. În 2009, de exemplu, festivalul a avut loc pe
data de 14 august.
Rasa lila sau punerea în scenă a vieţii lui Krishna este un eveniment special în
regiunile Mathura şiVrindavan. În timp ce Rasa Lila recrează aspectele amoroase ale tinereţii lui
Krishna, Govinda Pathakssau Dahi Handi celebrează latura jucăuşă şi poznaşă a zeului, ocazie cu
care echipe de tineri formează piramide umane pentru a ajunge la un vas agăţat la înalţime plin cu unt
şi pentru a-l sparge.
Radha
Consort: Krishna
Radha, denumită şi Radhika, este prietena din copilărie şi iubita lui Krishna care apare mai mereu
alături de acesta. Relaţia Radhei cu Krishna este declarată de adepţii înfocaţi ca simbol al adevărului
absolut. Radha este una dintre cele mai importante reîncarnări ale zeiţei Lakshmi.
c. Buddha
Siddhārtha Gautama (सि�द्धा�र्थ� गौतम) a fost un învăţător spiritual din India antică care a fondat
Buddhism-ul. În Hinduism, el este considerat al 9-lea avatar al lui Vishnu. Gautama, unoscut şi sub
numeleShakyamuni (“înţeleptul neamului Shakya”), este figura-cheie a Buddhism-ului, şi Budiştii cred
că relatări ale vieţii lui, discursurilor şi regulilor monastice au fost adunate şi memorate de adepţii lui
după moartea sa. Diferite colecţii ale învăţăturilor atribuite lui Gautama au fost transmise din generaţie
în generaţie pe cale orală şi scrise pentru prima dată în urmă cu aproximativ 400 de ani.
Unele din aceste învăţături fundamentale sunt:
v Cele 4 Adevăruri Nobile: suferinţa este parte inerentă a vieţii; originea suferinţei este ignoranţa
şi principalele simptome ale ignoranţei sunt ataşamentul şi poftele; ataşamentul şi poftele pot fi
controlate/diminuate; prin urmarea Cărării Nobile formate din 8 părţi ataşamentul şi poftele pot fi
eliminate astfel că omul nu va suferi.
v Cărarea Nobilă din 8 părţi: înţelegere corectă, gândire corectă, vorbire corectă, acţiune corectă,
trai corect, efort corect, atenţie corectă şi concentrare corectă.
Sper că te-ai umplut de pace şi energie pozitivă! Shanti, Shanti, Shanti!
BIBLIOGRAFIE: wikipedia.org
Top Related