CURSUL NR. 1
GENERALITTI
DEFINIIE Anatomia reprezint una din ramurile biologiei, fr de care nu poate fi
conceput studiul corpului uman. Una din metodele sale de studiu este reprezentat de
disecie. (ana=prin, tomnein= a tia, a diseca).
Disecia este operaiunea anatomic prin care se pun in eviden diferitele componente
ale unei regiuni precum i raporturile dintre ele. Datele obinute in slile de disecie dau
anatomiei un caracter descriptiv sau sistematic.
Convenional studiul corpului uman poate fi subdivizat intr-un studiu macroscopic
(anatomie macroscopic) i unul microscopic (anatomie microscopic).
Din anatomia microscopic deriv: citologia, histologia i organologia ce studiaz
celulele, esuturile i organele.
Nu se poate face un studiu anatomic serios fr a studia i datele oferite de embriologie,
care se ocup de aspectele dezvoltrii organismului.
Osteologia are ca obiect studiul oaselor, artrologia pe cel al articulaiilor, in timp ce
miologia se ocup cu studiul muchilor i al tuturor formaiunilor anexate lor.
Angiologia studiaz vasele, splanhnologia viscerele, iar neuroanatomia se ocup cu
studiul sistemului nervos.
Anatomia uman folosete pentru imbogirea cunotintelor sale i studiul comparativ
al morfologiei diverselor specii de animale (anatomia comparat).
Sub influena chirurgilor se dezvolt anatomia topografic, ce studiaz corpul omenesc
pe regiuni topografice, stratigrafic plan cu plan.
Anatomia ar rmane ins o tiin moart dac nu ar studia i formele vii. (anatomia pe
viu). Anatomia pe viu sau anatomia plastic a fost recunoscut ca deosebit de valoroas
relativ tarziu. Din ea se desprinde anatomia clinic fr de care actul medical nu are
astzi valoare. Dezvoltarea tehnologic extraordinar din ultima perioad aduce in prim
planul investigaiilor medicale imagistica computerizat care presupune cunostiine
anatomice deosebite, indeosebi de anatomie topografic.
Corpul omenesc este compus din 3 mari segmente: capul, trunchiul i membrele
(numite i extremiti).
Poziia de referin pentru studiul anatomic este aceea in care corpul este in poziie
vertical, cu palmele situate anterior (in supinaie).
Orientarea se face cu ajutorul planurilor, din care unele strbat corpul, iar altele sunt
tangente la suprafaa lui.
Planurile tangente sunt: superior, inferior, lateral drept, lateral stang, anterior i
posterior.
Planurile principale ce strbat corpul sunt: planul mediosagital, planul frontal principal
i planul transversal principal. (FIG.1)
Planul mediosagital este un plan vertical, indreptat dinainte inapoi, care imparte corpul
in dou jumti egale, dreapt i stang.
Planul frontal principal este vertical i perpendicular pe precedentul. El imparte corpul
intr-o jumtate anterioar i alta posterioar de asemenea egale.
1
Planul transversal principal este orizontal i perpendicular pe planurile precedente. El
imparte corpul in dou jumti egale, superioar i inferioar.
Putem astfel afirma de exemplu, c un organ are o fa anterioar i alta posterioar
(dac ne raportm la planul frontal), c are o margine inferioar i alta superioar (dac
ne raportm la planul transversal) sau c este situat in partea dreapt a corpului (dac ne
referim la planul mediosagital).
Pentru o localizare cat mai precis a elementelor anatomice se utilizeaz urmtorii
termeni:
- median, medial i lateral
Un element anatomic este median dac este situat pe linia median, medial dac este
mai apropiat de linia median i lateral dac este mai indeprtat de aceast linie.
Principial termenului de medial ii corespunde noiunea de intern, iar celui de lateral
noiunea de extern.
- proximal i distal
Sunt folosite in cadrul studiului membrelor. Proximal inseamn apropiat de rdcina
membrului, iar distal indeprtat de rdcina membrului.
- dorsal i ventral (sinonime= posterior i anterior)
- superficial i profund
- cranial i caudal
Cranial se refer la poziia unui organ fa de craniu (sinonim=superior), iar caudal=
care ine de coad (in limba latin cauda=coad, sinonim=superior).
2
INTRODUCERE
DEFINIIE , GENERALITI
Osteologia are ca obiect studiul oaselor. Totalitatea oaselor constituie scheletul.
Scheletul unui animal (i in particular al omului) poate fi natural sau artificial.
Scheletul uman natural este format din diferite oase legate intre ele prin articulaii i
ligamente.
Scheletele artificiale se obin prin prelucrarea oaselor de la cadavre, care sunt unite
intre ele prin elemente de inlocuire (sarm sau tabl) sau sunt reprezentate de mulaje.
Un schelet uman conine in medie 206 oase la adult i se imparte intr-o poriune axial
i una apendicular (schelet al membrelor) Poriunea axial este format din craniu,
coloana vertebral, coaste i stern.
CLASIFICAREA OASELOR
Oasele scheletului uman au diferite forme descriindu-li-se 3 dimensiuni: lungimea,
limea i grosimea In funcie de raportul dintre aceste 3 dimensiuni oasele se impart in:
a) oase lungi, la care predomin lungimea i care se intalnesc mai ales la nivelul
membrelor;
b) oase late, la care lungimea i limea sunt aproape egale intre ele, depind
grosimea. Se intalnesc la nivelul cavitilor de protecie (de exempu craniul) i
sunt formate din dou lame de os compact care conin intre ele un strat de esut
osos spongios numit diploe;
c) oase scurte, la care cele 3 dimensiuni sunt aproape egale. Se gsesc la nivelul
coloanei vertebrale, carpului i tarsului i sunt formate dintr-o poriune central de
esut osos spongios invelit cu o lam osoas compact periferic.
Dup alte criterii de clasificare se mai descriu i alte 3 tipuri de oase:
d) oase sesamoide, ce se dezvolt in apropierea unor articulaii sau chiar in
tendoanele unor muchi;
e) oase pneumatice, care au in interiorul lor caviti pline cu aer. (de exemplu osul
frontal)
f) oase suturale ce se pot dezvolta la nivelul suturilor craniului sau la nivelul
fontanelelor. Sunt mici i inconstante.
DETALII MORFOLOGICE
La nivelul oaselor intalnim: caviti, guri, canale i proeminene.
a) Cavitile pot fi articulare sau nearticulare.
3
- Cavitile articulare iau parte la formarea articulaiilor.
- Cavitile nearticulare servesc pentru inseria tendoanelor sau ligamentelor sau
pentru adpostirea unor elemente anatomice.
b) Gurile i canalele de trecere sunt diferit numite in funcie de forma lor. Astfel:
1. incizur= scobitur;
2. duct=canal;
3. sulcus=an
4. foramen=gaur
c) Proeminenele pot fi articulare sau nearticulare.
- Proeminenele articulare intr in alctuirea articulaiilor.
- Proeminenele nearticulare sunt determinate de traciunea exercitat de muchi
asupra oaselor. Ele se pot numi: eminene, tuberculi, spine, apofize, tuberoziti
etc., in funcie de caracteristicile lor.
4
NEUROCRANIUL
Neurocraniul sau craniul cerebral adpostete creierul constituind poriunea
posterosuperioar a craniului.
Este format din calvaria (bolta craniului) i baza craniului desprite printr-un plan
convenional ce trece prin glabel, (o formaiune situat in regiunea frontal a
neurocraniului) deasupra marginilor superioare ale orbitei i prin protuberana occipital
extern situat posterior. Deasupra acestui plan se gsete bolta cranian, iar dedesubt
baza craniului.
Atat bolta cranian cat i baza cranian prezint o suprafa extern i una intern.
Neurocraniul este alctuit din 8 oase, din care 4 sunt neperechi i mediane i 4 sunt
perechi i laterale.
Cele 4 oase neperechi sunt (enumerate dinspre anterior spre posterior): frontalul,
etmoidul, sfenoidul i occipitalul.
Cele 4 oase perechi sunt: parietalele (drept i stang) i oasele temporale (drept i stang)
.
FRONTALUL este un os median i nepereche, pneumatic, situat in partea anterioar a
craniului. Are form lit, neregulat i este format dintr-o poriune vertical i una
orizontal.
- Poriunea vertical se mai numete i solzul frontalului (sau poriunea solzoas) i
formeaz fruntea. Prezint o fa exocranian i una endocranian. Contribuie la
alctuirea calotei craniene (bolta cranian). Solzul frontalului se articuleaz posterior prin
sutura coronar cu cele dou oase parietale. De o parte i de cealalt inaintea suturii
frontalul prezint cate o proeminen numit bos frontal.
La limita dintre poriunea vertical i poriunea orizontal se gsesc de o parte i de
cealalt pornind de la rdcina nasului arcurile supraciliare, iar dedesubtul lor
sprancenele. Intre cele dou arcuri se afl de multe ori sutura metopic (sutur
interfrontal pe linia median intre cele 2 oase de membran ce alctuiesc frontalul,
observabile la noul nscut i care se contopesc in primii 2 ani de via). Deasupra suturii
frontalul este neted, poriunea aceasta purtand numele de glabel. Procesul zigomatic se
afl in prelungirea lateral a marginii supraorbitale pentru sutura cu osul zigomatic.
- Poriunea orizontal ia parte la formarea etajului anterior a bazei craniului. Acestei
poriuni i se descriu 3 zone: o zon nazal median i dou zone laterale orbitale.
a) Zona nazal este situat intre poriunile orbitale. Se articuleaz cu cele dou oase
nazale (anterior) i cu lama perpendicular a etmoidului (posterior).
b) Zonele orbitale (dreapt i stang) iau parte prin feele lor inferioare la formarea
bolilor orbitelor. In partea cea mai lateral a acestor zone, pe faa lor inferioar exist
cate o mic depresiune numit fosa glandei lacrimale care adpostete glanda lacrimal.
Cele 2 pri orbitale sunt separate prin incizura (scobitura) etmoidal in care se aeaz
lama orizontal a osului etmoid.
Frontalul adpostete in interiorul su dou caviti pneumatice, neregulate numite
sinusuri frontale, desprite printr-un sept. Sinusurile sunt tapetate cu o mucoas care
comunic cu mucoasa cavitilor nazale.
5
ETMOIDUL este un os median i nepereche, pneumatic, situat in scobitura etmoidal a
frontalului. Ia parte la formarea poriunii anteromediane a bazei craniului, a cavitilor
nazale precum i a orbitelor.
Are o form de balan i prezint : o lam vertical (perpendicular), o lam orizontal
(lama ciuruit; lamina cribrosa) precum i dou mase laterale.
a) Lama vertical este median i foarte subire i este format dintr-o poriune situat
deasupra lamei orizontale numit crista galli (de form triunghiular pe care se inser
dura mater) i una situat dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal.
b) Lama orizontal este dispus orizontal in scobitura etmoidal a frontalului. Separ
cutia cranian de fosele nazale.Constituie tavanul cavitii nazale. Posterior se articuleaz
cu corpul sfenoidului. Lama orizontal se mai numete i lama ciuruit deoarece este
strbtut de filetele nervului olfactiv.
c) Masele laterale sau labirintele etmoidale atarn de marginile lamei orizontale. Au
form cubic i conin o serie de caviti pline cu aer. (celule etmoidale anterioare,
mijlocii i posterioare)
Cornetul nazal superior este o lam osoas subire, ingust care pornete din peretele
medial al masei laterale a etmoidului. Sub el se gsete meatul nazal superior, care este
un jgheab indreptat dinainte inapoi, in care se deschid celulele etmoidale
posterosuperioare.
Cornetul nazal mijlociu este de asemenea o lam osoas subire cu suprafa aspr, uor
rsucit. Sub el se gsete meatul nazal mijlociu in care se deschid celulele etmoidale
anterioare i mijlocii, sinusul frontal i sinusul maxilar.
SFENOIDUL este un os median i nepereche, parial pneumatizat situat pe linia median
a bazei craniului, anterior de oasele temporale i de poriunea bazilar a occipitalului.
A fost comparat cu o viespe in zbor i prezint un corp i 3 perechi de prelungiri: aripile
mici, aripile mari i procesele pterigoidiene.
Corpul are form cubic gzduind in interiorul su sinusul sfenoidal. Pe faa sa
superioar se gsete fosa hipofizar ce adpostete glanda hipofiz. Anterior de aceast
fos se gsete anul chiasmatic ce conine chiasma optic.
Faa anterioar a corpului se articuleaz cu lama orizontal a etmoidului i ia parte la
formarea foselor nazale. Prezint creasta sfenoidal ce se articuleaz cu lama
perpendicular a etmoidului.
Faa posterioar se sudeaz cu poriunea bazilar a occipitalului.
De pe feele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile
mari ale sfenoidului.
In sfarit de pe faa inferioar a corpului se desprind procesele pterigoidiene.
Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, aezate in plan orizontal
Aripile mari sunt alctuite din 5 fee delimitate de tot atatea margini
Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical i se desprind de pe faa inferioar a
corpului i a aripilor mari. Prezint o lam lateral i una vertical intre care se
delimiteaz fosa pterigoidian (dreapt respectiv stang).
Intre aripa mare i aripa mic (atat in dreapta cat i in stanga) se gsete fisura orbitar
superioar care face comunicarea intre orbit i cavitatea cutiei craniene.
6
OCCIPITALUL este un os median i nepereche, lat situat pe linia median a poriunii
posteroinferioare a craniului. Este dispus intre sfenoid, parietale i temporale.
Prezint o gaur mare numit gaura occipital in jurul creia se grupeaz prile
componente ale osului: poriunea bazilar, solzul occipitalului i cele dou poriuni
laterale.
a) Poriunea bazilar este situat anterior de gaura occipital i se articuleaz anterior cu
lama patrulater a sfenoidului.
b) Solzul (scuama) occipitalului este situat posterior de gaura occipital.
Prezint pe faa sa extern protuberana occipital extern, de la care coboar spre
gaura occipital creasta occipital extern De la protuberana occipital extern pleac
simetric i lateral linia nucal superioar, in timp ce linia nucal suprem i linia nucal
inferioar se gsesc superior, respectiv inferior de protuberana occipital extern.
Faa intern a solzului este concav i divizat de eminena cruciform in 4 fose. In
centrul suprafeei se gsete protuberana occipital intern.
c) Poriunile laterale completeaz gaura occipital. Prezint pe faa lor exocranian cate
un condil ce servete la articularea cu atlasul. Posterior de condili se gsesc fosele
condiliene (dreapt respectiv stang).
d) Gaura occipital face legtura intre canalul vertebral i cavitatea cutiei craniene.
Occipitalul prezint o fa convex exocranian, una concav endocranian, 4 margini
i 4 unghiuri. Faa endocranian prezint anterior de gaura occipital o suprafa oblic
anterosuperior numit clivus in raport cu bulbul rahidian i puntea. Marginile temporale
sau mastoidiene sunt situate anteroinferior i se articuleaz cu stanca temporalului i cu
mastoida. Marginile parietale sau lambdoide sunt situate posterosuperior i se articuleaz
cu oasele parietale formand sutura lambdoid.
Unghiurile occipitalului sunt superior,anterior (inferior) i laterale (drept respectiv
stang).
PARIETALUL este un os lat i pereche de form patrulater aparinand calvariei.
Parietalele se articuleaz intre ele pe linia median formand sutura sagital. Sunt aezate
posterior de frontal, (cu care se articuleaz prin sutura coronar) anterior de occipital (cu
care se articuleaz prin sutura lambdoid) i deasupra temporalelor. (cu care se
articuleaz prin sutura scuamoas)
Parietalul prezint 2 fee, 4 margini i 4 unghiuri.
Faa extern este convex, iar cea intern concav. Faa extern prezint aproape in
mijlocul su o proeminen numit tuber parietal. Sub acest tuber, in apropierea marginii
sale inferioare se afl linia temporal superioar pe care se prinde fascia muchiului
temporal. Dedesubtul acestei linii se gsete o alt linie semicircular, linia temporal
inferioar determinat de originea muchiului temporal.
Faa intern, cerebral este concav prezentand de-a lungul suturii sagitale anul
sinusului sagital, care impreun cu cel de pe osul parietal din partea opus adpostete
sinusul sagital.
Marginea superioar se articuleaz cu cea de partea opus.
Marginea inferioar este concav inferior i se articuleaz cu solzul temporalului, aripa
mare a sfenoidului i mastoida.
Marginea anterioar se articuleaz cu solzul frontalului i formeaz sutura coronar.
7
Marginea posterioar sau occipital se articuleaz cu solzul occipitalului i formeaz
sutura lambdoid.
Unghiurile parietalului sunt: anterosuperior (frontal), posterosuperior (occipital),
anteroinferior (sfenoidal) i posteroinferior (mastoidian)
TEMPORALUL este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului intre occipital,
parietal i sfenoid. Prezint 5 poriuni: poriunea solzoas, poriunea mastoidian,
poriunea pietroas (stanca temporalului), poriunea timpanic i apofiza stiloid.
In temporal sunt spate o serie de canale i caviti, cea mai mare parte a acestora fiind
legate de organul vestibulocohlear.
a) Poriunea solzoas prezint o fa lateral (temporal) i o fa medial (sau cerebral).
Procesul zigomatic formeaz in partea inferioar a scuamei impreun cu procesul
temporal al osului zigomatic arcul zigomatic (arcada). Procesul prezint o rdcin
anterioar ce se termin la tuberculul articular i o rdcin posterioar ce se prelungete
posterior de meatul acustic extern.
Tuberculul articular reprezint o eminen rotund aflat medial de rdcina anterioar.
Prin intermediul circumferinei solzul temporalului se articuleaz anterior cu aripa
mare a sfenoidului i posterior cu parietalul.
b) Poriunea pietroas sau stanca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu
varful situate anteromedial i baza posterolateral.Prezint 3 fee , 3 margini i un varf.
Faa sa anterioar contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei,( prezentand
impresiunea trigeminal=depresiunea ganglionului trigeminal, eminena arcuat
determinat de canalul semicircular suiperior i tegmen tympani ce corespunde peretelui
superior al cavitii timpanice.)
Faa sa posterioar face parte din fosa posterioar prezentand in mijlocul suprafeei
porul acustic intern continuat de meatul acustic intern. Superior i lateral de meatul
acustic intern se gsete fosa subarcuat.
Faa sa inferioar se gsete pe faa extern a bazei craniului i prezint in mijlocul su
fosa jugular in care se gsete poriunea superioar a venei jugulare.In partea lateral a
feei inferioare se gsete gaura stilomastoidian, gaur ce corespunde orificiului extern
al canalului facialului.
Marginea superioar, care separ faa anterioar de cea posterioar este strbtut de
anul sinusului pietros superior.
Marginea anterioar delimiteaz impreun cu aripa mare a sfenoidului fisura
sfenopietroas.
Marginea posterioar adpostete anul sinusului pietros inferior.
Varful delimiteaz cu rdcina mare a osului sphenoid gaura rupt (gaura rupt
anterioar).
c) Poriunea mastoidian apare in jurul varstei de 3 ani. Este situat posterior de meatul
acustic extern i conine caviti pneumatice (celulele mastoidiene) care comunic cu
cavitatea timpanic prin antrul mastoidian.
d) Poriunea timpanic formeaz ce mai mare parte din meatul acustic extern. Este
situat inferior de poriunea scuamoas i anterior de poriunea mastoidian.
e) Procesul stiloidian se gsete la nivelul feei inferioare a stancii lang gaura
stilomastoidian.
8
SUPRAFAA EXTERIOAR A NEUROCRANIULUI
1.BOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alctuit din:
- solzul frontalului
- oasele parietale
- aripile mari ale sfenoidului (faa temporal)
- solzul temporalului drept i stang
- suturile dintre ele.
2.BAZA CRANIULUI(EXOBAZA)
Dou linii teoretice, una anterioar ce unete tuberculii articulari ai temporalelor i una
posterioar ce unete varful mastoidelor o imparte in 3 zone:
a)zona anterioar, care este acoperit de viscerocraniu
b)zona mijlocie (jugular), situat intre cele dou linii convenionale, alctuit la randul
ei din:
-pe linia median:poriunea bazilar a occipitalului
-pe prile laterale:-orificiul acustic extern
-procesul stiloidian
-aripa mare a sfenoidului
-faa inferioar a stancii
c)zona posterioar format din:
-pe linia median:gaura occipital
-pe prile laterale condilii occipitalului.
SUPRAFAA INTERIOAR A NEUROCRANIULUI
1.BOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alctuit din:
- solzul frontalului
- oasele parietale
. solzul occipitalului
2.BAZA CRANIULUI(ENDOBAZA)
Este constituit prin asamblarea unor pri ale oaselor: frontal,etmoid, sfenoid,
occipitale i oasele temporale.Formeaz planeul cavitii craniene i susine encefalul.
Reprezint un teritoriu de pasaj intre cutia cranian i teritoriile subiacente. Este imprit
in 3 etaje (fose) anterior, mijlociu i posterior. Liumita intre etajul anterior i mijlociu este
dat de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului, iar cea intre etajul mijlociu
i posterior de marginile superioare ale stancilor temporale i lama patrulater a
sfenoidului.
a)Fosa cranian anterioar este alctuit din:
-lama ciuruit a etmoidului
-segmentul orbital al fronztalului
-aripile mici ale sfenoidului
-o poriune din faa superioar a corpului sfenoidului
b)Fosa cranian mijlocie este alctuit din:
-corpul sfenoidului
9
-aripile mari ale sfenoidului
-feele anterioare ale stancilor
-solzul temporalului drept i stang
c)Fosa cranian posterioar este alctuit din:
-faa posterioar a stancilor temporalelor
-faa posterioar a lamei patrulatere
-scuama occipital
TABELUL 1 OASELE NEUROCRANIULUI
PORIUNEA PRI
COMPONENTE
CARACTERISTICI
PARTICIP
LA
FORMAREA
FRONTALUL Solzoas
Orizontal
Faa extern
Fa intern
Margine liber
Zona nazal
Zonele orbitale
Pneumatic
median
nepereche
Cavitilor
nazale,orbitelor,
fosei craniene
anterioare, suprafeei
ext. i
interne a calvariei,
zonei
anterioare a
exobazei
ETMOIDUL- Lama vertical
Lama
orizontal
Masele laterale
Poriunea sup, i
inferioar
Fee:anterioar,
posterioar, superioar,
inferioar,
medial,
lateral
Pneumatic
median
nepereche
Zonei anterioare
a exobazei
fosei craniene
anterioare
cavitii nazale
orbitei
SFENOIDUL Corpul
sfenoidului
Fee:ant.,post.
sup.,inferioar,
lateral,medial
Parial
pneumatic
median
nepereche
Zonei ant. i
mijlocii a exobazei
Fosei craniene
10
Aripi mici
Aripi mari
Procesele pte-
Rigoide
Fa superioar
Faa inferioar
Marginile anter.
i posterioar
Baz
Varf
Fee: cerebral,
orbital, temporal,
infratemporal,
sfenomaxilar
Marg. frontal,
scuamoas, papietal,
pietroas
i zigomatic
Lama medial
Lama lateral
form de
viespe
ant. i mijlocii
cavit. Nazale
OCCIPITALUL Bazilar
Solzul occipital
Poriunile
laterale
Gaura
occipital
Faa exocranian
i endocranian
Faa exocranian
i endocranian
Idem
Median i
nepereche
Zona mijlocie
i posterioar
a exobazei
Fosa cranian
posterioar
Suprafaa ext
i intern a
calvariei
PARIETALUL Faa extern
Faa intern
Margini: sup,
inferioar,ant.
i posterioar
Unghiuri:
AS,AI,PS,PI
Lateral i
pereche
Suprafaa
extern i
intern a
calvariei
TEMPORALUL Solzoas
Timpanic
Pietroas
Faa exo i endo
cranian
Circumferina
Faa posterosup.
i anteroinfer.
Faa anterosup.
Faa posterosup.
Os neregulat i
pereche
Suprafaa ext.
a calvariei
Zona mijlocie
i posterioar
a exobazei
Fosa cranian
mijlocie i posterioar
11
Mastoidian
Stiloidian
Faa inferioar
Marginea ant.
Marginea sup.
Marginea post
Faa exocran. i
endocranian.
Circumferina
12
VISCEROCRANIUL
Este alctuit din 14 oase la care se adaug i osul hioid. (Dei este situat in partea
anterosuperioar a gatului este studiat impreun cu viscerocraniul inand cont de originea
sa embriologic comun.) Dintre acestea 12 sunt perechi: maxilarul, zigomaticul, nazalul,
lacrimalul, palatinul i cornetul inferior. Vomerul, mandibula i hioidul sunt oase
nepereche.
MAXILA este un os pereche i neregulat situat in centrul feei. Celelalte oase ale feei
sunt grupate in jurul maxilarelor cu care se articuleaz. Are un corp de forma unei
piramide triunghiulare i 4 procese: palatin, frontal, zigomatic (prin care se articuleaz cu
oasele cu acelai nume) i procesul alveolar care prezint alveolele destinate rdcinilor
dentare de pe arcada superioar. Prin intalnirea in plan median a celor 2 procese palatine
(drept i stang) se formeaz palatal dur.
In interiorul corpului su se gsete sinusul maxilar, ce comunic cu meatul mijlociu al
nasului.
MANDIBULA singurul os mobil al craniului este un os median i nepereche. Prezint un
corp i 2 ramuri. Corpul in form de potcoav este alctuit din 2 poriuni sudate, baza
mandibulei i poriunea alveolar. Poriunea alveolar prezint alveolele dentare ce
adpostesc rdcinile dinilor de pe arcada inferioar.
Ramurile sunt 2 lame patrulatere indreptate oblic in sus i inapoi, formand cu corpul un
unghi de 120 de grade la adult.
ZIGOMATICUL (MALARUL) este un os lat i pereche situat pe prile laterale ale feei
unde formeaz pomeii. Prezint 2 fee, 4 margini, 3 procese, prin care se articuleaz cu
oasele vecine i 4 unghiuri.
NAZALUL este un os pereche mic i lat care particip la alctuirea scheletului osos al
piramidei nazale.
LACRIMALUL este un os pereche, mic i lat, de form patrulater, situat deasupra
maxilei i inferior de frontal, ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei i al
peretelui lateral al fosei nazale.
PALATINUL este un os pereche situat in poriunea posterioar a feei. Are o form
caracteristic, fiind format dintr-o lam orizontal i una vertical unite intre ele in unghi
drept. Prezint de asemenea 3 mici procese. Particip la formarea palatului osos, a
cavitilor nazale i a orbitei.
CORNETUL INFERIOR este un os pereche, rsucit ca i un cornet de hartie, situat pe
peretele lateral al fosei nazale. Delimiteaz meatul mijlociu de cel inferior.
13
VOMERUL este un os nepereche, lat cu forma unui fier de plug, situat median. Ia parte la
formarea septului nasal prezentand 2 fee i 4 margini.
HIOIDUL este un os median i nepereche situat in partea anterosuperioar a gatului,
deasupra laringelui. Are forma literei U. Prezint un corp i 4 prelungiri numite coarne
din care 2 coarne mari i 2 mici. Este legat prin inserii musculare de limb, mandibul,
faringe i laringe.
CAVITILE NEUROCRANIULUI I VISCEROCRANIULUI
ORBITELE sunt 2 caviti de forma unei piramide patrulatere, dispuse de o parte i de
cealalt a foselor nazale. Adpostesc globii oculari i anexele lor. Comunic prin canalele
optice i fisura orbitar superioar cu neurocraniul i prin canalul nazolacrimal cu
cavitatea nazal.
CAVITILE NAZALE sunt 2 conducte situate in centrul feei, cu o poziie
anteroposterioar, ce prezint 4 perei i 2 orificii. Peretele medial (septul osos al nasului)
separ cele 2 caviti nazale. Pe peretele lateral se gsesc cornetul nazal superior, mijlociu
i inferior.
Cavitile nazale comunic cu orbita prin canalul nazolacrimal, cu exteriorul prin
apertura piriform i cu faringele prin choane.
FOSA INFRATEMPORAL este situat sub fosa temporal avand ca anex fosa
pterigopalatin.
TABELUL NR.2 CALVARIA I BAZA CRANIULUI
SUPRAFAA
EXTERN A
CALVARIEI
SUPRAFAA
INTERN A
CALVARIEI
EXOBAZA ENDOBAZA
FRONTALUL Solzul fronta-
Lului
Solzul fronta-
Lului
ZONA
ANTERIOAR
Prile orbitare
i nazale
FOSA
CRANIAN
ANTERIOAR
Segment retro-
Orbitar
ETMOIDUL ZONA
ANTERIOAR
Lama ciuruit
FOSA
CRANIAN
ANTERIOAR
Lama ciuruit
SFENOIDUL Aripile mari
(faa
temporal)
ZONA
MIJLOCIE
Faa inferioar
FOSA
CRANIAN
ANTERIOAR
14
a corpului
Procesele pterigoidiene
Aripile mici
Faa superioar
A corpului
FOSA
CRANIAN
MIJLOCIE
Aripile mari
Corpul sfenoi
Dului
OCCIPITALUL Solzul
occipita-
Lului
Solzul
occipitalului
ZONA MIJLOCIE
A EXOBAZEI
Poriunea bazilar
i prile
laterale
ZONA POSTERIOAR
Scuama occipitalului
FOSA
CRANIAN
POSTERIOAR
Scuama occipi-
Talului
PARIETALUL Faa extern Faa intern
TEMPORALUL Solzul tempo-
Ralului
ZONA
MIJLOCIE
Poriunea scuamoas
Faa inferioar
a stancii
ZONA POSTERIOAR
Poriunea mastoidian
a temporalului
FOSA CRANIAN
MIJLOCIE
Faa anterosuperioar
a
stancii
Solzul temporal
Faa posterioar
a stancilor
TABELUL NR.3 OASELE VISCEROCRANIULUI
PORIUNEA PRI
COMPONENTE
CARACTERISTICI
PARTICIP
LA
FORMAREA
CORNETUL
INFERIOR
Faa medial
Faa lateral
Marginea
superioar
Marginea
Inferioar
Os pereche
Lam rsucit
ca un cornet
de hartie
Peretelui lateral
al cavitii
nazale
LACRIMALUL Faa lateral Creasta lacrimal
posterioar
Os pereche
Patrulater
Peretelui medial
al orbitei
Cavitii
15
Faa medial
Marginea sup.
Marginea inf.
Marginea post.
Marginea ant.
nazale
NAZALUL Faa anterioar
Faa posterioar
Marginea inf.
Marginea sup.
Marginea lat.
Marginea med.
an etmoidal Os mic,pereche,
patrulater
Scheletului
Nasului
VOMERUL Faa dreapt
Faa stang
Marginea ant.
Marginea post.
Marginea sup.
Marginea inf.
Unghiuri:AI,AS
PI,PS.
Os median i
Nepereche
Form de plug
de fier
Peretelui
medial al cavitilor
nazale
PALATINUL Lama
orizontal
Lama perpendicular
Procesul orbital
Procesul sfenoidal
Procesul pira-
Midal
Faa superioar
Faa inferioar
Marginea:ant.
post,lat,medial
Faa medial i
lateral
Marginea:ant.,
post,infer,super.
Os lat i
pereche
Forma literei
L
Masivului
facial
1/3posterioare
a bolii palatine
Peretelui lateral
al foselor
nazale
Peretelui inferior
al orbitei
ZIGOMATICUL Faa lateral
Faa medial
Marginea anterosuperioar
Marginea posterosuperioar
Marginea anteroinferioar
Marginea posteroinferioar
Orificiul zigomaticofacial
Orificiul zigomaticotemporal
Os lat i pereche
Form patrulater
Prii laterale
a feei
Orbitei
Fosei zigomatice
Fosei
temporale
MAXILA Corp Baza Os pereche Cavitilor
16
Proces palatin
Proces
zigomatic
Proces alveolar
Proces frontal
Faa anterioar
Faa posterioar
Faa superioar
Varf
Margini anterioar,
posterioar,
inferioar
Faa superioar
Faa inferioar
Margini:medial
lateral,anterioar,
posterioar
Voluminos nazale
Orbitelor
Bolii palatine
Fosei infratemporale
Fosei pterigo-
Palatine
MANDIBULA Corp
Ramuri
Faa anterioar
Faa posterioar
Margine infer.
Margine super.
Faa lateral
Faa medial
Margini:ant.,
post. sup. infer.
Os median i
nepereche
Form de potcoav
Singurul os
mobil al craniului
Cavitii
bucale
HIOIDUL Corp
Coarne mari
Coarne mici
Faa anterioar
Faa posterioar
Marginea sup.
Marginea inf.
Os nepereche
median
Form de U
TABELUL NR.4 ORBITA
BAZA Margine supraorbital
Margine infraorbi-
Tal
VARFUL Extremitatea medial
a fisurii orbitale
superioare
Peretele superior Poriunea orbital
a frontalului
Aripa mic a sfenoidului
Peretele lateral Procesul orbital
zigomatic
Aripa mare a sfenoidului
Poriunea orbital a
Frontalului
17
Peretele medial Procesul frontal al
maxilei
Lacrimalul
Lama orbital a labirintului
etmoidal
Faa lateral a corpu
lui sfrnoidului
Peretele inferior Faa orbital a maxilei
Procesul orbital al
osului zigomatic
Procesul orbital al
Palatinului
TABELUL NR.5 CAVITILE NAZALE
ORIFICIUL
ANTERIOR
Maxila
Oasele nazale
ORIFICIUL
POSTERIOR
Lama orizontal a
palatinului
Corpul sfenoidului
Vomerul
Lama medial a procesului
pterigoidian
PERETELE
INFERIOR
Procesul palatin al
maxilei
Lama orizontal a
osului palatin
PERETELE
SUPERIOR
Nazalul
Spina nazal a frontalului
Lama orizontal a
etmoidului
Faa anteroinferioar
a corpului sfenoidului
PERETELE
MEDIAL
Lama perpendicular
a etmoidului
Vomerul
PERETELE
LATERAL
Maxila
Lacrimalul
Etmoidul
Lama perpendicular
a palatinului
Sfenoidul
Cornetul inferior
TABELUL NR.6 FOSA INFRATEMPORAL I PTERIGOPALATIN
FOSA INFRATEMPORAL FOSA PTERIGOPALATIN
PERETELE
LATERAL
Faa medial a zigomaticului
Ramura mandibulei
BAZA Faa maxilar a
aripilor mari ale
sfenoidului
Faa inferioar a
corpului sfenoidului
PERETELE
ANTERIOR
Faa posterioar a
corpului maxilei
VARFUL Proces pterigoid
Tuberozitatea maxi.
Lei
PERETELE Lama lateral a pro- PERETELE Tuberozitatea
18
MEDIAL cesului pterigoidian
Tuberozitatea maxilei
ANTERIOR maxilei
PERETELE
SUPERIOR
Faa infratemporal
a aripilor mari ale
sfenoidului
PERETELE
POSTERIOR
Procesul pterigo-
Idian
PERETELE
MEDIAL
Lama perpendicular
a palatinului
19
COLOANA VERTEBRAL (columna vertebralis)
DEFINIIE, GENERALITI
Coloana vertebral face parte din scheletul axial al trunchiului fiind aezat posterior i
median. Se formeaz prin suprapunerea a 33-34 de piese osoase numite vertebre care se
gsesc la nivelul gatului, toracelui, regiunii lombare i a pelvisului. Msoar in lungime
in medie 73 cm la brbat i 63 cm la femeie. Limea sa variaz find maxim, (in medie
11 cm) la baza sacrului. Prezint curburi in plan sagital (anteroposterioare) orientate
alternativ fie cu convexitatea inainte cand se numesc lordoze, curbura cervical (lordosis
cervicis) i lombar (lordosis lumbalis), fie cu convexitatea inapoi cand se numesc cifoze,
curbura toracal (kyphosis thoracica) i sacrat (kyphosis saqcralis) respectiv curburi in
plan frontal (curburi laterale, curbura toracal, curbura sacrococcigian) mai puin
pronunate cu convexitatea situat alternativ dreapta stanga.
Curburile coloanei mresc rezistena acesteia la compresiunile axiale. Rezistena unei
coloane este egal cu ptratul numrului curburilor +1. Aa de exemplu o coloan rectilinie
are o rezisten egal cu 1, o coloan cu o curbur are o rezisten egal cu 2, o coloan cu 2
curburi o rezisten egal cu 5, in fine o coloan cu 3 curburi o rezisten de 10.
Indicele rahidian DELMAS= L/h rahisului intre S1 i atlas= 95, cu extreme normale intre
94 i 96. El nu poate fi msurat decat pe o pies anatomic.
O coloan cu curburi accentuate posed un indice DELMAS mai mic decat 94, din
contr o coloan rectilinie posed un indice DELMAS mai mare decat 96. DELMAS
demonstreaz c o coloan cu curburi accentuate este te tip funcional dinamic, in timp ce
o coloan cu curburi terse este de tip funcional static.
La noul nscut i la sugar intalnim o singur curbur la nivelul segmentului toracic.
Lordoza cervical apare in lunile 3-5 de via fiind rezultatul ridicrii capului de ctre
sugar. In jurul varstei de 2 ani apare i lordoza lombar indispensabil locomoiei i
ortostatismului (staiunii verticale).
Coloana vertebral are 2 proprieti opuse din punct de vedere mecanic: rigiditatea i
elasticitatea. Coloana vertebral se intinde pan la nivelul capului avand un suport important
situat in plan transversal reprezentat de centura scapular. Dup TESTUT ea este scut de
protecie i punct de sprijin pentru un numr mare de viscere, in timp ce JUNGHANS o
consider punctul central al staticii corpului. Vlad VOICULESCU consider coloana
vertebral axul de susinere al intregului schelet al corpului, in timp ce BACIU o definete
drept cel mai important component al aparatului locomotor de care sunt legate toate celelalte
segmente ale corpului uman. La buna funcionare a coloanei vertebrale ii aduc aportul
echilibrul intrinsec i cel extrinsec.
Echilibrul intrinsec=rezistena elastic la tensiune a ligamentelor/rezistena elastic la
presiune a discurilor.
Echilibrul extrinsec este dat de un numr mare de grupe musculare ce alctuiesc corsetul
muscular.
20
Un alt suport transversal se gsete la nivel lombar. In poziie vertical simetric forele sunt
echilibrate, iar coloana este rectilinie. In poziie de balans cand corpul se sprijin pe un singur
membru inferior bazinul balanseaz in partea opus, iar coloana este obligat s urmeze un
traiect sinuos: convex in poriunea lombar cu convexitatea ctre membrul in balans,
concav in poriunea sa dorsal i din nou convex. Parghiile musculare ii ajusteaz automat
tensiunea pentru a restabili echilibrul, datorit tonusului muscular determinat de muchii de
postur, coordonai de sistemul extrapiramidal.
Coloana vertebral formeaz pilonul central (pilierul central) al trunchiului. Dac in
poriunea sa toracal ea se apropie de planul posterior (1/ 4 din grosime), in regiunea
cervical este la 1/3 din grosimea gatului pentru ca in poriunea lombar s fie situat central
( . din grosimea corpului).
In regiunea cervical coloana suport greutatea craniului trebuind s fie situat cat mai
aproape de centrul de gravitaie al corpului. In regiunea toracal coloana este impins
posterior de organele mediastinului i in particular de inim. Din contr in regiunea lombar
unde suport intreaga greutate a poriunii superioare a trunchiului are o poziie central avand
o proeminen in cavitatea abdominal. In afar de funcia de suport a trunchiului are rol de
protecie a nevraxului. In situaii patologice mduva spinrii i nervii spinali intr in conflict
cu inveliul protector.
Vertebrele poart numele regiunilor din care fac parte.
Vertebrle cervicale rspund gatului, sunt in numr de 7 i formeaz impreun
coloana cervical. Se noteaz de la C1 la C7.
Vertebrele toracale rspund toracelui i formeaz impreun coloana toracal. Se
noteaz de la T1 la T12 Alctuiesc cea mai lung poriune a coloanei.
Vertebrele lombare rspund regiunii lombare, sunt in numr de 5 i formeaz
impreun coloana lombar. Se noteaz de la L1 la L5.
Vertebrele cervicale, toracale i lombare sunt mobile i independente. Din acest
motiv mai sunt denumite i vertebre adevrate.
Vertebrele sacrate sunt in numr de 5. Prin unirea lor ia natere sacrul.
Vertebrele coccigiene sunt in numr de 4-5. Prin unirea lor se formeaz coccigele,
un vestigiu al cozii.
Vertebrele sacrate i coccigiene rspund pelvisului. Deoarece ele sunt sudate intre
ele, deci imobile se mai numesc i vertebre false.
Prin suprapunerea corpurilor vertebrale se formeaz faa anterioar a coloanei, prin
cea a proceselor spinoase creasta spinal de pe faa posterioar a coloanei, iar prin cea
a gurilor vertebrale canalul vertebral. De o parte i de cealalt a crestei spinale se
gsesc anurile vertebrale ce adpostesc muchii ce acioneaz asupra coloanei
vertebrale.
Feele laterale ale coloanei sunt formate de varful proceselor transverse, pediculii
vertebrali, gurile intervertebrale i poriunile laterale ale corpilor vertebrali.
VERTEBRELE ADEVRATE
Cuprind vertebrele C1-L5. Prezint caractere generale, regionale, iar unele din ele
prezint i caractere speciale (vezi atlasul i axisul)
21
a) Caracterele generale (vertebra tip)
Vertebra adevrat prezint dou poriuni, corpul vertebrei (corpus vertebrae) i
arcul vertebral (arcus vertebralis) unite intre ele prin dou mici puni denumite pediculii
arcului vertebral (pediculus arcus vertebrae). Corpul, arcul i pediculii vertebrali
delimiteaz gaura vertebral (foramen vertebrale).
Corpul vertebrei (corpus vertebrae) este poriunea cea mai voluminoas a sa i are o
form aproximativ cilindric. Formeaz peretele anterior al gurii vertebrale. I se descriu
dou fee, una superioar (cranial) i una inferioar (caudal) i o circumferin. Corpul
vertebral are o structur de os scurt ca o coaj de nuc, cu o cortical de os dens ce inconjoar
esutul spongios. Corticala de la nivelul feei superioare i inferioare a corpului vertebral se
numete platou vertebral. El este mai gros in centru unde se gsete o poriune cartilaginoas.
Periferia formeaz un burelet sau faie marginal. Acesta deriv din punctele de osificare
epifizar avand forma unui inel i se sudeaz cu restul corpului vertebral in jurul varstei de
14-15 ani. Tulburrile de osificare ale acestui nucleu epifizar constituie epifizita vertebral
sau maladia SCHEUERMANN. Pe o seciune verticofrontal a corpului vertebral se disting
de fiecare parte ingrori corticale nete. Superior i inferior platourile vertebrale sunt dublate
de un strat cartilaginos, iar in centrul corpului vertebral travee de os spongios care se
repartizeaz urmand liniile de for. Aceste linii sunt verticale dac unesc platoul superior cu
cel inferior, sau orizontale dac unesc cele 2 corticale laterale, in fine oblice dac unesc
platoul inferior cu corticalele laterale. Pe o seciune sagital se regsesc traveele verticale, dar
mai exist 2 sisteme de fibre oblice denumite i fibre in evantai. Pe de o parte fibre in evantai
ce pleac de la platoul superior pentru a se deschide in timp ce traverseaz cei 2 pediculi
ctre procesul articular superior de fiecare parte i procesul spinos. Pe de alt parte un evantai
ce pleac din platoul inferior pentru a se deschide traversand cei 2 pediculi ctre procesele
articulare inferioare i procesul spinos. Incruciarea acestor 3 sisteme trabeculare constituie
puncte de maxim rezisten, dar i o zon de minim rezisten, in particular un triunghi cu
baza situat anterior in care nu exist decat travee verticale.Acest fapt explic fractura
cuneiform a corpului vertebral. La o compresiune axial de 600 de kilograme poriunea
anterioar a corpului vertebral se zdrobete rezultand fractura tasare. Pentru zdrobirea
corpului vertebral in totalitate este necesar o compresiune axial de 800 de kilograme care
duce la cedarea peretelui posterior al corpului vertebral cu interesarea canalului vertebral.
Arcul vertebral (arcus vertebralis) formeaz peretele posterior al gurii vertebrale. Este
alctuit din urmtoarele elemente:
1. Lamele vertebrale (lamina arcus vertebrae) , una dreapt i alta stang, de form
patrulater, situate intre pediculul vertebral i baza apofizei spinoase.. Prezint o
fa anterioar ce particip la formarea suprafeei interne a canalului vertebral, o
fa posterioar ce privete in sus i in afar, o margine superioar i una
inferioar, o extremitate medial i una lateral.
2. Procesul spinos (processus spinosus; apofiza spinoas) continu inapoi arcul
vertebral. Este situat in plan median i posterior pornind de la locul de unire al
celor dou lame vertebrale. Prezint 2 fee (dreapt i stang), 2 margini, o baz i
un varf. Varful se poate explora pe viu prin palpare fiind evideniabil sub piele.
3. Procesele transversare (processus transverses, apofizele transverse) In numr de
2,(dreapt i stang) pleac de pe prile laterale ale arcului vertebral i se
dirijeaz in afar i puin posterior. Intervin in stabilizarea lateral a coloanei
vertebrale.
22
4. Procesele articulare (processus articularis; apofizele articulare) Sunt in numr de 4
(dou superioare i dou inferioare). Procesele superioare (processus articularis
superior) ale unei vertebre se articuleaz cu procesele articulare inferioare
(processus articularis inferior) ale vertebrei supraiacente (de deasupra) in timp ce
procesele sale inferioare se articuleaz cu procesele articulare superioare ale
vertebrei subiacente (de dedesubt).
- Pediculul vertebral (pediculus arcus vertebrae) leag arcul vertebral de corp.
Prezint cranial i caudal (pe marginea superioar i marginea inferioar)
incizurile vertebrale, superioar i inferioar (incisura vertebralis superior,
incisura vertebralis inferior). Prin suprapunerea vertebrelor incizurile a dou
vertebre vecine delimiteaz gurile intervertebrale (sau de conjugare, foramen
intervertebrale).prin care trec nervii spinali corespunztori.
- Gaura vertebral ( foramen vertebrale,orificiul vertebral) este spaiul delimitat
anterior de faa posterioar a corpului vertebral, posterior de arcul vertebral, iar
lateral de pediculii vertebrali. Dimensiunile orificiului vertebral difer de la o
vertebr la alta. Din suprapunerea tuturor gurilor vertebrale ia natere canalul
vertebral.(canalis vertebralis) Canalul are dimensiuni mari i form triunghiular
pe seciune in regiunile cervical i lombar i diametru mai mic i form rotund
in regiunea toracal.
b) Caracterele regionale vezi TABELUL 7
TABELUL7 CARACTERELE REGIONALE ALE VERTEBRELOR
CARACTERE
REGIONALE
VERTEBRE
CERVICALE
VERTEBRE
TORACALE
VERTEBRE
LOMBARE
CORP Mic i alungit
transversal
Uor alungit
anteroposterior
Voluminos
PROCES SPINOS Scurt, cu varful
bifid
Prismatic
triunghiular, oblic
inapoi i in jos
Dreptunghiular cu
direcie orizontal
PROCES
TRANSVERS
Baza lor strbtut
de gaura
transversal
Prezint o feioar
articular ce se
articuleaz cu
tuberculul coastei
corespunztoare
Mici proeminene
PROCESE
ARTICULARE
Orientate pe un
plan aproape
orizontal
Verticale i dispuse
in plan frontal
Verticale i dispuse
in plan sagital
GAURA
VERTEBRAL
Larg i
triunghiular
Rotund Triunghiular
I Vertebrele cervicale (vertebrae cervicalis)
1. Corpul vertebrei este mic i alungit transversal. Are dimensiuni mai mici decat corpul
vertebrei toracale sau lombare.
2. Procesul spinos este scurt i are varful bifid. Este inclinat in jos i inapoi.
3. Procesele transversare prezint la baza lor gaura transversar prin care trec vasele i
nervul vertebral.
23
4. Procesele articulare sunt orientate pe un plan aproape orizontal.
5. Gaura vertebral este larg i triunghiular.
II Vertebrele toracale (vertebrae thoracicae)
1. Corpul vertebrei este uor alungit anteroposterior. Este mai voluminos decat cel al
vertebrelor cervicale. Volumul corpului vertebral crete de sus in jos de-a lungul coloanei
toracale. Prezint 2 scobituri superioare (fovea costalis superior) i 2 scobituri inferioare
(fovea costalis inferior) cate una de fiecare parte a corpului vertebral. Scobitura superioar
a unei vertebre delimiteaz cu cea inferioar a vertebrei supraiacente un unghi diedru
in care ptrunde capul coastei corespunztoare.
2. Procesul spinos este prismatic triunghiular fiind orientat oblic inapoi i in jos.
3. Procesele transversare prezint o suprafa de articulare cu tuberculul coastei
corespunztoare.
4. Procesele articulare sunt verticale i dispuse in plan frontal.
5. Gaura vertebral este rotund.
III Vertebrele lombare (vertebrae lumbales)
1. Corpul vertebral este cel mai voluminos. Diametrul su transversal depete net pe cel
anteroposterior.
2. Procesul spinos este o lam osoas groas, dreptunghiular cu direcie orizontal.
3. Procesele transversare sunt mici proeminene. Se mai numesc i procese accesorii.
(processus accessorius)
4. Procesele articulare au form specific de segment de cilindru plin sau gol. Sunt
dispuse in plan sagital i au o direcie vertical.
5. Gaura vertebral este triunghiular i evident mai mic in raport cu dimensiunile
corpului vertebral.
c) Caracterele speciale Exist vertebre cu caractere speciale atat in regiunea
cervical cat i in regiunea toracal i lombar.
ATLASUL (atlas)
Reprezint prima vertebr cervical (C1). Prezint o structur profund modificat atat
fa de vertebra tip cat i fa de celelalte vertebre cervicale. Are forma unui inel osos.
Este format din 2 mase osoase numite mase laterale (massa lateralis atlantis) unite intre
ele prin 2 arcuri osoase, din care unul este anterior (arcus anterior atlantis), iar cellalt
posterior (arcus posterior atlantis).
Masele laterale circumscriu impreun cu arcul anterior i arcul posterior gaura
vertebral (foramen vertebralae). Prezint o cavitate articular superioar (facies
articularis superior) pentru articularea cu condilul occipitalului, o fa articular
inferioar (facies articularis inferior) pentru articulaia cu procesul articular superior al
axisului i o fa medial pe care se inser ligamentul transversal (ligamentum
transversum atlantis).
Arcul anterior (arcus anterior atlantis) prezint pe faa sa anterioar un tubercul anterior
(tuberculum anterius) pe care se inser ligamentul longitudinal anterior i muchiul
lungul gatului , iar pe faa sa posterioar o feioar articular pentru dintele axisului
(fovea dentis)
24
Arcul posterior (arcus posterior atlantis) prezint pe faa sa posterioar tuberculul
posterior al atlasului (tuberculum posterius)
Atlasul nu are corp vertebral. Orificiul vertebral este larg la acest nivel. Extremitatea
posterioar a feei articulare superioare delimiteaz impreun cu poriunea iniial a
arcului posterior un an, anul arterei vertebrale (sulcus arteriae vertebralis) prin care
trec artera vertebral i primul nerv cervical. Ligamentul transvers al atlasului imparte
inelul osos al atlasului intr-o poriune anterioar ocupat de dintele axisului (dens axis) i
o poriune posterioar care corespunde orificiului vertebral al celorlalte vertebre i
conine mduva spinrii i meningele spinal.
AXISUL (axis)
Este cea de-a doua vertebr cervical.(C2) Prezint un corp vertebral cu 6 fee, un
proces spinos, procese articulare i transverse, lame vertebrale, pediculi precum i un
orificiu vertebral. Caracteristica sa principal este dat de prezena pe faa superioar a
corpului a unei proeminene verticale numit apofiza odontoid.( dens axis, dintele) Pe
faa anterioar a dintelui se gsete o fa articular (facies articularis anterior) care vine
in contact cu ligamentul transvers al atlasului.
VERTEBRA CERVICAL 6
Tuberculul anterior al procesului transvers (tuberculul lui CHASSAIGNAC) este mai
proeminent i se poate palpa fiind un reper important pentru explorarea arterei carotide
comune.
VERTEBRA CERVICAL 7
Este cunoscut i sub numele de vertebr proeminent deoarece prezint un proces
spinos lung ce se evideniaz sub piele (reper in numrarea vertebrelor)
VERTEBRELE TORACALE T11-T12
Prezint o singur scobitur pe corp destinat capului costal corespunztor.
VERTEBRELE FALSE
SACRUL (os sacrum)
Este un os median i nepereche ce ia natere prin sudarea celor 5 vertebre sacrate. Este
situat in continuarea coloanei lombare i are forma unei piramide cu baza in sus i varful
in jos. Particip impreun cu cele 2 oase coxale i coccigele la alctuirea pelvisului osos.
- Orientare 1. Se aeaz inainte faa concav
2. Se aeaz in sus baza osului
Prezint:
- o fa anterioar numit fa pelvin (facies pelvica), ce este concav i privete in
jos i inainte. Prezint 4 linii transversale (lineae transversae) care indic locurile
25
de sudur ale celor 5 vertebre. La extremitile fiecrei linii transversale exist
cite o gaur sacral pelvin (foramina sacralia anteriora) prin care trec ramurile
ventrale ale nervilor sacrali.
- o fa posterioar ( facies dorsalis,dorsal) convex ce privete in sus i inapoi;
- dou fee laterale ( pars lateralis; pri laterale) care in partea lor inferioar au
aspect de margini. Feele laterale prezint fiecare in poriunea lor superioar cate
o suprafa articular (facies auricularis) prin intermediul creia se articuleaz cu
osul coxal drept, respectiv stang.
- o baz (basis ossis sacri) situat in sus ce se articuleaz cu faa inferioar a ultimei
vertebre lombare. Anterior i median prezint o suprafa ovalar care este faa
superioar a corpului primei vertebre sacrale. Lateral de suprafaa ovalar se
gsete cate o suprafa ovalar numit aripioara sacrului (ala ossis sacri).
Inapoia suprafeei ovalare se gsete orificiul superior al canalului sacral, iar
lateral de orificiu se gsesc dou procese articulare (processus articularis superior)
pentru articularea cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare.
- un varf (apex ossi sacri) situat in jos care se articuleaz cu coccigele.
Sacrul este strbtut de canalul sacrat (canalis sacralis) ce continu canalul vertebral.
Din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrate se formeaz pe linia median a
feei dorsale creasta sacral median (crista sacralis mediana). Lateral de creasta
sacral median se gsete de fiecare parte cate o creast sacral intermediar (crista
sacralis medialis) care corespunde proceselor articulare ale vertebrelor sacrale.Lateral
de crestele sacrale intermediare se gsesc 4 guri sacrale (foramina sacralia
posteriora) pe unde trec ramurile dorsale ale nervilor sacrali i mai lateral se gsesc
cate o creast sacral lateral (crista sacralis lateralis) ce corespund proceselor
transverse ale vertebrelor sacrate. Toate aceste creste se gsesc situate pe faa dorsal
a sacrului. La extremitatea inferioar a crestei sacrale mediane se gsete un orificiu
in form de V rsturnat, hiatul sacral (hiatus sacralis) delimitat de coarnele sacrale
(cornu sacralae)
COCCIGELE (os cocygis)
Este un os rudimentar i nepereche format din unirea celor 4 sau 5 vertebre
cocigiene atrofiate. Este situat in continuarea sacrului fiind omologul scheletului cozii
de la mamifere. Impreun cu oasele coxale i osul sacru formeaz pelvisul osos
(bazinul osos). Prezint 2 fee (anterioar, concav i posterioar, convex), 2 margini
(dreapt i stang ce converg spre varf), o baz situat in sus i un varf ce privete in
jos. Baza prezint o feioar eliptic pentru articularea cu varful sacrului. Inapoia
acestei feioare se gsesc de o parte i de cealalt coarnele cocigelui (cornu
coccygeum), care se articuleaz cu coarnele sacrale contribuind la delimitarea
cornului sacral
.
A Inserii musculare la nivelul coloanei
Pe atlas: Muchiul lungul gatului (poriunea oblic superioar)
Muchiul drept anterior al capului (pe faa anterioar a maselor laterale)
26
Muchiul spleniul gatului, oblic inferior al capului, oblic superior al capului
(varful proceselor transverse ale atlasului)
Muchiul micul drept posterior al capului (tuberculul posterior al atlasului)
Pe axis : Muchiul spleniul gatului (varful proceselor transverse ale axisului),
semispinal cervical, marele drept posterior al capului, oblic inferior al capului
(procesul spinos )
Pe corpul vertebrelor cervicale: poriunea vertical a muchiului lung al gatului (C5-
C7)
Pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale: muchiul semispinal cervical (C3-C5)
poriunea cervical a muchiului spinal, semispinal toracic (C6-C7) muchiul
romboid , dinat posterior i superior, trapez, splenius (C7), rotatori, interspinoi
cervicali
Pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale.muchiul ridictor al scapulei (C1-
C5), scalen mijlociu (C2-C7), scalen anterior, lung al capului, poriunea oblic
superioar a muchiului lung al gatului (C3-C6), poriunea cervical a muchiului
iliocostal, poriunea cervical a muchiului longissimus, semispinal al capului (C3-
C7) poriunea oblic inferioar a muchiului lung al gatului (C5-C6), scalen posterior
(C5-C7) poriunea cefalic a muchiului longissim (ultimele), muchii multifizi,
rotatori, intertransversari cervicali
Pe corpul vertebrelor toracale: poriunea vertical i oblic inferioar a muchiului
lung al capului (T1-T3), psoas mare, psoas mic (T12)
Pe procesele spinoase ale vertebrelor toracale:Muchiul dinat posterior i superior
(T1-T3) romboid, semispinal toracic (T1-T4), splenius (T1-T5) poriunea toracal a
muchiului spinal (T1-T8), trapez (T1-T12), dorsal mare (T7-T12) dinat posterior i
inferior, poriunea toracal a muchiului spinal (T11-T12), rotatori
Pe procesele transverse ale vertebrelor toracale: poriunea cervical a muchiului
longissim, semispinal cervical, semispinal al capului (T1-T5), semispinal toracic (T7-
T12) muchii multifizi, rotatori
Pe corpul vertebrelor lombare: muchiul psoas mic (L1) stalpul stang al diafragmei
(L1-L2), stalpul drept aldiafragmei (L1-L3), muchiul psoas mare (L1-L4)
Pe procesele spinoase ale vertebrelor lombare: Muchiul dinat posterior i inferior,
poriunea toracal a muchiului spinal L1-L2) dorsal mare (L1-L5) masa comun
sacrolombar (ultimele vertebre lombare), rotatori, interspinoi lombari
Pe procesele costiforme: poriunea toracal a muchiului longissim, muchiul
transvers abdominal, muchiul ptratul lombelor (fibrele iliotransversare i costotransversare),
muchiul psoas mare
Pe procesele accesorii muchii multifizi, rotatori, intertransversari lombari
Pe faa anterioar a sacrului:muchiul piriform, coccigian i sacrococcigian ventral
Pe faa dorsal a sacrului: muchiul dorsal mare (creasta sacral median), gluteu
mare, masa comun sacrolombar (pe creasta sacral median)
Intre gurile sacrale posterioare i creasta sacral lateral: muchii transveri spinali i
gluteu mare (fesier mare)
Pe prile laterale ale sacrului muchii coccigian
Pe marginea prii laterale a sacrului muchiul gluteu mare
Pe aripa sacrului muchiul psoas
In anurile sacrului: muchii multifizi
27
Pe prile laterale ale coccigelui:muchiul coccigian, gluteu mare
B. Inserii ligamentare la nivelul coloanei
-ligamentul apical al dintelui pe varful dintelui axisului
-ligamentele alare, pe laturile dintelui axisului
-ligamentul nucal, pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale
-ligamentul lombocostal pe baza primelor 2 vertebre lombare
-ligamentul iliolombar, pe procesele transverse L4-L5
-ligamentele sacroiliace ventrale, pe aripioara sacrului ]i fa\a posterioar` a sacrului
([n afar`) i primele 2 guri sacrate (lateral)
-ligamentele sacroiliace dorsale, pe creasta sacral lateral
-ligamentul sacroiliac interosos, pe tuberozitatea sacrat
-ligamentele sacrococcigiene laterale, pe unghiul inferior al sacrului i procesele
transverse ale coccigelui
-ligamentul sacrotuberal, pe marginile laterale ale sacrului i coccigelui p@n la
vertebra coccigian 3
- ligamentul sacrospinos, pe marginile laterale ale sacrului ]i coccigelui
-ligamentele interspinoase, pe procesele spinoase a 2 vertebre corespunztoare
-ligamentele intertransversare, pe procesele transverse corespondente
-ligamentul costotransversar pe procesul transversar corespunztor
-ligamentul costotransversar lateral pe baza procesului transvers al vertebrei
supraiacente
-ligamentul costotransversar superior, pe procesul transvers al vertebrei supraiacente
-ligamentele galbene pe procesele articulare pan la baza procesului spinos
-ligamentul vertebral longitudinal anterior, pe partea anterioar a corpurilor vertebrale
pan la vertebra a 2-a sacrat
-ligamentul sacrococcigian ventral de la varful sacrului la coccige
-ligamentul vertebral longitudinal posterior, pe faa posterioar a corpurilor
vertebrale, in interiorul canalului rahidian, pan la baza cocigelui
-ligametul supraspinos pe toat intinderea coloanei, pe varful proceselor spinoase
C Repere osoase la nivelul coloanei
-procesele spinoase proemin posterior i pot fi examinate in flexia puternic a
coloanei vertebrale. Cel mai proeminent este procesul spinos al vertebrei cervicale 7
(C7- vertebra proeminent) de la care se incepe numrtoarea vertebrelor.
- explorarea vertebrelor toracale i lombare se face mai uor cand bolnavul este in
poziie ezand, cu mainile pe genunchi i cu brbia atingand manubriul sternal.
D Repere vasculare
- artera vertebral la nivelul anului arterei vertebrale a atlasului
- prin gurile transversale trece artera vertebral inconjurat de un sinus venos
28
- tuberculul anterior al procesului transvers al vertebrei C6 reper pentru explorarea
arterei carotide comune
E Rapoarte nervoase
- prin gurile transversale trece nervul vertebral
- prin gurile intervertebrale trec nervii spinali corespunztori
- canalul vertebral adpostete mduva spinrii invelit de meningele spinal
- primul nerv cervical la nivelul anului arterei vertebrale
- ramurile ventrale ale nervilor sacrali trec prin gurile sacrale pelvine
F. Aplicaii clinice
Traumatismele coloanei vertebrale se pot clasifica in fracturi, luxaii i fracturi- luxaii.
In caz de accident curburile coloanei suple i elastice permit atenuarea impactului, ceea
ce nu ar fi posibil la o coloan rigid.
Fracturile sunt considerate grave intrucat pot interesa oricand mduva i rdcinile
nervoase. (fracturi amielice=fr interesarea mduvei; fracturi mielice=cu interesarea
mduvei).
Fracturile corpului vertebral pot i parcelare, cu tasare simetric sau asimetric sau
cominutive. Corpul vertebral prezint o reea trabecular dispus in 2 fascicule oblice,
unul superior i altul inferior, care se incrucieaz pe peretele posterior constituind zidul
posterior. Anterior intre cele 2 fascicule se gsesc doar trabecule verticale ce delimiteaz
o zon fragil, incapabil s reziste la suprasolicitrile mecanice i in care fracturile se
produc mai uor. La o compresiune axial de 600 de kilograme poriunea anterioar a
corpului vertebral se zdrobete rezultand fractura tasare. Pentru zdrobirea corpului
vertebral in totalitate este necesar o compresiune axial de 800 de kilograme care duce
la cedarea peretelui posterior al corpului vertebral cu interesarea canalului vertebral.
Fracturile de arc posterior intereseaz procesele spinoase, transverse, articulare,
pediculii i lamele vertebrale. Arcul vertebral posterior este mai rezistent fiind constituit
din fascicule trabeculare ce se condenseaz in special la nivelul pediculilor vertebrali,
proceselor articulare i lamelor vertebrale.
Fracturile cu prognosticul cel mai sever sunt cele in care este interesat atat corpul cat i
arcul posterior i in care mduva spinrii nu poate s scape fr leziuni.
Luxaiile sunt anteroposterioare i laterale in regiunea cervical, cel mai adesea cu
prognostic foarte grav i anteroposterioare in regiunea lombar.
Fracturile luxaii se intalnesc de obicei in regiunea cervical avand de asemenea un
prognostic foarte grav.
Funcional fracturile se pot clasifica in stabile i instabile (care se pot deplasa ulterior
accidentului). Stabilitatea depinde de conceptul celor 3 coloane (anterioar, mijlocie i
posterioar)
Coloana anterioar cuprinde jumtatea anterioar a corpului vertebral, partea anterioar
a inelului fibros i ligamentul longitudinal anterior,
Coloana mijlocie cuprinde jumtatea posterioar a corpului vertebral, partea posterioar
a inelului fibros i ligamentul longitudinal posterior.
29
Coloana posteriorar cuprinde sistemul ligamentar posterior, capsula i articulaiile
intervertebrale i arcul neural posterior.
Dac 2 din cele 3 coloane sunt afectate fractura este instabil.
Vertebra C1
La nivelul atlasului se intalnesc fracturi la nivelul maselor laterale i a arcurilor.
Fracturile cu separarea maselor laterale amenin prin alunecarea acestora in afar
arterele vertebrale. Fiecare arc poate fi fracturat in una sau mai multe pri. Fractura
arcului posterior poate afecta nervul ARNOLD.
Vertebra C2
Fractura odontoidei se poate asocia cu luxaia anterioar a atlasului i reprezint de obicei
o leziune foarte grav, avand ca i complicaii tetraplegia i afectarea centrilor respiratori.
Vertebrele C3-C7
Fracturile la acest nivel sunt de obicei instabile avand maximum de frecven la nivel C5-
C6. Se insoesc de obicei de complicaii nervoase severe. Mai frecvente sunt subluxaiile
i luxaiile.
Vertebrele toracolombare
Fracturile sunt stabile fiind protejate la nivel toracal de cutia toracic. Fracturile de corp
vertebral prin compresiune devin instabile ameninand canalul vertebral dac inlimea
corpului vertebral este comprimat peste 50%
Fracturile luxaii ale coloanei toracolombare sunt frecvente la acest nivel i apar dup
un traumatism sever i au o instabilitate mare, urmare a schimbrii orientrii feelor
articulare i a piederii suportului furnizat de coaste i ligamentele de unire.
Fracturile la nivelul sacrului i cocigelui vor fi prezentate la bazin. Este de remarcat c
la nivelul sacrului exist zone de rezisten crescut, cum ar fi poriunea mijlocie a
sacrului i zone de rezisten sczut ca de exemplu gurile sacrate.
.
30
TORACELE OSOS (thorax)
DEFINIIE. GENERALITI
Toracele osos este o cavitate format din coloana vertebral toracal, coaste cu
cartilajele costale i stern. Aceste oase alctuiesc o cuc elastic adaptat actului
respiraiei. Cavitatea toracic adpostete viscere deosebit de importante, cum ar fi inima
i plmanii. Are forma unui trunchi de con modificat. Dimensiunile i forma lui se
difereniaz in funcie de sex, varst, constituie, ocupaie, stri patologice.
a) In funcie de varst:
- La copii diametrul transversal al toracelui este mic datorit oblicitii sczute a
coastelor.
- La aduli crete diametrul transversal, urmare a dezvoltrii plmanilor.
- La btrani toracele devine rotund i rigid din cauza osificrii cartilajelor costale.
b) In funcie de sex:
- Toracele la femei este mai scurt i are diametrul transversal mai mic decat la brbai.
c) In funcie de constituie:
- La tipul astenic (astenie=slbiciune, istovire) toracele este lung i ingust.
- La tipul hiperstenic (hiperstenie=funcionare exagerat a unor esuturi i organe)
toracele este scurt i larg.
d) In funcie de ocupaie
- La cei cu munc fizic grea toracele tinde spre tipul hiperstenic
e) In funcie de strile patologice:
31
- In scolioz (scolioz=deviaie patologic lateral a coloanei vertebrale) cele dou
jumti laterale ale toracelui nu sunt simetrice.
- In cifoz (cifoz=curbur posterioar a coloanei) toracele este turtit transversal i
alungit in plan transversal.
Toracele osos prezint o suprafa exterioar (exotoracele), o suprafa interioar
(endotoracele) o baz (orificiul inferior) i un varf (orificiul superior).
Atat endo cat i exotoracele prezint :
- o fa anterioar alctuit din: stern, cartilajele costale, extremitatea anterioar
a coastelor, precum i din articulaiile dintre ele i de spaiile intercostale.
- dou fee laterale formate din corpul coastelor i spaiile intercostale.
- o fa posterioar alctuit din procesele spinoase ale vertebrelor toracale, anurile
vertebrale, procesele transverse i extremitatea posterioar a coastelor i a spaiilor
intercostale in cazul exotoracelui, respectiv de corpul vertebrelor toracale i
anurile pulmonare in cazul endotoracelui.
- Varful (apertura thoracis inferior; orificiul superior) este delimitat anterior de
scobitura jugular a sternului, posterior de corpului vertebral T1 i lateral de
marginea medial a primei coaste (dreapt respectiv stang). Are form oval i
permite trecerea organelor, vaselor i nervilor de la gat spre torace i invers.
- Baza (apertura thoracis inferior, orificiul inferior) este delimitat anterior de
procesul xifoidian, posterior de corpul vertebrei T12, iar lateral de coasta a XII-a,
de varful coastei a XI-a i de cartilajul coastelor X, IX, VIII i VII. Anterior baza
prezint o scobitur triunghiular, unghiul substernal (angulus infrasternalis)
delimitat de cele dou arcuri costale care urc spre procesul xifoidian.
Vertebrele toracale sunt descrise la coloana vertebral aa incat in acest capitol vor fi
prezentate doar sternul i coastele.
STERNUL (sternum)
Este un os lung, turtit anteroposterior, median i nepereche situate in partea anterioar
a toracelui. Are o direcie oblic de sus in jos i dinapoi inainte. Este format din 3 pri
componente:
- una superioar numit manubriu (manubrium sterni)
- una mijlocie numit corp (corpus sterni)
- una inferioar numit proces xifoidian (processus xiphoideus)
- Orientare 1. Se pune in sus baza
2. Se pune inainte faa convex.
Sternul are:
a) o fa anterioar convex prevzut cu o proeminen, la unirea manubriului cu corpul
(unghiul sternal, unghiul lui LOUIS, angulus sterni) dedesubtul cruia se gsesc 3-4 linii
transversale rezultate din unirea sternebrelor
b) o fa posterioar concav pe care se intalnesc aceleai linii transversale
c) 2 margini laterale (dreapt respectiv stang) care prezint cate 7 scobituri costale
(incisurae costales) in care ptrund capetele primelor 7 cartilaje costale
d) o baz (situat cranial) ce prezint pe linia median scobitura jugular (incisura
jugularis) situat la limita dintre gat i torace
e) un varf (situat caudal) format din procesul xifoidian care este cartilaginos. La b-
32
trani procesul xifoidian se osific.
La nivelul sternului se efectueaz puncia sternal cu scopul studierii mduvei roii
osoase hematogene.
COASTELE (costae)
Sunt arcuri osoase care se interpun intre coloana vertebral toracal i stern.
Sunt in numr de 12 perechi numerotate de jos in sus. Dup raporturile lor cu sternul se
impart in coaste adevrate i coaste false.
- Coastele adevrate ( costae verae, sternale) se articuleaz cu sternul prin
intermediul unor cartilaje articulare. Sunt reprezentate de primele 7 perechi de
coaste.
- Coastele false (costae spuriae) nu ajung pan la stern fiind reprezentate de ultimile
5 perechi de coaste.
Perechile 8,9 i 10 de coaste dei nu ajung la stern se articuleaz prin extremitatea lor
anterioar cu cartilajul costal supraiacent.
Perechile 11 i 12 numite i coaste flotante au extremitatea anterioar nearticular.
- Orientare 1. Lateral se pune faa convex
2 Posterior se aeaz extremitatea ce prezint o feioar articular
3 In jos marginea prevzut cu un an
Fiecare coast prezint o poriune osoas i un cartilaj costal.
Coastele sunt oase lungi i arcuate ce prezint 3 curburi: de-a lungul feelor, de-a lungul
marginilor i de-a lungul axului.
Cele mai lungi coaste se gsesc la nivelul perechii a 7-a de unde lungimea descrete atat
in sus (spre coasta 1) cat i in jos (spre coasta 12).
Poriunea osoas prezint un corp i 2 extremiti.
a) Extremitatea posterioar se articuleaz cu coloana vertebral prin intermediul capului
(caput costae) prevzut cu 2 feioare articulare (facies articularis capitis costae). Intre
cap i tubercul se gsete gatul sau colul (collum costae) Tuberculul (tuberculum costae)
se articuleaz cu procesul transvers al vertebrei corespunztoare prin intermediul unei
feioare articulare (facies articularis tuberculi costae)
b) Corpul (corpus costae) prezint:
-o fa extern convex
-o fa intern concav
-o margine superioar
-o margine inferioar ce prezint un an (sulcus costae) prin care trec vena, artera i
nervul intercostal
c) Extremitatea anterioar este scobit.In ea ptrunde cartilajul costal.
Cartilajul costal se gsete in prelungirea poriunii osoase. Primele 7 perechi de cartilaje
aparin coastelor adevrate unind aceste coaste cu sternul. Urmtoarele 3 perechi de
cartilaje continu coastele false i se unesc cu cartilajul supraiacent. In fine ultimele 2
perechi de cartilaje continu coastele flotante pierzandu-se in musculatura. peretelui
abdominal
Exist i unele perechi de coaste care prezint particulariti.
Coasta I (costa prima) este scurt i orizontal i ca atare prezint o fa superioar, una
inferioar, o margine lateral convex i una median concav. Delimiteaz circumferina
33
superioar a toracelui (vezi mai sus). Faa superioar prezint in poriunea mijlocie
tuberculul de inserie (tuberculum musculi scaleni anterior) pentru muchiul scalen
anterior ce separ anul venei subclavii situat anterior de anul arterei sublavii situat
posterior.
Coasta a II-a (costa secunda) nu prezint an costal.
Coasta XI i XII prezint o singur fa articular deoarece nu se articuleaz cu procesele
transverse.
A Inserii musculare la nivelul toracelui
1. La nivelul sternului
Pe faa anterioar a sternului
- muchii sternocleidomastoidian pe manubriul sternal,
-muchiul pectoral mare (fasciculul mijlociu),
- muchiuldrept abdominal pe procesul xifoidian
-muchii sternotiroidian, sternohioidian, diafragma,
Pe faa posterioar a sternului
-muchiul sternotiroidian pe faa posterioar a manubriului sternal
-muchiul transvers al toracelui pe faa posterioar a sternului i procesului xifoid
-muchiul sternohioidian, pe faa posterioar a articulaiei sternoclaviculare
2. La nivelul coastelor
- muchiul scalen anterior pe tuberculul de pe faa superioar a primei coaste
-muchiul subclavicular pe faa superioar a primei coaste
-muchiul sternotiroidian, pe marginea posterioar a cartilajului primei coaste
-muchiul pectoral mare (fasciculul mijlociu) pe cartilajele primelor 6 coaste
-muchiul dinat anterior pe faa extern a primelor 10 coaste (poriunea superioar
pe primele 2 coaste, poriunea mijlocie pe coastele 2-4, poriunea inferioar pe
coastele 5-10)
-muchii ridictori ai coastelor in spaiul cuprins intre tuberculul i unghiul coastei
-muchiul iliocostal pe cele 12 unghiuri ale coastelor
-muchii intercostali externi pe buza extern a marginilor a 2 coaste vecine
-muchii intercostali interni, pe buza intern a marginilor a 2 coaste vecine
- muchiul dinat anterior la mijlocul feei laterale a coastei a 2-a
- muchiul scalen posterior pe faa superioar a coastei a 2-a
-muchiul dinat posterior i superior, pe faa extern a coastelor 2-5
-muchiul transvers al toracelui pe marginile inferioare ale cartilajelor costale 2-6
-muchiul pectoral mic pe feele anterolaterale ale coastelor 3,4,5
-muchiul drept abdominal pe cartilajele coastelor 5,6,7
-muchiul oblic extern al abdomenului, pe faa extern a coastelor 5-12
-muchiul transvers abdominal, pe faa medial a ultimelor 6 cartilaje costale
-muchiul dinat posterior i inferior pe faa extern a ultimelor 4 coaste
-muchiul dorsal mare, pe faa extern a ultimelor 3 sau 4 coaste
-muchiul oblic intern (fasciculele posterioare) pe marginea inferioar a ultimelor 3
coaste
-muchiul ptratul lombelor (fibrele iliocostale i costotransversare) pe coasta a 12-a
34
B. Inserii ligamentare la nivelul toracelui
1. La nivelul sternului
-ligamentul interclavicular, pe manubriul sternal
-ligamentul sternoclavicular anterior, pe faa anterioar a manubriului sternal
-ligamentul sternocostal radiat, pe partea anterioar a sternului
-ligamentul sternocostal intraarticular pe fundul cavitii sternale
2. La nivelul coastelor
-ligamentul lombocostal pe colul coastei a XII-a
-ligamentul costotransversar pe faa posterioar a colului coastei
-ligamentul costotransversar lateral, pe faa posterioar a colului coastei
-ligamentul costotransversar superior, pe creasta colului coastei
-ligamentul sternocostal intraarticular, pe creasta costal
-ligamentul sternocostal radiat, pe partea anterioar a cartilajului costal
C Repere osoase la nivelul toracelui
1.La nivelul sternului
- Sternul se palpeaz in intregime pe faa sa anterioar
- la unirea manubriului cu corpul pe faa anterioar a sternului se palpeaz unghiul
sternal (unghiul lui LOUIS) ce servete ca reper pentru coasta a 2-a
- Pe marginea cranial a manubriului sternal se palpeaz i se vede incizura jugular
- Apendicele xifoid se palpeaz destul de uor exceptand extremitatea sa distal. Se
proiecteaz la nivelul discului intervertebral dintre vertebrele T9-T10
2. La nivelul coastelor
- Coasta I poate fi palpat la baza gatului. Pe faa sa superioar se gsete tuberculul pe
care se inser muchiul scalen anterior (tuberculul LISFRANK) reper topografic
important deoarece desparte vena subclavicular (anterior) de artera subclavicular
(posterior)
- Coasta II se palpeaz din varful axilei la unghiul lui LOUIS
-Coastele III i IV se pot palpa de la unghiul costal posterior
-Coastele XI i XII se palpeaz doar la nivelul peretelui dorsal al trunchiului
-Cartilajele costale se pot palpa atat la nivelul marginilor lor cat i la nivelul
extremitilor lor sternale i costale.
Palparea coastelor deceleaz fracturi osoase (crepitaii la acest nivel insoite de durere)
sau tumori condrocostale.
D Repere vasculare
1. La nivelul sternului
Artera mamar intern (toracic intern) are un traiect paralel cu sternul
2. La nivelul coastelor
- vena subclavie trece prin anul venei subclavii situat pe faa superioar a coastei I,
anterior de tuberculul de inserie a scalenului anterior. Se puncioneaz sub clavicul la
unirea treimii mijlocii cu cea intern tehnic important in serviciile de anestezie terapie
intensiv.
35
- artera subclavie trece prin anul arterei subclavii situat pe faa superioar a coastei I
posterior de tubercul
- artera i nervul intercostal trec prin anul de la nivelul marginii inferioare
E Rapoarte nervoase
2. La nivelul coastelor
- nervul intercostal trece prin anul de la nivelul marginii inferioare. Aceti nervi se
infiltreaz in cazul unor nevralgii intercostale ,a unor fracturi costale sau a unor
traumatisme toracice.
- Mediodorsal la 4-5 cm de tuberculul de inserie a scalenului anterior se gsete plexul
brahial( reper important pentru anesteziile tronculare).
F. Aplicaii clinice
25% din decesele prin traumatisme sunt datorate traumatismelor toracice, iar din totalul
politraumatismelor 50% prezint leziuni toracice.
Fracturile de stern reprezint traumatisme severe deoarece se pot asocia cu contuziile
miocardice. Cele fr deplasare nu necesit tratament specific in timp ce cele cu
deplasare au indicaie de osteosintez sternal.
Fracturile costale simple nu ridic probleme deosebite, dar este de luat in seam durerea.
O atenie special trebuie ins acordat fracturilor insoite de hemo- sau pneumotorax
precum i fracturilor primelor 2 coaste care o probabilitate foarte mare de a se asocia cu
alte leziuni traumatice mult mai periculoase.
SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE (skeleton membri superioris)
36
In alctuirea scheletului membrului superior intr scheletul centurii scapulare i
scheletul prii libere a membrului superior propriuzis.(vezi tabelul 8).
Fee Margini Unghiuri Extremiti Particulariti
CLAVICULA superioara
inferioar
Anterioar
posterioar
medial
lateral
os alungit
S orizontal
OMOPLAT anterioar
posterioar
Superioar
medial
lateral
superolateral
superomedial
inferior
os triunghiular
lat
HUMERUS anterolateral
anteromedial
posterioar
Anterioar
lateral
medial
de inclnaie
130 grade
superioar
inferioar
uor torsionat
medial
RADIUS anterioar
posterioar
lateral
Anterioar
posterioar
medial
superioar
inferioar
corpul mai
voluminos la
extremitatea
inferioar
ULNA anterioar
posterioar
medial
Anterioar
posterioar
lateral
superioar
inferioar
aspect de S
italic in plan
frontal
CARP anterioar
posterioar
proximal
distal
lateral
medial
Proximal
distal
medial
lateral
scafoidul=cel
mai lateral os
al randului I
osul cu
carlig=cel
mai medial
al randului II
8 oase
cuboidale
aezate pe 2
randuri
METACARP dorsal
anteromedial
anterolateral
Lateral
medial
palmar
proximal
distal
5 oase alungite
FALANGE dorsal
palmar
Lateral
medial
proximal
distal
2 pentru
police i 3
pentru degetele
II-V
SCHELETUL CENTURII SCAPULARE (cingulum membri superioris)
Asigur legtura intre oasele membrului superior liber i toracele osos.
37
Centura scapular este format din scapul i din clavicul.
CLAVICULA (clavicula)
Este un os pereche i alungit in forma literei S culcat orizontal, situat la limita dintre
torace i gat, de o parte i de cealalt a sternului. Alctuiete poriunea anterioar a
centurii scapulare. Fiind situat sub piele poate fi uor explorat prin inspecie i palpare.
Prezint un corp (cu 2 fee i 2 margini) i 2 extremiti
-.Orientare 1. Lateral extremitatea turtit
2. Anterior marginea concav a acestei extremiti
3. Inferior faa osului prevzut cu un an
a) Faa superioar este neted in treimea mijlocie i rugoas inspre cele 2 capete pentru
inseria muchiului deltoid i trapez (lateral) respectiv sternocleido-mastoidian (medial).
b) Faa inferioar prezint rugoziti pentru inseria unor muchi i ligamente.
Rspunde primei coaste. Prezint in poriunea ei mijlocie anul folosit pentru orientarea
osului pe care se inser muchiul subclavicular.In aria acestui an se gsete gaura
nutritiv a osului prin care ptrunde o ramur a arterei suprascapulare. Medial de an se
gsete impresiunea ligamentului costoclavicular (impression lig. costoclavicularis) pe
care se inser ligamentul cu acelai nume. Lateral de an se gsesc tuberculul conoidian
(tubercululm conoideum) i linia trapezoidal (linea trapezoidea) situat anterolateral de
tubercul pe care se inser ligamentul conoidian respectiv trapezoidian
c) Marginea anterioar este convex i mai groas inspre extremitatea medial (unde d
inserie muchiului pectoral mare) i concav i mai subire inspre extremitatea
lateral.(unde se inser muchiul deltoid).
c) Marginea posterioar are o configuraie invers: concav inspre extremitatea
medial i convex inspre extremitatea lateral, unde se inser muchiul trapez. Prezint
la nivelul poriunii sale mijlocii rapoarte vasculare i nervoase importante (trunchiurile
plexului brahial, artera i vena subclavie) i ca atare in fracturile la acest nivel
fragmentele dislocate ale claviculei pot leza sau comprima aceste elemente.
d) Extremitatea medial (extremitas sternalis,) se articuleaz cu manubriul sternului,
motiv pentru care se mai numete i extremitate sternal. Prezint o feioar destinat
articulrii cu manubriul sternal i cu primul cartilaj costal.
e) Extremitatea lateral (extremitas acromialis) se articuleaz cu acromionul scapulei,
motiv pentru care se mai numete i extremitate acromial.
A. Inserii musculare la nivelul claviculei
Pe faa superioar
-muchiul deltoid, anterior in 1/3 lateral
-muchiul trapez, posterior in 1/3 lateral
-muchiul pectoral mare, anterior in 1/3 medial
-muchiul sternocleidomastoidian, posterior in 1/3 medial
Pe faa inferioar
-muchiul subclavicular in 1/3 mijlocie
Pe marginea anterioar
-muchiul deltoid in 1/3 lateral
38
-muchiul pectoral mare in 2/3 mediale
Pe marginea posterioar
-muchiul trapez in 1/3 lateral
-muchiul sternohioidian in 1/3 medial
B. Inserii ligamentare la nivelul claviculei
Pe faa inferioar
-ligamentul costoclavicular, pe impresiunea costoclavicular, medial de an
-ligamentul trapezoid
-ligamentul conoid
Pe extremitatea medial
-ligamentul interclavicular
-ligamentul sternoclavicular anterior, pe faa anterioar a extremitii
C. Repere osoase la nivelul claviculei
-Uor accesibil la palpare. Se pot explora: marginea anterioar, faa superioar,
extremitatea sternal i extremitatea acromial.
-In luxaia supraacromial cand se apas cu degetul pe extremitatea lateral a claviculei
aceasta coboar, iar la ridicarea degetului clavicula urc (semnul clapei de pian)
D. Repere vasculare
-pe faa inferioar in 1/3 mijlocie in aria anului subclavicular se gsete gaura nutritiv
prin care ptrunde o ramur a arterei suprascapulare
- 1/3 medie a marginii posterioare in raport cu vasele subclaviculare
E. Rapoarte nervoase
-Faa superioar in 1/3 mijlocie in raport cu ramurile superficiale senzitive
supraclaviculare i supraacromiale din plexul cervical
-Marginea posterioar in 1/3 medie in raport cu trunchiul plexului brahial
F. Aplicaii clinice
Fracturile treimii externe a claviculei au un procent de 20% fiind fr deplasare sau cu
deplasare cu coborarea fragmetului extern. Fractura este reductibil la apsare.
Fracturile din treimea medie sunt cele mai frecvente (datorit schimbrii curburii
claviculei) avand traiect transversal, spiroid, oblic sau cu fragment intermediar.
Fracturile din treimea intern se situeaz medial sau trec prin inseria muchiului
sternocleidomastoidian. Cele situate medial de muchi duc la ascensionarea prii externe
a claviculei prin contracia acestui muchi.
Fracturile cominutive produc leziuni vasculonervoase (cu atingerea vaselor
subclaviculare, a plexului brahial i cervical) sau pleuropulmonare(domul pleural cu
tulburri respir