12 pagini

n Redeschiderea ºcolilor, ziua decisivãPAGINA 10

n Securitatea la incendiu - 15% dintre ºcoli nu auautorizaþie ºi nici nu au fãcut demersuri

PAGINA 10

n Rata medie a ºomajuluia fost de 4,9% în 2020,cu 1% mai mare decât în 2019

PAGINA 9

5 lei Marþi, 2 februarie 2021, nr. 22 (6802), anul XXXn FLORIN CÎÞU AMENINÞÃ / Companiile de stat

care nu se reformeazã vor fi desfiinþatePAGINA 3

n PROFESOR DE FINANÞE DESPRE RALIULGAMESTOP: “Este greu de crezut cã «lichidareaforþatã» a fost alimentatã doar de retail”

PAGINA 4

n PLASAMENTE ALTERNATIVE /Plimbare printrepicturi ºi preþuri

PAGINA 11

GRAM AUR = 241,2581 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5066 RON EURO = 4,8728 RON DOLAR = 4,0346 RON

Reorganizare saulistare la bursã?

(Interviu cu Claudiu Nãsui, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului ºi Turismului)

lGuvernul, decis sã listeze HidroelectricalOperaþionalizarea offsetului – prioritarã pentru industria naþionalã de apãrare

Reporter: În programul de guver-nare se vorbeºte despre elaborareastrategiei naþionale pentru piaþa de ca-pital. Prin aceastã strategie se doreºtecreºterea participãrii companiilor ºiinvestitorilor la piaþã. Care ar fi, în opi-nia dumneavoastrã, primele trei priori-tãþi pe care ar trebui sã le aibã guvernulîn acest sens?

Claudiu Nãsui: Guvernul, în totali-tatea lui, ºi prin programul de guverna-re ºi-a propus sã rezolve ºi problemagãurilor negre la buget, ºi problemacãpuºãrii companiilor de stat care exi-

stã deja, de multã vreme, iar în sensulacesta, listarea pe piaþa de capital, pebursã, este o soluþie. Avem deja com-panii care au listate pachete minorita-re, în care acþionarul minoritar, maiales Fondul Proprietatea, care a reuºitsã fie un acþionar activist ºi care a pusreflectorul pe multe lucruri din compa-nii, a prevenit cazuri de corupþie, le-asancþionat ºi a adus un plus de transpa-renþã ºi de bune practici în acele com-panii. Strategia noastrã este datã de li-nia aceasta a decãpuºãrii, transparenti-zãrii activitãþii ºi atragerii de noi inve-

stiþii în companiile româneºti.Reporter: Listarea companiilor de

stat, în frunte cu Hidroelectrica, listarecare e vãzutã de o bunã parte a comuni-tãþii pieþei de capital drept cheia promo-vãrii noastre în liga pieþelor emergente,este unuldintre aspectele pe care se puneaccentul în programul de guvernare. Eleste menþionat în actualul program deguvernare, ca ºi în precedentele, careînsã nu l-au respectat. Puteþi sã ne daþimai multe detalii despre acest obiectivguvernamental? Ce ºanse îi daþi?

Claudiu Nãsui: Îi dau ºanse mari.

Hidroeletrica este acum în suprave-gherea ºi coordonarea MinisteruluiEnergiei, domeniu separat în actualaguvernare de cel al Economiei, ºi credcã este un lucru pe care România tre-buie sã îl facã (n.red. – listarea compa-niei respective la bursã) ºi pentru bu-nãstarea companiei, dar ºi pentruRomânia în general, ºi pânã la urmãpentru bunãstarea românilor.

A CONSEMNATGEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 8)

Europeni, ancoraþi-vã aºteptãrileinflaþioniste!

Raportul preliminar privind in-flaþia din Germania în primalunã a anului curent a adus osurprizã majorã. Indicele pre-

þurilor de consum a crescut cu o ratãanualã de 1%, dupã o scãdere de 0,3%

în cele douã luni pre-cedente, pe fondulunei creºteri lunarepeste aºteptãri , de0,8% (vezi graficul).

Preþurile alimente-lor ºi-au acceleratcreºterea anualã pânãla 2,2% în ianuarie

2021, de la 0,5% în luna precedentã,iar preþurile serviciilor ºi-au acceleratcreºterea anualã pânã la 1,5%, de la1,1%.

Indicele armonizat al preþurilor deconsum aratã presiuni inflaþioniste ºimai mari. Creºterea anualã din primalunã a anului 2021 este estimatã la1,6%, dupã o scãdere de 0,7% în luna

precedentã, pe fondul unei creºterilunare de 1,4%.

Dupã cum se aratã în comunicatulde presã al Biroului Federal de Statisti-cã (Destatis), evoluþia preþurilor deconsum a fost influenþatã de modifica-rea TVA, a cãrei reducere temporarã aexpirat la sfârºitul anului trecut, intro-ducerea unei taxe asupra emisiunilorde dioxid de carbon ºi de creºterea

salariului minim pe economie.Într-un interviu acordat postului pu-

blic de radio din Germania, IsabelSchnabel, membru al conducerii exe-cutive a BCE, a declarat cã “observãmo evoluþie interesantã pe termen scurt”referitor la rata inflaþiei din Germania,pe care a caracterizat-o drept “surprin-zãtor de ridicatã”.

(continuare în pagina 12)

RAPORT AL FUNDAÞIEIACCESS TO MEDICINE

Giganþiifarmaceuticinu suntpregãtiþi pentruurmãtoareapandemiel Zece dintre cele maiinfecþioase boli din lumeidentificate de OMS nu suntabordate de firmele demedicamente

Cele mai mari companii farmaceu-tice din lume sunt puþin pregãtite pen-tru o urmãtoare pandemie, în ciudaunui rãspuns în creºtere al acestora lafocarul de Covid-19, aratã un raportrecent independent, realizat de Funda-þia Access to Medicine din Olanda,preluat de The Guardian.

Jayasree K. Iyer, directorul executival Fundaþiei Access to Medicine, o or-ganizaþie non-profit finanþatã de gu-vernele britanice ºi olandeze, a evi-denþiat virusul Nipah, cu o ratã a mor-talitãþii de pânã la 75%, ca urmãtorulpotenþial mare risc de pandemie.

“Virusul Nipah este o altã boalã in-fecþioasã emergentã care provoacãmari îngrijorãri”, a spus Jayasree KIyer, menþionând: “Nipah ar putea sãizbucneascã în orice moment. Urmã-toarea pandemie ar putea fi o infecþierezistentã la medicamente”.

Nipah poate provoca probleme re-spiratorii severe ºi encefalitã, ºi are oratã a mortalitãþii de 40% pânã la 75%,în funcþie de locul în care se producefocarul. Liliecii care se hrãnesc cufructe sunt gazda sa naturalã. Focareledin Bangladesh ºi India, produse în2018, au fost, probabil, legate deconsumul de suc de curmal.

Nipah este una dintre cele 10 boliinfecþioase din 16 identificate deOrganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii(OMS) ca fiind cu cel mai mare riscpentru sãnãtatea publicã ºi pentru carecare existã zero proiecte în pregãtirilecompaniilor farmaceutice, potrivit ra-portului fundaþiei. Aceste boli mai in-clud febra din Valea Rift, frecventîntâlnitã în Africa subsaharianã, Mersºi Sars - boli respiratorii cauzate de co-ronavirusuri ºi care au rate de decesmult mai mari decât Covid-19, darsunt mai puþin infecþioase.

Între timp, sunt în curs de dezvolta-re patru produse pentru virusul Chi-kungunya transmis de þânþari, care s-arãspândit rapid în ultimii ani, în Ame-rica, Africa ºi India: un vaccin, un me-dicament, un instrument de diagnosticºi un nou spray insecticid pentru su-prafeþe de la Bayer, care funcþioneazãºi pentru virusurile Denga ºi Zika.

V.R.(continuare în pagina 12)

Unul dintre ministerele importante din oriceguvernare, dacã nu cel mai greu de gestionat,este Ministerul Economiei. Iar atunci cândacesta include ºi antreprenoriatul, dar ºi do-

meniul turismului, problemele cu care se confruntãorice politician care ajunge în funcþia de ministru alEconomiei se dubleazã sau chiar tripleazã, þinând contde complexitatea portofoliului pe care trebuie sã îl ge-stioneze. Planurile noului ministru al Economiei,Antreprenoriatului ºi Turismului, Claudiu Nãsui, suntdestul de ambiþioase, dar dificil de pus în practicã, dacãþinem cont de perioada prin care trecem ºi care estemarcatã de pandemie, dar ºi de faptul cã majoritateacompaniilor de stat subordonate ministerului sunt îninsolvenþã sau în faliment. Pentru a afla care este si-tuaþia cu care se confruntã în acest an noul ministru alEconomiei, Claudiu Nãsui, am realizat, la sfârºitul sãp-tãmânii trecute, un scurt interviu cu domnia sa.

CÃLINRECHEA

Zero taxe pe salariul minimbrut: este o soluþie optimalã ?

De câteva luni se propagã con-stant ideea de introducere amãsurii „zero taxe asupra sala-riului minim” brut pe þarã.

Propunerea nu se mai regãseºte înprogramul de guvernare în forma ini-þialã, pentru cã probabil nu toþipartenerii de coaliþie au agreataceastã politcã fiscalã, ci doarun proiect pilot ºi eventual apli-carea „în condiþiile unui deficitsub 3% sau doi ani de creºtereeconomicã peste potenþial”, adi-cã dupã 2024. Cu toate acestea,este de neînþeles de ce propune-rea îºi mai gãseºte ecou în mass mediaunde revine constant. De aceea, îmipropun sã analizez pe scurt aceastãpropunere, sã vedem dacã este optima-lã din punct de vedere economic saunu ºi dacã meritã promovatã.

Propunerea la care fac referire por-neºte de la ideea cã salariul minimbrut în România este împovãrat fi-

scal, mai mult decât în toate celelaltestate ale Uniunii Europene, respectivstatul ar preleva aproximativ 41,07%din venitul unei persoane. Mã rog. Larigoare, taxa realã de impozitare pen-tru orice venit este de 46,32%, calcu-

latã cã raport între impozit pevenit + contribuþii sociale +TVA/venit brut ºi nu este ceamai mare din Europa. Dar trecpeste asta ºi revin. Pornind dela presiunea fiscalã, iniþiatorulsusþine cã dacã taxarea ar scã-dea s-ar opri exodul de forþãde muncã, iar eºantionul de

populaþie sãrac aflat în piaþa muncii aravea un plus de venit.

Susþinãtorul acestei politici nu aprezentat vreun studiu de impact ca sãdemonstreze ceea ce spune ºi efecteleintroducerii sale, ci s-a limitat la uncalcul al impozitãrii conform siste-mului fiscal actual, ce poate fi fãcutautomat ºi pe net. Totodatã, a constru-

it pe net un calcul automat în ipotezaîn care mãsura propusã ar fi aplicatãefectiv ca cititorul sã facã o compara-þie între presiunea fiscalã actualã ºicea dintr-un scenariu contrafactual,deºi dupã cum precizam este incorec-tã (am dat formula mai sus).

Eu nu am sã extind analiza din acestarticol asupra cauzelor sãrãciei dinþara noastrã, care în niciun caz nu se re-duc la venit ºi nici asupra motivelorcare îi determinã pe cetãþenii românisã plece din þarã, care de asemenea nuse limiteazã la salariul lunar.

În primul rând sã lãmurim cum seaplicã aceastã mãsurã. Conform pro-punerii, citez: „Zero taxe pe salariulminim înseamnã scutirea primilor2.230 de lei din salariu (cât era sala-riul minim în 2020) ºi aplicarea taxe-lor ºi impozitelor doar pe bucata dinsalariu care depãºeºte un salariu mi-nim”.

(continuare în pagina 9)

VALENTINM. IONESCU